DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
Nr. 5 (1565), anul XXXIII, 7 februarie 2020 l 16 pagini + 4 pagini anunţuri – 4 lei
Internaţionale
Criză în
sistemul francez
de sănătate
Peste 1.000 de medici din
Franţa, printre care și 600
de șefi de departamente,
și-au anunţat decizia de a
demisiona din funcţiile ad-
ministrative. Iniţiativa lor
este sprijinită de alţi 5.000
de lucrători în sănătate,
afectaţi de problemele cu
care se confruntă spitalele
publice: imagine negativă,
deficit de personal, salarii
mici, mai ales pentru asis-
tentele medicale, precum
și alte limitări de resurse.
PAGINA 2
OPINII
Privatul
de la stat
Dacă anul trecut se discuta
despre posibila interdicţie
a unui medic de la stat de
a lucra la privat, acum se
vorbește despre dreptul
privatului la banul public
într-o proporţie de 100%.
Toate pe același buget
total insuficient pentru
sănătate, dar de data aceas-
ta cu mulţi curtezani în jur.
PAGINA 6
REUNIUNI
MEDICALE
Feţele ascunse
ale bolii
Parkinson
Aparţinătorii au nevoie să
fie informaţi cu privire la
tulburările nonmotorii care
pot fi cauzate de boala
Parkinson, precum proble-
mele cardiace, cognitive și
urinare. Un tratament co-
rect administrat presupune
și o colaborare a medicului
cu apropiaţii pacientului.
PAGINA 11
Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.
din impozit
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt
cetăţenii ei.
Baha’u’llah
www.viata-medicala.ro
Și medicii
"Pământul este o
suferă după
singură ţară iar oamenii
sunt cetăţenii ei."
Baha’u’llah
pierderea unui
pacient
Medicii au nevoie de o anumită
perioadă pentru a traversa etapele
psihologice ale
doliului, potrivit
Yolandei Creţescu,
psihoterapeut
adlerian. De cele mai
multe ori, însă, ei nu sunt
familiarizaţi nici cu emoţiile
pe care le experimentează
în mod natural pacienţii
în prag de moarte și nici cu
modul în care reacţionează
familia lor, arată
Dégi Csaba, specializat în
psiho-oncologie. Cu toate
acestea, „este important ca
medicul să nu își piardă empatia
faţă de sine, faţă de pacient și faţă
de aparţinător”, punctează
psiho-oncologul. PAGINILE 8-9
ia
ân
om
nR
Spre deosebire
cî
de adulţi, copiii
i
Med
tolerează foarte
ACTUALITATE bine tratamentul
Rezultate în lupta anticancer, pentru TB.
doar prin voinţă politică Dr. Daniela Mihăilescu,
Implementarea cu succes a unei strategii naţionale
împotriva cancerului se poate face doar prin
cu supraspecializare în
remedierea unor aspecte precum modificarea Pneumologia pediatrică,
sistemului de finanţare sau eficientizarea subliniază că mulţi dintre
screeningului. Însă, pentru ca toate acestea să fie copiii care fac tuberculoză au
posibile, este necesară implicarea activă a tuturor o sursă de TB în familie.
actorilor din domeniu. PAGINA 3 PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
PAULA ROTARU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  introduse, informează
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa medicală” până la
sfârșitul anului 2019. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate într-un limbaj
decent.
Noul coronavirus, declarat urgenţă mondială
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat
recent că epidemia cauzată de noul coronavirus din
China reprezintă o urgenţă pentru sănătatea publică la
nivel mondial.
D ecizia a fost luată în urma
întâlnirii unei comisii de
experţi, condusă de Didier Hous-
sin din Franţa. În ultimele săp-
tămâni, experţii luaseră decizia
să amâne declararea stării de
urgenţă pentru a putea analiza
corect situaţia reală, așteptând
confirmarea transmiterii viru-
sului de la o persoană la alta. În
urma acestei declaraţii, OMS a
transmis recomandări specifice
pentru toate ţările, cu scopul de
Criză în sistemul
de sănătate din Franţa
Este deja cunoscută
iniţiativa celor aproximativ
1.200 de medici
francezi, incluzând și
aproximativ 600 de șefi de
departamente, care și-au
anunţat public decizia
„dificilă și fără precedent”
de a demisiona din funcţiile
administrative începând cu
data de 14 ianuarie 2020.
Acest lucru depindea de
reevaluarea și corectarea
măsurilor guvernamentale
„inadecvate” recent
Medscape Medical News.
S
crisoarea deschisă a me-
dicilor a fost publicată
în luna ianuarie în Li-
bération, fiind adresată
ministrului Sănătăţii din Franţa,
Agnès Buzyn, ca răspuns la pla-
nul guvernamental de urgenţă din
20 noiembrie 2019. Principalele
obiective ale proiectului includ
îmbunătăţirea moralului persona-
lului medical în raport cu sistemul
sanitar public, limitarea birocra-
ţiei și furnizarea de resurse adiţi-
onale. Planul guvernamental este
considerat „prea puţin, prea su-
biectiv și prea lung prea a putea fi
executat. (...) Spitalele ar trebui să
fie reformate, dar reformele majo-
re nu vor fi posibile fără mijloacele
corespunzătoare”, se menţionează
în scrisoarea redactată de IHC
(Inter-hospital Collective), în ca-
drul unei echipe conduse de prof.
André Grimaldi, de la CHU Pitié
Salpêtrière.
Iniţiativa medicilor este spri-
jinită de alţi 5.000 de lucrători
din domeniul sanitar, care au
publicat, la rândul lor, un mesaj
de susţinere în Libération. „Noi,
întregul personal medical, ne ofe-
rim sprijinul pentru doctorii, șefii
departamentelor și oficialii aleși
sau desemnaţi care au decis să
demisioneze colectiv din rolurile
lor reprezentative, administrative
și de management. (...) Doctorii
nu cer nimic pentru ei înșiși. Ei
continuă să trateze pacienţii. Oa-
menii trebuie să răspundă apelu-
lui. Avertismentul lor trebuie să
fie auzit de guvern”, au precizat
Internaţionale
a preveni răspândirea infecţi-
ei virale la nivel internaţional.
„Vreau să fiu cât se poate de clar,
această declaraţie nu reprezintă
un vot pentru lipsa de încredere
în China. (...) Grija noastră cea
mai mare este legată de poten-
ţialul virusului de a se răspândi
în ţările cu sisteme de sănătate
mai slabe”, a declarat dr. Tedros
Adhanom Ghebreyesus, direc-
torul general al OMS, în cadrul
unei conferinţe de presă organi-
asistenţii medicali, managerii
unităţilor sanitare și medicii.
Principalele solicitări
Iniţiatorii doresc creșterea
salariilor, atât pentru personalul
non-medical, cât și pentru medi-
cii care nu deţin contracte perma-
nente, dar și anumite bonusuri,
pentru a putea atinge nivelul sala-
rial mediu din ţările Organizaţiei
pentru cooperare și dezvoltare
economică (OECD). O creștere de
cel puţin 300 de euro pe lună este
considerată potrivită, citează Me-
dscape Medical News.
Deși se estimează o creștere
de 2,1% a sumelor alocate pentru
sănătate în anul 2020, anumite
organizaţii și sindicate au solici-
tat creșterea acestora cu cel puţin
4%, iar reprezentanţii spitalelor
publice și medicii au menţionat
la finalul lunii octombrie că ar fi
favorabilă o creștere de cel puţin
2,4% pentru anul 2020.
Planul guvernamental de ur-
genţă a stabilit ONDAM (Objectif
National des Dépenses d’Assuran-
ce Maladie) la nivelul de 2,45%
pentru 2020 și de 2,4% pentru
2021 și 2022, respectiv 300, 500
și 700 de milioane de euro supli-
mentar anual. „Obiectivul este de
a crește tarifele cu cel puţin 0,2%
pe an și chiar mai mult atunci
când este posibil, datorită îm-
bunătăţirii calităţii îngrijirilor
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
zată la Geneva. Cunoscut oficial
sub numele „2019-nCov”, noul co-
ronavirus a fost identificat pentru
prima dată la finalul lunii decem-
brie, în orașul Wuhan din China,
autorităţile locale sugerând iniţial
o posibilă epidemie SARS (Seve-
medicale”, au precizat reprezen-
tanţii guvernamentali.
O altă solicitare este reevalu-
area fondurilor pentru sănătate,
cu eliminarea „tuturor tarifelor de
tip T2A”, pentru ca pacienţii să be-
neficieze de servicii medicale ac-
cesibile. Se dorește, de asemenea,
promovarea procedurilor medica-
le, însă nu și încurajarea activităţi-
lor generatoare de profit.
Potrivit IHC, Franţa dedică
11,2% din PIB pentru domeniul
sănătăţii, situându-se pe locul
trei în clasamentul ţărilor OECD
din punctul de vedere al pro-
centelor (după SUA și Elveţia).
Totuși, din punctul de vedere al
sumei atribuite fiecărui locuitor,
Franţa se clasează pe locul 12,
iar salariile reduse ale asisten-
ţilor medicali (în comparaţie cu
salariul mediu naţional) plasea-
ză Franţa pe ultimele locuri în
clasamentul ţărilor OECD. Mai
mult, Franţa acordă numai 3,6%
din PIB pentru spitalele publice,
în comparaţie cu media altor ţări
europene, de 4,1%.
Impactul limitării
resurselor în sistemul
sanitar
„Suntem la capătul puterilor.
Trebuie să ne facem auziţi. (...)
Măsurile menţionate în planul de
urgenţă, deși se îndreaptă în di-
recţia corectă, nu sunt suficiente.
re Acute Respiratory Syndrome),
MERS (Middle East Respiratory
Syndrome) sau de gripă aviară.
Ulterior, autorităţile chineze au
anunţat rezultatele testelor de
laborator realizate de o echipă
de experţi, confirmând existenţa
unui nou tip de coronavirus drept
agentul patogen care a cauzat afec-
ţiunea respiratorie misterioasă.
Până la închiderea ediţiei, noul
coronavirus a ucis în China peste
490 de persoane, fiind înregistra-
te 24.329 de cazuri de infecţie vi-
rală, iar alte 201 de cazuri au fost
raportate la nivel internaţional,
potrivit datelor furnizate recent
de OMS.
Vedem în fiecare zi că nu mai pu-
tem continua. În departamentul
nostru de Reumatologie, de exem-
plu, îngrijitorii, asistentele, ma-
nagerii, radiologii, fizioterapeu-
ţii, medicii și chiar unii profesori
pleacă, așa cum nu ne-am fi putut
imagina vreodată. Este la fel peste
tot. Nimeni nu își poate practica
meseria. Spitalul nu poate funcţi-
ona pe baza regulilor de comerţ,
precum un supermarket”, a decla-
rat pentru Medscape France prof.
dr. Francis Bérenbaum, șeful de-
partamentului de Reumatologie
de la Spitalul Saint-Antoine, Paris.
Intervievat de aceeași publica-
ţie, prof. dr. Jean-Luc Jouve, șeful
departamentului de Pediatrie din
Spitalul Universitar La Timone
din Marsilia, punctează apectele
unui spital public în criză: din 20
de paturi din secţia de Pediatrie,
16 sunt libere; intervenţiile chi-
rurgicale sunt anulate zilnic din
cauza deficitului de personal; spi-
talul nu poate găsi un înlocuitor
pentru șeful secţiei de Chirurgie,
din cauza imaginii negative a spi-
talelor publice. „Toată lumea sufe-
ră în spitalele publice. (...) Asisten-
tele pleacă în fiecare zi. Se vede
foarte clar că sunt prost plătite, nu
sunt respectate, iar condiţiile de
trai nu sunt acceptabile”, adaugă
prof. Gilles Montalescot, șeful sec-
ţiei de Cardiologie de la Spitalul
Pitié Salpétrière din Paris.
Actualitate
Editorial
Tratamentul
pe care ni-l
permitem
Dr. Gabriel Diaconu
Rezultate în lupta anticancer,
doar prin voinţă politică 142
Ministerul Sănătăţii (MS) a anunţat că are în lucru un
masterplan pentru prevenirea și controlul cancerului, „în
acord cu ultimele direcţii ale Uniunii Europene”. Anunţul
a fost făcut în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva
Cancerului, marcată anual la 4 februarie. Potrivit lui
Nelu Tătaru, Secretar de Stat în MS, proiectul se poate
dezvolta doar în consens cu experţi, asociaţii profesionale,
de pacienţi, sindicate.
R
eprezentanţi ai auto-
rităţilor din domeniul
sănătăţii, specialiști
în oncologie și repre-
zentanţi ai pacienţilor s-au în-
tâlnit marţi, la Ministerul Să-
nătăţii, pentru a discuta despre
implementarea unui masterplan
de luptă împotriva cancerului,
în concordanţă cu recomandă-
rile Uniunii Europene. Planul
va cuprinde, ca direcţii de acţi-
une, prevenţia, medicina cura-
tivă, monitorizarea și recupera-
rea, a completat conf. dr. Adela
Cojan, președinta Casei Naţio-
nale de Asigurări de Sănătate. Ea
a precizat că instituţia pe care
o conduce își propune ca, prin
Dr. László Attila Conf. dr. Adela Cojan
Ghid de vaccinare în bolile cronice
P acienţii cu boli cronice au la
dispoziţie un ghid de infor-
mare special conceput pentru ei
privind vaccinarea în patologia
de care suferă. Documentul a
fost lansat, marţi, la București,
de Coaliţia Organizaţiilor Pa-
cienţilor cu Afecţiuni Cronice
din România (COPAC) și a fost
realizat sub coordonarea prof.
dr. Doina Azoicăi, președinta
O lecţie în comunicare publi-
că spune că, dacă nu vrei să
creezi panică privind – să zicem
– un risc de epidemie, ar fi indi-
cat să nu pronunţi cuvântul pani-
că. Motivul e simplu. Poţi, acum
când citești, dacă te rog, să nu te
gândești la un câine portocaliu?
Mulţumesc.
Cu toate acestea, încă
de la începutul epidemiei cu
2019-nCov, sau ceea ce lumea cu-
noaște drept coronavirus, atât
intern, dar și internaţional, au-
torităţile au insistat că nu sunt
motive de îngrijorare. După care
au accentuat că lucrurile sunt sub
control. Apoi au repetat că toate
măsurile au fost luate. După care,
agăţându-se de varii fire ale
intermediul masterplanului,
să fie decontate și investigaţi-
ile imagistice de înaltă perfor-
manţă: „Dorinţa noastră este să
încercăm să asigurăm accesul
pacientului la aceste investiga-
ţii imagistice de înaltă perfor-
manţă, astfel încât și la noi în
ţară depistările să se producă în
stadiile 0, 1, 2 și să avem o rată
de supravieţuire asemănătoare
celor din Europa de Vest.”
Finanţarea, o problemă
fără culoare politică
Din postura de membru al
recentului grup de lucru pentru
cancer constituit în Parlamentul
României, dar și de președinte al
Nelu Tătaru
Societăţii Române de Epidemi-
ologie (SRE). Ghidul prezintă,
printre altele, categoriile de pa-
cienţi cronici care au nevoie de
vaccinare, precum și opţiunile
de vaccin pentru fiecare în par-
te. „Ne-am dorit foarte mult să
doborâm aceste prejudecăţi po-
trivit cărora vaccinarea se adre-
sează doar copiilor sau doar per-
soanelor tinere sau sănătoase.
Ariadnei, au admis că poate pri-
mele evaluări au fost prea optimis-
te și au aruncat o mâţă moartă în
conversaţie, anume că gripa face
mult mai multe ravagii și nu ne
isterizăm atâta.
În succintă sinteză, la ce ne ui-
tăm, deci, în ultima lună este, fără
tăgadă, un fiasco în comunicare.
China a tras de timp cât a putut și,
odată cu ea, restul umanităţii este
într-o înfrigurare a informaţiilor.
Pentru că dacă e ceva mai rău de-
cât un om neinformat, acela este
un om dezinformat.
Aș vrea să o spun și să o cred
că aici, la București, lucrurile au
mers mult mai bine în ceea ce
privește vocabularul autorităţii
publice și practice. Dar, din păca-
Comisiei pentru Sănătate Publică
din cadrul Senatului, dr. László
Attila a anunţat că s-au stabilit pa-
șii care trebuie parcurși pentru a
identifica și pentru a formula ace-
le modificări legislative care se im-
pun în acest domeniu: „Se impun
modificări la nivelul sistemului de
finanţare, trebuie să găsim o solu-
ţie de eficientizare a screeningului
și a accesului la servicii medica-
le. (...) Dacă aceste lucruri nu se
schimbă, toate guvernele vor avea
probleme de finanţare a acestui
domeniu”, a adăugat specialistul.
El a insistat asupra faptului că
aceste modificări „nu ţin de o con-
ducere sau de alta”, precizând că
au fost formulate de mai multe ori
aceste intenţii de a se încerca cre-
area unui cadru legislativ care să
asigure continuitate în domeniu.
Ea se adresează oricăror cate-
gorii de vârstă sau de populaţie,
în funcţie de riscurile pe care le
prezintă sau de posibilităţile de
vaccinare”, a declarat prof. dr.
Doina Azoicăi.
Ghidul adresat pacienţilor va
fi urmat de unul conceput pentru
medic. „Dorim ca Ministerul Să-
nătăţii să grăbească ghidul speci-
alistului, care cred că va completa
te, îmi lipsesc argumentele ca să
pot afirma asta ori dovezi recente.
Prioritatea guvernului, ca de obi-
cei, a fost să „conţină” informaţia
într-un recipient și să bagatelize-
ze situaţia. Mai mult, ca și în tre-
cut, tonul și timbrul experţilor au
fost neaoș dâmboviţene, de-abia
mai apoi îndreptate cu un pic de
modestie și profesionalism. Me-
teahna mândriei și-a aroganţei
medicale prea puţin are leac.
Deunăzi, un oficial, mai pe
furiș, a afirmat că nu exclude ca
România să devină una dintre
ţările cu cel puţin un pacient
2019-nCov pozitiv. Iată de ce Mi-
nisterul Sănătăţii și cel de Interne
au lansat un mic program de achi-
ziţii și pregătesc noi cumpărături.
Potrivit doctorului László, este ne-
cesară asumarea unor angajamen-
te care să asigure că „indiferent
cine va fi la conducere, să ne ţinem
de acești pași măcar în domeniile
majore de sănătate publică și să nu
mai ajungem în situaţia în care un
plan de acţiune pentru preveni-
rea bolilor cardiovasculare să stea
13 ani într-un sertar.”
Iniţiative doar pe hârtie
Prof. dr. Florinel Bădulescu,
președintele Comisiei de Onco-
logie din cadrul MS, a explicat că
programul naţional de cancer exis-
tă pe hârtie, însă ceea ce lipsește
este „voinţa politică”. Alte aspec-
te care ar trebui modificate sunt
lipsa standardizării din domeniu
și a specialiștilor: „Nu există în
România uniformitate în aplicarea
tabloul în ceea ce privește vacci-
narea bolnavilor cronici”, a anun-
ţat Radu Gănescu, președintele
COPAC.
Draftul a fost deja elaborat
de un grup de specialiști din ca-
drul Comisiei de Epidemiologie
a Ministerului Sănătăţii și din
cadrul SRE, după cum ne-a ex-
plicat prof. dr. Doina Azoicăi:
„Așteptăm ca acest material să
fie parcurs de comisiile de speci-
alitate și să ne dea un feedback.
În momentul în care vom încer-
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 3
Cum papura are nod, unii
ca mine, bunăoară, îl caută. Pri-
mesc frecvent mesaje de la oa-
meni convinși că simpla calitate
de-a fi chinez te face purtător de
virus, din care pricină nu-și mai
lasă copiii în preajma oricărui
asiatic. La un eveniment recent,
oamenii erau curioși despre „gri-
pa chineză” mai mult decât ce
face hipertensiunea arterială din
om. Dar asta aici, în „metropolă”.
Dincolo de porţile cetăţii sunt
nesfârșita indiferenţă, glodul
și ruralul. Niște milioane de ro-
mâni peste care bate vântul.
Lor le vom spune, poate, cu-
rând, să stea acasă, pentru că
acesta e tratamentul pe care ni-l
permitem.
de persoane
mor zilnic în
România din cauza
cancerului.
tuturor metodelor de diagnostic,
de tratament, pentru că, din dorin-
ţa de a împinge banii spre medici,
am înfiinţat foarte multe cabinete,
însă acestea nu sunt standardiza-
te. Nu putem discuta de aplicabi-
litatea unui program până când
acesta nu va fi uniform”.
Medicul a amintit că împreună
cu un fost ministru al Sănătăţii, a
deblocat împrumutul primit de la
Banca Mondială și astfel a obţinut
cinci acceleratoare liniare pentru
2018, dintre care funcţionează nu-
mai unul la Baia Mare, și nouă pen-
tru 2019, dintre care funcţionează
unul singur – la Craiova, începând
cu anul acesta. Cauzele acestei
subutilizări ţin de faptul că în spi-
talele de stat nu există specialiști
care să poată folosi aparatura.
Cristina Ghioca
ca să vorbim aceeași limbă și să
avem aceleași recomandări, sunt
convinsă că lumea nu va mai
avea această ezitare vizavi de
vaccinare.”
Pentru început, materialul va
fi tipărit în 5.000 de exemplare și
va fi difuzat prin intermediul aso-
ciaţiilor de pacienţi și în spitalele
din București, cu sprijinul Admi-
nistraţiei Spitalelor și Serviciilor
Medicale. Ghidul va fi postat și pe
site-ul COPAC.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
Biomarkerii în on
7 februarie 2020 l Nr. 5
Ziua de 4 februarie este dedicată, la nivel mondial, luptei
împotriva cancerului. Cu acest prilej, demarăm o serie
de articole care rezumă instrumentele pe care le are la
dispoziţie medicina în lupta cu această patologie complexă.
P
revalenţa crescută a can-
cerelor și diagnosticul
stabilit tardiv, de cele
mai multe ori, au consti-
tuit premisa pentru descoperirea
unor indicatori ai bolii și ai evoluţi-
ei acesteia. Cele mai frecvente for-
me de neoplasm în rândul femeilor
sunt reprezentate de neoplasmele
mamar, de col uterin, colorectal,
pulmonar și tiroidian, în timp ce
în rândul bărbaţilor cele mai întâl-
nite neoplasme sunt următoarele:
pulmonar, prostatic, colorectal,
gastric și hepatic.
Conform Organizaţiei Mondia-
le a Sănătăţii (OMS), biomarkerul
reprezintă orice proces, substanţă
sau structură ce poate fi măsurat/ă
în corpul uman și care influenţează
sau prezice incidenţa unei boli vii-
toare, în timp ce National Cancer
Institute definește biomarkerul
ca fiind „o moleculă existentă în
sânge, în alte fluide ale organismu-
În stabilirea
diagnosticului de
cancer pulmonar,
trebuie dozaţi toţi
biomarkerii, în
asociere unii cu
ceilalţi.
lui sau în ţesuturi, ca semn al unui
proces fiziologic sau patologic ori
al unei condiţii de boală”.
Biomarkerii se împart în mai
multe tipuri: genetici (mutaţii,
modificări ale numărului de cópii
sau ale expresiei matricei ARN),
epigenetici (modificări la nivelul
profilului metilării ADN-ului), pro-
teomici (modificări ale expresiei
proteinelor), metabolici (modifi-
cări ale metaboliţilor cu greutate
moleculară mică), ADN și ARN
circulant din plasmă, micro-ARN
exozomal, biomarkeri proteici,
celule tumorale circulante, celule
stromale și endoteliale.
Există multiple aplicaţii în on-
cologie pentru biomarkeri, dintre
care amintim: evaluarea riscului,
efectuarea diagnosticului dife-
renţial, stabilirea caracterului de
malignitate sau benignitate a unei
formaţiuni, screeningul, determi-
narea prognosticului, a răspunsu-
lui la tratament și monitorizarea
progresiei și a recidivelor. Biomar-
kerul ideal ar trebui să îndepli-
nească următoarele caracteristici:
specificitate și sensibilitate înalte
(detectabil doar într-un singur tip
de tumoră, respectiv nedetectabil
în procese fiziologice sau pato-
logii benigne), apariţie precoce,
niveluri direct proporţionale cu
severitatea bolii, timp de înjumă-
tăţire scurt și să fie detectabil prin
metode simple în probele biologice
(sânge, urină, materii fecale, spută
etc.).
Dozarea biomarkerilor trebu-
ie făcută ţintit, coroborând datele
anamnestice, clinice și paraclinice,
și trebuie să urmeze anumite prin-
cipii, în conformitate cu ghidurile
existente în prezent:
- confirmarea rezultatului se
va face prin testări seriate, la ace-
lași laborator și folosind aceeași
metodă;
- monitorizarea postterapeuti-
că a biomarkerului depistat iniţial
cu valori crescute;
- analiza judicioasă a nivelu-
rilor biomarkerilor în funcţie de
timpul de înjumătăţire, metaboli-
zare și eliminare;
- utilizarea mai multor biomar-
keri pentru a crește sensibilitatea
și specificitatea diagnosticului;
- efectuarea unui diagnostic di-
ferenţial corect, având în vedere că
anumiţi biomarkeri apar și în tu-
morile ectopice sau pot avea valori
crescute în cadrul unor procese
fiziologice ori în afecţiuni benigne.
Cancerul pulmonar
Cancerul pulmonar repre-
zintă principala cauză de morta-
litate prin cancer la nivel mon-
dial. Supravieţuirea la cinci ani
este de 50% în cazul pacienţilor
diagnosticaţi cu neoplasm pulmo-
nar localizat și în stadii precoce
și de 5-15% în cazul celor diagnos-
ticaţi în stadii avansate (III sau
IV), când resursele terapeutice și
prognosticul sunt modeste.
OMS a publicat în 2015 noua
clasificare a neoplasmelor pul-
monare. Cele două mari tipuri de
cancere sunt carcinoamele pulmo-
nare cu celule mici (small-cell lung
carcinoma – SCLC) și carcinoa-
mele pulmonare cu celule nonmici
(non-small-cell lung carcinoma
– NSCLC). Acestea din urmă re-
prezintă 80% din totalul cazurilor
de neoplasme și sunt împărţite, la
rândul lor, în următoarele catego-
rii: adenocarcinoame, carcinoa-
me adenoscuamoase, carcinoame
scuamoase, carcinoame cu celulă
mare și carcinoame neuroendocri-
ne cu celulă mare.
Neoplasmele pulmonare sunt
detectate în majoritatea cazurilor
în stadii avansate, diagnosticul fi-
ind stabilit, de obicei, prin metode
imagistice precum radiografia și/
sau tomografia toracică. În aceste
condiţii, este necesară descoperi-
rea unor biomarkeri noi, cu sensi-
bilitate și specificitate înalte, în ve-
derea decelării acestor neoplasme
în stadii precoce.
Proteinele reprezintă cei mai
utilizaţi biomarkeri în diagnostica-
rea neoplasmelor pulmonare. Din-
tre acestea, amintim CYFRA 21-1
(citokeratină), EPCAM (celule
epiteliale de adeziune), pro-GRP
(peptide ce eliberează progastri-
nă), CEA (antigen carcino-embri-
onar), NSE (enolaza neuron spe-
cifică) etc. Unii biomarkeri folosiţi
în clinică prezintă concentraţii
plasmatice scăzute (CYFRA 21-1,
Pro-GRP și CEA), motiv pentru
care biomarkerii nu trebuie dozaţi
separat în stabilirea diagnosticu-
lui, ci în asociere unii cu ceilalţi.
Unii autori sugerează că asocie-
rea lactat dehidrogenazei (LDH),
proteinei C reactive, CEA, NSE
și CYFRA 21-1 crește acurateţea
diagnostică cu până la 94,8%. S-a
propus și un panel de biomarkeri:
prolactină, transtiretină, trom-
bospondina-1, selectina E, factorul
inhibitor al migrării macrofagelor,
receptorul pentru factorul de creș-
tere epitelială, receptorul erb-b2
al tirozin-kinazei-2, CYFRA 21-1,
pentru detecţia precoce a neo-
plasmelor, având o sensibilitate de
77,1% și specificitate de 76,2%.
CEA reprezintă un biomarker
al cărui nivel plasmatic este cres-
cut în toate tipurile de neoplasme
pulmonare. Creșterea nivelurilor
CEA se corelează cu metastazele
cerebrale, astfel încât nivelurile
serice ale acestuia oferă informa-
ţii prognostice legate de recuren-
ţele și mortalitatea prin cancer
pulmonar. Biomarkerii cei mai
folosiţi în cazul neoplasmelor de
tip SCLC sunt pro-GRP și NSE,
acesta din urmă fiind specific doar
pentru SCLC. Pro-GRP prezintă
niveluri crescute în cancerele pul-
monare și în cele tiroidiene. Cu
toate acestea, 27% dintre pacien-
ţii cu SCLC au prezentat niveluri
crescute ale NSE și normale ale
pro-GRD. În consecinţă, dozarea
simultană a celor doi biomarkeri
crește sensibilitatea și specificita-
tea diagnosticului de SCLC.
Cancerul mamar
Cancerul mamar este cea mai
frecventă formă de cancer la fe-
mei, după neoplasmul pulmonar.
Mamografia reprezintă cea mai
eficientă investigaţie pentru scre-
eningul cancerelor de sân. Cu
toate acestea, rata diagnosticelor
fals-pozitive este ridicată, esti-
mându-se că neoplasmele mamare
sunt supradiagnosticate cu până
la 30% dintre mamografii. Aproxi-
mativ 10% dintre aceste femei vor
fi reevaluate prin imagistică prin
rezonanţă magnetică (IRM) și/sau
prin probe bioptice, dar numai 5%
dintre acestea vor avea cancer de
sân.
Biomarkerii tumorali nu pre-
zintă o utilitate deosebită în detec-
tarea precoce a cancerului mamar,
dar ajută la determinarea prognos-
ticului, monitorizarea tratamentu-
lui și urmărirea postterapeutică.
Nivelul receptorilor pentru estro-
gen (ER) și progesteron (PR) tre-
buie determinat în cazul tuturor
pacientelor cu neoplasm mamar
invaziv nou diagnosticat, pentru
stabilirea eligibilităţii tratamen-
tului hormonal. Determinarea
HER-2 (human epidermal growth
factor receptor 2) este obligatorie
pentru aprecierea eficacităţii te-
rapiei anti-HER-2 (trastuzumab,
pertuzumab, lapatinib sau
ado-trastuzumab emtansin).
CA 15-3, CA 27-29 și CEA sunt
folosiţi, alături de examinarea cli-
nică și radiologică, în monitoriza-
rea răspunsului la chiomioterapie
la pacientele cu cancer în stadiu
avansat. Nivelurile crescute ale
Campanie
acestor biomarkeri în timpul sau
după chimioterapie sugerează pro-
gresia bolii.
Genele BRCA1 și BRCA2 pro-
duc factori supresori tumorali.
Anumite mutaţii ce apar la nivelul
acestora predispun la neoplasm
mamar sau ovarian, dar și la can-
cer al trompelor uterine, de pros-
tată, peritoneal sau pancreatic.
Consilierea și testarea genetică
pentru mutaţiile acestor gene se
vor efectua în cazul pacienţilor
cu risc crescut de cancer mamar:
istoric familial de cancer mamar,
ovarian, pancreatic și/sau cancer
de prostată în stadii avansate sau
metastazante; diagnosticarea neo-
plasmului mamar înaintea vârstei
de 50 de ani; istoric personal de
cancer ovarian sau al doilea cancer
mamar; sex masculin.
Cancerul colorectal
Biomarkerii folosiţi în mana-
gementul cancerului colorectal
(CCR) sunt împărţiţi în patru ca-
tegorii: sanguini, tisulari, fecali și
genetici.
Dintre biomarkerii sanguini,
cel mai utilizat este CEA. Acesta
este un biomarker nespecific, mo-
tiv pentru care nu poate fi folosit
ca metodă de screening pentru
depistarea CCR în rândul popu-
laţiei sănătoase, fiind decelabil și
în alte boli, precum sindromul de
intestin iritabil, bolile hepatice
sau pancreatita. CEA are însă va-
loare prognostică și este utilizat
în stabilirea strategiei terapeuti-
ce. Se recomandă determinarea
CEA la intervale de trei luni cel
puţin trei ani, la pacienţii diagnos-
ticaţi cu CCR în stadiile II sau III
și la care s-a practicat intervenţie
chirurgicală. Niveluri crescute ale
CEA indică prognostic negativ în
cazul CCR rezecabil și se corelează
cu progresia tumorii.
Antigenul CA 19-9, compara-
tiv cu CEA, este mai puţin sensi-
bil și specific pentru CCR, fiind
folosit mai degrabă pentru detec-
tarea neoplasmelor pancreatice.
Alţi biomarkeri sanguini, precum
 Campanie
VIA�A MEDICALĂ
5

