Sunteți pe pagina 1din 15

Şcoala Gimnazială Ștefan Luchian Moinești AVIZAT DIRECTOR, ………………………

Profesor: Tutcu Marta


An școlar: 2020-2021
Clasa a VIII-a
1 oră-săptămână
AVIZAT RESPONSABIL COMISIE,

………………………………….

PLANIFICAREA ORELOR DE PREGĂTIRE SUPLIMENTARĂ


LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Semestrul I

Nr. Unitatea de Competente specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna Observaţii


crt. învăţare ore
1. Prezentarea 1 SI
Programei
2. Textul narativ 1.1. Identificarea informaţiilor Lectură - Cuvinte-cheie, idee 1 S II
importante, a temei, a ideilor principală, idee secundară, temă -
principale/secundare din texte literare şi Planul simplu de idei. Planul
nonliterare, continue, discontinue şi dezvoltat de idei
multimodale Textul narativ: - Narativul literar - în
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi proză, în versuri: timp, spaţiu;
implicite din texte literare şi nonliterare, instanţele comunicării narative:
continue, discontinue şi multimodale autor, narator, personaje, mijloace
1.3. Recunoaşterea modurilor în care de caracterizare; naraţiunea la
sunt organizate informaţiile în texte persoana a III-a şi la persoana I;
literare şi nonliterare, continue, acţiune, momentele
discontinue şi multimodale subiectului/etapele acţiunii. -
1.4. Prezentarea unor răspunsuri
personale, critice sau creative pe
marginea unor texte diverse
3. Narativul 1.1. Identificarea informaţiilor • Narativul nonliterar. Acţiune, 1 S III
nonliterar importante, a temei, a ideilor participanţi, timp, spaţiu - Narativul
principale/secundare din texte literare şi în texte multimodale (text şi imagine
nonliterare, continue, discontinue şi - banda desenată)
multimodale
1.5. Compararea diferitelor puncte de
vedere exprimate pe marginea unor
texte diverse
1.6. Compararea a cel puţin două texte
sub aspectul temei, al ideilor şi al
structurii
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
4. Textul 1.1. Identificarea informaţiilor • Textul descriptiv: literar - în proză, 1 S IV
descriptiv importante, a temei, a ideilor în versuri; nonliterar
principale/secundare din texte literare şi • Versificaţie: rima, strofa, măsura
nonliterare, continue, discontinue şi versurilor, ritmul (intuitiv)
multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.6. Compararea a cel puţin două texte
sub aspectul temei, al ideilor şi al
structurii
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
5. Textul dialogat 1.1. Identificarea informaţiilor 1 SV
importante, a temei, a ideilor Textul dialogat: dialogul în textul
principale/secundare din texte literare şi literar; dialogul în textul scris şi în
nonliterare, continue, discontinue şi spectacol; dialogul în textul
multimodale nonliterar (interviul)
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
6. Textul explicativ 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi Textul explicativ 1 S VI
implicite din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a
intenţiilor de comunicare din texte
literare, nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
7. Textul 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi Textul argumentativ - Tipuri de 1 S VII
argumentativ implicite din texte literare şi nonliterare, texte: textul epic, textul liric
continue, discontinue şi multimodale (exprimarea emoţiilor şi a
1.4. Prezentarea unor răspunsuri sentimentelor), textul dramatic şi
personale, critice sau creative pe arta spectacolului (autor, personaj
marginea unor texte diverse dramatic; rolul indicaţiilor scenice;
1.5. Compararea diferitelor puncte de rolul dialogului; actori, decor,
vedere exprimate pe marginea unor costume, lumini, muzică).
texte diverse
1.8. Argumentarea punctelor de vedere
pe marginea a două sau mai multe texte
de diverse tipuri, având în vedere
posibilitatea unor interpretări multiple
8. Texte care 1.1. Identificarea informaţiilor Texte care combină diverse structuri 1 S VIII
combină diverse importante, a temei, a ideilor textuale (explicativ, narativ,
structuri textuale principale/secundare din texte literare şi descriptiv, dialogat, argumentativ)
nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care
sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
9. Strategii de 1.1.Identificarea informaţiilor Inferenţe simple (relaţii cauză-efect, 1 S IX
comprehensiune importante, a temei, a ideilor problemă-soluţie etc.);
