RESUSCITAREA

CARDIO-RESPIRATORIE

Pop Lucica – asistent medical S. Pr. 1

 Din punct de vedere şcolastic, resuscitarea
cardiorespiratorie este împărţită în:

 BLS – Suportul Vital de Bază – şi

 ALS – Suportul Vital Avansat.

2
 Acest curs conţine recomandările privind tehnicile folosite în
resuscitarea iniţială a unui adult/copil aflat în stop cardiac.

 Sunt incluse, de asemenea, tehnicile folosite în tratamentul

obstrucţiei căilor aeriene cu un corp străin.

3
 BLS (Basic Life Support – Suportul vital de bază) este reprezentat de
un ansamblu de manevre și proceduri de resuscitare efectuate asupra unui
pacient inconștient aflat în SCR (Stop Cardio-Respirator) ce pot fi efectuate
de către orice persoană (instruită în prealabil) pentru menținerea căilor
aeriene, suportul ventilației și circulației fără a se folosi medicație și fără
ajutorul vreunui echipament specific, până la venirea echipajului
medical specializat
4
 În Europa la fiecare 45 de secunde o persoană suferă un stop
cardiorespirator, iar în SUA peste 280 de mii de oameni mor din această
cauză.

 Resuscitarea precoce și defibrilarea promptă (în decurs de 1-2 minute) poate

duce la creșterea cu 60% a ratei de supraviețuire.

 Este important ca măsurile de prim-ajutor să fie cunoscute de un procent cât

mai mare din populație, deoarece în situații limită un număr minim de
manevre pot face diferența între VIAȚĂ și MOARTE.
5
 Resuscitarea cardio – respiratorie se aplică unui bolnav aflat în stop cardio –
respirator (atât inima, cât şi plămânii încetează să mai funcţioneze).

 Cele două funcţii, cardiacă şi respiratorie, sunt vitale organismului, oprirea lor
ducând la moartea ireversibilă a organismului.

 Manevrele de acordare a primului-ajutor nu sunt dificile, principiile care trebuie să

se respecte sunt rapiditatea, corectitudinea şi eficienţa .

 Este necesar ca manevra să se desfăşoare cât mai repede, dar după asigurarea
vieţii salvatorului.
6
 Se pune accent pe timpul de intervenţie, deoarece, după 4 minute de lipsă de
oxigen la nivelul creierului, apar leziuni ireversibile.

 Manevra se indică tuturor celor care prin diferite accidente au oprite cele două
funcţii vitale.

 Atenție:

• Aceste proceduri nu se vor întrerupe nici după apariţia pulsului sau revenirea
culorii pielii la normal, deoarece bolnavul poate intra din nou în stop, datorită lipsei
de oxigen.

• IMPREUNĂ PUTEM SALVA VIEȚI!

7
 DEFINIȚIA RCR:

 Resuscitarea cardio-respiratorie
reprezintă un complex de
măsuri, care au ca scop
Cardiopatie 82,4 %
restabilirea şi menţinerea funcţiilor
Boli respiratorii 4,3 %
vitale ale organismului. Trauma 3,1 %
ETIOLOGIA Boli cerebrovasculare 2,2 %
Asfixie 2,2 %
 Stop cardiac: 60% din decesele
Intoxicaţii 1,9 %
pacienților cu cardiopatie
medicamentoase
ischemică
Alte tentative suicid 0,9 %
8
 Stopul cardio-respirator (SCR) semnifică absența respirației și circulației
spontane. În majoritatea cazurilor, una dintre funcțiile vitale se oprește
prima și secundar cealaltă.
 În cazul stopului respirator primar, inima va continua să bată un interval variabil
de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continuă până se epuizează “rezerva” de
aer din plămâni. În perioada cât inima bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsa
oxigenului la nivelul mușchiului inimii va conduce la oprire cardiacă.
 Timpul în care survine oprirea cordului, secundară opririi respirației, este variabil și
depinde de mai mulți factori ca: rezistența cordului la hipoxie, cantitatea de
oxigen în sânge etc.
 Fără intervenție terapeutică imediată, ce constă în ventilație artificială, cordul se
oprește...
 Stopul cardiac și respirator se intercondiționează: stopul cardiac
induce stopul respirator în 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel
cardiac într-un interval de 3-10 min.
9
 Stopul cardiac:
 Nu există activitate mecanică a cordului

 Nu ajunge sânge (şi deci nici oxigen) la organe

şi ţesuturi

 Absenţa pulsului central

 Stare de inconştienţă (hipoxie cerebrală)

10
Cum putem recunoaște stopul cardio-respirator?

 Victima sau pacientul este inconștient (pierderea cunoștinței

apare în 10-15 secunde de la stop)
 Lipsa respirației sau respirații agonice
 Pielea este palidă, iar apoi devine cenușie (cianoza)
 Absența pulsului la carotidă (nu îl căutăm mai mult de 10
secunde)
 Pupilele dilatate (se numește midriază fixă, dar nu este
totdeauna un semn sigur).
 Nu este recomandat să ascultăm cordul sau să măsurăm
tensiunea arterială, deoarece se pierde timp prețios.

11
 Factori de risc pentru stopul cardiac:

 HTA,
 diabetul zaharat,
 dislipemiile,
 Consumul cronic sau acut de alcool,
 Variaţiile circadiene – frecvenţă mai mare
a stopurilor cardiace în timpul dimineţii,
 Stresul fizic sau mental,
 Droguri,
 Traumă,
 infecţii
12
 Cauzele stopului cardio-respirator sunt extrem de importante în vederea
identificării pacienților cu risc și prevenirii instalării stopului.
Ø Obstrucția completă a căii aeriene determină stop respirator și rapid
poate conduce la stop cardiac.
 Cauze de obstrucție a căilor aeriene superioare și inferioare pot fi :
-Sângele;
-Lichidul de vărsătură;
-Corpii străini (ex. bolul alimentar);
-Traumatismele maxilo-faciale și ale regiunii cervicale;
-Starea de comă (prin căderea bazei limbii);
-Epiglotita;
-Laringospasmul;
-Bronhospasmul;
-Secrețiile bronșice;
-Lichidul de edem pulmonar;
-Tumefacții la nivelul faringelui(infecții, abcese, edem, difterie, tetanos)
13
 Depresia de orice cauză (metabolică, traumatică, toxică, procese
intracerebrale) poate produce deprimarea sau abolirea reflexelor
laringiene protectoare și consecutiv obstrucția căilor aeriene.