ncologie
7 februarie 2020 l Nr. 5

inhibitorii tisulari ai metalopro- Cancerul de col uterin În cazul cancerelor de col

teinazei-1 (TIMP-1), dar și bio-
markerii tisulari (timidilat sin-
tetaza, activatorul  plasmatic al
urokinazei, PAI-1) nu sunt folosiţi
de rutină în practica clinică pentru
diagnosticarea CCR.
Cele trei teste care se pot re-
aliza din materiile fecale sunt:
determinarea hemoragiilor ocul-
te (FOBT), testul imunochimic
fecal (FIT) și detectarea metilării
vimentinei. FOBT evaluează ac-
tivitatea de pseudoperoxidază a
hemului prin metoda guaiac. Cu
trei zile anterior FOBT, pacien-
ţii trebuie să urmeze o dietă fără
proteine animale și să nu își ad-
ministreze antiinflamatoare ne-
steroidiene, deoarece acestea pot
determina rezultate fals-pozitive.
FIT reprezintă o alternativă la
FOBT, având sensibilitate cres-
cută și o rată mai mare de detec-
tare a neoplasmelor. FIT foloseș-
te anticorpi policlonali pentru
detectarea globinei.
Testul FIT este specific pentru
sângerările din tractul intestinal
distal datorită faptului că globina
este degradată pe măsură ce tra-
versează intestinul. Testele pentru
detectarea ADN, ARN sau a protei-
nelor din scaun sunt în curs de cer-
cetare și nu se folosesc de rutină în
practica clinică.
PUBLICITATE
Cancerul de col uterin re-
prezintă prima cauză de morta-
litate la femei ca urmare a unei
neoplazii din sfera ginecologică.
Screeningul femeilor realizat în
principal prin citologie cervi-
co-vaginală  Babeş-Papanicola-
ou și frotiu cervico-vaginal este
obligatoriu, întrucât permite di-
agnosticarea cancerului încă din
stadiile incipiente, asociate, de
obicei, cu prognostic bun. Acest tip
de cancer este în principal urma-
rea infecţiei cu virusul papilloma
uman (HPV). Aproximativ 70%
dintre aceste neoplasme sunt
consecinţa infecţiei cu tulpini-
le HPV-16 și HPV-18. Tulpinile
nononcogenice HPV-6 și HPV-11 de-
termină modificări minime ale ce-
lulelor cervicale, condiloame acu-
minate sau, mai rar, papilomatoză
respiratorie recurentă.
În adenocarcinoamele de col
uterin, biomarkerii cei mai folo-
siţi sunt CEA, CA 125, activato-
rul tisular al plasminogenului,
antigenul specific polipeptidelor
tisulare și CYFRA 21-1, aceștia fi-
ind utili mai ales pentru estimarea
prognosticului pretratament și de-
terminarea metastazelor limfati-
ce. Totodată, CEA evaluează și răs-
punsul clinic postchimio­ terapie
neoadjuvantă.
uterin cu celule scuamoase, cel
mai utilizat biomarker este an-
tigenul carcinomului cu celule
scuamoase (AgSCC), deși valori
crescute ale acestuia se întâlnesc
și în cancerele vulvare, vaginale,
esofagiene sau pulmonare, dar
și în patologii benigne, precum
psoriazisul sau sarcoidoza. To-
tuși, nivelul plasmatic al AgSCC
se corelează cu stadiul și dimen-
siunea formaţiunii tumorale,
gradul de recidivă tumorală și cu
supravieţuirea pacienţilor.
Cancerul ovarian
Depistarea precoce a cance-
rului ovarian este esenţială pen-
tru reducerea mortalităţii. Șase
din zece femei cu cancer ovari-
an sunt diagnosticate în stadii
tardive, când rata de supravie-
ţuire la cinci ani este sub 40%,
comparativ cu stadiul I, unde
aceasta este de 90%.
Biomarkerul tumoral cel mai
folosit în cancerul ovarian este
CA 125. Dozarea acestuia, prefe-
rabil anuală, este recomandată
pacientelor cu antecedente here-
docolaterale pentru cancer ova-
rian, nu în screeningul femeilor
asimptomatice. CA 125 joacă un
rol important mai ales în monito-
rizarea răspunsului la tratament.
Astfel, determinarea unor valori
seriate în descreștere ale aces-
tui biomarker se corelează cu un
răspuns favorabil la tratament.
Totodată, acest biomarker este fo-
losit și pentru a determina eventu-
ale recidive ale cancerului ovarian.
Persistenţa unor valori crescute
ale CA 125, în ciuda tratamen-
tului adecvat tipului și stadiului
formaţiunii tumorale, se corelează
cu un prognostic negativ. De ase-
menea, CA 125 poate fi crescut și în
condiţii fiziologice (sarcină, men-
struaţie) sau în patologii benigne
(endometrioză, boală inflamatorie
pelvină, pancreatită sau hepati-
tă cronică). În ultimii ani au fost
elaborate diverse studii pentru
determinarea unor biomarkeri
(de exemplu, HE4, un inhibitor
de proteinază) pentru depistarea
precoce a cancerului ovarian la ni-
vel urinar. Alţi biomarkeri care ar
putea fi folosiţi în diagnosticul sau
monitorizarea răspunsului la tra-
tament în cancerul ovarian sunt
osteopontina, kalikreinele, hCG,
IL-6, receptorul de tirozin-kina-
ză erbB-2, acidul lizofosfatidic,
kinazele proteice mitogen-ac-
tivate etc. Totuși, sunt necesare
studii riguroase pentru a stabili
valoarea prognostică a acestora.
Prof. dr. Daniela Bartoș1,2,
dr. Cristina Japie2,
1
UMF „Carol Davila” București
2
Clinica de Medicină Internă,
Spitalul Clinic de Urgenţă
București
Text preluat din lucrarea „Terapii moderne
în cancer”, editată de „Viaţa medicală”

Intră pe www.canceruldesan.ro

Navigatorul
pentru Traseul pacientului
diagnosticat cu cancer de sân
pacienții
cu cancer
de sân
RO/BREA/0519/0042

