Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cambia
Cambia
1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
CUPRINS
CAPITOLUL I ISTORIC............................................................................................................2
2
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
CAPITOLUL I
ISTORIC
CAPITOLUL II
NOŢIUNEA SI CARACTERELE CAMBIEI
3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Creanţa pe care o are trăgătorul faţă de tras, izvorâtă din raportul juridic fundamental
stabilit între ei, se numeşte proviziunea sau acoperirea cambiei. Întrucât la rândul său
trăgătorul este debitor al beneficiarului, el emite cambia pentru a stinge propria sa
datorie. Creanţa beneficiarului faţa de trăgător se numeşte valoare furnizată. Dacă
beneficiarul este şi el debitorul altei persoane şi doreşte să efectueze plata cu aceeaşi
cambie, va înscrie pe spatele cambiei menţiunea de a se plăti creditorului sau la ordinul
acestuia. Această menţiune se numeşte gir sau andosare. Beneficiarul care a înscris
menţiunea este girant, iar noul beneficiar este giratar. Dacă beneficiarul iniţial sau
giratarul vor să obţină suma în numerar înainte de termenul înscris pe cambie, ei pot
recurge la scontarea cambiei, prezentând-o unei bănci. Banca va reţine cambia girată în
favoarea ei şi va plăti suma înscrisă pe cambie diminuată cu taxa scontului, echivalentă
cu dobânda corespunzătoare sumei şi timpul rămas până la termenul de plată a cambiei,
plus comisionul.
Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor
comerciale de valoare. Dar, pe lângă aceste caractere generale, cambia are şi anumite
caractere proprii.
Cambia este un titlu de credit. Cambia este un înscris care conferă posesorului
legitim dreptul de a primi suma de bani menţionată în cuprinsul său. Plata
dispusă de trăgător devine exigibilă după scurgerea unui termen de la data
emiterii cambiei. Datorită acestui fapt, prin cambie se realizează o operaţie de
credit. Scadenţa este unică pentru toate obligaţiile cambiale rezultate din
cambie.
Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. Dispoziţia trăgătorului dată
trasului priveşte plata unei sume de bani. Deci, obligaţia cambială poate avea ca
obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricărei alte prestaţii. De
remarcat că toate obligaţiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiaşi sume de
bani, pe care trăgătorul a menţionat-o în cambie, afară de cazurile când legea
prevede altfel.
Cambia este un titlu complet. Dreptul şi obligaţia corelativă sunt cele cuprinse
în înscris. În lipsa unei menţiuni esenţiale din înscris este exclusă folosirea unor
elemente exterioare, chiar dacă în cambie s-ar face trimitere la ele.
Cambia este un titlu la ordin. Dreptul cuprins în cambie poate fi exercitat de
beneficiar sau de persoana căreia acesta i-a transmis prin gir. Clauza “la ordin”
este subînţelesă în orice cambie. Deci, emitentul cambiei autorizează pe
posesorul ei să o transmită altei persoane oricând doreşte şi la infinit. Legea
permite transmiterea cambiei şi pe calea dreptului comun a cesiunii de creanţă.
În acest scop, în cambie trebuie să se facă menţiunea “nu la ordin”.
Cambia este un titlu abstract. Drepturile şi obligaţiile rezultate din cambie
există în mod valabil, independent de cauza juridică care le-a generat
(raporturile fundamentale). Întrucât cambia este un titlu abstract, pentru
valorificarea drepturilor şi realizarea obligaţiilor cambiale nu trebuie făcută
4
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
CAPITOLUL III
CONDIŢIILE DE FORMĂ ALE CAMBIEI
6
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
să fie unică; legea interzice cambia cu plata în rate. O cambie cu scadenţe succesive
este lovită de nulitate (art.36 din lege).
să fie posibilă. Cambia cu scadenţa care nu este posibilă este nulă.
Cambia fără arătarea scadentei este socotită plătibilă la vedere (art.2 alin.2). Este nulă
cambia care menţionează o scadenţă imposibilă (de exemplu 30 februarie) sau incertă
ori care prevede mai multe scadenţe succesive (art.32 alin.2).
Scadenţa se poate înfăţişa în următoarele varietăţi (art.36 alin.1):
a) „la vedere” (la cerere, la prezentare). Cambia cu scadenţă „la vedere” poate fi
prezentată la plată chiar “în ziua emiterii ei şi cel mai târziu într-un an de la
emitere” (art.37 din lege).
b) la un anumit termen (indicat în unităţi de timp – zile, săptămâni, luni sau ani) de la
„vedere” adică de la prezentarea pentru acceptare (sau, în cazul neacceptării, de la
data protestului);
c) la un anumit termen de la data emisiunii (calculul termenului începe cu ziua
următoare datei emisiunii);
d) la o dată fixa (an, luna, zi). Data poate fi scrisă cu litere sau cu cifre. Prescurtările
uzuale sunt permise.
