Sunteți pe pagina 1din 17

GEOMETRIE CLASA A VI-A

1.   UNGHIURI
1. Unghi nul = unghiul a carui masura este de 0°.

2. Unghi ascutit = unghiul a carui masura este mai mica de 90°.

3. Unghi drept = unghiul a carui masura este de 90°.

4. Unghi obtuz = unghiul a carui masura este mai mare de 90°.

5. Unghi alungit = unghiul ale carui laturi sunt una in prelungirea celeilalte.

Unghiuri congruente = doua  sau mai multe unghiuri care au masurile egale.

Unghiuri adiacente = doua unghiuri care au : varful comun, o latura comuna si interioarele diferite.

Unghiuri complementare = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 90°.

Unghiuri suplementare = doua unghiuri care au suma masurilor egala cu 180°.

Unghiurile opuse la varf au in comun numai varful si sunt formate de doua drepte concurente. Unghiurile opuse la
varf sunt congruente ( au masurile egale )

UNGHIURI  FORMATE  PRIN  INTERSECTIA  A  DOUA  DREPTE

PARALELE  CU  O  SECANTA

1. Unghiuri corespondente = sunt situate de aceeasi parte a secantei, dar si de aceeasi parte a celor doua          

                                               drepte paralele.

   Unghiurile corespondente sunt congruente.

2. Unghiuri alterne interne = sunt situate de o parte si de alta a  secantei, intre cele doua drepte paralele.

    Unghiurile alterne interne sunt congruente.

3. Unghiuri alterne externe = sunt situate de o parte si de alta a  secantei, in afara celor doua drepte        

                                               paralele .

    Unghiurile alterne externe sunt congruente .

UNGHIURI  IN  TRIUNGHI

Unghiurile unui triunghi sunt unghiurile interioare formate de laturile triunghiului.

ATENTIE ! Unghiului mai mare i se opune latura mai mare.


Teorema: Suma masurilor unghiurilor interioare unui triunghi este egala cu 180°.

Un unghi exterior este format de o latura a triunghiului cu prelungirea altei laturi a triunghiului.

Masura unui exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor interiare triunghiului, neadiacente lui.

2. TRIUNGHIURI
A. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE LATURI:

      1. Triunghi oarecare = laturile au lungimi diferite.

      2. Triunghi isoscel = doua laturi sunt congruente.

      3. Triunghi echilateral = toate laturile sunt congruente.

B. CLASIFICARE IN FUNCTIE DE UNGHIURI:

      1. Triunghi ascutitunghic = toate unghiurile sunt ascutite.

      2. Triunghi dreptunghic = are un unghi drept.

      3. Triunghi obtuzunghic = are un unghi obtuz.

PROPRIETATILE  TRIUNGHIULUI  ISOSCEL

P1. Intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei este si inaltime,  si mediana,  si bisectoarea unghiului opus

       bazei.

P2. Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente.

P3. Inaltimile corespunzatoare laturilor congruente sunt congruente

PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI ECHILATERAL

P1. Toate unghiurile triunghiului echilateral au fiecare masura de 60°.

P2. Intr-un triunghi echilateral cele trei mediane sunt, in acelasi timp, mediatoare, bisectoare si inaltimi.

P3. Intr-un triunghi echilateral centrul cercului circumscris, centrul cercului inscris, centrul de greutate si     

         ortocentrul coincid.

LINII IMPORTANTE  IN  TRIUNGHI
1. MEDIATOAREA IN TRIUNGHI

Se numeste mediatoarea unui segment dreapta perpendiculara pe mijlocul segmentului.

Teorema: Daca un punct este situat pe mediatoarea unui segment, atunci acel punct este egal departat de

                  capetele segmentului.

Teorema: Mediatoarele unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit centrul cercului circumscris

                  triunghiului.

ATENTIE ! Centrul cercului circumscris triunghiului este la egala departare fata de varfurile    

                     triunghiului.

2. BISECTOAREA  IN  TRIUNGHI

Se numeste bisectoarea unui unghi semidreapta aflata in interiorul unghiului, cu originea in varful unghiului, care
separa unghiul in doua unghiuri congruente.

Teorema: Daca un punct este situat pe bisectoarea unui unghi, atunci acel punct este egal departat de

                  laturile triunghiului.