Ø Respirația poate fi afectată în cadrul unor boli cronice decompensate

sau în cadrul unor afecțiuni acute care determină stop respirator.
Cauzele sunt multiple:
-depresia respirației de cauza centrală, în afecțiuni ale sistemului nervos
central,
-leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin în actul
respirației,
-leziuni neurologice,
-scăderea tonusului muscular,
-afecțiuni toracice restrictive,
-boli pleuropulmonare care pot fi de cauză infecțioasă, posttraumatică,
sindromul de detresă respiratorie acută, embolie pulmonară sau edem
pulmonar etc. 14
 Ø Circulația poate fi ea însăși cauza stopului cardio-respirator în
situații de afectare primară sau secundară:
 Afectare cardiacă primară:
 Ischemia miocardică;
 Sindromul coronarian acut;
 Hipertensiunea arterială;
 Valvulopatiile;
 Toxicitatea cardiacă a unor medicamente (antiaritmice, antidepresive
triciclice, digoxin);
 Acidoza;
 Tulburările electrolitice ale K, Mg, Ca;
 Hipotermia;
 Electrocuția
 Afectare cardiacă secundară:
- Asfixia; - Hipoxemia; - Hemoragiile;- Șocul septic.
15
 MECANISME DE OPRIRE A CORDULUI
 Fibrilaţia ventriculară/ tahicardia ventriculară fară puls
 Asistola
 Disociaţia electromecanică

 RATA SUPRAVIEŢUIRII ÎN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

- 0 – 50% (64%, 80%?)
 Recunoaşterea semnelor de alarmă
 Activarea sistemului medical de urgenţă
 Suportul vital de bază
 Defibrilarea
 Căi aeriene libere, ventilaţie
 Stabilirea unei linii venoase
16
 CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUPRAVIEŢUIRII?
 Vârsta
 Condiţiile comorbide
 SCR în antecedente
 Rasa
 Statusul socioeconomic
 Asistarea SCR Prespital - Spital Urban – Rural
 Echipa de resuscitare (experienţă, componenţă, competenţă)
 Monitorizarea SCR
 Ritmul SCR
 Durata resuscitării
 Tehnica protezării căilor aeriene
 Numărul de defibrilări
17
 Resuscitarea cardiorespiratorie (RCR)

 Resuscitarea cardiorespiratorie (RCR) reprezintă manoperele medicale

ce trebuie efectuate atunci când avem în față un pacient cu un stop
cardiac și/sau respirator.
 Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de
resuscitare în cel mai scurt timp posibil.
 Resuscitarea asigură o circulație sanguină cu un debit cardiac mic, dar
esențial către inima și creier. Aceasta crește probabilitatea reluării
ritmului cardiac normal.
 Compresiile toracice pot salva viața victimei, dacă nu poate fi aplicat
un șoc electric (defibrilare) în primele 5 minute după stop.

18
 Resuscitarea are șanse de reușită când:

 Aprovizionarea creierului cu oxigen reîncepe în primele 4 minute;

 Inima reîncepe să bată în primele 8-10 minute;

 Stopul se produce într-o zonă ușor accesibilă, așa încât salvatorii

pot ajunge ușor la victimă;

 Sunt mai multe persoane care pot acționa ca salvatori;

 Cauza stopului cardiac nu e una foarte gravă (în asistolia sau

disociația electromecanică supraviețuirea este de doar 10-15%).

19
 RCR este formată din trei mari grupe de manopere terapeutice:

I. Suportul vital bazal (SVB) / Basic life support (BLS) format

din totalitatea măsurilor care pot realiza o minimă presiune de
perfuzie și oxigenare cerebrală (dezobstrucția căilor respiratorii,
respirația artificială, masaj cardiac extern).

Suportul Vital Bazal (SVB) adulți și copii:

A (Airway) – căi aeriene
B (Breath) – respirație
C (Circulation) – circulație / masajul cardiac extern
20
II. Suportul vital avansat (SVA) / Advanced life support
(ALS) care conține în plus față de SVB tratamentul electric de
defibrilare și administrarea de medicamente, pentru reluarea
activității spontane a cordului.
A. Suportul Vital Avansat Cardiac (SVAC)
B. Suportul Vital Avansat Traumatic (SVAT)
C. Suportul Vital Avansat Pediatric (SVAP)
D (Drugs) – medicamente
E (Electricity) – defibrilare electrică
F (Fluids) – perfuzii intravenoase
21
III. Măsurile postresuscitare care conțin măsuri de reanimare și
terapie intensivă postresuscitare menite să recupereze activitatea
creierului, să mențină funcțiile vitale și totodată să reducă efectele lipsei
de oxigen la nivelul celulelor.
G (Gauge) – monitorizarea funcțiilor vitale (respiratorie, cardiovasculară
și neurologică)
H (Hypotermia) – resuscitare cerebrală, terapie de restabilire a funcțiilor
neuronale
I (Intensive Care) – terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei
anoxice:
- combaterea sindromului de reperfuzie, edemului cerebral
- controlul respirației și circulației
- reechilibrare hidro-electrolitică, acido-bazică și nutritivă
- terapie reologică și anticoagulantă
- profilaxia infecțiilor
22
 RCR
 Asigură:
 oxigenare și ventilație
 flux sanguin spre organele vitale (cord, creier) până la
restabilirea circulației spontane

 Oxigenarea, ventilaţia şi circulaţia inadecvate au ca şi consecinţă:

 hipoxia
 acidoza
 moartea celulară

23
 Semne de viață
 - orice mișcare activă
 - tuse
 - respirație normală (NU gasp-uri, respirații anormale sau
neregulate)

 Semnele de avertizare privind stopul cardiac includ:

 - Pierderea cunoștinței;
 - Absența pulsului;
 - Prăbușirea tensiunii arteriale;
 - Absența respirațiilor.