REFERINȚĂ: https://canceruldesan.ro/pages/
navigator-pentru-pacienti

Roche România SRL – Divizia de Farmaceutice

Piaåa Presei Libere, nr. 3-5,
City Gate – Turnul de Sud, Recepåie - Etaj 6,
Sector 1, Bucureæti, Cod poætal 013702
Tel.: 021-206.47.01/02/03, fax: 021-206.47.00
6 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
Privatul de la stat
Serviciile medicale aferente
programelor naţionale de sănătate
curative se vor putea derula și prin
intermediul furnizorilor privaţi.
Guvernul a aprobat, marţi, un
proiect de Ordonanţă de Urgenţă
în acest sens. Intenţia declarată
a autorităţilor este punerea
pacientului în centrul sistemului.
Aceasta să fie soluţia?
Prof. dr. Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„Marius Nasta”,
București
D
e ceva timp, toate televiziuni-
le au găsit un nou subiect de
dezbatere, după ce actualul mi-
nistru al Sănătăţii a făcut co-
mentarii și declaraţii pe tema modificării
Legii nr. 95 a Sănătăţii (ulterior – marţi
– a și fost aprobată Ordonanţa de Urgen-
ţă a Guvernului), care are în vedere, în
principal, punerea pacientului în centrul
sistemului, astfel încât să poată să aleagă
unde se tratează – în spitale de stat sau
la privat. Ideea este, aparent, interesan-
tă, dacă ne gândim că actul normativ ar
reglementa serviciile medicale din ca-
drul programelor naţionale de sănătate
curative, care sunt suportate din bugetul
Fondului Naţional Unic de Asigurări Soci-
ale de Sănătate, acestea urmând să se de-
ruleze în mod unitar prin furnizori publici
și privaţi, în mod similar cu reglemen-
tarea privind furnizorii privaţi de medi-
camente și dispozitive medicale. Toate
acestea se întâmplă în contextul recunoaș-
terii de către ministrul Sănătăţii a acestui
moment de criză a sistemului.
Sigur că, din punctul de vedere al siste-
mului privat, situaţia spitalelor de stat este
dezastruoasă. Oare de cât timp? Să tot fie
vreo 30 de ani? Vechile redute din perioada
comunistă sunt în continuare numărul unu
ca spitale de urgenţă, fără nimic nou pe lis-
ta unităţilor moderne, asaltate de pacienţi
care nu mai au arondare. Ce se întâmplă, de
fapt? Sunt asedii zilnice de oameni disperaţi
care nu mai găsesc doctori specialiști în ora-
șe mici și chiar unele măricele, așa că vin la
Opinii
București sau la centrele universitare, unde
sunt încă echipe funcţionale și structurate
la spitalele private în cadrul programelor
naţionale „Acţiuni Prioritare” ale Ministeru-
După lansarea acestei iniţiative, ne-am
trezit cu două tabere politizate în răspun-
pe rezolvarea lor. lui Sănătăţii (exemplu, accidentul vascular suri, la care au aderat și medici care aveau
cerebral acut, ATI, infarctul miocardic acut) simpatii din zona politicului. Însă cei care
Vicii nerezolvate nu vor trebui să plătească. Se dau ca exemple nu au făcut parte din niciun partid și nici
Dacă mă uit la problemele pneumologice programele de asistare a neoplazicilor, de nu au cochetat cu vreunul nu pot să nu
ale Bucureștiului, constat că, de când nu mai radioterapie. remarce că, dacă anul trecut discutam des-
există arondare din cele patru unităţi pneu- pre posibila interdicţie a unui medic de la
mologice ale Capitalei, profitând de dero- Banul și bolnavul stat de a lucra la privat, de retragerea drep-
garea bazată pe eternul drept de a alege al Când au debutat aceste programe, puteai tului de voluntariat pentru cei care așteptau
bolnavului, cazurile sunt pasate la Institutul număra pe degete aparatele de radioterapie să poată să dea examen pe un post într-o
de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, care, din ţară, iar despre profilaxie se amintea perioadă când toate posturile erau blocate,
deși nu are regim de spital de urgenţă, devi- doar pe hârtie. De fiecare dată, toate se în- acum discursurile și pledoariile s-au mutat
ne centru de atracţie prin re-
nume și prin pregătirea me-
dicilor. Doctorii au emigrat;
am asistat pasiv la plecările
lor în masă, unii în servicii
private, unde trebuie să facă
profit pentru proprietarii
acestora. Acum mai au o
misiune: să găsească timp și
pentru pregătirea rezidenţi-
lor. În Franţa are loc acum o
mișcare a profesorilor, a șefi-
lor de secţii nemulţumiţi de
presiunea pusă pe servicii,
într-o ţară în care unităţile
de stat arată precum cele
private de la noi, cu o reac-
ţie considerată firească de
presă, deoarece guvernul
tratează aceste unităţi ca pe
niște supermarketuri.
La noi, în schimb, aud tot
mai des vorbindu-se despre
ideea de „feude” ale unor
profesori. Or fi și din astea,
dar de profesori care vin
dimineaţa la ora 6 și cărora
nu le ajunge timpul pentru
a asigura și act medical de
calitate și formarea reziden-
ţilor de ce nu se vorbește?
Când pacientul nu mai este rezolvat într-un vârteau în jurul banilor. În 2020 însă începe într-o cu totul altă direcţie și vorbim des-
colţ de ţară uitat de Dumnezeu, oare de ce o altă discuţie: banul trebuie să urmărească pre dreptul privatului la banul public într-o
îi caută tot pe acești profesori pentru a fi bolnavul. proporţie de 100%, despre accesul oricărui
salvat? E interesant că se vorbește doar des- cetăţean în orice moment la un program de
Excedarea spitalelor de stat din pre programele pe boli cardiovasculare și sănătate. Aștept momentul când bolnavii cu
România (conform raportului Comisiei Eu- de câteva boli rare. Poate că se va extinde tuberculoză, din cadrul programului naţio-
ropene) are o multitudine de explicaţii prin și la altele care au fost văduvite de ani în­ nal, vor fi asistaţi și în privat.
acumulări de vicii ale sistemului nerezolva- tregi și unde banul nu mai urmărește de- Nu trebuie omis că toate acestea se în-
te de cei 28 de miniștri ai Sănătăţii perin- mult pacientul, precum programul Stop tâmplă pe același buget total insuficient
daţi pe rând la manete. Poate că ele trebuie Fumat sau cel de Hipertensiune Pulmonară. pentru sănătate, dar de data aceasta cu
reanalizate realist, prin prisma lipsurilor Ca să nu mai vorbim despre programe care mulţi curtezani în jur, care de-abia așteaptă
cronice, prin segregaţia creată între spita- lipsesc cu desăvârșire pentru boli prevalen- să ia o felie din el. Mă întreb: atunci când în
lele care ţin de primării și cele aparţinând te, precum bronhopneumopatia cronică ob- această competiţie privat-stat, care ar trebui
Ministerului Sănătăţii. Dintr-odată, s-a gă- structivă, tulburările respiratorii din timpul să fie constructivă, se va ajunge la fundul
sit o nouă soluţie: pacienţii care vor merge somnului etc. sacului, cine va aduna firimiturile?
CUM SE POT DIRECŢIONA CEI 3,5%
DIN IMPOZIT
Prin formularul 230
descarcă formularul precompletat de pe
www.fundatiareginamaria.ro
• Salariaţi din 2019
• Pensionari cu pensii peste 2.000 de lei
• Persoane cu venituri din activităţi independente impuse pe bază
de normă de venit (IT, avocaţi, contabili, asistenţi medicali etc.)
Prin declaraţia unică 212
completează declaraţia direct pe Spaţiul Virtual ANAF
• Persoane cu venituri independente (chirii, PFA etc.).
Pe declaraţia unică se vor completa următoarele date de identificare
ale fundaţiei:
Fundaţia CMU Regina Maria
Cod de identificare fiscală: 27253331,
Cont IBAN: RO 70 RZBR 0000 0600 1278 5673
Opinii
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 7

Compasiunea în criză OAMGMAMR

P ersonalul spitalului nostru este alături de fa-
milia aflată în suferinţă în urma decesului
doamnei de 70 de ani, consumat astăzi în UPU.
Trebuie să fi fost o experienţă groaznică pentru
fiul acestei doamne să vadă cum se stinge pro-
pria-i mamă în braţe, chiar în locul în care ea și-a
căutat din timp salvarea. Vom investiga atent
cum s-au derulat evenimentele și ne vom asigu-
ra că vom învăţa din tragedia acestei familii și a
noastră astfel încât cetăţenii orașului și judeţu-
lui Constanţa să aibă încredere că avem aici, în
orice moment, oameni capabili să facă tot ce este
posibil pentru a-i ajuta.”
Acesta este citatul lipsă din comunicarea Spitalu-
lui Judeţean de Urgenţă Constanţa (spital universi-
tar, apropo) pe marginea mediatizatului caz al femeii
de 70 de ani care a murit în UPU după ce a fost lăsată
să aștepte pe scaun timp de 16 ore. Acest citat nu o
va aduce pe femeie înapoi. Nu îi va fi făcut trecerea
în nefiinţă mai puţin crudă. Dar ar arăta o minimă,
chiar dacă tardivă, compasiune pentru o familie se-
ver încercată. Și ar mai arăta, în ciuda evidenţelor
mediatice, că mai există cineva în spital căruia îi
pasă de oamenii care își pun nădejdea că această in-
stituţie i-ar putea ajuta atunci când viaţa le este pe
muchie de cuţit.
Firește, toate acestea ar fi praf în ochi, dacă nu
ar exista și o investigaţie făcută corect și profesio-
nist (nu una de mușamalizare), în urma căreia să
înţeleagă toată lumea tipul de eroare care a făcut
posibil acest deces în condiţiile date și cum ar putea
fi prevenită pe viitor o situaţie similară. Pentru că,
nu-i așa, cine și-ar dori să se despartă de părinţii care
i-au dat viaţă sau de cineva foarte apropiat în aceste
condiţii?
Asistenţii medicali,
Ar arăta însă compa-
siune în faţa suferinţelor
semenilor din comunitatea
pe care spitalul o deserveș-
te. Ar arăta compasiune și
lăudaţi de
înţelegere pentru persona-
lul propriu care, printr-o
împrejurare nefericită, a
Suveranul Pontif
putut comite o eroare cu
consecinţe fatale. Și ar mai
transmite și un semnal co-
P apa Francisc a vorbit des-
pre Anul Internaţional al
Asistentului Medical și Moașei,
întreaga lume și să îi încurajeze să
facă alegeri potrivite, care trebuie
să includă acţiuni masive de re-
lectivului medical, cel mai în timpul unei predici în faţa a crutare, pentru împiedicarea de-
probabil afectat emoţional, Dr. Nicolae- mii de pelerini, în Piaţa Sfântul ficitelor prevăzute pentru viitorul
indiferent că este sau nu vi- Iordache Petru, lăudând munca și dedi- deceniu”.
novat, că nordul magnetic Iordache carea asistenţilor medicali. Pe În luna decembrie, ICN și par-
al slujbei lor este compasiu- 19 ianuarie, liderul Bisericii Ro- tenerii săi le-au solicitat liderilor
nea în faţa suferinţei semenilor lor. mano-Catolice a menţionat asis- internaţionali să trimită mesaje
Ar putea întări acest lucru organizarea în spi- tenţii medicali și moașele, după de susţinere a Anului Asistenţilor
tal, cu toţi cei implicaţi în UPU și în transferurile pe Rugăciunea Angelus, în Piaţa Medicali și Moașelor. Acest apel
secţie, a unor sesiuni de tipul Schwartz rounds, Sfântul Petru din Vatican. Suve- a fost amplificat de organizaţii-
pentru a înţelege mai bine atât motivaţia, cât și limi- ranul Pontif Francisc a amintit le profesionale, membre ale ICN,
tările și traumele personalului implicat în acest caz că anul 2020 a fost desemnat la printre care și cea din Italia, CNAI,
și în activităţi similare. Acum a ieșit regretabil de nivel internaţional Anul Asis- care deţine relaţii strânse cu Va-
prost. Întrebarea este: putem fi mai umani, mai uniţi
și mai eficienţi data viitoare?
Ca o remarcă finală, mă îngrozește faptul că, de
fiecare dată când apar astfel de situaţii, din păcate
mult prea des, reacţiile celor implicaţi sunt lipsite
de compasiune pentru cei cărora le-au provocat su-
ferinţă, trădând frecvent fuga de răspundere, mi-
nimalizarea, defensivitatea și sarcasmul în modul
cel mai extrem. În criză, compasiunea trebuie să își
atingă potenţialul maxim. Dar mă tem că, acolo unde
ea nu este consecvent alimentată, nu are de unde să
crească sau chiar să apară.
Foto: Vatican Media

tentului Medical și Moașei și le-a ticanul în ceea ce privește proble­

cerut credincioșilor să îi pome-
nească în rugăciunile lor.
Annette Kennedy, președintele
Consiliului Internaţional al Asis-
tenţilor Medicali (ICN), și-a expri-
mat aprecierea faţă de declaraţiile
Suveranului Pontif, subliniind,
totodată, impactul pe care cuvin-
tele sale ar trebui să-l aibă asupra
deciziilor privind viitorul acestei
profesii: „Anul acesta, guvernele
vor trebui să ia decizii fundamen-
tale cu privire la viitorul forţei
de muncă din domeniul profesiei
de asistent medical și moașă. Ca-
litatea de lider a Suveranului ar
trebui să motiveze politicienii din
mele legate de îngrijirea sănătăţii.
Desemnarea de către Organi-
zaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
a anului 2020 ca Anul Asistentu-
lui Medical și Moașei are ca scop
atenţionarea guvernelor cu privi-
re la necesitatea de recrutare și
menţinere a personalului, pentru
prevenirea potenţialului deficit
de asistenţi medicali, fapt ce poa-
te avea repercusiuni grave la nivel
mondial. Cifrele OMS sugerează
un deficit de până la nouă milioa-
ne de asistenţi medicali și moașe
până în anul 2030, dacă nu vor fi
luate măsuri drastice imediat.
Adriana Cârnu

Despre Macro în Micro

de natură a submina orice discurs educaţional există serioase proble-
de conferinţă ori de publicaţie ști- me în ceea ce privește exploatarea
inţifică, în care bolnavii sunt con- portuară și rar mai vedem câte o
sideraţi aliaţi, membri navă în stare bună de navigabilita-