Efectele scadenţei sunt următoarele:
- numai plata la scadenţă stinge obligaţia trasului (art.44 alin.3);
- posesorul cambiei nu poate fi silit să primească plata înainte de scadenţă (art.44
alin.1);
- trasul care plăteşte înainte de scadenţă o face pe riscul şi pericolul său (art. 44
alin.2);
- orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu în termen de
trei ani, socotiţi de la data scadenţei (art.94 alin.1);
- când o cambie este plătibilă într-o moneda, care nu are curs la locul plăţii, suma
poate fi plătită în moneda ţării, după valoarea ei din ziua scadenţei (art.45 alin.1);
- în raport de scadenţă se determina zilele de prezentare a cambiei la acceptare
(art.24) sau la plată (art.41) şi exercitarea dreptului de regres (art.48).
5. Locul plăţii (art.1 pct.5, art.2 si art.42)
Locul plătii este determinat prin indicarea unei localităţi. Întrucât legea cere să se
indice locul plătii, se consideră că trebuie să se arate numai localitatea, iar nu domiciliul
ori sediul debitorului.
În lipsa unei arătări speciale, locul menţionat lângă numele trasului este considerat
locul plăţii (art.2 alin.3).
Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul o poate prezenta la
oricare dintre acele locuri (art.2 alin. Ultim).
Domicilierea cambiei se poate realiza printr-o clauză care indică drept loc al plăţii
domiciliul unui terţ, de regulă banca la care are deschis cont. Banca domiciliată este
astfel mandatată să facă plata la scadenţă şi în caz de refuz tot ei i se adresează protestul
pentru neplată, sub sancţiunea decăderii sale din drepturile de regres (art. 42 alin. 2
pct.1).
6. Numele beneficiarului
Absenţa numelui beneficiarului provoacă nulitatea cambiei, nefiind de conceput o
cambie “la purtător”.
7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Mai mulţi beneficiari pot fi menţionaţi, cumulativ sau alternativ. În prima ipoteza ei
exercită împreună drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia
prin gir. În cea de-a doua ipoteză, oricare beneficiar, dacă posedă titlul, poate exercita
singur drepturile, inclusiv dreptul de a gira cambia.
Trăgătorul poate fi el însuşi beneficiar. În acest caz se utilizează formula „plătiţi către
mine însumi”, „plătiţi la ordinul meu” sau altă formulă echivalentă.
7. Data şi locul emiterii
Data emiterii trebuie să cuprindă anul, luna şi ziua. Cambia va indica o singură dată a
emiterii. Această menţiune este opozabilă tuturor până la proba contrară.
Absenţa datei emiterii atrage nulitatea cambiei (art.2 alin 1).
Locul emiterii este indicat prin menţionarea localităţii. Dacă în textul cambiei nu se
arată locul unde a fost emisă, ea se consideră că a fost semnată în localitatea arătată
lângă numele trăgătorului (art.2 alin.4). Dacă lângă semnătură nu este indicat nici un
loc, cambia este nulă.
În raport de data emisiunii:
- se va verifica dacă trăgătorul avea capacitatea juridică necesară;
- se determină scadenţa dacă ea este indicată la un anumit termen faţă de ziua emiterii
(art.39);
- se verifică încadrarea în termenul de decădere de trei ani pentru completarea
cambiei în alb (art.12 alin.2).
8. Semnătura trăgătorului
Trăgătorul trebuie să se semneze scriindu-şi personal, cu mâna, numele şi prenumele
(semnătura autografă şi manuscris). Este posibil ca prenumele să fie indicat numai cu
iniţială, dar numele trebuie să fie scris în întregime. În cazul persoanelor juridice,
trăgătorul poate fi indicat prin denumirea completă a firmei, a numelui şi a calităţii
celui care semnează, scrise mecanic, dar semnătura trebuie să fie aplicată cu scrisul de
mână personal al acelei persoane fizice.
Semnătura trăgătorului se înscrie la sfârşitul textului cambiei.
Aceste reguli sunt aplicabile şi celorlalţi semnatari ai cambiei şi nu doar trăgătorului.
În virtutea principiului independenţei semnăturilor, consacrat prin art.7, dacă o
semnătură este dată de un incapabil, celelalte semnături rămân valabile. Excepţie face
semnătura trăgătorului. Dacă ea nu este legal valabilă şi celelalte semnături sunt fără
efecte cambiale.
8
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
CAPITOLUL IV
TRANSMITEREA CAMBIEI (GIRUL)
Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei
persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea
titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv.
Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlu
persoanei în favoarea căreia a transmis cambia.