24
  Semne clinice de stop cardiac:

 Pacient ce nu răspunde la stimuli dureroși (areactivitate)

 Apnee sau gasp-uri (respirații anormale)
 Absența circulației = puls central absent (artera carotidă,
femurală sau brahială)
 Paloare sau cianoză
 ! NU decidem inițierea RCP doar în funcție de palparea
pulsului
 ! Dacă nu există semne de viață iar palparea pulsului central
nu este certă se inițiază RCP imediat

25
 În primele minute după oprirea cordului victima mai poate respira slab sau
poate avea gasp-uri rare, zgomotoase. Aceste respirații agonice prezente la
aproximativ 40% din pacienții în SCR sunt rare, neregulate și se manifestă ca un
inspir brusc și de scurtă durată asociat uneori cu o ușoară extensie a capului.
 Aceste gasp-uri apar frecvent în primele minute după instalarea SCR –
reprezintă o indicație de începere imediată a RCP și nu trebuie
confundate cu respirația normală.
 Încercarea de a determina existența unor respirații normale, privind,
ascultând și sim țind flux ul de aer , trebuie să dureze maxim 10 sec.
 Un interval mai scurt de timp este insuficient pentru a aprecia o persoană
bradipneică, iar un interval mai lung întârzie începerea manevrelor de
resuscitare.
 Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal, trebuie să
acționeze ca și cum ea nu ar respira.

26
 RESUSCITAREA CARDIO - PULMONARĂ

 OBIECTIVE:

 Creșterea supraviețuirii
 Sechele neurologice minime
 Calitate bună a vieții

27
 Scopul resuscitării cardiopulmonare este de a asigura o
oxigenare eficientă temporară a organelor vitale, în special
creierului și inimii, prin circulația artificială a sângelui oxigenat,
până ce se reia activitatea cardiacă și respiratorie normală.
Efectul vizat este oprirea proceselor degenerative ischemice și
anoxice cauzate de circulația și oxigenarea inadecvate.

28
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
 LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
 Conceptul „Lanţului supravieţuirii” reprezintă paşii vitali, care
trebuie urmați pentru o resuscitare reuşită.

29
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
 LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
 reuşita resuscitării este determinată nu doar de efectuarea corectă a
tehnicilor resuscitării, ci de mult mai mulţi factori care se află în
interrelaţie; aceşti factori sunt cuprinşi în noţiunea de „lanţul
supravieţuirii”, „lanţ” ce este format din 4 verigi:
1. Recunoașterea cât mai rapidă a stopului cardiac sau identificarea
pacienților cu risc de a prezenta stop cardiac și activarea cât mai
rapidă a serviciilor de urgență (112).
2. Începerea cât mai rapidă a măsurilor de resuscitare cardio-respiratorii.
3. Efectuarea precoce a defibrilării.
4. Inițierea cât mai rapidă a suportului avansat de resuscitare.
30
 Care este cea mai importantă verigă din
“Lanţul supravieţuirii”?

Acces rapid - 112 Prim ajutor de bază Defibrilare Suport avansat

– MCE precoce (ALS)

Toate verigile sunt la fel de importante

 Funcționarea fiecărei verigi este strâns legată de precedenta și de următoarea
 Șansele de supraviețuire cresc prin respectarea succesiunii de manevre salvatoare de
viață 31
 Cunoașterea ”Lanțului supraviețuirii” pacientului

RECUNOAȘTEREA URGENȚEI SVB DEFIBRILARE PRECOCE SVA

 Ierarhizează acțiunile salvatorului

 Crește rata de supraviețuire a pacienților

 Toate verigile sunt la fel de importante în resuscitare

32
 LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII

Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de

resuscitare în cel mai scurt timp posibil

Resuscitarea asigură un debit cardiac mic dar esenţial către inimă şi

creier

Aceasta creşte probabilitatea transformării unei fibrilații ventriculare

(FV) în ritm sinusal

1
 RISCURILE SALVATORULUI

Resuscitarea cardiopulmonară presupune

riscuri legate de locul desfăşurării şi
riscuri legate de victimă.
Înainte de a se apropia de o victimă,
salvatorul trebuie să se asigure că nu
există nici un pericol iminent care să
provină din mediul înconjurător.

„Salvatorul nu se va expune niciodată

la un risc mai mare decât victima“

2
  Potenţialele riscuri sunt:
RISCURI LEGATE DE MEDIU RISCURI LEGATE DE VICTIMĂ
 trafic  contactarea unor boli
 construcţii instabile, case transmisibile /infecţii: hepatita B,
avariate C, HIV, CMV, TBC, IRV
 intoxicaţii
 electricitate  substanţe toxice : cianuri,
 gaze si substante inflamabile hidrogen sulfurat, substanţe
 apă corozive, compuşi organofosforici
 foc  produse biologice ale pacientului
 substanţe toxice, radioactive  aparţinători agresivi

RISCURI LEGATE DE TEHNICĂ

 utilizarea defibrilatorului
 utilizarea de instrumente ascuţite.
3
 SUPORTUL VITAL DE
BAZĂ LA ADULT
Reprezintă menţinerea libertăţii
căilor aeriene, suportul ventilaţiei
şi circulaţiei fără ajutorul vreunui
echipament cu excepţia
dispozitivelor de protecţie.

4
SCOPUL suportului vital de bază este
menținerea unei circulații și a unei ventilații
adecvate, nepermițând instalarea stării de
moarte biologică până la sosirea
personalului medical calificat.