Î mi aduc aminte că înainte de

1990, pe vremea când sorbeam
programele televiziunii din Chiși-
nău, auzeam frecvent o expresie,
rostită în graiul plăcut al celor de
peste Prut: „Crez’ că șineva îi Șine-
va și șineva nu-i Șineva?”.
Mai deunăzi, în timp ce mă
vânturam pe-o stradă dintr-un car-
tier gălăţean, ce-și zice „Micro”, am
dat nas în nas cu o doamnă doctor,
pe care o cunoșteam binișor, de
când eram, vorba dumneaei, ca un
mânz și zburdam prin curţile spita-
lelor judeţului foștilor siderurgiști.
Mi-a luat ceva vreme să mă dezme-
ticesc. Nu de altceva, dar reîntâl-
nirea a fost așa de neașteptată, de
parcă fusesem lovit de corpul unei
nave.
Nu știu cum am ajuns în cafe-
neaua de peste drum. Aproape că
nici nu-mi amintesc gustul cafelei
sau al cafelelor pe care le-am co-
mandat. Tot ce pot să mărturisesc
este că distinsa colegă se întorcea
de la o ședinţă cu părinţii. Amnezia
mea psihogenă e de-a dreptul mi-
cro, în comparaţie cu aceea pe care
o avea comeseana mea. Nu păstra în
memorie decât vorbele răstite ale
„colegului” și chipul îngheţat al în-
văţătoarei. „Copiii trebuie să-și știe
locul de mici! Cine privește în jos
și cine se uită în Sus! Copilul meu
e fiu de chirurg! De CHIRURG!” În
privirea pe care i-a aruncat-o scurt,
parcă se adunaseră toţi anii în care
cei asemenea lui erau consideraţi
simpli „practicieni”. Fiul unei in-
terniste trebuia, după învăţătura
voievodului scalpelului, să știe că
superioritatea este transgeneraţio-
nală și că numai Șineva îi Șineva.
Multe tratate scriu despre
transformările operate în psihis-
mul unor persoane care ajung
într-o poziţie de putere. Deși ro-
mantica doctrină conform căreia
operatorul este „căpitanul navei” a
eșuat de zeci de ani, fiind conside-
rată acum anacronică și prezentă
în cărţile de istorie a
medicinei, în creierul
și în practica multor
ai echipei medicale, iar
universităţile de me-
dicină – promotoare
te. Nu aveam la mine jurnalul lui
Kafka, dar mi-ar fi plăcut să-i citesc
doamnei doctor notaţiile scriitoru-
chirurgi, ea încă per- ale învăţământului în lui despre cei mai frecvenţi stresori
sistă. Și nu mă refer la care studenţii sunt edu- situaţionali din copilăria sa: „Dacă
stăruinţa judecăţii chi- caţi spre a fi mai puţin mă gândesc bine, trebuie să spun
rurgului ce se consideră intimidanţi faţă de că educaţia mi-a făcut foarte rău în
responsabil pentru ne- pacienţi. unele privinţe. Acest reproș vizea-
glijenţa unui membru Royal Australasian ză o mulţime de oameni, se referă
al echipajului navei, ci College of Surgeons a la părinţii mei, la niște rude, la une-
la sindromul excelent recunoscut că există o le persoane care ne-au vizitat casa,
descris de arogantul întreagă istorie a „cul- la diverși scriitori, la o anumită
chirurg interpretat de Dr. Richard turii toxice” dezvoltate bucătăreasă care m-a dus la școală
Alec Baldwin în filmul Constantinescu în rândul breslei chi- un an întreg, la o grămadă de pro-
„Obsesii fatale” (1993, rurgilor, dar nu numai, fesori (pe care trebuie să-i com-
regia Harold Becker): „Mă întrebi și care adesea tinde să se dezvolte, prim bine în memorie, altfel îmi
dacă sufăr de un complex al lui iar pacienţii sunt complici în pro- scapă ici și colo câte unul; dar, de
Dumnezeu? Dă-mi voie să-ţi spun movarea acestui complex al lui vreme ce i-am înghesuit așa, totul
ceva: Eu sunt Dumnezeu!”. Dumnezeu. Părinţii și profesorii se fărâmiţează iarăși pe alocuri),
Anxietatea pe care o dezvol- încurajează constant, din binecu- la un inspector școlar, la trecăto-
tase fiul internistei și complexul vântate pricini, achiziţia efectivă rii care merg agale. Pe scurt, acest
de inferioritate pe care era nece- a unor comportamente agresive, reproș se răsucește în societate ca
sar să și-l asume, în primul rând perturbatoare, care, direct sau un pumnal”. (Franz Kafka, Jurnal.
faţă de fiul dumnezeului gălăţean, indirect, spontan ori în timp, vor Traducere din limba germană și
dusă înspre tărâmul pacienţilor, compromite moral structura inter- note de Radu Gabriel Pârvu, RAO,
puși faţă în faţă cu medicii, sunt nă a copiilor. În spaţiul medical și București, 2007, pp. 14-15).
’’
8 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
Există situaţii în care
medicii abordează aceste
evenimente cu asumare și
curiozitate știinţifică, pentru că
la început de drum ești mult mai
curios, curajos și ai informaţia
teoretică mult mai proaspătă
în minte.
Yolanda Creţescu, psiholog
clinician și psihoterapeut
Durerea și angoasele medicilor
după pierderea unui pacient
Producerea unui eveniment tragic – așa cum este moartea unui pacient – își
pune amprenta și asupra sănătăţii emoţionale a medicului care l-a îngrijit,
iar în unele cazuri efectele pot fi devastatoare, dacă acesta
nu are instrumentele necesare care să îl ajute să treacă
peste emoţiile negative cu care se confruntă. Fiecare medic
încearcă să facă faţă decesului pacientului în moduri cât
mai diverse (psihologii le numesc mecanisme de coping),
însă impactul asupra psihicului său își face simţită prezenţa
sub forma depresiei, lipsei chefului de viaţă, anxietăţii, Grupaj realizat de
fobiilor etc.
E
xperţii în problematica sănătăţii
mintale spun că este foarte impor-
tant să se identifice acele mecanis-
me clare prin care medicul poate
învăţa cum să treacă peste decesul unui pa-
cient, astfel încât tragicul eveniment să nu
îi afecteze performanţa la locul de muncă,
modul în care tratează alţi pacienţi ori viaţa
personală.
Pentru a înţelege mai bine acest fenomen
complex și pentru a crea un tablou complet al
emoţiilor și stărilor sufletești experimentate
de medic după pierderea unui pacient, am
stat de vorbă cu dr. Laurenţiu Simion, medic
primar chirurgie generală la Institutul On-
cologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”
București (IOB), cu Yolanda Creţescu, psiho-
log clinician și psihoterapeut adlerian, și cu
Dégi L. Csaba, psiho-oncolog și președintele
unei societăţi internaţionale de profil (Inter-
national Psycho-Oncology Society – IPOS).
Aceștia mi-au explicat, prin prisma profesiei
lor, ce emoţii însoţesc durerea legată de pier-
derea unui pacient și ce mecanisme ar fi utile
pentru a o depăși.
Între neputinţă și rol de salvator
Moartea înseamnă pierdere, iar procesul
de doliu apare și la medici, la fel ca la orice
altă persoană, spune Yolanda Creţescu, psi-
hoterapeut adlerian. Potrivit acesteia, doliul
vine cu un impact asupra noastră, indiferent
de profesia pe care o avem, pentru că el ne
confruntă cu angoasa morţii și cu fricile noas-
tre cele mai adânci. Ea crede însă că medicii,
spre deosebire de alte categorii profesionale,
pot să abordeze finalul vieţii într-o manieră
logică: „În meseriile care au ca scop salva-
rea vieţii este foarte ușor să facem confuzie
între limitarea profesiei și rolul de salvator.
Prin natura meseriei sale, la nivel raţional,
medicul are toate acele instrumente pentru a
aborda raţional și logic finitul vieţii, ușurând
astfel travaliul de doliu. El deţine informaţii
știinţifice cu privire la îmbolnăvirea organis-
mului, predispoziţiile bolii și predicţiile cu
privire la starea de sănătate a bolnavului”.
În unele situaţii, medicii știu că nu mai
pot face nimic pentru a salva viaţa pacien-
tului aflat pe masa de operaţie, după cum
mărturisește dr. Laurenţiu Simion, medic
’’
Disconfortul medicilor legat
de pierderea pacientului le poate
afecta deciziile de tratament în
cazul celorlalţi pacienţi: de exemplu,
să ofere o chimioterapie mai agresivă, să
înscrie un pacient într-un studiu clinic sau
să recomande metode chirurgicale supli-
mentare, atunci când îngrijirea paliativă
ar fi, de fapt, cea mai bună opţiune.
Dégi László Csaba, președintele IPOS
mentul în care vezi că nu mai poţi face nimic,
ai un sentiment de neputinţă cu care, mărtu-
risesc, noi, chirurgii, nu suntem prea obișnu-
iţi și care nu ne face plăcere. Dacă nici nu ai
apucat să discuţi foarte bine cu pacientul sau
măcar cu cei din familie, să le explici înainte
situaţia, atunci procesul de comunicare după
intervenţia chirurgicală va fi dificil și destul
de încărcat pentru tine, ca medic chirurg”, a
explicat Laurenţiu Simion.
Florentina Ionescu
Medicina are limitele ei
chirurg. El povestește că, mai ales de când Medicul de la IOB, care are și un atestat
lucrează în Institutul Oncologic București, a în îngrijiri paliative, a subliniat că în cei 24
fost în situaţia de a opera pacienţi la care nu a de ani de când se dedică chirurgiei nu i s-a
avut nicio soluţie chirurgicală, tocmai pentru întâmplat să îi moară un pacient pe masa
că boala lor era într-un stadiu foarte avansat: de operaţie și se consideră norocos din acest
„Deși pacientul era încă viu, eram în situaţia punct de vedere. Am vrut, totuși, să aflu ce fel
de a ști, după ce l-am deschis, că operăm un de mecanisme interne îl ajută să treacă peste
mort. Adică știam încă din sala de operaţie că
facem tot ce se poate ca pacientul să iasă viu
și că va mai trăi o zi, două, trei sau patru, dar
decesul unui pacient, iar răspunsul lui a făcut
referire și la faptul că medicina nu face întot-
deauna minuni: „Nu mă pricep suficient la
că se va prăpădi ulterior, pentru că nu aveam
soluţie chirurgicală pentru el. E un sentiment
psihologie ca să pot să descriu astfel de meca-
nisme. Poate că am fost pur și simplu norocos.
foarte neplăcut, fiindcă te simţi neputincios”.
În opinia lui, prin formarea pe care o au,
medicii chirurgi „sunt poate cea mai inter-
Am încercat întotdeauna să fiu cu conștiinţa
împăcată că mi-am făcut datoria, că am făcut
tot ce depindea de mine și, din acel moment,
venţionistă dintre specialităţile medicale”. nu pot să spun că mi-a fost mai ușor, dar asta
Ţinând cont de educaţia pe care au primit-o este. Te gândești și la faptul că ai făcut multor
în facultate, chirurgii sunt obișnuiţi, spune el, pacienţi bine, că nu ai făcut rău cu intenţie ni-
să poată face ceva pentru pacient și speră ca mănui și că nu poţi să rezolvi absolut tot. Din
munca lor să aibă rezultate vizibile. „În mo- păcate, numai Dumnezeu poate să facă mi-
’’
Special
Moartea este singura certitudine a vieţii.
Contează ce facem în intervalul dintre naștere și
moarte. Asta le spun și pacienţilor mei. Mai
devreme sau mai târziu, moartea va veni pentru fiecare
dintre noi, așa că este important să ne trăim viaţa, să fim
mulţumiţi de lucrurile pe care le realizăm, să adunăm
amintiri și experienţe interesante și, așa cum venim pe
lumea aceasta, goi și singuri, așa o să și plecăm.
Dr. Laurenţiu Simion, medic primar chirurgie
nuni. Iar medicina are limitele ei și le va avea
în continuare”, a punctat doctorul Simion.
Empatia, un bun de preţ
Un lucru esenţial pe care l-a amintit și
conf. dr. habil. Dégi László Csaba, psiho-on-
colog, este faptul că, de cele mai multe ori,
medicii nu sunt familiarizaţi nici cu emoţiile
pe care le experimentează în mod natural pa-
cienţii în prag de moarte și nici cu modul în
care reacţionează familia acestora: „Dar este
foarte important, chiar dacă medicii nu sunt
familiarizaţi cu aceste emoţii, să nu își piardă
empatia faţă de sine, faţă de pacient și faţă de
aparţinător”.
Realitatea este că, precizează specialistul,
deși medicii și alţi profesioniști din dome-
niul medical se confruntă în mod regulat cu
moartea pacienţilor, cultura medicală – in-
clusiv din perioada facultăţii – are tendinţa
de a nega nevoia de sprijin în aceste situaţii.
Iar acest sprijin i-ar putea ajuta pe medici să
facă faţă suferinţei și acelor tulburări emoţio-
nale pe care le pot întâmpina în cazul morţii
unor pacienţi. „Cred că în acest context tre-
buie să existe o schimbare în cultura medica-
lă pentru a putea pune la dispoziţie sprijinul
emoţional și social necesar și pentru a nu fi
stigmatizaţi acei medici care doresc să facă
faţă durerii, depresiei, tristeţii, câteodată
chiar și disperării”, a conchis dr. Laurenţiu
Simion.
Special
generală la IOB
REGĂSIREA
ECHILIBRULUI
după „întâlnirea” cu moartea
D r. Laurenţiu Simion crede
că este important ca medi-
cii să înţeleagă moartea ca feno-
men și, mai ales, ce se întâmplă
cu pacienţii lor la finalul vieţii.
În opinia sa, pacienţii trebuie
să fie ajutaţi de personalul me-
dical să se bucure de zilele care
le-au mai rămas de trăit: „Este
important, pentru că aici intrăm
în domeniul medicinei paliative.
Deocamdată, nu avem niciun
fel de certitudine că, într-un fel
sau altul, viaţa se va repeta. Și
atunci, măcar până la finalul ei
sau cât mai aproape de finalul ei,
e esenţial să ne ajutăm pacienţii
să se bucure de viaţă atât cât se
mai poate”.
Psiho-oncologul Dégi Csaba
aduce în discuţie un alt aspect de
care trebuie să se ţină cont: oncolo-
gii sau medicii din alte specialităţi
care se confruntă cu sfârșitul vieţii
trebuie să tragă anumite graniţe
sau limite emoţionale clare, pentru
a nu fi copleșiţi de durere atunci
când pierd un pacient în faţa unei
boli crunte, așa cum este cancerul:
„Nimeni nu își dorește ca medicul
să se plimbe prin spital, constrâns
și doborât de durere, plângând.
Pe de altă parte, trebuie găsit
acest echilibru, pentru că durerea
neprelucrată legată de moartea
pacienţilor și, în general, în faţa
morţii are un impact negativ asu-
pra vieţii personale și profesionale
a oncologilor”.
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 9
Etapele psihologice
prin care trece medicul
după evenimentul
tragic
M oartea unui pacient îi pro-
iectează emoţional pe me-
dici în acest scenariu de pier-
atacuri de panică, fobii etc. Du-
rerea poate apărea și sub o formă
de comportament dezadaptativ
unui alt caz, la nivel ipotetic, ima-
ginar („Dacă și în acest caz s-ar
întâmpla la fel?”) face ca la nive-
dere, explică psihoterapeutul de evitare, exagerare, tulburare lul creierului medicului să apară o
Yolanda Creţescu. Astfel, după obsesiv-compulsivă etc. reacţie neurovegetativă de apăra-
nefericitul eveniment, chiar și Elemente din tabloul clinic re sau luptă cu privire la următoa-
aceștia au nevoie de timp pen- care au generat moartea pacien- rea intervenţie, explică Yolanda
tru a traversa cele patru etape tului (nu neapărat erori medicale, Creţescu.
psihologice ale doliului: ci cauze precum stop cardiorespi- Retragerea energiei emoţi-
Acceptarea realităţii pierde- rator, embolie etc.) pot duce, de-a onale și reinvestirea ei în alte
rii. Apare, în prima etapă, credin- lungul timpului, la dezvoltarea de cazuri. Doliul are de îndeplinit o
ţa că decesul nu mai este o iluzie stres posttraumatic. Astfel, pot cerinţă psihică precisă, iar func-
și este o realitate. Pentru cadrele să apară simptome sau compor- ţia lui este să desprindă amintiri
medicale, preponderent pentru tamente anxiogene ori de câte ori și speranţe cu privire la persoana
medicii chirurgi, oncologi, pierde- medicul va identifica, în alte situ- decedată. De aceea, în viziunea
rea este previzibilă odată ce există aţii, elemente similare cu tabloul psihologului clinician, reinvesti-
diagnostic, punctează Yolanda decesului anterior. rea cere cu prisosinţă proiecţia
Creţescu. Pachetul emoţional Adaptarea la un nou mediu, în viitor a cazului pacientului de-
este cel care face diferenţa între o nouă situaţie. Din tablourile cedat (cum ar fi fost dacă viaţa
un medic care integrează în pro- clinice care au rezultat în dece- bolnavului ar fi continuat, care ar
cesul medical moartea și unul sul pacientului, este recomandat fi fost calitatea vieţii lui în conti-
care își asumă responsabilitatea ca medicul să extragă concluziile nuare): „Expectanţa cu privire
vieţii. medicale, să le analizeze ca studii la o calitate a vieţii precară, la
Trăirea durerii provocată de caz, nicidecum ca acestea să suferinţă, la implicarea familiei
de pierdere. Este necesar ca în devină borne de referinţă sau sti- sau aparţinătorilor, la un travaliu
această etapă pierderea să fie re- muli semnificanţi („Dacă atunci de boală pe perioade lungi fac ca
cunoscută și durerea să fie trăită s-a întâmplat asta, atunci se va moartea să aibă și un scop pozi-
de medic. În caz contrar, sublini- întâmpla și acum la fel”). Medici- tiv, iar reinvestirea energiei în
ază psihologul clinician, această lor li se recomandă, după pierde- cazuri viitoare să se poată face
durere psihică, emoţională sau rea unui pacient, ca fiecare caz de cu optimism. Agăţarea de trecut
comportamentală va apărea în vi- acest gen să fie luat în parte, con- reprezintă unul dintre motivele
itor sub forma unui simptom – de
exemplu, medicul poate să sufere
de depresie, să se confrunte cu
siderat unic și irepetabil.
Dacă medicul are o trăire ne-
gativă asupra unui eveniment
pentru care această etapă este
cel mai greu de depășit și necesi-
tă deseori introspecţie sau ajutor
lipsa chefului de viaţă, anxietate, medical, asocierea acestei trăiri specializat”.
Antrenarea oncologilor,
parte din proces
Dégi Csaba amintește și că,
de cele mai multe ori, medicii on-
cologi nu sunt pregătiţi pentru a
face faţă propriilor dureri legate
de pierderea pacienţilor. „În acest
sens, oncologii ar trebui să fie
antrenaţi în așa fel încât să nor­
malizeze experienţele de moarte
și de durere ca parte a vieţii, în
special în acest domeniu medical
care are un standard nescris foar-
te ridicat faţă de nonverbalizare,
nonventilare a acestor emoţii”,
este de părere expertul în psiho-
oncologie.
Istoria personală a medicului
este și ea o piesă importantă care
întregește acest puzzle, crede
Yolanda Creţescu, mai ales
când este vorba despre impac-
tul pe care îl are moartea pa-
cientului asupra unui medic:
„Pe de o parte, există situaţii în
care medicii abordează aceste
evenimente cu asumare și curio-
zitate știinţifică, pentru că la înce-
put de drum ești mult mai curios,
curajos și ai mult mai proaspătă
în minte informaţia teoretică. Pe
de altă parte, există și situaţii în
care medicii pot interpreta ne-
gativ și descurajant astfel de eve-
nimente la început de carieră.
Aici este important să existe spri-
jin din partea medicilor cu expe-
rienţă și concentrarea raţională
asupra cazului”.
 10 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
Actorii unui studiu clinic
…
DE ST
STILA
UD
II CLI
PA
NI
CE
Continuăm rubrica „Pastila de studii clinice” și discutăm azi despre actorii unui studiu clinic. Cine
sunt ei? Din cine este formată echipa de studii clinice care își desfășoară întreaga activitate din timpul
proiectului de cercetare în jurul pacientului, pentru a se asigura că orice medicament nou inventat este
sigur pentru pacient, acţionând pentru binele lui și pentru a-i îmbunătăţi calitatea vieţii? O armată
de cercetători, medici clinicieni sau de laborator, imagiști, fizicieni, biologi, biochimiști, statisticieni,
reprezentanţi ai agenţiilor de reglementare, specialiști în scrierea protocoalelor de cercetare (medical
writers) etc. fac corp comun pentru același deziderat.
Faza preclinică
Totul începe cu o idee apăru-
tă într-un laborator de cercetare
al unei companii farmaceutice.
Aceasta este denumită în limbajul
specific studiilor clinice sponsor
farma (ca, de exemplu Pfizer, Ro-
che, AstraZeneca, Bristol Myers
Squibb etc.). Ideea inovatoare se
traduce prin apariţia a mii de mo-
lecule noi, care vor fi triate pe par-
curs, până când se va ajunge la o
singură moleculă de testat – până în
acest punct, studiul clinic parcurge
faza preclinică. Testările în faza
preclinică se fac pe animale, culturi
de celule etc. În momentul în care
s-a ales o moleculă, sponsorul far-
ma decide să testeze medicamentul
pe subiecţi umani (first in men/first
in patient). În acest moment, intră
în scenă și ceilalţi actori sau mem-
bri ai echipei de cercetare.
Agenţiile de reglementare, ca
ANMDMR (Agenţia Naţională a
Medicamentului și a Dispoziti-
velor Medicale din România sau
Comisia de Bioetică a Medicamen-
tului și a Dispozitivelor Medicale),
FDA (USA Food and Drug Admi-
nistration) sau EMA (European
Medicine Agency) etc., decid dacă
este sigur, din toate punctele de
vedere, ca studiul clinic să se des-
fășoare în diferite ţări și centre de
recrutare (cum ar fi spitale uni-
versitare, clinici de diferite spe-
cialităţi autorizate să desfășoare
proiecte de cercetare clinică), pe
diferite populaţii de pacienţi. Se
studiază, de asemenea, dacă un
astfel de proiect se poate desfășura
din punct de vedere etic.
Rolul CRO
Numeroase proiecte se desfă-
șoară simultan în numeroase ţări
și zeci de centre de recrutare (in-
vestigative sites/sites). Din acest
motiv, pentru a identifica ceilalţi
parteneri ai echipei, sponsorul far-
ma apelează la companii conducă-
toare de studii clinice – CRO (Con-
tract Research Organization), cele
care monitorizează studiul. CRO
reprezintă „vocea” sponsorului far-
ma în faţa celorlalţi participanţi
la studiu. Aceste companii sunt
Esenţial
Dr. Cristina Florescu Moraid
Director General Avantyo –
Institute of Clinical Research
Datele studiului clinic proiect de testare a unei molecule tratamentul medical (medici-
Studiile clinice generează can- noi. Rezultatele unui studiu1 reali- na personalizată sau noi solu-
tităţi enorme de date, care trebuie zat în mai-iulie 2017 și publicat în ţii tehno­ logice), precum și ce-
curăţate, procesate și prelucrate 2019 arată că din cei 2.194 de par- rerea mare către companiile
de sponsorul farma împreună cu ticipanţi intervievaţi în legătură de tip CRO de a conduce mai
statisticieni, data manageri etc., cu motivele pentru care au ales să multe studii clinice reprezin-
pentru a verifica și demonstra că participe la un studiu clinic la un tă forţele ce conduc la creșterea
întregul proces de cercetare pen- moment dat în viaţa lor, 49% din- cheltuirii resurselor financiare
tru molecula testată are valoare tre respondenţi au spus că au dorit în slujba dezvoltării cercetării
semnificativă statistic. Doar în să ajute știinţa să avanseze și că și- medicale.
acest moment, întreaga informa- au dorit să ia parte la procesul de Distribuţia geografică a studi-
ţie care generează un raport final dezvoltare a unui tratament mai ilor clinice din ultimii ani arată o
de studiu poate fi depusă către bun pentru boala lor. Acestor oa- schimbare de la ţările dezvoltate
FDA/EMA pentru verificare și meni trebuie să le mulţumim per- către ţările în curs de dezvoltare
pentru obţinerea verdictului asu- manent, deoarece, datorită lor, alte din regiuni ca Europa Centrală
pra moleculei nou inventate. Dacă milioane de vieţi vor fi salvate. și de Est, Asia-Pacific, America
toate sunt acceptate de agenţia
constituite din medici, biologi, bi- de reglementare, atunci molecu-
ochimiști, chimiști, farmaciști sau la poate fi comercializată și pusă
alţi specialiști cu istoric și/sau for- la dispoziţia populaţiei generale
maţie profesională medicală. Ele pentru un tratament standard.
se îngrijesc să găsească, în numele Doi actori foarte importanţi în
sponsorului, acele centre medicale cadrul studiului clinic îi reprezin-
capabile să înroleze populaţia ce tă investigatorul/investigator și
respectă criteriile de eligibilitate centrul de recrutare/investigative
pentru studiul respectiv. Centrele site. Nu vorbim niciodată despre
trebuie să aibă experienţă în stu- un singur om, ci despre o echipă de
dii clinice, să fie autorizate să facă medici (PI = principal investiga-
acest lucru, să aibă medici specia- tor, SI = subinvestigator), de asis-
liști în patologia necesară și să aibă tente (study nurse), coordonatori
acces la populaţia de pacienţi din de studii (study coordinators) și
care să poată recruta subiecţii stu- farmaciști care lucrează împreu-
diului clinic. Specialiștii care lu- nă pentru identificarea celor mai
crează în CRO se numesc monitori potriviţi și eligibili pacienţi care
sau CRA (Contract Research Asso- pot fi înrolaţi/recrutaţi în acest
ciates), iar principalul lor rol este
să monitorizeze studiile clinice Latină sau Orientul Mijlociu, unde
sub aspectul respectării protocoa- aceste proiecte reprezintă un
lelor și reglementărilor. Practic, ei beneficiu real pentru pacienţii la
sunt veriga de legătură între spon- care nu ajung întotdeauna trata-
sor, medicii investigatori și ceilalţi mentele standard și pentru care
vendori. participarea într-un studiu clinic
CRO-urile identifică și alţi par- este uneori ultima șansă la o viaţă
teneri ai studiului: laboratoarele mai bună. Dar despre aceasta vom
clinice pentru testarea parametri- discuta într-un articol viitor.
lor de cuantificat, laboratoare de
imagistică (radiologie, RMN, CT, Bibliografie
1. „Patient reasons for participating in
PET-CT etc.), dar și statisticieni clinical trials globally as of 2017” - Share
sau data manageri. Uneori, toţi of clinical research participants globally
aceștia se găsesc în cadrul site-ului *sponsor = compania farmaceutică / biotech company that participated in clinical trials for select
**CRO = contract research organization (companie conducătoare de studii clinice); SMO = reasons as of 2017, Published by Matej
și sunt calificaţi în același timp cu Mikulic, Jan 9, 2019, Statista Review /
site management organization (organizaţie de management al centrului de recrutare)
acesta. ***investigator = medicul/echipa care înrolează pacientul la centru de recrutare/site
https://www.statista.com/statistics/894117/
clinical-research-patient-participation-
reasons/
Despre Monitori/CRA (Clinical Research Associates) 2. „Clinical Trials Market Size, Share &
Principalul rol al unui Monitor / CRA este monitorizarea studiilor Piaţa globală de studii clinice a Trends Analysis Report By Phase (I/II/
fost estimată în 2018 că va ajunge III/IV), By Study Design (Interventional,
clinice. El poate lucra direct cu compania sponsor ca freelancer
Expanded Access), By Indication (Oncology,
independent sau ca reprezentant al unui CRO. CRA asigură respectarea la peste 44,2 miliarde de dolari2 și Diabetes, Obesity), And Segment Forecasts,
protocolului studiului clinic, verifică activităţile site-ului, efectuează se anticipează că va crește cu peste 2019-2026”, Feb 2019, Grand View
vizite la faţa locului, examinează formularele de raport de caz (CRF) 5,7% în anii următori. Research-Market Research Report / https://
și comunică cu coordonatorii de cercetare clinică și cu investigatorii. www.grandviewresearch.com/industry-
Factori precum globaliza- analysis/global-clinical-trials-market
De asemenea, el asigură protecţia drepturilor, siguranţei și bunăstării rea studiilor clinice, inovaţii în 3. www.fpm.org.uk
subiecţilor studiului. În plus, se asigură că integritatea știinţifică a
datelor colectate este protejată și verificată, iar evenimentele adverse
sunt corect documentate și raportate.
De obicei, un CRA trebuie să deţină o diplomă academică în Știinţe
ale Vieţii și este obligatoriu să cunoască bunele practici clinice și
reglementările.
În ţările occidentale, există module de formare universitare și
postuniversitare pentru CRA. Un exemplu în acest sens este Faculty of
Pharmaceutical Medicine din Marea Britanie3.
În România, monitorii trebuie să participe periodic la traininguri
pentru a fi mereu la curent cu ultimele noutăţi.
Un astfel de curs de CRA training program – ENTRY LEVEL destinat
celor care sunt la început de drum ca monitori sau își doresc să intre
în domeniu studiilor clinice se va desfășura pe 27-28 februarie 2020 în
București. Mai multe detalii: www.avantyo.com.
Reuniuni medicale
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 11