principale/secundare din texte literare şi predicţii; împărtăşirea impresiilor de
nonliterare, continue, discontinue şi lectură; reprezentări mentale,
multimodale integrarea informaţiilor textului în
1.4. Prezentarea unor răspunsuri propriul univers cognitiv şi afectiv;
personale, critice sau creative pe reflecţii asupra limbajului şi a
marginea unor texte diverse structurii textelor de tip epic, liric,
dramatic; compararea a două sau
mai multe texte sub aspectul
conţinutului şi al structurii
10. Strategii de 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi Strategii de interpretare: răspuns 1 SX
interpretare implicite din texte literare şi nonliterare, afectiv; mesajul/mesajele textului;
continue, discontinue şi multimodale interpretarea limbajului figurat
1.3. Recunoaşterea modurilor în care (personificarea, comparaţia, epitetul,
sunt organizate informaţiile în texte enumeraţia, repetiţia, metafora,
literare şi nonliterare, continue, aliteraţia, hiperbola, antiteza);
discontinue şi multimodale interpretări multiple; argumentarea
punctelor de vedere pe marginea
textelor citite; dezbateri pe marginea
textelor citite
11. Redactare 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui Etapele scrierii: generarea ideilor, 1 S XI
text, simplu sau complex, având în planificare, scriere; rescrierea
vedere etapele procesului de scriere şi textului pentru a-i da coerenţă şi
structurile specifice, pentru a comunica claritate, pentru a nuanţa ideile;
idei şi informaţii sau pentru a relata corectarea greşelilor - Prezentarea
experienţe trăite sau imaginate textului: scrisul de mână, aşezarea în
2.2. Redactarea unui text complex, în pagină
care să îşi exprime puncte de vedere - Părţile textului: introducere,
argumentate, pe diverse teme sau cu cuprins, încheiere; paragrafe - Planul
referire la diverse texte citite simplu de idei. Planul dezvoltat de
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia idei.
şi scopul de comunicare Rezumatul
2.4. Analizarea constantă a propriului - Transformarea vorbirii directe în
scris/a unor texte diverse din punctul de vorbire indirectă
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
12. Tipare textuale 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui - Tipare textuale de structurare a 1 S XII
de structurare a text, simplu sau complex, având în ideilor: narativ, descriptiv, narativ-
ideilor vedere etapele procesului de scriere şi descriptiv (prezentarea unui proces
structurile specifice, pentru a comunica ca succesiune de etape), dialogat;
idei şi informaţii sau pentru a relata explicativ, definiţie, clasificare,
experienţe trăite sau imaginate exemplificare; argumentativ
2.2. Redactarea unui text complex, în (ordinea argumentelor în textul
care să îşi exprime puncte de vedere argumentativ); comparaţie, analogie,
argumentate, pe diverse teme sau cu pro-contra; "întrebările jurnalistului"
referire la diverse texte citite (cine? ce? când? unde? de ce?);
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia integrarea părţilor
şi scopul de comunicare - Prezentarea textului: organizarea
2.4. Analizarea constantă a propriului unui text în funcţie de situaţia de
scris/a unor texte diverse din punctul de comunicare - Adecvarea la temă -
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor
privind etica redactării pentru crearea
unor texte originale
13. Comentarea 1.1. Identificarea informaţiilor Comentarea unor pasaje din textele 1 S XIII
unor pasaje importante, a temei, a ideilor citite, descrierea unei emoţii
principale/secundare din texte literare şi (bucurie, uimire, frică);
nonliterare, continue, discontinue şi caracterizarea personajului
multimodale - Modalităţi de exprimare a
1.4. Prezentarea unor răspunsuri preferinţelor şi a opiniilor
personale, critice sau creative pe - Etica redactării: originalitate
marginea unor texte diverse - Stil: proprietatea termenilor,
2.4. Analizarea constantă a propriului puritate şi adecvare situaţională,
scris/a unor texte diverse din punctul de originalitate, naturaleţe, eufonie,
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al varietate, originalitate, concizie,
coerenţei şi al clarităţii corectitudine gramaticală,
2.5. Aplicarea constantă a normelor respectarea normelor ortografice şi
privind etica redactării pentru crearea de punctuaţie
unor texte originale