5
 RCR: SUPORTUL VITAL BAZAL

RCP-ul are trei componente:

A. AIRWAY - Eliberarea şi menţinerea deschisă a căii aeriene
B. BREATING – Verificarea şi susţinerea respiraţiei
C. CIRCULATION - Efectuarea compresiunilor toracice (asigurarea circulației)
 EVALUEAZĂ STAREA
DE CONŞTIENŢĂ  ALGORI TM UL
SUP ORTULUI
STRIGĂ DUPĂ AJUTOR
VI TAL DE BAZĂ
DESCHIDE CĂILE AERIENE

ABSENŢA VENTILAŢIILOR NORMALE

ALERTEAZĂ 112

30 COMPRESII TORACICE

2 VENTILAŢII
30 COMPRESII
7
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

EVALUAREA VICTIMEI:
a. evaluarea stării de constienţă: prin stimul verbal şi dureros (daca este
conştient încercăm să obţinem informaţiile necesare)
Se caută semnele de viață!!!
b. evaluarea respiraţiei: se efectuează :
A- airways - hiperextensia capului- ! nu la cei cu suspiciune de fractura
de coloană cervicală
- ridicarea bărbiei
- deschiderea cavităţii bucale şi curăţirea de eventuali corpi
străini
B- breathing - cu obrazul apropiat de faţa victimei se simte, se observă,
se ascultă

8
Subluxaţia mandibulei
(indexul şi celelalte degete se
plasează în spatele gonionului,
împingând în sus şi spre
anterior; policele împinge uşor
mentonul menţinând cavitatea
bucală deschisă)

9
c - evaluarea circulaţiei :

la nivel central - pe artera carotidă se

palpează cu 2-3 degete, timp de 5-10
secunde într-o parte, iar dacă nu
simţim nimic în partea cealaltă

! la victimă cu gât scurt şi gros

se palpează artera femurală

- la sugari: palparea arterei brahiale

la nivelul feţei interne a braţului, în
1/3 mijlocie

10
PROTOCOLUL BLS/AED
CONDUITĂ SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
 Evaluăm victima
1. Se asigură securitatea salvatorului, victimei şi a persoanelor din jur.

2. Se evaluează starea de conştienţă a victimei (verbal, tactil și

dureros)- maxim 10 secunde:
• Evaluarea victimei presupune să ne apropiem cu grijă, punem
ambele palme pe umerii victimei, scuturăm ușor și întrebăm tare: “Mă
auziți? Ce s-a întâmplat? / Vă simțiți bine? / Totul e în regulă?
Deschideți ochii!”;
• Dacă nu răspunde la stimulul verbal, aplicați un stimul dureros
(pensarea puternică a lobului urechii, a mușchiului trapez)

1
2
Scuturaţi şi strigaţi
Copil
scuturat
solicitat cu voce
tare să răspundă
la o întrebare
simplă

Sugar
percutat
scurt la nivelul
plantelor

3
Dacă răspunde:
– Considerați că victima este conștientă și:
lăsați-o în poziția în care ați găsit-o (asigurându-vă că nu
este în pericol);
căutați eventualele leziuni. Dacă poate vorbi, încercăm să
aflăm dacă are nevoie de ajutor, dacă știe cum a ajuns acolo
sau dacă se cunoaște cu afecțiuni (diabet, afecțiuni cardiace,
epilepsie etc.)
reevaluați periodic și chemați ajutor în caz de nevoie.
Trimiteți o persoană după ajutor și dacă sunteți singur, lăsați
victima și mergeți chiar dumneavoastră după ajutor.

4
 Dacă NU răspunde:
Considerați că victima este
inconștientă și:
 strigați după ajutor
 faceți evaluarea primară (ABC-ul
primar)

A (airway): Deschiderea căilor aeriene/

Eliberarea, verificarea şi asigurarea căilor
aeriene:
→ se realizează prin hiperextensia capului și
ridicarea mandibulei sau subluxaţia mandibulei
(unde se suspicionează lezarea coloanei
cervicale); 5
 PACIENTUL CU
TRAUMATISM
VERTEBROMEDULAR
NU SE
MOBILIZEAZĂ!!!
6
PERMEABILIZAREA CĂILOR RESPIRATORII

Hiperextensia capului

Ridicarea mandibulei

Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:

– Subluxaţia mandibulei

7
 Pentru a face extensia capului, puneți o
mână pe fruntea victimei exercitând
presiune pentru a împinge capul spre
spate.
 Concomitent, cu două degete plasate
sub menton ridicați bărbia. Această
manevră permite deseori reluarea
spontană a respirației prin tensionarea
structurilor cervicale anterioare și
implicit propulsia limbii.

8
 Extensia capului la sugar

Hiperextensia
capului la
copil

9
Cea mai sigură tehnică pentru
deschiderea CRS la o victimă la care
suspicionăm leziuni la nivelul coloanei
vertebrale cervicale (accident de
circulație, căderi de la inălțime, etc.) este
subluxația mandibulei - se plasează
indexul și ultimele 3 degete ale ambelor
mâini pe marginea posterioară a Subluxatia mandibulei la sugar
mandibulei, în spatele gonionului și
tracționând mandibula în sus și spre
anterior. Ambele police plasate de o parte
și de alta a proceselor zigomatice, împing
ușor mentonul, menținând cavitatea
bucală deschisă. Capul trebuie să rămână
într-o poziție neutră. 10
 Deschiderea căilor respiratorii:

hiperextensia
capului

Subluxația
mandibulei
 Verificarea căilor aeriene → cercetarea şi
curăţarea cavităţii bucale de corpuri străine.
– dacă persoana respiră şi este inconştientă se
aşează în poziţia laterală de siguranţă ( PLS ).
Evaluare continuă.
 Asigurarea → menținerea in hiperextensie pe
durata ventilației sau folosirea căii orofaringiene
ori poziția laterală de siguranță când victima
respiră.