Potrivit legii, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, cambia este transmisibilă prin
gir (art.13 din lege).
Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu; el
presupune existenţa unei cambii valabile.
În mod obişnuit, girul intervine înainte de scadenţă. În orice caz, girul trebuie să fie
anterior protestului de neplată sau datei expirării termenului legal pentru dresarea
acestui protest.
Girantul este persoana titulară a dreptului legitimată în condiţiile legii şi care este
posesoarea titlului. Deci, primul girant este persoana indicată de către trăgător în
calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la rându-i să transmită prin gir
drepturile dobândite, înseamnă că ulterior, al doilea girant este primul giratar; al treilea
girant este al doilea giratar etc. Deci, ultimul dobânditor, care este posesorul actual al
9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
titlului, trebuie să se legitimeze prin şirul neîntrerupt de giruri, în care fiecare girant să
fie giratarul beneficiar al girului anterior.
Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este
implicată în raportul cambial (trăgător, tras etc.).
Trebuie arătat că, la fel cum emiterea cambiei se justifică prin existenţa prealabilă
unor raporturi juridice între persoanele implicate în raportul cambial (raporturi juridice
fundamentale), tot astfel şi girul are la bază un raport juridic preexistent între giratar şi
girant; de exemplu, posesorul cambiei avea de plătit unui creditor o sumă de bani dintr-
un contract de împrumut şi, pentru achitarea datoriei, girează cambia în favoarea
creditorului său.
Transmiterea cambiei prin gir se face în condiţiile legii. Pentru a fi valabil, girul
trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fond şi de formă.
Condiţiile de fond
Girul este un act juridic şi deci trebuie să îndeplinească toate condiţiile generale ale
actului juridic. În plus, el trebuie să îndeplinească şi condiţiile speciale prevăzute de
legea cambială.
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie care afectează girul este socotită
nescrisă (art.14 din lege). Legea interzice girul condiţional pentru a proteja siguranţa
circulaţiei cambiei.
Girul trebuie să privească întreaga creanţă prevăzută în titlu. Un gir parţial este lovit
de nulitate (art.14 alin.2 din lege). Această condiţie este menită să protejeze
indivizibilitatea titlului şi, implicit, circulaţia cambiei.
Condiţiile de formă
10
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Girul în alb
Pe lângă girul complet sau girul plin, legea reglementează şi girul în alb.
Potrivit art.15 alin.2 din lege, girul în alb este girul care nu arată numele giratarului.
Girul în alb apare ca un gir ale cărui condiţii de formă sunt simplificate. Într-adevăr,
girul în alb este valabil cu singura condiţie să existe semnătura girantului pusă pe dosul
cambiei sau pe adaos (allonge). Semnătura nu poate figura pe faţa cambiei, deoarece ea
ar putea fi interpretată ca un aval ori acceptare a cambiei.
Prin recunoaşterea girului în alb, legiuitorul urmăreşte să uşureze circulaţia cambiei.
Întrucât girul este în alb, posesorul cambiei o poate transmite printr-o simplă tradiţiune.
În plus, neexistând numele său menţionat pe cambia, posesorul nu îşi asumă nici o
răspundere faţă de dobânditorii succesivi ai cambiei.
Posesorul unei cambii în alb are anumite drepturi pe care le poate exercita în
condiţiile art.16 alin.2 din lege.
Astfel, posesorul cambiei poate să completeze girul cu propriul său nume, indicându-
se ca giratar. Legea permite completarea girului şi cu numele unei alte persoane căreia
posesorul urmăreşte să-i transmită titlul. În acest caz, posesorul nu devine obligat
cambial şi deci nu are o răspundere cambială.
Apoi, în locul completării girului în alb, posesorul are dreptul să gireze cambia mai
departe, printr-un gir plin, în alb sau la purtător. Semnând cambia în calitate de girant,
posesorul cambiei devine giratar al girului în alb şi, în consecinţă, el are drepturile şi
obligaţiile oricărui girant.
În sfârşit, posesorul cambiei are dreptul să predea titlul unei terţe persoane, fără să
completeze girul în alb şi fără să gireze cambia. În acest caz, cambia se transmite prin
simpla tradiţiune a titlului. Întrucât posesorul cambiei nu semnează cambia ca girant, el
nu devine obligat cambial.
11
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Girul la purtător
CAPITOLUL V
PLATA CAMBIEI
Prin lege se determină cine are dreptul la plată şi cui i se poate cere plata, data şi locul
plăţii, condiţiile plăţii şi efectele pe care le produce plata.
Prezentarea cambiei şi deci dreptul la plată îl are posesorul legitim al titlului (art.43
din lege). Acesta poate fi beneficiarul indicat de trăgător în cambie sau giratarul, care se
legitimează printr-un şir neîntrerupt de giruri, în condiţiile legi (art.18 din lege).