14. Elemente de 3.1. Analizarea elementelor de dinamică - Gramatică • Enunţul. Enunţuri 1 S XIV
construcţie a a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de asertive, interogative, exclamative,
comunicării sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi imperative. Enunţuri eliptice.
semantică prin raportare la limbile Norme de punctuaţie • Propoziţia
moderne simplă. Propoziţia dezvoltată •
3.2. Folosirea achiziţiilor privind Propoziţia afirmativă. Propoziţia
structuri morfosintactice complexe ale negativă
limbii române literare, pentru înţelegere • Fraza: coordonarea prin
corectă şi exprimare nuanţată a juxtapunere şi prin joncţiune.
intenţiilor comunicative Conjuncţii coordonatoare.
3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice Subordonarea prin conjuncţii
pentru înţelegerea şi producerea unor subordonatoare, prin pronume şi
texte diverse adverbe relative. Norme de
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a punctuaţie (virgula, punctul şi
convenţiilor ortografice şi ortoepice virgula)
pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă,
abatere şi uz în adecvarea strategiilor
individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în
exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică şi
lexicală
15. Fraza 3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a Fraza: coordonarea prin juxtapunere 1 S XV
convenţiilor ortografice şi ortoepice şi prin joncţiune. Conjuncţii
pentru o comunicare corectă coordonatoare. Subordonarea prin
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, conjuncţii subordonatoare, prin
abatere şi uz în adecvarea strategiilor pronume şi adverbe relative. Norme
individuale de comunicare de punctuaţie (virgula, punctul şi
3.6. Raportarea conştientă la normă în virgula)
exprimarea intenţiei de comunicare, din • Construcţii sintactice: construcţii
perspectivă morfosintactică, fonetică şi active/construcţii pasive cu verbul a
lexicală fi; construcţii impersonale;
construcţii cu pronume reflexive;
construcţii incidente; construcţii
concesive şi condiţionale
• Predicatul verbal. Predicatul
nominal. Numele predicativ.
Acordul numelui predicativ
• Subiectul exprimat (simplu şi
multiplu). Subiectul neexprimat
(inclus, subînţeles). Acordul
predicatului cu subiectul
16. Părți de 3.1. Analizarea elementelor de dinamică 1 S XVI
propoziție. a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de • Atributul (realizări prin adjectiv,
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi substantiv, pronume, numeral,
semantică prin raportare la limbile adverb)
moderne • Apoziţia. Norme de punctuaţie
3.2. Folosirea achiziţiilor privind • Complementul: complementul
structuri morfosintactice complexe ale direct, complementul indirect în
limbii române literare, pentru înţelegere dativ şi complementul prepoziţional;
corectă şi exprimare nuanţată a circumstanţialul de mod,
intenţiilor comunicative circumstanţialul de timp,
circumstanţialul de loc,
circumstanţialul de cauză,
circumstanţialul de scop. Topica în
propoziţie. Norme de punctuaţie
(virgula)
17. Realizări 3.1. Analizarea elementelor de dinamică Realizări propoziţionale ale unor 1 S XVII
propoziționale a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de funcţii sintactice: atributiva,
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi completiva directă, completiva
semantică prin raportare la limbile indirectă şi prepoziţională,
moderne circumstanţiala de loc, de timp, de
3.2. Folosirea achiziţiilor privind mod, cauzala, finala
structuri morfosintactice complexe ale
limbii române literare, pentru înţelegere
corectă şi exprimare nuanţată a
intenţiilor comunicative

Semestrul al II-lea

Nr. Unitatea de Competente specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna Observaţii


crt. învăţare ore
1. Verbul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a • Verbul (flexiunea verbului în 1 SI
limbii, prin utilizarea achiziţiilor de raport cu numărul, persoana, modul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi şi timpul): - Moduri verbale
semantică prin raportare la limbile (indicativul şi imperativul,
moderne conjunctivul şi condiţionaluloptativ)
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri şi timpurile lor. Timpuri simple şi
morfosintactice complexe ale limbii compuse. Structura timpurilor
române literare, pentru înţelegere corectă compuse: verbe auxiliare (a fi, a
şi exprimare nuanţată a intenţiilor avea, a vrea) - Verbe copulative (a
comunicative fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se
face, a părea, a rămâne, a însemna) -
Forme verbale nepersonale. Utilizări
sintactice ale formelor verbale
nepersonale: infinitivul, gerunziul,
participiul, supinul - Posibilităţi
combinatorii ale verbului
2. Prepoziţia 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a Prepoziţia • Substantivul: genul, 1 S II
Substantivul limbii, prin utilizarea achiziţiilor de numărul, cazul. Tipuri de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi substantive: comun, propriu;
semantică prin raportare la limbile substantive colective, substantive
moderne defective. Articolul genitival.
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri Punctuaţia vocativului. Corelarea
morfosintactice complexe ale limbii funcţiei sintactice cu cazul
române literare, pentru înţelegere corectă morfologic. Posibilităţi combinatorii
şi exprimare nuanţată a intenţiilor ale substantivului. Categoria
comunicative determinării: articolul (hotărât,
nehotărât). Posibilităţi combinatorii
ale substantivului (substantiv +
atribut)