B (breathing): Verificarea respiraţiei timp de

10 sec. se face prin metoda Privește – Ascultă – Simte
(PAS):
 P riviți → mișcările/ridicarea toracelui;
 Ascultați → zgomotele respiratorii;
 Simţiți → aerul expirat pe obraz. 12
 ADULT
Verificarea respiratiei: P.A.S.

Verificarea respiratiei COPIL si SUGAR: P.A.S.

1
C (circulation): Verificarea
circulației
verificarea pulsului – pentru
confirmarea prezenței sau absenței
circulației sangvine
! Verificarea pulsului se face prin
palparea arterei carotide concomitent
cu verificarea respirației, plasând
două degete în șanțul dintre relieful
cartilajului tiroid (”mărul lui Adam”) și
mușchii laterali ai gâtului.
Pulsul nu se verifică niciodată
bilateral și nici mai mult de 10
secunde pentru a nu stimula un
eventual reflex vagal.
La persoanele obeze, dacă pulsul nu
se poate lua la artera carotidă,
circulația se verifică la artera
femurală. 2
! În noile proceduri în cadrul SVB, nu
este nevoie verificarea pulsului de către
persoanele fără calificare medicală,
deoarece este mai greu de stabilit,
important fiind prezența sau absența
respirației!
Pentru cadrele medicale metoda de
verificare a pulsului este ajutătoare în
diagnosticarea SCR.
3
- Evaluarea primară a victimei nu trebuie să depășească 10 sec. și
trebuie să stabilească dacă :
Persoana este conştientă:
• obţinem informaţii necesare: nume, prenume, vârsta, boli asociate,
• apel la 112
• reevaluare periodică

Persoana este inconştientă:

1. • respiraţie şi puls prezente / RESPIRĂ NORMAL:
- se evaluează victima pentru a constata eventuale leziuni
- se aşează victima în poziţie laterală de siguranţă, excepție
făcând cazul în care această manevră ar putea agrava leziunile
• apel la 112 sau se solicită echipa de resuscitare (in condiții de
spitalizare)
• reevaluare periodică
4
 Poziția laterală de siguranță
Scopul acestei poziții este menținerea liberă a căilor respiratorii și
prevenirea respirației vomismentelor, permiterea reevaluării
periodice și respectarea curburilor fiziologice ale coloanei cervicale.
PLS prezintă ca dezavantaj compresia pachetului vasculo-nervos
brahial. Se recomandă urmărirea circulației, iar dacă menținerea
PLS este necesară pe o perioadă mai lungă de timp, după 30 de
minute se întoarce victima pe partea opusă.
I II III IV

5
 Poziţia laterală de siguranţă - Faza I

 victima este plasată în decubit dorsal cu

membrele inferioare întinse
 Salvatorul îngenunchează lângă victimă,
desfăcând nasturii de la gulerul cămășii
sau cravata, dacă acestea îngreunează
respirația ( la persoanele supraponderale
se desface cureaua de la pantaloni pentru
a ușura excursia diafragmului)
 Se deschide calea aeriană prin extensia
capului și ridicarea mandibulei
 se plasează membrul superior al victimei
din dreptul salvatorului în unghi drept cu
corpul, cu cotul îndoit și palma în sus
6
 Poziţia laterală de siguranţă Faza II

- aduceți brațul opus deasupra toracelui și

plasați mâna cu palma în contact cu
obrazul de aceeași parte cu
dumneavoastră

Poziţia laterală de siguranţă - Faza III

- apucați membrul inferior de partea opusă

chiar deasupra genunchiului și ridicați-l
(păstrând contactul tălpii cu solul).
7
 Poziţia laterală de siguranţă
Faza IV

- Cu cealaltă mână pe umărul opus al

victimei trageți victima pentru a o
roti pe partea ei laterală (spre
salvator)
- Așezați piciorul de deasupra astfel
incât atât șoldul cât și genunchiul să
facă un unghi grept
- Faceți extensia capului pentru a fi
sigur că ați lăsat căile aeriene
deschise.
- Ajustați mâna sub obraz pentru a
ține capul în extensie
- Verificați regulat respirația și pulsul.
8
2. NU RESPIRĂ NORMAL
• Victima este în stop cardio-respirator (SCR)
• Apelați la 112
• Reveniți la victimă, o puneți în decubit dorsal, având grijă să fie pe o
suprafață plană, rigidă
• Începeți manevrele de resuscitare cardio-pulmonară (RCP)
Protocolul RCP:
 RCP poate fi efectuată de un singur salvator sau de 2 salvatori:
– 30 compresiuni toracice alternate cu 2 ventilaţii

- Compresiile toracice asigură un minim dar esențial flux sanguin prin creșterea
presiunii intratoracice și prin comprimarea directă a cordului între stern și coloana
vertebrală, menținându-se perfuzia cardiacă și cerebrală, crescând șansele defibrilării
(când șocul este livrat la mai mult de 5 minute după instalarea SCR).
- Compresiile toracice trebuie începute cât mai rapid după constatarea SCR și
întreruperea lor pentru verificarea semnelor vitale, defibrilare sau efectuarea
ventilațiilor nu trebuie să depășească 5 sec.
9
 Tehnica compresiilor toracice
Cum se face MCE corect?

 Îngenuncheați lângă victimă la nivelul

umărului acesteia pentru a putea face
atât compresiile cât și ventilațiile;
 Picioarele vor fi depărtate, pentru a
avea o poziție stabilă;
 Aplicați podul palmei mâinii
nondominante în jumătatea inferioară a
sternului, dar nu pe procesul
(apendicele) xifoidian, cu degetele în
extensie;

10
 Plasați mâna dominantă peste cea care este deja pe stern, cu degetele
întrepătrunse tracționând de mâna subiacentă astfel încât presiunea să se
exercite numai cu podul palmei perpendicular pe stern;
 Cu brațele întinse, apăsați vertical pe stern pentru a-l înfunda aprox. 5-6 cm
 După fiecare compresie, toracele trebuie să revină la normal fără a pierde contactul mâinilor
cu sternul;
 Compresiile şi decompresiile trebuie să fie egale ca intervale de timp.