Feţele ascunse ale

bolii Parkinson

Tulburările nonmotorii pot afecta semnificativ calitatea psihiatric, vegetativ și senzitiv, cu
mecanisme etiopatogenice încă
vieţii pacienţilor și familiilor acestora, însă pot rămâne
insuficient cunoscute. Acestea se
subdiagnosticate și netratate. Pornind de la acest fapt, la asociază fluctuaţiilor motorii (mult
Brașov, pe parcursul a două zile (17 și 18 ianuarie), a fost mai cunoscute) induse de stimula-
organizat un curs care a avut ca temă principală simptomele rea dopaminergică pulsatilă, nefi-
nonmotorii ale bolii Parkinson. ziologică, consecinţa tratamente-
a dedicat o a doua prezentare tul-
burărilor vizuale prezente în boala
Parkinson, adesea subdiagnosti-
cate. Acestea sunt reprezentate
de modificări de sensibilitate la
contrast, de percepţie a culorilor,
de percepţie vizuospaţială (prin
te comune (disfuncţie executivă,
tulburări vizuospaţiale, halucinaţii,
tulburări de somn REM), mai puţin
apariţia în timp a acestora. Pentru
ambele tipuri, rivastigmina este
tratamentul de elecţie, cu nivel A de
recomandare.

C
ursul a fost organizat de
Societatea pentru Boa-
la Parkinson și Tulbu-
rări de Mișcare din ţara
noastră, King’s College Hospital
Londra, Parkinson’s Foundation
Center of Excellence, Universi-
tatea Transilvania din Brașov și
Asociaţia Pro Neurologia. Educa-
ţia pacienţilor și a apropiaţilor lor
este esenţială în acest scop, a atras
atenţia directorul cursului, conf. dr.
Cristian Falup-Pecurariu (Brașov).
Ei au nevoie să știe că multe dintre
simptomele pe care le prezintă pot
fi cauzate de boala Parkinson sau
pot preceda diagnosticul de boală
Parkinson (hiposmia, depresia, tul-
burările de somn REM). Folosirea
chestionarului și a scalei simpto-
melor nonmotorii, dezvoltate de K.
Ray Chaudhuri (Londra), precum
și examenul clinic neurologic atent
și „Parkinson’s Well-Being Map”,
disponibil și pe internet în lim-
ba română, pot duce la o creștere
semnificativă a acurateţei diagnos­
ticului simptomelor non-motorii.
Tulburări vegetative
Dr. Valentina Leta (Londra)
a prezentat metodele paraclinice
de diagnostic ale tulburărilor ve-
getative asociate bolii Parkinson
(hipotensiune ortostatică, tulbu-
rări urinare, hipersudoraţie, hiper-
seboree, constipaţie, tulburări ale
termoreglării și tulburări sexuale).
Specialistul a definit endofenotipul
Parkinson-vegetativ, care asocia-
ză atât deficite colinergice, cât și
noradrenergice.
Tulburările controlului vege-
tativ asupra funcţiei cardiace au
fost detaliate de prof. dr. Giovanna
Calandra-Buonaura (Bologna) și
exemplificate prin înregistrări vi-
deo ce au evidenţiat degenerarea
fibrelor nervoase simpatice post-
ganglionare periferice. Hipoten-
siunea ortostatică a fost patologia
cea mai discutată, având în vedere
faptul că poate crește riscul de că-
dere și de declin cognitiv și, impli-
cit, morbiditatea și mortalitatea.
Astfel, sunt obligatorii măsurarea
tensiunii arteriale în clino- și orto-
statism în perioadele de „on” și de
„off” și gestionarea personalizată
a fiecărui caz, luând în considerare
hipertensiunea de decubit, efectul
hipotensor al L-Dopei și al agoniști-
lor dopaminergici și interacţiunile
medicamentoase.
Somn
Tot prof. dr. Giovanna Calandra-
Buonaura a prezentat tulburări-
le multifactoriale de somn unele
putând precede diagnosticul de
boală Parkinson. Frecvenţa lor
crește odată cu agravarea bolii și
a dizabilităţii. Pot fi prezente tul-
burări ale somnului cu mișcări
oculare rapide (REM), treziri frec-
vente nocturne, care pot fi secun-
dare mai multor fenomene, pre-
cum simptomele motorii (akinezie,
rigiditate, distonie), starea de „off”
nocturn, afectarea sistemului
nervos vegetativ (de exemplu,
tulburările urinare, cu nicturie),
tulburările respiratorii (apneea
de somn), sindromul picioarelor
neliniștite.
De asemenea, pot exista tul-
burări de somn pe timpul zilei, cu
somnolenţă diurnă excesivă și cu
atacuri de somn apărute ca efect se-
cundar al tulburărilor de somn noc-
turn, ca efecte adverse al tratamen-
telor dopaminergice, ori secundar
proceselor neurodegenerative și
inversării ritmului somn-veghe. Un
diagnostic atent pentru identifi-
carea tipului de tulburare de somn
este absolut necesar, în vederea
unei atitudini terapeutice adecvate
și eficiente.
Într-o a doua prezentare, dr.
Valentina Leta s-a referit la fluc-
tuaţiile nonmotorii de tip neuro­
lor specifice, în special cu L-Dopa deficit dopaminergic la nivel re- Tulburările urinare din boala
și cu agoniști dopaminergici cu ac- tinian) sau de oculomotricitate, Parkinson – de retenţie a urinei,
ţiune de scurtă durată. Strategiile de mișcare a pleoapelor, de ble- de golire a vezicii urinare sau mix-
de tratament ce folosesc produse farospasm. Iluziile și halucinaţiile te – au fost abordate de dr. Gabriela
cu eliberare cvasicontinuă, adresa- vizuale sunt simptomele vizuale Mihăilescu în cadrul unui al doilea
te simptomelor motorii, pot viza în cel mai frecvent descrise de paci- curs. Aceste simptome apar frec-
același timp, indirect și pozitiv, și enţi, apărute în evoluţia bolii sau vent, de obicei după patru-șase
simptomele nonmotorii. drept complicaţii ale tratamente- ani de la instalarea simptomelor
lor dopaminergice specifice și, ca motorii. Ele trebuie recunoscute
Durerea, fatigabilitatea urmare, sunt cel mai des tratate. și considerate parte a tabloului cli-
și problemele vizuale Este nevoie de investigaţii oftalmo- nic al bolii Parkinson și necesită
Durerea este prezentă în logice în momentul diagnosticului, tratamente personalizate, mai ales
85% dintre cazurile de boală dar și pe parcursul evoluţiei bolii, că însăși medicaţia antiparkin-
Parkinson, uneori chiar de la debut așa cum este utilă și monitorizarea soniană poate induce tulburări
și cu puternic impact asupra calită- presiunii intraoculare. urinare. Comorbidităţile pot fi
ţii vieţii. Tema a fost prezentată de gestionate mai ușor de o echipă
dr. Daniel van Wamelen (Londra), Cogniţie și disfuncţii urinare multidisciplinară.
de la mecanismele fiziopatologice Domeniul vast al tulburărilor
complexe ale durerii, la diagnos- cognitive din boala Parkinson a fost Importanţa educaţiei pentru
tic și la strategiile terapeutice do- abordat de șef lucrări dr. Gabrie- pacient și aparţinători
paminergice și nondopaminergice. la Mihăilescu (București). Aceste Strategiile medicului din ambu-
Același lector propune ca, pentru complicaţii pot surveni după cel latoriul de specialitate în diagnosti-
formele avansate ale bolii Parkin- puţin un an de la diagnosticul pe carea simptomelor nonmotorii din
son, tratamentele disponibile să criterii clinice motorii al bolii Par- boala Parkinson au fost prezentate
fie alese ţinând cont și de kinson și au o frecvenţă în de dr. Alina Roxana Verzea (Târgu
simptomele nonmo- După creștere pe parcursul Mureș). Medicul a subliniat uti-
torii asociate. Este minimum evoluţiei bolii. Ast- litatea folosirii unor jurnale și a
cunoscut faptul că, 10 ani de la fel, după minimum unor scale specifice simptomelor
stimularea cere- 10 ani de la diag­ asociate bolii, utilitatea discuţiilor
diagnostic,
50-80%
brală profundă a nostic, 50-80% cu pacienţii, dar și cu persoanele
nucleului subtala- dintre pacienţi pot care îi îngrijesc. Aceste persoane
mic ameliorează dintre pacienţi dezvolta demenţă. au nevoie de educaţie medicală
funcţiile urinare, Pacienţii cu forme pentru o mai bună cooperare cu
sexuale, cogniţia,
pot dezvolta de boală predomi- medicul în administrarea corectă
comportamentul, demenţă. nant rigido-akinetice a tratamentelor, în ceea ce priveș-
somnul și fatigabilita- sunt mai predispuși la te dozele și orarul, în respectarea
tea, în timp ce L-Dopa-car- apariţia tulburărilor cogniti- unui regim alimentar și a unui stil
bidopa gel intestinal are efecte ve, alţi factori predispozanţi fiind: de viaţă corespunzător. Sfaturile
adiţionale asupra simptomelor vârsta, severitatea simptomelor practice legate de prescripţia medi-
gastrointestinale, iar apomor- motorii, prezenţa halucinaţiilor, caţiei concomitente au fost foarte
fina are efecte asupra cogniţiei, somnolenţa diurnă excesivă, in- apreciate.
percepţiei și halucinaţiilor. stabilitatea posturală și tulburările Cursul a avut un grad înalt de
Prof. dr. Lăcrămioara Perju- de mers. Lectorul a insistat asu- interactivitate și de aplicabilitate
Dumbravă (Cluj-Napoca) a abor- pra elementelor care fac diferenţa practică, prin prezentările video
dat fatigabilitatea, per se ori aso- clinic, dar și paraclinic între dife- ale unor cazuri clinice ale cursan-
ciată altor simptome nonmotorii, ritele tipuri de demenţe, făcând ţilor, prin judecarea în cadrul unor
scalele ce pot fi utilizate pentru a diagnosticul diferenţial cu cele mai grupe de lucru a conduitei terapeu-
putea cuantifica acest simptom și frecvente tipuri (demenţa din boa- tice a două cazuri clinice complexe,
tratamentele utilizate în prezent: la Alzheimer, demenţa vasculară, cu simptome nonmotorii, prin dis-
L-Dopa, modafinil, metilfenidat, demenţa cu corpi Lewy). Demenţa cuţii și schimburi active de păreri
rasagilina, memantina și kineto- cu corpi Lewy și demenţa din boala între participanţi și lectori.
terapia personalizată. Specialistul Parkinson au foarte multe elemen- Dr. Dumitriţa Mirela Ilie
12 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 Ars medici

Boala hepatică alcool

Consumul de alcool rămâne singura adicţie faţă de o
substanţă psihoactivă nereglementată de instituţii de
control. Alături de tutun și de alimentele bogate în sare și
zahăr, alcoolul este principala cauză a creșterii incidenţei
bolilor necontagioase. În plus, este asociat cu apariţia
cirozei hepatice și a hepatocarcinomului, boli al căror
diagnostic se face în peste 75% dintre cazuri tardiv și în
stadii avansate.
Dr. Adelina Horhat Dr. Andreea Bumbu Patriciu Protopopu Dr. Horia Ștefănescu
1. HEPATITA ALCOOLICĂ rează variabile statice şi dinamice
Medic rezident Medic specialist Medicină Student, UMF „Iuliu Medic specialist Medicină
Hepatita alcoolică (HA) repre- (vezi tabel), toate având drept scop Gastroenterologie- Internă și Gastroenterologie- Haţieganu”, Cluj-Napoca Internă și Gastroenterologie-
zintă un sindrom clinic caracteri- comun identificarea pacienţilor cu Hepatologie, Hepatologie, Hepatologie,
zat prin icter cu debut recent cu sau risc crescut de deces. Institutul Regional de IRGH „Prof. dr. Octavian IRGH „Prof. dr. Octavian
Gastroenterologie și Fodor” Cluj-Napoca Fodor”, Cluj-Napoca
fără alte semne de decompensare Scorul Maddrey (mDF) a fost
Hepatologie „Prof. dr.
hepatică (ascită sau encefalopatie), primul care a stratificat corect Octavian Fodor”, Cluj-Napoca
la pacienţi cu consum de alcool în pacienţii cu risc crescut de mor-
ultimele trei săptămâni (20). talitate pe termen scurt şi rămâne risc de deces scăzut (MELD <11), evidenţe care să demonstreze un N-acetilcisteina (N-ACC)
cel mai utilizat în practica clinică intermediar (MELD 11-20) sau beneficiu de supravieţuire la 90 de Există dovezi ce demonstrează
Diagnostic şi evaluarea curentă. O valoare a mDF ≥32 iden- crescut (MELD>20)(54), iar calcu- zile sau la un an (48). Limita aces- că stresul oxidativ reprezintă un
severităţii tifică pacienţii cu hepatită alcooli- larea scorului Lille după șapte zile tui tratament este reprezentată de mecanism-cheie în hepatotoxici-
Diagnosticul de certitudine că severă (HAS) și indică oportu- de tratament permite estimarea riscul crescut de sepsis şi hemora- tatea alcool-mediată, prin deple-
este histologic, având ca elemente nitatea iniţierii terapiei specifice mai exactă, continuă, a riscului de gie gastrointestinală, astfel încât ţia sistemelor antioxidante (61).
definitorii necroza extinsă și infil- (48,49). Scorul MELD (model for deces la două și șase luni (55). se impune identificarea precoce a N-ACC restaurează nivelul de glu-
Tabel. Variabilele încorporate în cele mai utilizate cinci scoruri prognostice în HA
responderilor (scor Lille după șap- tation şi limitează stresul oxidativ
te zile de tratament <0,45) (58). hepatic, justificându-se astfel uti-
Scor Bilirubină TP/INR Creatinină/uree Leucocite Vârstă Albumină abilirubină
O nuanţare a acestui aspect cla- lizarea în HAs. Un trial multicen-
mDF + + - + - - -
sifică pacienţii astfel: responderi tric francez ce a comparat efectul
MELD + + + - - - -
compleţi (scor Lille <0,16), respon- N-ACC administrat iv pentru cinci
GAHS + + + + + - -
deri parţiali (scor Lille 0,16–0,56) zile vs. placebo la pacienţi cu HAs
ABIC + + + - + + -
și nonresponderi (scor Lille >0,56) trataţi cu prednisolon a demon-
Lille + + + - + + +
(20). Screeningul sistematic pen- strat scăderea mortalităţii la o lună
mDF – funcţie discriminativă modificată (scor Maddrey); MELD – model for end stage liver disease; GAHS – Glasgow alcoholic hepatitis score; tru infecţii este recomandat îna- faţă de grupul de control, precum şi
ABIC – vârstă, bilirubină serică, INR şi creatinină serică. PGGA – combină timpul de protrombină, GGT, apolipoproteina A1, α2 macroglobulina
intea iniţierii corticoterapiei, din reducerea incidenţei sindromului
tratul polimorfonuclear, pe fondul end stage liver disease), un model moment ce infecţiile sunt cele mai hepatorenal şi a infecţiilor (62).
steatohepatitei. Un scor AHHS >7 prognostic validat la pacienţii cu Tratament frecvente şi severe complicaţii Pentoxifilina
(cuantificarea Alcoholic Hepatitis ciroză, a fost recent evaluat pen- Algoritmul de decizie a iniţi- la pacienţii cu HAs şi una dintre Efectul anti TNFa al pentoxi-
Histologic Score) indică severi- tru prognosticul pe termen scurt erii terapiei și de apreciere a răs- cauzele principale de deces (59). filinei stă la baza raţionamentu-
tatea leziunilor. Cu toate acestea, în HA. O valoare peste 20 a acestui punsului este sintetizat în figura Infecţiile bacteriene reprezintă lui utilizării în tratamentul HAs.
biopsia hepatică nu este indicată scor prezice o mortalitate crescută alăturată. Tratamentul HA severe aproximativ 90% din totalul infec- Indicaţia administrării pentoxi-
decât în aproximativ 25% dintre la 90 de zile (50). Scorul GAHS, de- implică următoarele: ţiilor asociate HAs (60), peritonita filinei se bazează pe observarea
cazuri, mai ales când există proble- rivat din cinci variabile asociate in- Măsuri generale bacteriană spontană şi bacteriemia reducerii incidenţei sindromului
me de diag­nostic diferenţial (47). dependent cu prognosticul (vârstă, Indiferent de stadiul de severi- spontană având o incidenţă de 44%, hepatorenal (17), dar nu au fost
Atunci când se indică, se preferă bilirubină serică, uree serică, timp tate, abstinenţa la alcool este prin- urmate de infecţii urinare pretra- demonstrate efecte pozitive în
calea transjugulară pentru evitarea de protrombină şi leucocitoză), cipala măsură în managementul tament – 33%, cu o virare către ceea ce privește supravieţuirea
complicaţiilor hemoragice. Există identifică pacienţii cu risc crescut bolii hepatice alcoolice. Luând în infecţiile de tract respirator (40% (48), astfel încât în prezent nu mai
însă semne înalt sugestive pentru de deces în absenţa tratamentului. considerare riscul crescut pentru din toate episoadele) în timpul sau este recomandată de ghidurile de
diagnostic. GAHS are valori cuprinse între 5 a dezvolta encefalopatia Wernicke, după tratament (60). specialitate (16,20).
Clinic, manifestarea principa- şi 12, iar pacienţii cu GAHS ≥ 9 şi se recomandă suplimentarea cu
lă este icterul cu debut progresiv, FDM ≥ 32 au prognostic rezervat vitamine din complexul B. Alte mă-
frecvent asociat cu febră, prostra- şi o îmbunătăţire a supravieţuirii la suri generale cuprind tratamentul
ţie, scădere ponderală şi malnutri- 84 de zile atunci când este iniţiată encefalopatiei hepatice (lactuloză,
ţie. Biologic, există o neutrofilie, hi- corticoterapia (51). Scorul ABIC rifaximină) şi al ascitei (restricţie
perbilirubinemie (bilirubină totală clasifică pacienţii cu AH în trei de sare). Pacienţii cu HA severă
>2,5 mg/dL), AST >50 UI/ml rare- categorii de risc crescut de morta- prezintă risc crescut de a dezvolta
ori cu valori peste 300 UI/ml , cu litate la 90 de zile: scăzut, interme- injurie renală acută, ce reprezintă
raport ASAT/ALAT de obicei >1,5-2. diar şi crescut (52). Modificarea factor negativ de pronostic, astfel
În formele severe sau la pacienţii precoce a valorii bilirubinei serice încât este recomandată utiliza-
cirotici, timpul de protrombină în ziua a șaptea de tratament a fost rea cu precauţie a diureticelor, a
este prelungit, există frecvent hi- propusă ca un marker fiabil pentru betablocantelor și evitarea uti-
poalbuminemie şi trombo- identificarea pacienţilor lizării nefrotoxicelor (56). Din
citopenie (20). Com- Echipa sub corticoterapie la cauza riscului crescut de malnu-
binarea elementelor risc crescut de mor- triţie, pentru acești pacienţi se
clinice și biologice
multidis- talitate la şase luni. recomandă nutriţia hipercalorică
poate duce la un ciplinară care Modelul Lille (va- (35-40 kcal/kg) și hiperproteică
diagnostic de HA îngrijește pacien- lori între 0 şi 1) (1,2-1,5 g/kg), de preferinţă pe cale
probabil (con- orală sau pe căi artificiale (sondă
sum crescut de
tul cu BHA trebuie este un scor dina-
mic ce foloseşte jejunală sau nazogastrică) în caz de
alcool în ultimii să includă și un date marker serici intoleranţă digestivă. Administra-
cinci ani, consum specialist în pretratament plus rea parenterală a fost corelată cu un
activ documentat cu
trei-patru săptămâni
adicţii. răspunsul bilirubinei
serice în ziua a șaptea
risc crescut de sepsis, cu punct de
plecare la nivelul CVC (20).
anterior prezentării, icter de tratament cu corticoste- Corticosteroizii
cu debut recent sau accentuarea ic- roizi. Un scor ≥0,45 indică un non- Tratamentul de elecţie al HAs
terului preexistent, hipertransami- răspuns la tratament şi sugerează constă în administrarea de corti-
nazemie – nu mai mare de 400 UI stoparea corticoterapiei (33,53). costeroizi (prednison 40 mg/zi sau
cu raport AST/ALT >1,5 și absenţa Recent, există tendinţa de a com- metilprednisolonă 32 mg/zi) timp
altor cauze de decompensare he- bina scorurile noninvazive pentru de 28 zile. Prednisolonul este pre-
patică) sau posibil (criterii incerte a obţine o discriminare mai corec- ferat faţă de prednison, cu toate că
din cauza unei posibile alte etiologii tă a pacienţilor care pot beneficia nu i s-a demonstrat superioritatea,
sau a imposibilităţii demonstrării de tratament și pentru a obţine o având în vedere faptul că predniso-
consumului de alcool) (16). estimare mai bună a riscului de nul are nevoie de un pasaj hepatic
Odată stabilit diagnosticul, este deces. Una dintre posibilităţi este pentru a se genera metabolitul ac-
importantă evaluarea severităţii utilizarea combinată a scorurilor tiv (57). Este singura terapie care a
și a prognosticului. Se utilizează MELD și Lille. Astfel se permite dovedit beneficii de supravieţuire
mai multe modele care încorpo- stratificarea pacienţilor ca având pe termen scurt (56), dar nu există
 Ars medici
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 13