3. Pronumele 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a Pronumele. Tipuri de pronume: 1 S III


limbii, prin utilizarea achiziţiilor de pronumele personal, personal de
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi politeţe (flexiunea pronumelui
semantică prin raportare la limbile personal în raport cu persoana,
moderne numărul, genul; flexiunea cazuală).
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri Pronumele reflexiv (diferenţa dintre
morfosintactice complexe ale limbii pronumele reflexiv şi pronumele
române literare, pentru înţelegere corectă personal). Posibilităţi combinatorii
şi exprimare nuanţată a intenţiilor ale pronumelui. Anticiparea şi
comunicative reluarea prin clitice pronominale în
cazul unor complemente. Aspecte
ortografice. Pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv.
Pronumele demonstrativ şi
adjectivul pronominal demonstrativ.
Folosirea corectă a pronumelor şi a
adjectivelor pronominale:
interogativ, relativ şi nehotărât, a
adjectivului pronominal de întărire.
Pronumele şi adjectivul pronominal
negativ şi negaţia în propoziţie.
Posibilităţi combinatorii ale
pronumelor şi ale adjectivelor
pronominale
4. • Adjectivul 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a • Adjectivul. Gradele de comparaţie. 1 S IV
limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Articolul demonstrativ. Acordul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi adjectivului cu substantivul. Topica
semantică prin raportare la limbile adjectivului. Adjectivul participial.
moderne Posibilităţi combinatorii ale
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri adjectivului
morfosintactice complexe ale limbii
române literare, pentru înţelegere corectă
şi exprimare nuanţată a intenţiilor
comunicative
5. Adverbul. 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a Adverbul. Tipuri de adverbe (de 1 SV
Numeralul limbii, prin utilizarea achiziţiilor de mod, de timp, de loc). Gradele de
Interjecţia sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi comparaţie
semantică prin raportare la limbile • Numeralul. Tipuri de numeral
moderne (cardinal, ordinal). Aspecte
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri normative. Posibilităţi combinatorii
morfosintactice complexe ale limbii ale numeralului
române literare, pentru înţelegere corectă • Interjecţia. Onomatopeele.
şi exprimare nuanţată a intenţiilor Interjecţia predicativă
comunicative
6. Ortoepie şi 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a • Alfabetul limbii române. 1 S VI
ortografie limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Ordonarea cuvintelor după criteriul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi alfabetic. Dicţionarul. Articolul de
semantică prin raportare la limbile dicţionar
moderne • Tipuri de sunete: Vocală.
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri Consoană. Semivocală.
morfosintactice complexe ale limbii Corespondenţa sunet-literă.
române literare, pentru înţelegere corectă Structura fonologică a cuvintelor:
şi exprimare nuanţată a intenţiilor diftong, triftong, hiat
comunicative • Silaba. Despărţirea în silabe
(principiul fonetic)
• Accentul. Utilizarea corectă a
accentului. Variante accentuale
admise/neadmise de normă
• Scrierea şi pronunţia cuvintelor de
origine străină, conţinând foneme
nespecifice limbii române
7. Vocabular 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a • Cuvântul, unitate de bază a 1 S VII
limbii, prin utilizarea achiziţiilor de vocabularului: formă şi sens (sensul
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi de bază şi sensul secundar; sensul
semantică prin raportare la limbile propriu, sensul figurat). Rolul
moderne contextului în crearea sensului
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri • Categorii semantice: sinonime,
morfosintactice complexe ale limbii antonime, omonime, cuvinte
române literare, pentru înţelegere corectă polisemantice
şi exprimare nuanţată a intenţiilor • Câmpul lexical
comunicative • Mijloace de îmbogăţire a
vocabularului: - interne: derivarea,
compunerea, conversiunea; cuvânt
de bază şi cuvânt derivat. Familia
lexicală - externe: împrumuturi
lexicale
• Îmbinări libere de cuvinte,
locuţiuni, cuvinte compuse
• Confuzii paronimice. Pleonasmul
8. Variaţie 3.1. Analizarea elementelor de dinamică a • Limba standard. Normă şi abatere. 1 S VIII
stilistică limbii, prin utilizarea achiziţiilor de Limba vorbită şi limba scrisă
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi (selecţia lexicală, construcţia frazei)
semantică prin raportare la limbile • Istoria cuvintelor - variaţii ale
moderne formei şi ale sensului în timp