11
 Frecvența compresiilor este de 100 – 120/min (ceva mai puțin de 2
compresii/sec) și pentru a menține această frecvență se recomandă să
numărați cu voce tare: și1, și2, și3, și4......până la 15, apoi 16, 17, 18,
19 ....29, 30.

 • După 30 de compresii, aplicăm 2 ventilații.

12
VENTILAȚIA / ASIGURAREA
RESPIRAŢIEI

În timpul RCR scopul

ventilaţiei este de a menţine
oxigenarea adecvată a
sângelui.
Ventilatia se poate face gură
la gură, gură la nas sau pe
mască și balon.

13
 Resuscitarea cardio-pulmonară se va desfășura într-un ciclu
continuu de 30 compresii toracice și 2 ventilații.
TEHNICA EFECTUĂRII VENTILAȚIEI GURĂ LA GURĂ
 Cu capul în hiperextensie pensați părțile moi ale nasului
folosind policele și indexul mâinii de pe frunte;
 Lăsați gura victimei ușor deschisă, dar mențineți mandibula
ridicată;
 Inspirați profund, puneți buzele în jurul gurii victimei
asigurând o bună etanșeitate și expirați constant în gura
victimei
 În timpul expirului priviți ridicarea peretelui toracic anterior
și urmăriți menținerea ridicată a acestuia timp de 1-2 sec.,
ca într-o respirație normală – aceasta reprezintă o ventilație
eficientă;
 Se îndepărtează gura de victimă menținând capul în
extensie și se urmărește coborârea completă a toracelui
odată cu ieșirea aerului;
 Inspirați din nou și aplicați a doua ventilație.
14
 TIMPUL ÎN CARE MCE ESTE
ÎNTRERUPT PENTRU A SE
REALIZA CELE DOUĂ
VENTILAȚII NU TREBUIE SĂ
DEPĂȘEASCĂ 5 sec.
 Întreruperea compresiilor și a
ventilațiilor pentru reevaluarea
victimei este indicată doar dacă
aceasta începe să respire
normal, altfel resuscitarea nu
trebuie întreruptă.
 Ghidurile actuale recomandă ca
resuscitatorul să administreze o
ventilaţie într-o secundă, cu un
volum de aer care să determine
expansionarea toracelui victimei,
dar evitând ventilaţiile rapide sau
bruşte. Respiraţia gură la gură
 PocketMask

Batista salvatorului 16
Tehnica efectuării ventilației gură la nas:
– Se efectuează ventilație gură-la- nas în situațiile
de traumă facială severă sau dacă gura este
lezată și nu poate fi deschisă;
– Se fixează capul în extensie, cu bărbia ridicată, se
eliberează narinele pacientului și se închide gura
acestuia;
– Inspirați adânc și plasați gura în jurul nasului
pacientului, asigurându-vă că gura acestuia este
închisă;
– Insuflațiile se fac la fel ca în ventilatiile gură la
gură;
– În timpul expirului gura pacientului va fi deschisă
pentru a putea elimina aerul.

17
Dacă ventilaţiile iniţiale nu au determinat ridicarea
peretelui toracic, ca într-o respiraţie normală, atunci,
înaintea următoarei tentative:
se verifică gura victimei şi se îndepărtează
orice obstrucţie vizibilă
se verifică din nou dacă hiperextensia capului
şi ridicarea bărbiei sunt corecte
oricum, nu trebuie încercarea a mai mult de
două ventilaţii, înainte de fiecare reluare a
compresiilor toracice.

Dacă la resuscitare participă mai mulţi

resuscitatori, aceştia ar trebui să se schimbe la
fiecare 1 – 2 minute pentru a evita epuizarea
fizică. Efectuarea schimbului între resuscitatori
se va face cât mai rapid. 18
COMPRESIUNI STERNALE ŞI RESPIRAŢII
ARTIFICIALE EFECTUATE
DE UN SINGUR SALVATOR

30 compresiuni sternale/ 2 respiraţii artificiale

COMPRESIUNI STERNALE ŞI VENTILAŢII
ARTIFICIALE EFECTUATE DE DOI SALVATORI

30 compresiuni sternale/2 ventilaţii artificiale

După 5 cicluri se verifică semnele vitale :
dacă prezintă funcţii vitale şi este inconştient se aşează în PLS şi se
reevaluează periodic.
dacă pulsul e prezent dar nu respiră se continuă ventilația.
dacă NU prezintă funcţii vitale se continuă RCP

Resuscitarea va fi continuată până când:

 soseşte un ajutor calificat care preia RCR
 victima începe să respire normal
 salvatorul este epuizat fizic.

21
Resuscitarea doar cu com presii toracice
- poate fi efectuată:

►dacă salvatorul nu poate sau nu doreşte să administreze

ventilaţii gură-la-gură,

►în acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu,

cu o frecvenţă de 100-120/minut

►resuscitarea va fi oprită pentru reevaluare doar dacă victima

începe să respire normal; altfel resuscitarea nu trebuie
întreruptă.

22
PARTICULARITĂŢI ALE SUPORTULUI VITAL DE BAZĂ
PEDIATRIC

 La sugar nu se face extensia capului deoarece

poate obtura calea aeriană, se face ridicarea
mandibulei cu ajutorul a 1-2 degete plasate sub
menton.
 SCR la copil poate surveni în urma unei hipoxi,
hipoxemie prin obstrucție respiratorie severă sau
secundară stopului respirator motiv pentru care
se insistă asupra ventilațiilor.
 Evaluarea stării de conștiență a sugarului se face
scuturând ușor unul din membre și lovindu-l ușor
cu vârful degetelor.