lică (2)
2. CIROZA ALCOOLICĂ
Ciroza hepatică apărută ca o
consecinţă a evoluţiei naturale a bo-
lii hepatice alcoolice (BHA) nu pre-
zintă particularităţi de diagnostic
sau tratament, comparativ cu alte
etiologii. Trebuie efectuat screenin-
gul hepatocarcinomului și, în cazul
în care apar, trebuie manageriate
complicaţiile (ascita, sângerarea
variceală, encefalopatia) conform
ghidurilor de specialitate.
Pentru un management efi-
cient, este importantă reducerea
sau oprirea consumului de alcool,
alături de managementul depen-
denţei. În acest sens, este de dorit
abordarea pacienţilor în echipe
multidisciplinare care să includă și
un specialist în adicţii (16). Foarte
importantă se dovedește îndruma-
rea pacienţilor spre terapii motiva-
ţionale de grup (alcoolici anonimi)
(63). Din partea hepatologului se
așteaptă o intervenţie minimală în
această direcţie, care să conţină cel
puţin următoarele cinci elemente:
(i) investigarea folosirii alcoolului,
(ii) sfatul de a opri sau reduce con-
sumul, precum și (iii) asistenţa în
această direcţie, (iv) evaluarea do-
rinţei de recuperare și (v) progra-
marea unei vizite de evaluare (16).
Nu există un tratament medi-
camentos care să garanteze renun-
ţarea la consumul de alcool. Totuși,
date încurajatoare provin din stu-
diile care au utilizat baclofen (un
agonist al receptorilor B ai GABA),
atât în ceea ce privește ratele de
obţinere a abstinenţei, cât și pro-
filul de siguranţă, chiar și la paci-
enţi cu boală hepatică avansată sau
HAs (64).
De interes este înţelegerea
particularităţilor sindromului de
insuficienţă hepatică cronică acu-
tizată (ACLF) în contextul BHA,
precum și diferenţele faţă de HAs
și investigarea ipotezei conform
căreia HAs este o formă particulară
de ACLF.
ACLF în contextul BHA
ACLF este un sindrom ce impli-
că o decompensare a unei boli he-
patice cronice avansate, cu apariţia
disfuncţiei de organ și caracteriza-
tă de o mortalitate pe termen scurt
ridicată (65). Din punct de vedere
clinic, ACLF se supune conceptu-
lui PIRO (Predispoziţie, Injurie,
Răspuns inflamator și insuficienţă
de Organ) (66). Nu există însă un
consens legat de definiţia acestei
entităţi, persistând diferenţe mari
între criteriile propuse în Europa,
SUA sau regiunea Asia-Pacific.
Afecţiunea este de obicei precipi-
tată (40-50%) de factori neidenti-
ficaţi (67), dar studiul CANONIC a
demonstrat că abuzul de alcool este
a doua cauză (aproximativ 25%) de
ACLF la pacienţii cu ciroză alcooli-
că, după infecţii (68). În prezent nu de citokine (IL-6, IL-8 și IL-1beta), (73). Alte scoruri utilizate sunt
se cunoaște însă dacă ACLF indusă element care poate deveni ţinta MELD, GAHS și ABIC.
de consumul de alcool este o formă unor terapii specifice (70). Moar- Tratamentul ACLF din BHA
particulară de manifestare a BHA tea celulară, prin unul dintre cele se suprapune în bună măsură peste
sau o modalitate de evoluţie a HAs trei mecanisme implicate (apop- cel al HAs. Pe lângă corticosteroizi,
(69). La pacienţii cu BHA, alte ca- toza, necroptoza sau piroptoza), N-ACC sau pentoxifilină, mai intră
uze posibile de ACLF (demonstrate duce la eliberarea în circulaţie a în discuţie și alţi compuși sau alte
mai ales în studii pe populaţii asia- numeroși factori imunogeni ce metode. G-CSF – datorită efectu-
tice) pot fi reprezentate de: hepati- declanșează răspunsul inflamator lui de mobilizare a neutrofilelor și
te acute virale A sau E, o exacerbare sistemic. În prezent, se consideră celulelor stem CD34+ de la nivelul
a infecţiei VHB sau o injurie hepa- că distrucţia hepatocitelor este mai măduvei hematoformatoare – fa-
tică indusă de medicamente sau degrabă factorul declanșator decât cilitează regenerarea hepatocite-
droguri (cocaină)(69). un efect al SIRS (65). lor. Studiile au demonstrat date
La baza procesului fizio- În cazul pacienţilor care neconvingătoare în ceea ce priveș-
patologic din ACLF stă consumă abuziv alcool, te G-CSF ca terapie în HAs (74),
inflamaţia sistemi- permeabilitatea in- astfel încât nu este recomandat în
că. Aceasta este Pacientul testinală este mai HAs (16,56).
declanșată de in- beneficiază de crescută, ceea Factorii anti TNF-a studiaţi în
juriile hepatice ce favorizează tratamentul HAs (infliximab, eta-
pe urma îndrumării
precipitante (în translocaţia nercept) au crescut riscul de infec-
cazul BHA, cele spre terapii bacteriană (71). ţii severe și deces (18). Procedurile
mai frecven- motivaţionale de Studii recente de epurare hepatică extracorpore-
te sunt sepsa şi grup (alcoolicii au demonstrat ală (MARS, Prometheus) nu și-au
consumul abuziv o corelaţie între dovedit eficacitatea în trialuri ran-
anonimi).
de alcool în ultime- concentraţiile plas- domizate (69), dar diverse forme
le trei luni). Markerii matice de lipopoliza- de dializă cu albumină au dus la
inflamaţiei sistemice sunt, harid (LPZ), răspunsul îmbunătăţirea probelor funcţiona-
în cazul ACLF asociată cu HAs, inflamator sistemic și riscul de le hepatice, a funcţiei renale și cere-
leucocitoza și valorile crescute ale deces (72). brale și au atenuat circulaţia hiper-
proteinei C reactive (CRP). Studiul Stratificarea prognostică și dinamică (75).
CANONIC a demonstrat o corelaţie estimarea riscului de mortalita- Transplantul hepatic este re-
între numărul de leucocite și mor- te la pacienţii cu ACLF și BHA comandat (grad A1) la pacienţii
talitatea pe termen scurt, astfel în- se realizează prin scorul CLIF-C nonreponderi la corticoterapie
cât acest parametru a fost adăugat ACLF, dependent de parametrii ce atent selectaţi (20). Transplantul
la scorul CLIF-ACLF de prognostic evaluează insuficienţele de organ – de microbiotă fecală, justificat
al mortalităţii (65). De asemenea, renal, hepatic, cardiovascular, pul- prin rolul patogenetic important
se constată o disfuncţie imună pe monar, neurologic –, prin modifica- al translocaţiei bacteriene, s-a do-
toate liniile celulare, caracterizată rea scorului SOFA (system for organ vedit eficient într-un studiu necon-
atât de ineficienţa celulelor de a failure assessment). trolat, îmbunătăţind supravie-
face clearance-ul bacterian, cât și Un studiu recent a demonstrat ţuirea la pacienţi neeligibili
de secreţia de molecule proinfla- sensibilitate și specificitate scăzute pentru corticoterapie (76).
matorii (65). Statusul proinflamtor ale acestui scor pentru identifica- Bibliografia - disponibilă online.
la pacienţii cu HAs și ACLF este de- rea pacienţilor cu risc crescut de Text preluat din lucrarea „Bolile hepatice în
monstrat prin nivelurile crescute deces la 28, respectiv 168 de zile 2019”, editată de „Viaţa medicală”

PUBLICITATE

Suplimentele pe bază de plante: între remediu şi toxicitate

Extractele pe bază de plante sunt folosite încă din Antichitate
pentru efectele lor terapeutice, iar multe dintre medicamentele
actuale au ca origine plantele. Totuși, pentru majoritatea produ-
selor de tip suplimente alimentare, nu există dovezi medicale
solide în ceea ce privește rolul lor în profilaxia sau tratarea anumi-
tor afecţiuni. Suplimentele pe bază de plante, prezente din abun-
denţă pe rafturile farmaciilor sau diferitelor magazine „naturiste”,
nu sunt chiar atât de folositoare sau inofensive pentru organism
cum s-ar crede la prima vedere. Anumite substanţe pot interfera
cu medicamentele ingerate concomitent ori sunt toxice pentru
organism. Pacienţii care consumă acest tip de suplimente sunt
sfătuiţi să se informeze amănunţit asupra efectelor adverse și să
anunţe medicul curant despre utilizarea acestora.
În România, cifra de afaceri din piaţa suplimentelor alimen-
tare depășește probabil 150 de milioane de euro doar pentru
produsele comercializate în farmacii, fără a lua în considerare
vânzările de pe internet sau din magazine. Din ce în ce mai multe
persoane consumă suplimente nutritive cu convingerea obţinerii
de efecte miraculoase, ignorând faptul că multe asemenea pro-
duse pot dăuna sănătăţii sau că nu aduc niciun aport curativ, ci
doar reduc sume considerabile din bugetul familiei. Suplimente-
le pentru slăbit sunt intens mediatizate și des utilizate, mai ales
în rândul femeilor de vârste tinere, producând deseori dezechi-
libre hormonale sau patologii ameninţătoare de viaţă (tulburări
ale sistemului nervos, deshidratare, tulburări de ritm cardiac).
Suplimentele nutritive pentru slăbit nu sunt recomandate de co-
munitatea medicală din cauza riscului crescut de toxicitate și a
lipsei eficienţei clinice dovedite.
Foarte mulţi oameni cred că este suficient să înlocuiască o
parte din dieta zilnică, evident incompletă, cu suplimente care le
pot oferi anumiţi nutrienţi în formă concentrată. Însă înlocuirea
sfatului medical competent cu o recomandare neavizată luată de
pe internet sau de la „consilieri” mai mult sau mai puţin pregătiţi
știinţific ne poate costa ulterior timp, bani și sănătate.
Avansul tehnologic rapid și cercetările din domeniul farma-
ceutic au dus la apariţia de medicamente cu scopuri ţintite în
prevenţia și tratamentul diferitelor boli. Din păcate, interacţiunile
medicamentoase sau cu „produse naturiste” și efectele adverse
ale acestora sunt din ce în ce mai dese. S-a pierdut deseori acel
efect de îngrijire holistică sau de binefacere asupra organismului
pe care plantele le-au avut de-a lungul timpului, acest efect de-
venind în prezent mai mult un mit atribuit produselor din plante.
Se știe că plantele au o gamă largă de efecte asupra sănătăţii
umane, fiind organisme vii complexe care funcţionează prin inter-
mediul unei multitudini de compuși chimici. Până în secolul XX,
efectele plantelor au fost certificate prin prisma probei timpului,
empiric. Plantele pot avea însă şi efecte nocive asupra sănătăţii,
unele dintre ele fiind toxice sau otrăvitoare pentru om, în funcţie
de concentraţie sau de asocieri. În prezent, produsele din plan-
te sunt categorisite ca suplimente alimentare și sunt în general
dedicate uzului uman pentru prevenirea bolilor. Suplimentele
naturale pot fi o cale de menţinere a sănătăţii, cât timp con-
ţin ingrediente de calitate, cu o cantitate optimă de substanţe
active, iar formulele complexe sunt gândite de specialiști în
medicină și farmacie, respectând modul în care funcţionează
organismul uman și efectele diferitelor tipuri de substanţe asupra
acestuia.
În România, reglementarea legislativă a suplimentelor ali-
mentare pe bază de plante se găsește sub tutela Ministerului
Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, care a aderat la legisla-
ţia comunitară europeană prin Legea nr. 491/2003 a plantelor
medicinale și aromatice, republicată, respectiv prin Ghidul de
bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicina-
le şi aromatice, aprobat prin Ordinul nr. 170/2011. Aceste acte
normative stabilesc principii de bază și norme tehnice de produc-
ţie sau comercializare a preparatelor din plante, dar nu condiţio-
nează utilizarea acestora de existenţa unor studii clinice care să
demonstreze eficacitatea lor terapeutică și nici nu reglementează
un mecanism bine organizat de monitorizare sau de control al
compoziţiei chimice și purităţii suplimentelor.
O analiză a conţinutului chimic pentru mai multe produse
pe bază de silimarină diponibile pe piaţa din Europa de Est a
demonstrat că respectivele suplimente nu conţineau derivat
standardizat de silimarină și că multe erau contaminate cu di-
ferite concentraţii de metale grele (plumb, cupru) sau cu alte
elemente chimice toxice organismului.
În concluzie, suplimentele alimentare nu sunt medicamente
și nu pot fi asimilate acestora, în ciuda marketingului agresiv din
mass-media, din farmacii și din cabinetele medicale practicat în
ultima vreme de unele companii ce comercializează aceste produ-
se. Suplimentele alimentare nu tratează și nu vindecă organismul
uman, iar consumul lor nu trebuie să înlocuiască o alimentaţie
echilibrată, ci eventual să vină ca o completare a unui stil de viaţă
sănătos. Este în primul rând datoria medicilor clinicieni (medici
de familie sau medici din spital), dar și a farmaciștilor din retail
să fie corect informaţi în legătură cu compoziţia chimică, purita-
tea și concentraţia de substanţe din aceste produse, iar această
informare nu poate veni de la producătorul de suplimente, al că-
rui interes este în primul rând comercial. Statul român, cu parti-
ciparea Ministerului Sănătăţii, ar trebui să revizuiască legislaţia
din domeniu și să constituie mecanisme cu baze știinţifice clare
de control și certificare a producţiei, comercializării și promovării
pentru suplimentele din plante.
Până atunci, obligaţia noastră, ca profesioniști în domeniul
sănătăţii, este să recomandăm pacienţilor sau populaţiei genera-
le care ni se adresează doar produse sigure, eficiente, certificate
știinţific și evidence based din punctul de vedere al conţinutului și
efectului asupra organismului uman.
Dr. Nicoleta Daciana Dascălu,
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, ULBS
14 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
Un nume demn în medicina nemţeană
N
ăscut în urmă cu 100
de ani, într-o familie
modestă din Filipeni
judeţului Bacău, Cos-
tache Andone nu-și va uita și nu-și
va ascunde niciodată copilăria și
adolescenţa umbrite de sărăcie.
Norocul său a fost un frate al ma-
mei, profesorul Gheorghe Năs-
tase, dermatolog de prestigiu al
Iașiului, care l-a luat sub aripa sa.
Când i-a pus în braţe două tomuri
groase de anatomie, învăţăcelul
și-a exprimat temerea că îi vor tre-
bui câţiva ani să le parcurgă. „Ba
ai să le știi pe de rost în două luni,
numai că ai să stai cu burta pe car-
te”, i-a spus cu aer șugubăţ vestitul
Neurochirurgia este regina
artelor chirurgicale.
Sunt cuvinte cu valoare
de simbol, valabile
pentru toate timpurile și
pentru toate generaţiile
de specialiști. În cazul
de faţă, specialiști care
au dat și dau strălucire
naţională și internaţională
neurochirurgiei clujene în
particular, de 70 de ani.
L a 3 octombrie 1949, conf. dr.
Ștefan Tristan Iacob, prof. dr.
Aurel Nana și dr. Victor Olaru au
efectuat primele două laminecto-
mii pentru hernia de disc lomba-
ră. Doctorul Iacob este și cel care
pune bazele unei clinici serioase,
primele dotări fiind un echipa-
ment de coagulare monopolară,
un electroencefalograf și un angi-
ograf Lysholm, pus în funcţiune
în 1952. O altă reușită este trans-
formarea secţiei de neurochirur-
gie în Clinica de neurochirurgie,
dar și obţinerea statutului de for
metodologic pentru judeţele Cluj,
În ultimii cinci ani
s-a ajuns la peste
2.500
operaţii pe an
Se reușește în
PREMIERĂ
NAŢIONALĂ
primul abord
translabirintic al unui
neurinom acustic.
Bihor, Arad, Sălaj, Satu Mare, Hu-
nedoara, Maramureș. Cartea de
referinţă a conf. dr. Ștefan Tristan
Iacob rămâne și azi „Urgenţe în
neuro-traumatologie. Îndreptar
practic”(1971), socotită alfabetul
neurochirurgiei.
Doctorului Iacob îi urmează dr.
Victor Olaru, care preia conduce-
Năstase. Costache Andone nu și-a
făcut de rușine ruda, și-a termi-
nat studiile și apoi și-a făcut dato-
ria, luptând și în al Doilea Război
Mondial.
Bazele breslei medicale nemţene
În 1949, la UMF Iași, un grup
de tineri medici își aștepta con-
sacrarea didactică. La îndemnul
doctorului Gheorghe Iacomi, gru-
pul s-a transferat la Piatra Neamţ,
unde exista un spital parţial folo-
sit, adică o clădire modernă pen-
tru acea vreme, cu patru etaje,
construită de regele Carol al II-lea.
Grupul era format din doisprezece
medici care acopereau toate speci-
alităţile. Ei au devenit făuritorii
vetrei medicale nemţene, cum pu-
ţine existau la acea vreme în ţară,
în afara centrelor universitare.
Din generaţia acestor întemeie-
tori, ultimul supravieţuitor a fost
doctorul Andone, care a murit la
vârsta de 96 de ani. El a fost unul
dintre principalii iniţiatori ai acti-
vităţii știinţifice din zonă, artiza-
nul Asociaţiei și apoi al Academiei
Oamenilor de Știinţă, singura fi-
ȘAPTE DECENII
de neurochirurgie clujeană
rea clinicii în perioada 1972-1982.
Acesta efectuează primele crani-
oplastii cu palodent și introduce
ventriculo-cisternostomia Torkil-
dsen, o tehnică utilizată pentru
rezolvarea hidrocefaliilor. Tot lui
i se datorează introducerea abor-
dului chirurgical intracranian în
tumorile orbitare. Urmează la con-
ducerea clinicii dr. Dan Decuseară
(1982-1991), apoi prof. dr. Gheor-
ghe Mureșan. Este neurochirurgul
care pune la punct un procedeu
personal de arteriografie carotidi-
ană percutană, dar și cranioplastia
cu meta-metil-acrilat, efectuând
cu această metodă peste 500 de
cranioplastii. A introdus, împreu-
nă cu dr. Balint Istvan, poziţiona-
rea șezândă a bolnavului în inter-
venţiile pe fosa posterioară.
Apariţia mijloacelor
moderne de investigaţie
Începând cu anul 1991 se intră
într-o nouă etapă de dezvoltare,
în care se introduc mijloacele mo-
derne de investigaţie, precum to-
mografia computerizată. Urmarea
se vede în creșterea numărului de
operaţii, a adresabilităţii din toate
colţurile ţării și chiar și de peste
hotare. Doctorul Mureșan pune
pe picioare o școală de formare
a seniorilor neurochirurgiei clu-
jene, clinica devenind un centru
important nu numai chirurgical,
ci și educaţional. Perioada 1996-
2002 este cea a mutării clinicii în
spaţiile Spitalului de Pneumoftizi-
ologie „Leon Daniello”, spaţii care
au asigurat cursivitatea activităţii
operatorii. Este perioada în care
la conducerea clinicii se află conf.
dr. George Buică, specialist format
la școala profesorului Constantin
Arseni (București). I se datorează
reconstrucţia pavilionului de neu-
Iatroistorie
lială neuniversitară din ţară. Este ea avea să moară peste un an din la Policlinica unde era director:
filiala care a organizat constant cauza bolii descoperite de medi- „Plec la Cluj, ne vedem peste
manifestări de mare va- cul Andone. Așa a ajuns trei zile!”. A stat mai bine de o
loare, printre care al cunoscut în toată ţara lună, a făcut o fistulă colecis-
patrulea Congres Doctorul Costache și nu a existat actor to-colică, cu septicemie, a stat
Naţional de ORL Andone a fost, pentru sau cântăreţ mai câteva zile în comă la reanima-
(raritate pentru mine, prototipul răsărit care să re, aproape să-și piardă viaţa.
acea vreme) și absolut al cetăţeanului nu îl consulte cu A venit acasă slab, nu primea pe
reuniunile oftal- implicat în întreaga ocazia turneelor nimeni și cu greu s-a redresat.
mologilor și ale problematică a făcute în zonă. Nu știu dacă a mai recomandat
chirurgilor din cuiva tratamentul cu ridiche și tă-
comunităţii din care Interesele
Moldova (cu 28 mâie.
și, respectiv, 39 de făcea parte. celorlalţi mai Ar fi nedrept să nu amintim
ediţii). presus de ale sale de echilibrul și ambianţa familia-
Cu doi-trei ani înainte lă, asigurate de doamna Mariana,
A diagnosticat-o de a muri, a făcut un icter meca- soţia lui, care era oricând dispusă
pe Maria Tănase nic. L-am internat, l-am îngrijit să-i stimuleze, cu înţelepciune, ac-
Nu este lipsit de interes să cu atenţie și l-am scos din necaz, ţiunile, dar și să-i tempereze, după
amintim că Maria Tănase, aflată dar era absolută nevoie de opera- caz, entuziasmul nejustificat.
într-un turneu la Piatra Neamţ, ţie, fiindcă avea o litiază biliară cu Doctorul Costache Andone nu
și-a pierdut vocea înainte de spec- calculi mari. Nu a acceptat, mi-a a fost un veleitar. A pus interesul
tacol. Consultată de doctorul Cos- spus că avea un tratament care celorlalţi și pe cel al comunităţii
tache Andone, el a făcut o consta- dizolvă în câteva zile orice calcul – în întregimea sa mai presus de al
tare uluitoare: solista avea o gravă zeamă de ridiche neagră și tămâie. său. În istoria medicinei nemţe-
boală a laringelui. A fost nevoit I-am propus să mergem la Cluj ne și naţionale, el lasă în urmă un
să-și declare diagnosticul, nu fără (apăruse chirurgia laparosco- nume demn, o amintire de durată,
a-și primi reproșurile din partea pică) pentru operaţie, dar nu în constelaţia celor care au pre-
cântăreţei: „Fii serios, domnule, a acceptat. ţuit viaţa și, mai ales, nu au trăit
doar vin de la București, m-au vă- Totuși, peste câteva zile, și-a în zadar.
zut atâţia doctori!” Din nefericire, luat rămas-bun de la fetele de Dr. Virgil Răzeșu
rochirurgie, recompartimentări și intramedulare sau cel al tumorilor de bază constituind-o cursurile
supraetajări. de unghi pontocerebelos de regi- master de neurochirurgie, mani-
une pineală. Profesorul Florian festare care a ajuns deja la a șaptea
Reușite naţionale (foto) introduce abordul anevris- ediţie.
în premieră melor intracraniene, al malforma- În ultimii cinci ani s-a ajuns la
Tot în această perioadă crește ţiilor vasculare și cel transsefenoi- peste 2.500 operaţii pe an; Clinica
numărul intervenţiilor chirurgi- dal al adenoamelor hipofizare. În de neurochirurgie numără astăzi
cale, dar se diversifică și paleta cei 15 ani de când a preluat con- peste 180 de angajaţi, dintre care
abordărilor chirurgicale Sunt in- ducerea clinicii, a fost ales în 11 neurochirurgi și 18 până la 24
troduse în practica curentă tehnici foruri internaţionale de mare de rezidenţi în neurochirurgie,
precum abordul tumorilor hipofi- prestigiu, fiind desemnat vice- ea putând fi catalogată drept un
zare și de orbită, cel al anevrisme-
lor intracraniene, abordul trans-
sefenoidal al tumorilor hipofizare,
acesta din urmă în colaborare cu
specialiștii Clinicii ORL, printre
care prof. dr. Marcel Cosgarea. Se
reușește în premieră naţională pri-
mul abord translabirintic al unui
neurinom acustic, realizat de prof.
dr. Ștefan Ioan Florian și prof. dr.
Silviu Albu. Este de semnalat și
primul abord transoraltranspa-
latal pentru o tumoră de clivus. O
altă colaborare de succes este cea
cu Clinica de chirurgie buco-ma-
xilo-facială, reușita fiind abordul
primelor tumori invadante de bază
de craniu (prof. dr. Ștefan Ioan
Florian și prof. dr. Grigore Băciuţ).
Mai trebuie amintită colaborarea
cu Chirurgia cardiovasculară în
abordul unor tumori rahidiene cu
extensie intratoracică (prof. dr.
Ștefan Ioan Florian și dr. Traian
Scridon).
Numiri în foruri de prestigiu
Cum am tot amintit numele președinte al South-Est European centru de referinţă pe harta inter-
prof. dr. Ștefan Ioan Florian, mă Society of Neurosurgery, președin- naţională a specialităţii.
voi opri asupra sa în câteva date te al EuroAcademiei Multidisci- În viitor, profesorul Florian
relevante: introduce tehnicile plinaria, vicepreședinte al World are în vedere ridicarea la standar-
microchirurgicale în practica de Federation of Neurosurgical Soci- de occidentale a Centrului Regi-
rutină, tehnici care au permis etes, membru activ al World Aca- onal de Boli Cerebro-Vasculare și
mai apoi abordarea unor patolo- demy of Neurological Surgeons. În Neurochirurgie. Concluzia? Una
gii considerate inabordabile, cum urmă cu aproape 20 de ani, pune singură: La trecutul mare, mare
sunt abordul direct al tumorilor bazele Cercului Știinţific Studen- viitor!
de trunchi cerebral, al tumorilor ţesc de Neurochirurgie, realizarea Demostene Șofron
Medic în România
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 15