Teorema: Bisectoarele sunt concurente intr-un punct numit centrul cercului inscris in triunghi.

3. INALTIMEA IN TRIUNGHI

Se numeste inaltimea unui triunghi segmentul dus din varful unui triunghi pe latura opusa.

Teorema: Inaltimile unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit ortocentru  ( H ).

4. MEDIANA  IN  TRIUNGHI

Se numeste mediana in triunghi segmentul determinat de un varf si mijlocul laturii opuse.

Teorema: Medianele unui triunghi sunt concurente intr-un punct numit centrul de greutate ( G ).

ATENTIE ! Centrul de greutate se afla la doua treimi de varf si o treime de baza.

Teorema: Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are ca valoare jumatate

                 din lungimea ipotenuzei.

5. LINIA MIJLOCIE IN TRIUNGHI

Se numeste linie mijlocie in triunghi segmentul determinat de mijloacele a doua laturi ale triunghiului.


Teorema: Intr-un triunghi linia mijlocie este paralela cu o latura a triunghiului si are lungimea egala cu

                  jumatate din lungimea laturii cu care ea este paralela.

 Definitie:Triunghiul este poligonul cu trei laturi: cel mai simplu poligon inchis.

Figura geometrica ce se formata prin reuniunea a trei segmente , si , unde A,B,C sunt puncte
necoliniare, se numeste triunghi.

Altfel notate elementele triunghiului 


a) laturile : [AB], [AC], [BC] si

b) unghiurile: A , B , C.

Clasificarea triunghiurilor

a) dupa laturi : 1) echilateral; 2) isoscel; 3) scalen.

Triunghiul echilateral are toate laturile congruente.

Triunghiul isoscel are doua laturi congruente.

Triunghiul scalen (sau oarecare) cu laturile necongruente diferite cu lungimile neegale.

b) dupa unghiuri: 1) ascutitunghic; 2) dreptunghic; 3) obtuzunghic.

Triunghiul ascutitunghic are toate unghiurile ascutite.


Triunghiul dreptunghic are un unghi drept.
Triunghiul obtuzunghic are un unghi obtuz.

Nota : In triunghiul dreptunghic laturile ce formeaza unghiul drept se numesc catete si latura ce
se opune unghiului drept se numeste ipotenuza.
Nota2: Perimetrul unui triunghi suma lungimilor laturilor sale: PΔABC = AB + BC + AC.
Problema: Calculati perimetrul unui triunghi isoscel cunoscand ca doua laturi au lungimile de
18 cm, respectiv 24cm.
Problema: Un agricultor doreste sa imprejmuiasca un loc unde va depozita furaje si foloseste
pari din doi in doi metri. Locul are forma de triunghi echilateral cu perimetrul de 30 de metri.
Cati pari trebuie sa foloseasca ?
Linii importante in triunghi:
- Mediana = segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse; medianele
se intersecteaza in G= centrul de greutate al triunghiului, care se gaseste la 1/3 de baza si 2/3 de
varful acestuia (triunghiului).

- Bisectoarea: este semidreapta cu originea in varful unui punct al triunghiului, care imparte
unghiul in doua unghiuri egale; bisectoarele se intersecteaza in I= centrul cercului inscris in
triunghi.

- Inaltimea: Segmentul care uneste varful unui triunghi cu proiectia acestuia pe latura opusa;
inaltimile se intersecteaza in H= ortrocentrul triunghiullui.

- Mediatoarea: dreapta perpendiculara pe o latura a triunghiului si care trece prin mijlocul


acesteia; cele trei mediatoare se intersecteaza in O= centrul cercului circumscris triunghiului.

Unghiul, Semidrepte, origine. Unghiuri drepte,


congruente. Masura unui unghi
Punctul, dreapta, planul sunt cele mai simple figuri geometrice. Dreptele si planele sunt multimi
de puncte.

 Orice multime de puncte se numeste figura geometrica.


:Prin constructia unui unghi intr-un plan,planul este impartit in doua regiuni; aceste regiuni
sunt "parti" infinite din plan.

Cele doua semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea comuna se numeste varful
unghiului.