1
 TERMENI UTILIZAŢI
nou-născut: - în prima lună de viaţă

Sugar: - copil mai mic de 1 an

Copil mic: - copil 1-8 ani

Copil mare: -copil > 8 ani până la pubertate

2
 Asistenţa vitală de bază pediatrică ( AVBP )

 Ca și în cazul SVB adult, verificarea circulației sanguine nu constituie un factor

pentru începerea sau neînceperea RCR
 Singurul factor este prezența/absența respirației!

 RAPORTUL : COMPRESIUNI TORACICE / VENTILAŢII ARTIFICIALE LA COPIL şi

SUGAR , ESTE DE:
15 COMPRESIUNI : 2 VENTILAŢII - pentru un salvator cadru medical sau doi
salvatori laici

30 COMPRESIUNI : 2 VENTILAŢII - pentru un singur salvator laic

 LA NOU-NĂSCUT, resuscitarea se va face în raport de:
- 3 COMPRESIUNI : 1 VENTILAȚIE
3
4
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ LA SUGAR ȘI COPIL

POZIȚIE:
– SUGAR:
decubit dorsal pe antebrațul salvatorului cu
sprijinul antebrațului pe coapsă
decubit dorsal pe o suprafață plană, rigidă
- COPIL:
decubit dorsal pe o suprafață plană, rigidă
DESCHIDEREA CĂILOR AERIENE ȘI
VERIFICAREA RESPIRAȚIEI
– SUGAR – poziție neutră a capului și se ridică bărbia
cu 1-2 degete plasate sub menton fără a se face
compresie pe părțile moi
– COPIL – se face hiperextensia și ridicarea bărbiei

5
PULS
– SUGAR – artera brahială
sau artera femurală

– COPIL – artera carotidă

sau artera femurală

SECVENȚA RCR
- SUGAR – 5 ventilații urmate
de cicluri de câte 15
compresii alternate cu 2
ventilații

- COPIL - 5 ventilații urmate de

cicluri de câte 15 compresii
alternate cu 2 ventilații
6
VENTILAȚIILE
– SUGAR – gură la gură și nas, volum de aer mai mic
(cel existent în gura salvatorului), poziția capului
este neutră și se ridică mandibula, durata ventilației
aprox. 1 sec.
– COPIL – gură la gură, volum de aer mai mic,
hiperextensia capului și ridicarea mandibulei,
durata ventilației aprox. 1 sec.

7
COMPRESIILE
– SUGAR – cu vârfurile degetelor 2 și 3 plasate în jumătatea inferioară a sternului la
aprox. 1 deget deasupra apendicelui xifoid
- cu vârfurile policelor în același reper cuprinzând toracele cu palmele, dacă sunt
doi salvatori
- compresia toracelui cu aprox.1/3 din diametrul său antero-posterior sau 4 cm
- frecvență mai mare decât la adult

– COPIL – cu o singură mână (podul palmei plasat pe jumătatea inferioară a sternului

la aprox. 1-2 degete lățime deasupra apendicelui xifoid)
– cu două mâini (tehnica identică cu a adultului) pentru copilul mare
– compresia toracelui cu aprox. 1/3 din diametrul său antero=posterior sau 5 cm
– frecvență mai mare decât la adult

8
9
 Masajul cardiac extern la sugar
tehnica “încercuirii toracelui”
doi salvatori

Masajul cardiac extern la

sugar - tehnica “celor două
degete” - un salvator

Masajul cardiac extern la copil

tehnica “podului unei palme” Masajul cardiac extern la
copil
tehnica “podului ambelor
palme”

10
 INCONȘTIENT/PACIENTUL NU RĂSPUNDE LA STIMULI?
Algoritmul BLS la
CHEMAŢI AJUTOR
COPIL și SUGAR
DESCHIDEŢI CALEA AERIANĂ RESPIRĂ NORMAL? PLS

NU RĂSPUNDE SAU NU RSPIRĂ NORMAL?

EFECTUAȚI 5 VENTILAȚII
SUNTEȚI SIGURI CĂ PUTEȚI DETECTA
SEMNE DE VIAȚĂ?
- MIȘCARE, TUȘIT, RESPIRAȚIE NORMALĂ
(NU GASP-URI), PULS ( CU FRECVENȚĂ MAI
MARE DE 60/MIN. PT. SUGAR)

PACIENTUL NU RĂSPUNDE ÎN CONTINUARE LA STIMULI

(LIPSĂ PULS) SAU NU SUNTEȚI SIGUR CĂ SIMȚIȚI UN PULS • Dacă este necesar continuați
CERT(CU FRECVENȚĂ MAI MARE DE 60/MIN. PT. SUGAR) ventilațiile până copilul respiră
eficient singur
• Dacă este în continuare inconștient
poziționați copilul în PLS
Începeți RCR alternând 15 compresii cu 2 ventilații • Reevaluați frecvent copilul

După 1 minut de RCP sunați la 112 /chemaţi echipa de Resuscitare

Continuați RCP 11
 PACIENT ÎN COLAPS/AREACTIV RESUSCITAREA
STRIGĂ DUPĂ AJUTOR ŞI
ÎN SPITAL ADULT/
EVALUEAZĂ PACIENTUL COPIL/ SUGAR
NU SEMNE VITALE? DA

CHEAMĂ ECHIPA DE EVALUEAZĂ A, B, C, D, E,

RESUSCITARE RECUNOAŞTE ŞI TRATEAZĂ
OXIGEN, MONITOR, LINIE I.V.
RCP 30:2 (adult) / 15:2 (sugar și copil)
CU OXIGEN ŞI ADJUVANŢI
DE CĂI AERIENE CHEAMĂ ECHIPA DE
GARDĂ