Diagnosticul TB
la copil, DANIELA MIHĂILESCU
este
șef

o provocare
secţie la
Institutul
de Pneu-
moftiziolo-

pentru
gie „Marius
Nasta” din
București și
medic primar
pneumolog.

pneumolog
Are supras-
pecializare în
Pneumologia
pediatrică,
atestat de studii
Tratamentul pentru tuberculoză (TB) nu diferă foarte mult la complementare
copil, faţă de adult, spune dr. Daniela Mihăilescu, șefa secţiei în Managemen-
de Pneumologie Pediatrică din cadrul Institutului Naţional de tul serviciilor de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. sănătate, auditul
Într-un interviu pentru Viaţa medicală, ea a precizat însă că calităţii în dome-
diagnosticarea acestei patologii la pacienţii cu vârste sub 6-7 ani nu este niul sanitar.
deloc ușoară.

Este tuberculoza dificil de dia-
gnosticat la copil?
Diagnosticul de TB la copil ră-
mâne o provocare. Spre deose-
bire de adulţi, unde standardul
de aur este bacteriologia, copiii
fiind în majoritate negativi (n.r.
rezultate negative la testarea
pentru prezenţa anumitor bac-
terii), avem alte modalităţi pen-
tru a stabili diagnosticul: IDR,
QuantiFERON, radiografia. Cea
Orice copil
care prezintă
tuse cronică mai
mult de două-trei
săptămâni trebuie
să fie consultat de un
pneumolog
pediatru.
mai importantă – și frecvent întâl-
nită, de fapt, la copii – este sursa
intrafamilială.
Ce înseamnă asta?
Majoritatea copiilor care ajung să
Care sunt simptomele TB la
copil?
Simptomele sunt nespecifice.
Adică, tuse în mod special – nu se
ajunge, ca la adulţi, la scădere pon-
derală, la inapetenţă. Este vorba
despre o tuse cronică. Orice copil
care prezintă acest simptom mai
mult de două-trei săptămâni tre-
buie să fie consultat de un pneumo-
log pediatru. De cele mai multe ori,
nu este vorba de TB, dar este bine
să investigăm și această zonă, pen-
tru că se poate întâmpla ca în ca-
drul familiei să existe un adult cu
TB care nu știe în acel moment că
are boala, din același motiv – sem-
nele sunt absolut nespecifice într-o
primă fază.
Copiii tolerează mult mai
bine tratamentul
Care sunt opţiunile de tratament
în TB la copil?
Opţiunile sunt foarte clare pentru
că avem un ghid naţional în care se
specifică foarte clar care este tra-
tamentul. El este același la adult
și la copil, deci diferenţele de me-
dicamente nu sunt semnificative.
ocupă în mod special de așa ceva
și colaborăm cu ei. Însă, când este
vorba de tuberculoza sensibilă,
tratamentul este același, cu men-
ţiunea că dozele la copil se calcu-
lează în funcţie de greutatea lui.
Deci copilul va primi aproxima-
tiv aceleași medicamente ca un
adult, dar în dozele care îi sunt
lui benefice, ceea ce înseamnă că
nu ar trebui să pună probleme de-
osebite. Partea bună este că, spre
deosebire de adulţi, copiii până în
vârsta școlară tolerează foarte bine
tratamentul și cazurile de reacţii
adverse sunt rare. Se mai întâm-
plă să apară la adolescenţi reacţii
adverse. Pe lângă tratamentul care
este strict pentru tuberculoză, ei
primesc tot felul de protecţii, cum
ar fi cele pentru ficat și altele.
Cu aproximaţie, câţi copii trataţi
pe an și ce vârste au?
Vârstele predominante sunt cam
până în vârsta școlară, deci copiii
cu vârsta sub 6-7 ani, și adoles-
cenţii. Sunt perioadele cele mai
sensibile în care boala se ia cel mai
ușor. În acest interval se înregis-
trează cele mai frecvente cazuri.
Numărul de cazuri nu depășește
puţine cazuri – este nevoie de un
tratament mai îndelungat, care
depășește șase luni. Dar nu tot
tratamentul se face în spital, se
efectuează doar o primă parte din
el, perioadă în care copilul este ţi-
nut sub observaţie. El este urmărit
pentru a vedea cum tolerează tra-
tamentul. În condiţiile în care îl
tolerează bine, el se întoarce acasă,
în familie, și primește în continua-
re tratamentul de la dispensarele
de pneumoftiziologie cu care noi
colaborăm permanent.
Mediul social precar,
principala provocare
În cazul în care există un caz de
TB în familie, ce se întâmplă cu
acel membru?
Categoric, este tratat și acel
membru din familie. Numai că el
merge la colegii pneumologi care
se ocupă de adulţi. De cele mai
multe ori, se știe deja sursa din
familie, adică adultul care este
bolnav de TB, și se face o anchetă
epidemiologică. Sunt puţine cazu-
rile la care și copiii ajung la stadiul
de îmbolnăvire, adică să facă boa-
lor. Elementele necesare stabilirii
diagnosticului tuberculozei la
copil sunt: contextul epidemiolo-
gic, manifestările clinice, testul
cutanat la tuberculină (TCT) sau
testele de detectare a interferonu-
lui gama (IGRAs), examenul ima-
gistic, examenul bacteriologic și
testele de laborator.
Copiii nu transmit tuberculoza.
Explicaţi-ne cum este posibil
acest lucru.
Copiii nu dau boala. Trebuie să
reţinem că, în primul rând, copiii
mici nu expectorează. Chiar dacă
sunt pozitivi, ei nu expectorează.
Acest microb trebuie să ajungă în
aerul din spaţiul bolnavului, in-
diferent ce vârstă ar avea. Fiind
majoritatea celor care ajung să
facă boala, ei nu reprezintă un risc
pentru cei din jur, chiar dacă au
TB. Copiii nu o vor da mai depar-
te niciodată, ci doar adultul sau
adolescentul.
Cu ce provocări vă confruntaţi în
specialitatea dv.?
TB este dificil de diagnosticat, în
sensul că sunt semne nespecifice,
dar noi avem uneltele necesare
în depistarea bolii. Problemele

facă această boală au o sursă de TB
în familie – mai rar se întâmplă să
fie o bonă. În orice caz, este o per-
soană cu care copilul se vede zilnic.
Astfel, boala se instalează în timp,
deci nu imediat.
’’
Atenţie, vorbim despre tubercu- 100 pe an.
loza sensibilă. Când este
vorba de TB cu chimiore- Copilul cu TB va primi
zistenţă, acolo deja este aproximativ aceleași
altă problemă și apelăm medicamente ca un adult, dar în
la colegii noștri care se
dozele care îi sunt lui benefice,
ceea ce înseamnă că nu ar trebui
să pună probleme deosebite.
Credeţi că rolul medicului de
familie este important în acest
context?
Sigur că da. Atunci când copilul
are o tuse cronică, ce persistă mai
mult de două-trei săptămâni, în
condiţiile în care ea a fost tratată,
atunci atitudinea corectă, în bene-
ficiul pacientului, este să ajungă la
un pneumolog, ca să se lămurească
în privinţa cauzei.
Cât durează tratamentul pentru
tuberculoză la copil?
Durata tratamentului este ace-
eași ca la adulţi, adică, în medie,
șase luni. Uneori – sunt foarte
la. Cei mai mulţi rămân în stadiul
de infecţie, în care nu primesc tra-
tament, primesc o profilaxie cel
mult.
Care sunt elementele esenţiale în
stabilirea diagnosticului de TB la
copil?
La nivel european, incidenţa este
încă crescută la tuberculoza copi-
lului, dar în România, în perioada
2002-2018, chiar până în primul
semestru al anului 2019, incidenţa
a scăzut foarte mult. Potrivit Bazei
Naţionale de Date a Tuberculozei,
actualizată în ianuarie 2019, în
anul precedent au fost 540 de ca-
zuri de TB (noi și recidive) la copii
sub 15 ani, în ţara noastră.
Problema diagnosticului tubercu-
lozei copilului se pune, de obicei,
în două circumstanţe: suspiciunea
etiologiei tuberculoase se ridică în
cazul copiilor cu simptome respi-
ratorii cronice și al copiilor care
au intrat în contact cu bolnavii de
tuberculoză – această a doua situ-
aţie reprezintă majoritatea copii-
nu vizează, din punctul nostru
de vedere, diagnosticul și trata-
mentul pentru TB ori toleranţa
copilului, ci nivelul social precar
din care provine. Sunt familii în
care părinţii nu pot asigura copi-
lului o hrană corespunzătoare, nu
îl pot proteja de multe lucruri și
asta sensibilizează copilul și se
răsfrânge asupra noastră, în sen-
sul că lucrurile nu merg așa cum
am dori, în condiţiile în care noi,
ca medici, facem tot ce se poa-
te. De aici vin problemele cele
mai multe. Acum sunt doi frăţi-
ori pe secţia pe care o conduc, de
exemplu, la care situaţia este foar-
te dificilă acasă și unul dintre ei
deja ne-a spus că ar dori să rămână
la noi în spital. Asta înseamnă că
la noi copilul primește atenţie și
este un feedback bun pentru me-
dici, dar este un lucru trist, pentru
că la un moment dat acel copil se
va întoarce, inevitabil, în mediul
respectiv.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Vitaminele, o soluţie simplă

pentru o problemă gravă?
Ș ocul septic reprezintă o cate-
gorie importantă din cadrul
sepsisului, fiind caracterizat prin
anomalii circulatorii și metaboli-
ce care cresc mortalitatea. Pentru
acești pacienţi în mod particular,
descoperirea unor noi tratamente
care să amelioreze prognosticul
este o prioritate globală.
Datele din literatură privind
utilitatea vitaminei C și a tiaminei,
în asociere cu hidrocortizonul, în
șocul septic sunt contradictorii.
Se consideră ca administrarea in-
travenoasă a unor doze mari de
vitamina C ar putea fi eficientă da-
torită proprietăţilor antiinflama-
toare și antioxidante ale acesteia.
Deficitul de tiamină a fost raportat
la 20% dintre pacienţii cu sepsis și
suplimentarea sa în studii anteri-
oare s-a asociat cu o eliminare mai
bună a lactatului. Se ia în discuţie
posibilitatea ca această asociere să
fie mai eficientă în creșterea supra-
vieţuirii și scăderea necesarului de
suport vasopresor comparativ cu
utilizarea doar a hidrocortizonului
la pacienţii cu șoc septic.
Un studiu randomizat contro-
lat (Fujii T. et al.) ce a inclus 216
pacienţi cu șoc septic definit con-
form criteriilor Sepsis-3 a analizat
această problemă prin compara-
rea unui grup ce a primit vitami-
na C (1,5 g la șase ore), tiamină
(200 mg la 12 ore) și hidrocortizon
(50 mg la șase ore) cu un grup ce
a primit doar terapie cortizonică,
până la rezoluţia șocului septic
sau până la maximum zece zile.
Durata petrecută în viaţă fără su-
port vasopresor la șapte zile a fost
de 122,1 ore pentru grupul ce pri-
mea vitamine și 124,6 ore pentru
grupul de control, fără diferenţă
semnificativă statistic. De ase-
menea, majoritatea problemelor
secundare investigate prin acest afirma astfel că utilizarea vitami- vieţuirea sau durata de vindecare
studiu nu au indicat diferenţe nei C și a tiaminei la pacienţii cu comparativ cu utilizarea doar a
importante între grupuri. Se poate șoc septic nu îmbunătăţește supra- hidrocortizonului intravenos.

