Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Necesitatea adoptării constituțiilor a aparul in societatea romaneasca in condițiile constituirii statului roman modern, in vederea consolidării
si modernizării acestuia.
CONSTITUȚIA DIN 1866 (Epoca modernă) CONSTITUȚIA DIN 1923 (Epoca CONSTITUȚIA DIN 1991 (Epoca
contemporana) contemporana)
Cauza adoptării - pentru a crea cadrul juridic necesar - Modificarea teritorială de după pentru a crea cadrul juridic necesar
funcționării statului român modern Marea Unire, necesitatea funcționării regimului democratic
constituit in 1859 uniformizării legislației in statul nou instaurat după prăbușirea
-are ca model Constituția Belgiei creat la 1918 comunismului în 1989.
reglementarea problemei
Pentru a funcționa
minorităților au dus la necesitatea
principiul statului de drept
adoptării unei noi Constituții.
Forma de guvernământ România este monarhia constitutionala România este monarhia România este republică
ereditara constituțională ereditară
Atribuțiile -șef al statului; -șef al statului;
monarhului (1866; 1923) -comandant al armatei; -comandant al armatei; -exercită funcția de mediere intre
peședintelui (1991) -numește guvernul; -numește guvernul; puterile stalului, precum și între stat
-bate monedă; -bate monedă;
și societate;
-acordă decorații; -acordă decorații; -Deține alături de guvern puterea
- monarhul are drept de veto absolut monarhul NU are drept de veto
executivă;
(poate refuza sancționarea unei legi votate absolut -Președintele desemnează un
de Parlament);
candidat pentru funcția de prim-
ministru si numește guvernul pe baza
votului acordat de Parlament.
- încheie tratate internaționale
Principiul separării
-Puterea Puterea Puterea
puterilor în stat
legislativă. Parlamentul Bicameral format legi slut i\ ă: Parlamentul^ b i c a m e legislativă: Parlamentul(bicameral)
din Senat și Camera ra 1, format din Senat și Camera format din Senat și Camera
Deputaților,membrii săi fiind aleși pe baza Deputaților,mcmbrii săi fiind aleși pe
VOTULUI CENSITAR) -adoptă legile, baza VOTULUI UNIVERSAL - doar
controlează guvernul; bărbații) —adoptă legile, controlează Deputaților, membrii săi fiind aleși pe
-Puterea executivă: guvernul - prezinta guvernul; baza VOTULUI UNIVERSAL - alat
proiecte de legi Parlamentului, aplică legile -Puterea executivă: Guvernul - pentru barbati cat si pentru femei) —
votate de Parlament; prezintă proiecte de legi adoptă legile, controlează guvernul;
-Puterea judecătorească.instanțele de Parlamentului, aplică legile votate de -Puterea execut ivă.Guvernul-
judecată; Parlament: prezintă proiecte de legi
-Puterea judecătorească.instanțele Parlamentului, aplică legile votate de
de judecată; Parlament:
-Puterea judecătorească.instanțele de
judecată;
Principiul respectării -garantarea dreptului la proprietate; -
garantarea dreptului la garantarea dreptului la
drepturilor și libertăților egalitatea cetățenilor in fața legii; -
proprietate; proprietate:
cetățenești libertatea persoanei, a cuvântului, presei
-egalitatea cetățenilor în fața legii; - -egalitatea cetățenilor în fața legii; -
ele
libertatea persoanei, a cuvântului, libertatea persoanei, a cuvântului,
- Dreptul la VOT CENSITAR de la 21 ani în
presei etc presei etc
funcție de venit doar pentru bărbați iar
- Dreptul la VOT UNIVERSAL- VOTULUI UNIV ERSAL -atat pentru
femeile erau excluse!
obligatoriu pentru bărbații de la 21 barbati cat si pentru femei de la vârsta
ani - doar bărbații! de 18 ani
Importanța/Consecințele -a creat cadru necesar funcționării - consolidarea Marii Uniri; -consolidarea democratici in Roman
Constituției instituțiilor moderne; -crearea cadrului democratic al vieții ia
-a reglementat statutul monarhiei în politice în România interbelică:
România;
I. Proiecte constitutionale
Constituția cărvunarilor - 1822
Regulamentele Organice - aplicate din 1831-1832
Convenția de la Paris - 1858
Statutul Dezvoltător a! Convenției de la Paris 1864
• Constitutia Carvunarilor-1822- mica boierime din Moldova își exprima punctul de vedere
prin elaborarea Constituției cărvunarilor, redactată de Ionică Tăutul și înaintată
domnitorului loniță Sandu Sturdza. Proiectul cuprindea revendicări precum garantarea
libertății persoanei, a egalității în fața legilor sau formarea unei adunări reprezentative -
Sfatul Obștesc.