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri • Limbaj popular. Variaţie regională
morfosintactice complexe ale limbii a limbii. Variaţii de registru.
române literare, pentru înţelegere corectă Jargonul, argoul. Limbaj colocvial,
şi exprimare nuanţată a intenţiilor limbaj cultivat (familiarizare).
comunicative Termeni ştiinţifici
• Valori stilistice ale diminutivelor
• Organizarea coerentă a textului:
succesiunea ideilor, folosirea corectă
a timpurilor verbale şi a anaforelor
9. Elemente de 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi - Identitate personală - identitate 1 S IX
interculturalita culturale proprii în context naţional şi naţională - diversitate culturală şi
te internaţional lingvistică
4.1. Identificarea unor valori culturale - Carte românească de învăţătură: de
promovate în textele autorilor români din la prima carte tipărită la cartea
diferite perioade istorice digitală
4.2. Asocierea unor experienţe proprii de - Elemente de mitologie românească
viaţă şi de lectură cu acelea provenind din - Modele comportamentale în
alte culturi legende greco-romane, în textele
4.3. Compararea unor elemente comune literaturii universale
identificate în cultura proprie şi în cultura - Valori ale culturii populare în
altor popoare sau a unor tradiţii româneşti spaţiul românesc.
cu tradiţii din alte culturi - Valori etice în legendele
4.4. Argumentarea unui punct de vedere popoarelor
privitor la valori culturale sau la elemente - Relaţii culturale constructive. Noi
specifice ale culturii naţionale şi ale şi ceilalţi
culturii altor popoare - Valori culturale româneşti în lume
- Despre limba şi cultura ţărilor din
vecinătatea României. Limba
română în Europa; comunitatea
lingvistică a vorbitorilor de limbă
română de pretutindeni
- Contacte culturale
10. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor (a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul 1 SX
redactare privind etica redactării pentru crearea unor (b) texte narative persoana I/a III-a,
texte originale marcând momentele subiectului şi
3.7. Redactarea unor texte, valorificând circumstanţele: relatarea unor
gândirea logică şi analogică (analiză, experienţe personale, naraţiuni
sinteză, generalizare şi abstractizare) prin ficţionale
utilizarea deprinderilor de comunicare
corectă în limba română literară
11. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor c) texte descriptive: portretul, 1 S XI-SXV
redactare privind etica redactării pentru crearea unor autoportretul, descrierea unui loc, a
texte originale unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a
3.7. Redactarea unor texte, valorificând unui obiect real/imaginar, a unui
gândirea logică şi analogică (analiză, fenomen, a unei emoţii
sinteză, generalizare şi abstractizare) prin (d) texte descriptive-narative:
utilizarea deprinderilor de comunicare procese (de exemplu: un joc, un
corectă în limba română literară experiment ştiinţific simplu)
12. Recapitulare 2.5. Aplicarea constantă a normelor (e) texte explicative: definiţii, 1
redactare privind etica redactării pentru crearea unor scheme
texte originale (f) interpretarea unor secvenţe din
3.7. Redactarea unor texte, valorificând texte citite, caracterizări ale
gândirea logică şi analogică (analiză, personajelor, text de opinie, text
sinteză, generalizare şi abstractizare) prin argumentativ, jurnalul de
utilizarea deprinderilor de comunicare călătorie/de activităţi zilnice, cererea
corectă în limba română literară (g) interviul
13. Recapitulare 4
– pentru
17. Evaluarea
Naţională
Teste tip EN

Conţinuturi Teme generale - Eu şi universul meu familiar - Eu şi lumea din jurul meu - Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii - Reflecţii asupra lumii

Lectură - Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă - Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
- Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ
• Textul narativ: - Narativul literar - în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de
caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii. - Narativul nonliterar. Acţiune,
participanţi, timp, spaţiu - Narativul în texte multimodale (text şi imagine - banda desenată)
• Textul descriptiv: literar - în proză, în versuri; nonliterar
• Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
• Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris şi în spectacol; dialogul în textul nonliterar (interviul)
• Textul explicativ
• Textul argumentativ - Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor), textul dramatic şi arta spectacolului (autor,
personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)
- Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)