Asociere de evitat
la pacienţii cu
NSTEMI
Administrarea morfinei înainte de interven-
ţia coronariană percutană la pacienţii trataţi
cu clopidogrel care au suferit un infarct mio-
cardic acut fără supradenivelare de segment
ST (NSTEMI) cu risc înalt se asociează cu o
rată semnifi-
cativ mai mare
de evenimente
(deces, infarct
miocardic, is-
chemie recuren-
tă, medicaţie
antitrombotică
de salvare) la 96
de ore, comparativ cu pacienţii netrataţi cu
clopidogrel, conform rezultatelor unui studiu
(Furtado H.M.R. et al.) ce a inclus 5.438 de pa-
cienţi. De asemenea, s-a observat o tendinţă
crescătoare a deceselor și a infarctului mio-
cardic la 30 de zile, pe seama apariţiei acestor
evenimente, mai ales în primele 48 de ore, la
pacienţii pretrataţi cu clopidogrel.

Patologia cardiacă,
tot mai ușor de
Screening mai agresiv diagnosticat
în era digitală
pentru cancerul pulmonar Primele două protocoale de detecţie a fibri-
laţiei atriale și a suflurilor cardiace cu ajuto-
rul stetoscopului digital au fost aprobate de
Administraţia pentru Controlul Alimentelor
Screeningul anual pentru cancer pulmonar prin tomografie computerizată toracică (CT) low-dose, la pacienţii și Medicamentelor (FDA) din SUA. Acestea
fumători sau sevraţi, s-a dovedit a fi eficient, cu reducerea semnificativă a mortalităţii asociate acestei patologii. vin în completarea algoritmului de diagnostic

L
a nivel global, incidenţa și morta-
litatea asociate cancerului pulmo-
nar continuă să fie epidemice, iar
fumatul reprezintă cel mai impor-
tant factor de risc. Eforturile susţinute de
prevenţie și de diagnostic precoce au con-
dus la investigarea utilităţii unor metode
imagistice pentru a diminua povara repre-
zentată de acestă patologie la nivel personal
și global. Introducerea screeningului prin
CT toracic a fost investigată într-un singur
studiu anterior, american, date mai amă-
nunţite despre acestă metodă și intervalul
optim de repetare a investigaţiei nefiind
cunoscute.
Studiul NELSON: CT-ul low-dose
poate fi soluţia
Pentru a răspunde acestor întrebări,
a fost realizat în Olanda studiul NELSON,
un studiu randomizat controlat, ce a inclus
15.792 de fumători sau foști fumători, cu
vârsta între 50 și 74 de ani. Aceștia au fost
distribuiţi aleatoriu către grupul de scre-
ening prin CT toracic low-dose, respectiv
către grupul de control, care nu a fost su-
pus screeningului. Tomografiile compute-
rizate toracice s-au efectuat la momentul
iniţierii studiului și, ulterior, la 1, 3 și 5,5
ani. Durata totală a urmăririi a fost de 10
ani. La finalul acestei perioade, mortalita-
tea bărbaţilor investigaţi prin CT toracic a
fost cu 24% mai mică decât a celor care nu
au efectuat această investigaţie. În cazul
femeilor, rezultatele obţinute au fost și mai
impresionante, cu o scădere a mortalităţii
de 33%, dar acest grup a fost subreprezen-
tat numeric în studiu (2594 de femei), ast-
fel încât acurateţea datelor este dificil de
interpretat. Aproximativ jumătate dintre
tumorile identificate în grupul de screening
se aflau într-un stadiu precoce al evoluţiei,
comparativ cu 23,4% dintre tumorile identi-
ficate în grupul de control. Jumătate dintre
tumorile identificate în grupul de control
se aflau în stadiul 4 de boală. Identificarea
precoce permite o atitudine terapeutică
mai vastă, inclusiv cura chirurgicală a
acestor tumori.
Rezultatele acestui studiu întăresc date-
le obţinute în studiul american publicat în
2011 și pot reprezenta un punct de plecare
în schimbarea modului de abordare a scree-
ningului acestei patologii în Europa.
Următorul pas constă în investigarea
populaţiei ţintă și a intervalului optim de
efectuare a screeningului. În acest sens,
studiul NELSON oferă informaţii impor-
tante, sugerând un interval optim pentru
screening de un an.
al insuficienţei cardiace aprobat de FDA în de-
cembrie 2019, transformând acest stetoscop
într-un instrument important pentru identi-
ficarea bolilor cardiovasculare. Capacitatea
de detecţie a suflurilor cardiace este mult
mai mare decât a stetoscopului tradiţional,
iar depistarea fibrilaţiei atriale se apropie de
100% prin analiza derivaţiei unice ECG in-
cluse în structura acestuia. De asemenea, in-
strumentul oferă informaţii despre frecvenţa
cardiacă și despre durata complexului QRS,
care pot fi indicii importante în descoperirea
altor patologii asociate.

Anunţuri
REPUBLICARE
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ VÂLCEA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Oncologie
medicală la Cabinetul de Oncolo-
gie - Ambulatoriul integrat.
La concurs se pot prezenta
medici cu drept de liberă practică,
specialiști sau primari confirmați
în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pre-
gătire în specialitatea în care se
publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*:
200 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
POSTURI SCOASE LA CONCURS PUBLICITATE
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
de medic specialist în speciali-
tatea postului și este afișată pe
site-ul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, Serviciul RUJC,
în termen de 15 zile calendaris-
tice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 0250.748.001, int.
3269.
REPUBLICARE
SPITALUL CENTRUL
REGIONAL DE TRANSFUZII
SANGUINE CONSTANȚA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
biolog în specialitatea Manage-
mentul calității.
La concurs se pot prezenta
bio­logi debutanți, biologi, biologi
specialiști sau principali în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
Ziarul pdf:
129 lei
Nr. 5/7 februarie 2020
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare, ori
cele de la art. 39 alin. (1) lit. c) sau
d) din Legea nr. 460/2003 privind
exercitarea profesiunilor de bi-
ochimist, biolog și chimist, înfiin-
țarea, organizarea și funcționarea
OBBCSSR;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate, certifi-
cat de naștere, certificat de căsă-
torie (după caz);
j) curriculum vitae;
k) recomandare de la ultimul
loc de muncă (trebuie să cuprindă
în mod obligatoriu caracterizarea
profilului profesional și moral al
persoanei).
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
În cazul posturilor de biolog
debutant, biochimist debutant
sau chimist debutant, documen-
tele prevăzute la lit. c) și d) se în-
locuiesc cu declarația pe propria
răspundere a candidatului.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul instituției.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL VATRA
DORNEI (JUDEȚUL SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006, următoarele
funcții:
n șef Secția Medicină internă;
n șef Secția Chirurgie genera-
lă;
n șef Secția Obstetrică-gine-
cologie;
n șef Secția Boli infecțioase;
n șef Laborator Analize medi-
cale;
n șef Laborator Radiologie și
imagistică medicală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care dorește
să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reia-
să confirmarea în gradul profesio-
nal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 2 la normele menți-
onate;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care do-
rește să concureze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancționat de conducerea
unităților în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox a autorizației de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverință care să
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
postate pe www.viata-medicala.ro
Scanează QR codul pentru linkul de abonare
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a secției/
laboratorului;
l) chitanță de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
La depunerea dosarelor de în-
scriere candidații au obligația de
a prezenta originalele actelor de-
puse la dosar în copie.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puțin 5
ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca speci-
alist).
Persoanele sancționate în ul-
timii 2 ani de unitățile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condițiile sta-
bilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu
pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susținerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legis-
lația secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susține pe baza metodo-
logiei stabilite pentru obținerea
titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Biroul RUONS, tel.:
0230.375.528, int. 44.
2 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
SPITALUL MUNICIPAL VATRA
DORNEI (JUDEȚUL SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006 și cu prevede-
rile Ord. m.s.p. nr. 1.706/2007 cu
modificările și completările ulte-
rioare, funcția de șef Comparti-
ment Primiri Urgențe.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care candi-
dații doresc să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reia-
să confirmarea în gradul profesio-
nal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în Anexa la Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condam-
nat penal pentru fapte care îl fac
incompatibil cu funcția pentru
ocuparea căreia dorește să candi-
deze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate tip A5;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancționat de conducerea
unităților în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox de pe certifica-
tul de membru al Colegiului Me-
dicilor din România;
j) copie xerox de pe carnetul
de muncă sau, după caz, o adeve-
rință care să ateste confirmarea în
specialitate și vechimea în speci-
alitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a unită-
ții/compartimentului;
l) chitanța de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
La depunerea dosarelor de în-
scriere candidații au obligația de
a prezenta originalele actelor de-
puse la dosar în copie.
Pentru funcția de medic șef
UPU/CPU la concurs se pot pre-
zenta medici cu specialitatea
Medicină de urgență, cu grad de
medic specialist sau primar, cu
experiență minimă de lucru de 3
ani fără întrerupere în cadrul unei
UPU/CPU.
Persoanele sancționate în ul-
timii 2 ani de unitățile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condițiile sta-
bilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu
pot participa la concurs.
Concursul va consta în urmă-
toarele probe: interviu – susține-
rea proiectului de management,
proba scrisă, proba clinică sau
practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după întrebări cu subiec-
te din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu
modificările și completările ulte-
rioare și legislația secundară afe-
rentă specialității secției.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susține pe baza metodo-
logiei stabilite pentru obținerea
titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Biroul RUONS, tel.:
0230.375.528, int. 44.
SPITALUL CLINIC
DE OBSTETRICĂ-
GINECOLOGIE „DR. IOAN
AUREL SBÂRCEA” BRAȘOV
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în speci-
alitatea Medicină de laborator în
cadrul Laboratorului de Analize
medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi, bi-
ochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic primar
în specialitatea postului, existen-
tă pe site-ul Ministerului Sănătă-
ții: www.ms.ro, secțiunea concur-
suri.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, str. Gh. Barițiu
nr. 36, în termen de 15 zile ca-
lendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL
CÂMPULUNG MOLDOVENESC
(JUDEȚUL SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare,
un post cu normă întreagă de me-
dic rezident ultimul an confirmat
în specialitatea Obstetrică-gine-
cologie.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
Zilele Medicale și Știinţifice ale Institutului Oncologic
Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu
Perspective interdisciplinare
în oncologie
21-23 Mai 2020
Institutul Oncologic Bucureşti
Hotel Caro, București
Partener
Organizator
științific
Posturi scoase la concurs
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Regulamentul, tematicile și
bibliografia de concurs se pot
obține la sediul spitalului - Bi-
roul RUNOS și Contencios, tel.:
0230.312.023.
REPUBLICARE
SPITALUL ORĂȘENESC
„DR. VALER RUSSU” LUDUȘ
(JUDEȚUL MUREȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Medicină
de urgență la Compartimentul
Primiri Urgențe.
La concurs se pot prezenta
medici cu drept de liberă practică,
București
Co-organizator
specialiști sau primari confirmați
în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pre-
gătire în specialitatea în care se
publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic spe-
cialist în specialitatea postului,
postată pe site-ul MS: www.ms.ro
la rubrica: Specialiști/Examene și
concursuri naționale.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 0265.411.889.
Posturi scoase la concurs
SPITALUL CLINIC DE BOLI
INFECȚIOASE CONSTANȚA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare,
un post cu normă întreagă de me-
dic specialist confirmat în speci-
alitatea Boli infecțioase în cadrul
Cabinetului de Boli infecțioase.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic spe-
cialist în specialitatea postului,
postată pe site-ul Ministerului
Sănătății.
Vând societate medicală SRL din București,
sector 6, formată din Ginecologie, Laborator de analize
medicale, Ecografie și Medicină de Familie, împreună cu
sediile aferente. Tel. 0722.383.616
CLINICA S.C.M. POLI-MED APACA,
cu sediul în București, str. Dezrobirii nr. 13, sector 6,
caută medici pentru colaborare în specialitățile
Obstetrică-ginecologie, Neurologie, Cardiologie,
în contract cu CASMB.
Pentru detalii vă stăm la dispoziție la tel.: 0742.049.618.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS-RP,
tel.: 0241.484.501.
SPITALUL DE BOLI
PULMONARE BREAZA
(JUDEȚUL PRAHOVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
biolog specialist în cadrul Labora-
torului de Analize medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare, ori
cele de la art. 39 alin. (1) lit. c) sau
d) din Legea nr. 460/2003 privind
exercitarea profesiunilor de bi-
ochimist, biolog și chimist, înfiin-
țarea, organizarea și funcționarea
OBBCSSR;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalu-
lui.
La depunerea dosarelor de
înscriere candidații vor prezenta
documentele în original pentru a
fi certificate pentru conformitate.
Documentele prevăzute la lit. d),
f) și g) sunt valabile trei luni și se
depun la dosar în termen de vala-
bilitate.
Tematica de concurs și biblio-
grafia sunt cele pentru examenul
de biolog specialist și se vor afișa
pe site-ul: www.spital-breaza.ro
și la sediul spitalului din str. Mi-
ron Căproiu nr. 42-46.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la Compartimentul RUNOS,
tel.: 0244.340.419, int. 19.
SPITALUL DE PSIHIATRIE
„EFTIMIE DIAMANDESCU”
BĂLĂCEANCA
(JUDEȚUL ILFOV)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006, următoarele
funcții:
n șef Secția Psihiatrie I;
n șef Secția Psihiatrie II;
n șef Secția Psihiatrie III;
n șef Secția Psihiatrie IV.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care dorește
să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reia-
să confirmarea în gradul profesio-
nal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 2 la normele menți-
onate;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care do-
rește să concureze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancționat de conducerea
unităților în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox a autorizației de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverință care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a secției;
l) chitanță de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la sediul spitalului.
Copiile actelor prevăzute mai
sus se prezintă însoțite de docu-
mentele originale care se certifică
pentru conformitate cu originalul
de către secretariatul comisiei de
concurs.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puțin 5
ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca speci-
alist).
Persoanele sancționate în ul-
timii 2 ani de unitățile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condițiile sta-
bilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu
pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susținerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legis-
lația secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susține pe baza metodo-
logiei stabilite pentru obținerea
titlului de medic specialist.
Tematica completă va fi
afișată pe site-ul spitalului:
www.eftimiediamandescu.ro
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, Biroul Resurse
Umane, în termen de 15 zile de
la apariția acestui anunț, iar con-
cursul se organizează în termen
de minimum 30 de zile și maxi-
VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5 3
mum 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Biroul Resurse Umane,
tel.: 021.369.38.91.
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL
DE URGENȚĂ TIMIȘOARA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în spe-
cialitatea Anatomie patologică la
Serviciul Anatomie patologică I.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, tel.:
0256.221.553.

Angajăm
medic Recuperare medicală (asigurăm locuință) și
două asistente medicale – Medicină generală
Save the date
pentru Clinica Paltinul – Spital Victoria,
din orașul Victoria, Brașov. CHIRURGIA BAZEI DE CRANIU
ȘI SPECIALITATEA ORL
Angajăm medic Diabet, nutriție și boli metabolice în Sibiu și
în Victoria, pentru aceeași clinică.
Contact: paltinul@rdsmail.ro, tel. 0766.356.821
6-7 Martie 2020 • Hotel Ramada Parc
Clinică medicală cu sediul în sectorul 3,
București, aflată în contract cu CASMB, Coordonator: Conf. Univ. Dr. Mădălina Georgescu
angajează cu contract de muncă full-time sau part-time
medici specialiști în: Eveniment organizat în parteneriat cu Organizator
- Cardiologie – 2 posturi;
- Psihiatrie infantilă – 1 post. Eveniment
creditat
EMC
Date de contact: tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061,
e-mail: clinicamemento@yahoo.com
4 VIA�A MEDICALĂ
7 februarie 2020 l Nr. 5
SPITALUL CLINIC MUNICIPAL
DE URGENȚĂ TIMIȘOARA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006, funcția de șef
Laborator clinic Radiologie, ima-
gistică medicală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care dorește
să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reia-
să confirmarea în gradul profesio-
nal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 2 la normele menți-
onate;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care do-
rește să concureze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancționat de conducerea
unităților în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox a autorizației de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverință care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a labora-
torului;
l) chitanță de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la sediul spitalului.
În secțiile clinice funcția de
șef de secție/laborator/serviciu se
ocupă de către un cadru didactic
universitar medical.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu o vechime de cel puțin 5
ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca medic
specialist).
Persoanele sancționate în ultimii
2 ani de unitățile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medici-
lor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de
administrare în condițiile stabili-
te la art. 5, lit. b), c) sau d) nu pot
participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susținerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legis-
lația secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susține pe baza metodolo-
giei stabilite pentru obținerea ti-
tlului de medic specialist, afișată
pe site-ul Ministerului Sănătății.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la sediul spitalului, str.
Hector nr. 2A, tel.: 0256.221.553.
SPITALUL ORĂȘENESC
HÂRȘOVA
(JUDEȚUL CONSTANȚA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în spe-
cialitatea Diabet zaharat, nutriție
și boli metabolice.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gra-
dul profesional pentru biologi,
biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
SPITALUL DE PSIHIATRIE
POIANA MARE
(JUDEȚUL DOLJ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare,
funcția de farmacist-șef la Farma-
cia cu circuit închis a spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care dorește
să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de speci-
alist sau primar;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republica-
tă, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
Posturi scoase la concurs
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Spitalul oferă un salariu lu-
nar motivant și posibilitatea de
transport zilnic pentru navetiști
pe ruta Poiana Mare-Craiova, cu
microbuz „cursă specială”. Cos-
turile de transport sunt suportate
de către angajat.
Unitatea va verifica și confir-
ma documentele din dosarul de
concurs depus de candidați prin
comparație cu documentele ori-
ginale pentru cele depuse în copie
xerox și va semna pentru confor-
mitate fiecare document. Rezul-
tatul analizei dosarelor depuse se
afișează la sediul spitalului în ter-
men de două zile lucrătoare de la
data încheierii înscrierilor. Pentru
dosarele respinse se stabilește un
termen de 5 zile lucrătoare pen-
tru completarea lor. Ulterior aces-
tui termen nu se mai admit com-
pletări, iar dosarele incomplete
se resping. Contestațiile privind
dosarele respinse se adresează în
termen de 2 zile lucrătoare din
momentul afișării conducătoru-
lui unității, care le va soluționa în
termen de 2 zile lucrătoare de la
depunere.
La concurs se pot înscrie nu-
mai candidații care au obținut
minimum două puncte din cele
prevăzute la pct. 9 din Anexa nr. 3
la ordin.
La concurs se pot prezenta
farmaciști cu minimum 2 ani ex-
periență profesională.
Pentru proba scrisă un subiect
va fi din legislația sanitară (Legea
nr. 95/2006).
Tematica, bibliografia de con-
curs și metodologia de organizare
și desfășurare pot fi obținute de
la sediul spitalului și pe site-ul:
www.spitalpoianamare.ro
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, Serviciul RUNOS,
în termen de 15 zile calendaris-
tice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața
medicală”. În cazul în care ultima
zi de înscriere coincide cu o zi ne-
lucrătoare, candidații vor putea
depune dosarele de înscriere in-
clusiv în prima zi lucrătoare după
expirarea celor 15 zile.
SPITALUL CLINIC
DE PEDIATRIE SIBIU
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialita-
tea Pediatrie la CPU.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate;
j) certificat (adeverința) de in-
tegritate comportamentală (se ri-
dică de la cazier).
Taxa de concurs este de 150
de lei și se achită în contul:
RO81TREZ57621F330800XXXX
Trezoreria Sibiu; CUI: 11411672.
Spitalul oferă salariu atractiv,
tichete de masă, condiții de muncă
deosebite.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru medic specialist în specia-
litatea postului.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, str. Gh. Barițiu
nr. 1-3, în termen de 15 zile ca-
lendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizea-
ză în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la tel.: 0269.230.260.
PRECIZARE
La anunțul Spitalului Clinic Ju-
dețean de Urgență Ilfov, publi-
cat în „Viața medicală” nr. 4 din
31.01.2020, pag. 2, în loc de: un
post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea
Medicină de familie, cu atestat
în Asistență medicală de urgen-
ță prespitalicească, la Unitatea
Primiri Urgențe, se va citi: un
post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea
Medicină de familie, cu atestat
în Asistență medicală de urgen-
ță pentru structurile de primiri
urgențe, la Unitatea Primiri Ur-
gențe. Perioada de înscriere se
prelungește cu 15 zile de la publi-
carea prezentei precizări.