Doua semidrepte concurente in origine determina doua unghiuri cu laturile comune; pentru a
pune in evidenta care unghi este luat in considerare, il marcam cu un arc de cerc (ca in figura de
mai sus); originea 

comuna a semidreptelor se numeste varful unghiului, iar semidreptele se numesc laturile


unghiului .

Observatii:

Doua unghiuri sunt congruente daca prin suprapunere coincid.


Doua unghiuri congruente au aceeasi masura.
Daca doua drepte sunt concurente si cele patru unghiuri formate sunt congruente,atunci masura
unuia dintre ele este de 90o si un astfel de unghi se numeste unghi drept.
Unghiul cu "deschiderea" mai mica decat a unghiului drept se numeste unghi ascutit, iar unghiul
cu " deschiderea" mai mare decat a unghiului drept se numeste unghi obtuz.

Un unghi are masura de un grad (1o) daca masura lui reprezinta a 180 - a parte din masura unui
unghi alungit.
Submultiplii gradului sunt minutul si secunda:

1o = 60' ; 1' = 60" ; 1o = 3600".

Pentru figura alaturata scrieti folosind notatia cu trei litere:

a) unghiul drept; b) unghiurile obtuze;

c) unghiurile ascutite.
Mărimile proporţionale si triunghiul (clasa a VI-a, a VII-a)
Geometrie clasa a VI-a, clasa a VII-a, Algebră clasa a VI-a

Măsurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proporţionale cu numerele 3, 7 şi respectiv 8. Calculaţi
măsura celui mai mic dintre unghiurile triunghiului.
Rezolvare teste pentru Evaluarea Nationala, exercitii rezolvate pentru
Evaluarea Nationala
Incepem prin a rezolva teste pentru Evaluarea Nationala, in cadrul aceste sectiuni o sa
prezentam execitii rezolvate pentru Evaluarea Nationala, astfel o sa incepem cu subiectul I
in care o sa explicam pentru fiecare exercitiu in parte ceea e am facut.

Subiectul I
1. Rezultatul calculului 
2. Daca   si  , atunci multimea   are … elemente.
Stim ca 

Adica , deci multimea are 5 elemente.


3. Cel mai mare numar natural prin care se simplifica fractia   este….
. Deci cel mai mare numar prin care simplificam fractia este 28.
4. Fie D si E mijloacele laturilor (AC) si (AB) ale triunghiului echilateral ABC, de latura A=8
cm. Aria trapezului BCDE este ….

In triunghiul ABC, DE este linie mijloocie, deci  cm.Cum D este


mijlocul lui AC rezulta ca DC=6 cm, asemanator si EB=6 cm.
Aria trapezului este: , baza mica si baza mare le cunoastem, trebuie sa mai
aflam inaltimea, fie  , cum triunghiul ABC este echilateral,
rezulta  , cum  , deci  .

Cum DE=6 cm, DE=TF,


 Cum CT=FB rezulta
ca CT=FB=3 cm .In triunghiul CDT aplicam teorema  ,
deci  cm. Deci   cm.
5. Prisma dreapta ABCA’B’C’ are baza triunghi echilateral cu AB=12 cm si inaltimea AA’=9
cm. Volumul prismei este…
Pentru a rezolva problema de mai sus trebuie sa stim formula pentru volumul prismei, astfel
pentru orice prisma volumul este   unde   este aria bazei, iar „h” dupa cum bine
stiti este inaltimea prismei. In cazul nostu prisma este triunghiulara cu baza triunghi
echilateral, deci   unde   este aria triunghiului echilateral. Deci volumul este
.

6. Lungimea raului Arges este de 275 km, Siretul este cu 195 km mai lung, iar Oltul are cu
55 km mai mult decat Siretul, Atunci Oltul are… km.
notam raul Arges cu litera A, Siretul cu litera S, iar raul Olt cu O.

Si obtinem

Iar .

E nevoie să ştim foarte bine care sunt unghiurile formate de două drepte (oarecare) cu o
secantă.

Care sunt aceste unghiuri ?


În imaginea prezentată mai
sus, avem următoarele notaţii şi simboluri:
 d1, d2 – sunt cele două drepte;
 s – este secanta;
 cifrele de la 1 la 8 reprezintă unghiurile formate de cele două drepte cu secanta s.
Aşa cum se poate observa, am folosit câteva simboluri pentru a putea identifica mai uşor
(desigur, din punctul meu de vedere) perechile de unghiuri care se formează. Rămâne la
alegerea ta dacă vei alege această metodă de învăţare sau nu.