- Strategii de comprehensiune:
inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.);
predicţii;
împărtăşirea impresiilor de lectură;
reprezentări mentale, integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv;
reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic;
compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii

- Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul,
enumeraţia, repetiţia, metafora, aliteraţia, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite;
dezbateri pe marginea textelor citite

Redactare - Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile;
corectarea greşelilor - Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
- Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe - Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei.
Rezumatul - Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
- Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ,
definiţie, clasificare, exemplificare; argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparaţie, analogie, pro-contra; "întrebările
jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părţilor
- Prezentarea textului: organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare - Adecvarea la temă - Comentarea unor pasaje din textele citite,
descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică);
caracterizarea personajului
- Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
- Etica redactării: originalitate
- Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine
gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie

Elemente de construcţie a comunicării


- Gramatică • Enunţul. Enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunţuri eliptice.
Norme de punctuaţie • Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată • Propoziţia afirmativă. Propoziţia negativă
• Fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune. Conjuncţii coordonatoare. Subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi
adverbe relative. Norme de punctuaţie (virgula, punctul şi virgula)
• Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii
incidente; construcţii concesive şi condiţionale
• Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ
• Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînţeles). Acordul predicatului cu subiectul
• Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
• Apoziţia. Norme de punctuaţie
• Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ şi complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de
timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop. Topica în propoziţie. Norme de punctuaţie (virgula)
• Realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă şi prepoziţională, circumstanţiala de loc,
de timp, de mod, cauzala, finala
• Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul): - Moduri verbale (indicativul şi imperativul, conjunctivul şi
condiţionaluloptativ) şi timpurile lor. Timpuri simple şi compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea) - Verbe
copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna) - Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor
verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul - Posibilităţi combinatorii ale verbului
• Prepoziţia • Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective. Articolul
genitival. Punctuaţia vocativului. Corelarea funcţiei sintactice cu cazul morfologic. Posibilităţi combinatorii ale substantivului. Categoria
determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilităţi combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
• Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul;
flexiunea cazuală). Pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal). Posibilităţi combinatorii ale pronumelui.
Anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal
posesiv. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ,
relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie. Posibilităţi
combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale
• Adjectivul. Gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial.
Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
• Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparaţie
• Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilităţi combinatorii ale numeralului
• Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă

- Ortoepie şi ortografie • Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul. Articolul de dicţionar
• Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondenţa sunet-literă. Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
• Silaba. Despărţirea în silabe (principiul fonetic)
• Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
• Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române

- Vocabular
• Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în
crearea sensului
• Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice
• Câmpul lexical
• Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: - interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat. Familia lexicală -
externe: împrumuturi lexicale
• Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse
• Confuzii paronimice. Pleonasmul

- Variaţie stilistică • Limba standard. Normă şi abatere. Limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei)
• Istoria cuvintelor - variaţii ale formei şi ale sensului în timp
• Limbaj popular. Variaţie regională a limbii. Variaţii de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni
ştiinţifici
• Valori stilistice ale diminutivelor
• Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor

Elemente de interculturalitate
- Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică
- Carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
- Elemente de mitologie românească
- Modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale
- Valori ale culturii populare în spaţiul românesc.
- Valori etice în legendele popoarelor
- Relaţii culturale constructive. Noi şi ceilalţi
- Valori culturale româneşti în lume
- Despre limba şi cultura ţărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de
pretutindeni
- Contacte culturale

Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română şi universală) şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text
integral sau fragment), fără definirea conceptelor:
a) texte continue (alcătuite din enunţuri organizate în paragrafe): poezii lirice şi epice, proză clasică şi contemporană, romane, romane grafice,
piese de teatru; jurnale, jurnale de călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime şi proverbe; instrucţiuni; e-
mailuri, postări on-line; reportaje, ştiri; recenzii pe web ale unei cărţi/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a ştiinţei, instrucţiuni
pentru derularea unui experiment;
b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; scheme; anunţuri, indexuri, glosare,
cataloage;
c) texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.

Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:


(a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul
(b) texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
(c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe reale şi/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a
unei emoţii
(d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment ştiinţific simplu)
(e) texte explicative: definiţii, scheme
(f) interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi
zilnice, cererea
(g) interviul