Debitorul are obligaţia să verifice identitatea posesorului titlului. Dacă ultimul
posesor este legitimat formal în condiţiile art.18 din lege, plata făcută acestuia este
12
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
valabilă şi este liberatorie pentru debitor, chiar dacă posesorul nu era capabil după
dreptul civil să o primească. În cazul unei cambii transmise prin gir, el este dator să
verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor
(art.43 alin.3 din lege).
Plata cambiei se poate cere, în primul rând, trasului acceptant, care este debitorul
principal al cambiei (art.42 din lege). Cambia se prezintă trasului pentru plată, chiar şi
în cazul când a refuzat acceptarea, deoarece refuzul acceptării nu exclude dreptul
trasului de a plăti cambia.
Plata cambiei se poate cere domiciliatarului, când acesta a fost indicat în cambie.
Potrivit legii, plata cambiei poate fi cerută şi direct de la avalistul trasului, dacă există
un asemenea garant. În cazul când avalistul refuză plata, prezentarea făcută lui şi
dresarea faţă de el a protestului de neplată nu constituie o prezentare aptă să conserve
posesorului acţiunea împotriva obligaţiilor de regres.
În subsidiar, cambia poate fi prezentată la plată debitorilor de regres, dacă au fost
îndeplinite formalităţile legale
Data plăţii
Locul plăţii
Cambia trebuie să fie prezentată pentru plată la locul şi adresa indicată în titlu (art.42
din lege).
Potrivit legii, locul plăţii este localitatea arătată în cambie ori, în lipsă, cea indicată
lângă numele trasului.
Dacă în cambie nu se indică şi adresa plătitorului, cambia trebuie prezentată pentru
plată, după caz, la domiciliul trasului sau al persoanei indicate să plătească pentru el ori
la cel al intervenientului (art.42 din lege).
Dacă nu se poate identifica domiciliul trasului sau al celorlalte persoane de la care
trebuie cerută plata, posesorul are facultatea de a cere dresarea protestului de neplată
oriunde în limitele comunei locului de plată (art.68 alin.2).
13
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Prezentarea se mai poate face şi la o cameră de compensaţie, dacă atât debitorul, cât
şi posesorul sunt membri ai acestei camere, legea asimilând-o cu o prezentare pentru
plată.
14
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
În caz de refuz al unei plăţi parţiale, debitorii de regres nu mai pot fi urmăriţi
decât pentru diferenţă. Plata parţială, ca şi refuzul plăţii parţiale, trebuie
constatate prin protest.
Dacă se face o plată parţială, trasul poate cere posesorului plătit să se facă pe
cambie menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă (art.43 alin.3 din lege)
În cazul când o cambie este plătibilă într-o monedă străină care nu are curs la
locul plăţii, suma poate fi plătită în moneda naţională, după valoarea ei în ziua
scadenţei (art.45 din lege).
Plata cambiei se dovedeşte în condiţiile legii. Astfel, art.43 din lege prevede că trasul
care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare
scrisă de către posesor pe titlu.
Deşi legea se referă numai la tras, totuşi soluţia priveşte pe orice debitor cambial care
achită integral suma menţionată în cambie; oricare debitor care plătit cambia poate
pretinde posesorului remiterea cambiei cu menţiunea de achitare scrisă pe titlu.
Remiterea titlului chitanţat prezintă interes nu numai pentru dovedirea plăţii. În cazul
debitorilor de regres şi avaliştilor, cambia le este necesară pentru exercitarea drepturilor
cambiale împotriva celor obligaţi faţă de ei, în condiţiile legii.
Având în vedere importanţa titlului chitanţat pentru debitor, neremiterea titlului dă
dreptul debitorului să refuze plata cambiei.
În cazul unei plăţi parţiale, debitorul nu poate pretinde remiterea titlului, fiind necesar
posesorului pentru valorificarea părţii din datorie neachitată. Pentru a putea dovedi
plata parţială efectuată, debitorul poate pretinde posesorului să menţioneze pe titlu plata
parţială şi să îi elibereze o chitanţă (art.43 alin.3 din lege)
15
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Sunt cazuri când, deşi ajunsă la scadenţă, totuşi cambia nu este prezentată pentru
plată. În scopul eliberării debitorilor de obligaţiile lor, legea recunoaşte oricărui debitor
cambial dreptul de a consemna suma menţionată în cambie la Casa de Economii şi
Consemnaţiuni, pe cheltuiala şi pe riscul posesorului cambiei. Recipisa privind
consemnarea sumei de bani se depune la tribunalul sau la judecătoria locului de plată
(art.46 din lege).
16
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
BIBLIOGRAFIE
17