Deci, simbolurile sunt următoarele:


Acum că am stabilit care sunt simbolurile, putem scrie perechile de unghiuri care se
formează:

Unghiuri alterne interne: ∢3 şi ∢5 respectiv ∢4 şi ∢6


Unghiuri alterne externe: ∢2 şi ∢8 respectiv ∢1 şi ∢7

Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei: ∢3 şi ∢6 respectiv ∢4 şi ∢5


Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei: ∢2 şi ∢7 respectiv ∢1 şi ∢8

Unghiuri corespondente: ∢2 şi ∢6 respectiv ∢3 şi ∢7


∢1 şi ∢5 respectiv ∢4 şi ∢8

Ok. Ne-am amintit de unghiurile care se formează de două drepte cu o secantă, iar acum
putem merge mai departe la : unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă.
Ce e nevoie să ştim ?

E nevoie să ştim că, două drepte paralele formează cu orice secantă:

I. Unghiuri alterne externe congruente: ∢1 ≡ ∢7 şi ∢2 ≡ ∢8


II. Unghiuri corespondente congruente: ∢2 ≡ ∢6 şi ∢3 ≡
∢7; ∢1 ≡ ∢5 şi ∢4 ≡ ∢8

III. Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei


suplementare:
Obs.: Unghiuri suplementare – două unghiuri care formează împreună 180°.
m(∢3) + m(∢6) = 180°
m(∢4) + m(∢5) = 180°

IV. Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei


suplementare:
m(∢2) + m(∢7) = 180°
m(∢1) + m(∢8) = 180°

Probleme rezolvate:
1. Studiaţi figura următoare şi observaţi că d1 ║ d2. Atunci x este egal cu…….

[D. Zaharia, M. Zaharia, Matematică: Algebră.Geometrie:


clasa a VI-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003]
– de această dată, voi nota cele 8 unghiuri cu litere:

– aşadar: m(∢D) = 100° şi m(∢G) = 2x


– întrebarea care se pune, este: Cum aflăm câte grade are x ?
– primul pas e să căutăm unghiuri congruente formate de cele două drepte paralele, dar
ţinând cont de cele două unghiuri pe care le cunoaştem, ∢D şi ∢G;

– dacă ne uităm puţin la partea teoretică, vom observa că ∢D ≡ ∢H şi ∢C ≡ ∢G (consecinţa


II: unghiuri corespondente congruente)
– deoarece ∢D ≡ ∢H, m(∢D) = m(∢H) = 100°;

– pe x îl putem afla din ecuaţia:

m(∢G) + m(∢H) = 180°

2x + 100° = 180°

2x = 180° – 100°

2x = 80°

x = 80° : 2

x = 40°

2. a) Construiţi un ∆ABC cu m(∢ABC) = m(∢ACB) = 50° şi printr-un punct D ∈ (AC) duceţi


paralela la AB. Notaţi cu E intersecţia acesteia cu dreapta BC.

b) Demonstraţi că m(∢CED) = 50° şi m(∢CDE) = m(∢BAC).

[D. Zaharia, M. Zaharia, Matematică: Algebră.Geometrie: clasa a VI-a, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2003]
Rezolvare:

b) – deoarece AB ║ DE şi BC este secanta lor, ∢ABC şi


∢CED sunt unghiuri corespondente congruente, deci m(∢ABC) = m(∢CED) = 50°;
Cum putem afla m(∢BAC) ?
– m(∢BAC) o putem afla foarte simplu, astfel:

m(∢BAC) + m(∢ABC) + m(∢ACB) = 180°

m(∢BAC) + 50° + 50° = 180°

m(∢BAC) + 100° = 180°

m(∢BAC) = 180° – 100°

m(∢BAC) = 80°

– deoarece AB ║DE şi AC este secanta lor, ∢CDE şi


∢BAC sunt unghiuri corespondente congruente, deci m(∢CDE) = m(∢BAC) = 80°.
La final de articol, aş vrea să îţi transmit că:

– e necesar să ştii să identifici foarte bine unghiurile formate de două drepte cu o secantă,
iar aici îţi sugerezi să exersezi cât poţi de mult;