APLICĂ PADELELE/MONITORUL DEFIBRILEAZĂ

DACĂ ESTE NECESAR
SUPRAVEGHERE

SVA
LA SOSIREA ECHIPEI DE
12
RESUSCITARE
 Defibrilare externă automată (DEA):
• Urmăm instrucțiunile defibrilatorului
• Livrăm șoc în siguranță
Defibrilatorul va fi montat și pornit imediat ce este disponibil, (dacă este posibil fără
să oprim RCR),
• După pornirea defibrilatorului urmăm instrucțiunile acestuia.
• Se aplică padelele DEA pe toracele victimei, unul subclavicular-drept iar celălat
subaxilar-stâng/ la nivelul apexului conform indicațiilor inscripționate pe verso.
• Ne asigurăm că nimeni nu atinge pacientul atunci când defibrilatorul evaluează
ritmul cardiac sau atunci când livrăm șocul electric.
• imediat ce se administrează șocul, salvatorul va relua compresiile toracice.
 Continuăm RCR
Oprim RCR doar atunci când:
• Victima își reia respirația spontan
• Victima este preluată de un echipaj medical
• Salvatorul este epuizat 13
14
OBSTRUCŢIA CU CORP STRĂIN A CĂILOR AERIENE (OCSCA)

În general obstrucţia apare în timpul mesei,

victima ducându-şi frecvent mîinile spre gât.
Pacienţii cu obstrucţie uşoară pot vorbi, tuşi şi
respira.
Cei cu obstrucţie severă nu pot vorbi, prezintă
disfonie, răspund prin mişcări ale capului, nu
mai pot respira sau au respiraţii zgomotoase,
eforturile de tuse sunt ineficiente,
nezgomotoase şi devin în scurt timp
inconştienţi.
 sforăit = obstrucție faringiană
 stridor laringian = obstrucție laringiană
 wheezing = obstrucție sublaringiană
15
CONDUITĂ TERAPEUTICĂ – adult

Evaluează
severitatea

Obstrucţie severă a Obstrucţie uşoară a

căilor aeriene căilor aeriene
(tuse ineficientă) (tuse eficientă)

Conştient  Încurajați victima să tușească

Inconştient
 5 lovituri interscapulare
 Apelați la 112  Urmăriți dacă obstrucția
alternativ cu
 Începeți RCP se agravează
 5 compresiuni abdominale

16
 Pentru a recunoaşte OCSCA este indicat ca salvatorul să întrebe
victima conştientă: “te-ai înecat?”

17
MANEVRA HEIMLICH
 PACIENT CONȘTIENT: 5 lovituri interscapulare alternate cu 5 compresii
abdominale.
 salvatorul se așează lateral și ușor în spatele victimei cu picioarele
depărtate pentru a obține o poziție cât mai stabilă care să-i permită să
susțină victima în eventualitatea în care aceasta devine inconștientă
 sprijină cu o mână pieptul victimei pe care o va înclina în față
 va aplica 5 lovituri bruște cu podul palmei, între omoplați.
 se încojoară abdomenul superior cu ambele brațe
 pumnul mâinii nondominate se plasează între ombilic și apendicele xifoid,
prinzând pumnul cu palma celelalte mâini.
 se trage brusc spre posterior și superior urmărind dislocarea obstacolului.
 dacă obstrucția persistă, se verifică cavitatea bucală pentru corpi străini
care pot fi îndepărtați cu degetul – doar dacă corpii străini sunt vizibili.
18
19
20
 PACIENT INCONȘTIENT:
 Victima este plasată pe un plan rigid
 se apelează de urgență 112
 se așează în decubit dorsal cu capul într-o parte
 se începe RCP – înainte de cele 2 ventilații se verifică cavitatea
bucală în vederea extragerii corpului străin dacă este vizibil.

21
 ASPIRAŢIA DE CORP STRĂIN LA COPIL ȘI SUGAR
În pediatrie peste 90% dintre aspiraţiile de corpi străini
pe căile respiratorii interesează copilul mai mic de 5 ani.
Manifestări clinice = sindrom asfixic acut sau
subacut:
– tuse, disfonie, cornaj, stridor, dispnee, respiraţie
neregulată, cianoza, agitaţie extremă cu senzaţie de
moarte iminentă, exoftalmie, midriază, hipersecreţie
lacrimală.
Complicaţii:
– stop respirator
– aritmii secundare hipoxiei
– stop cardiac

22
Tehnica de permeabilizare a căilor respiratorii:
– La copil – manevra Heimlich: realizează o presiune bruscă în regiunea
epigastrică cu împingerea diafragmului în sus ⇒ creşte presiunea intratoracică
se expulzează corpul străin.
– Loviturile interscapulare efectuate asupra sugarului constituie manevra numită
TAPOTAJ.
Sugarul este plasat în decubit ventral pe fața anterioară a antebrațului
salvatorului
Capul va fi situat mai jos decât nivelul corpului și susținut de către mâna
salvatorului.
Se execută până la 5 lovituri scurte, controlate, executate cu podul palmei
în partea posterioară a toracelui, între omoplați
Verificați cavitatea bucală și cu ajutorul unui deget extrageți eventualii corpi
străini dislocați.
la sugar se execută compresii toracice ( nu se utilizează compresii
abdominale pentru a nu produce leziuni intraabdominale) 23
ÎNDEPĂRTAREA CORPILOR STRĂINI LA SUGAR
COPIL < 1 AN, CONŞTIENT:
- LOVITURI PE SPATE
- COMPRESII TORACICE

24
25
 INDEPĂRTAREA CORPILOR STRĂINI
•COPIL 1-8 ANI, CONŞTIENT: MANEVRA HEIMLICH
Copil conştient - Reanimatorul:
1. Se plasează în spatele copilului, înconjoară cu braţele
toracele acestuia
2. Aplică pumnul mâinii drepte între apendicele xifoid şi
ombilic, cuprinde pumnul mâinii drepte cu mâna stângă
3. Execută o presiune puternică cu pumnii în sens postero-
superior
4. Repetă 5 compresiuni abdominale; fiecare compresie
trebuie să fie efectuată brusc şi să reprezinte o mişcare
distinctă
5. După seria de 5 compresii deschide cavitatea bucală şi
extrage cu degetul corpul străin, dacă este vizibil.
6. Efectuează serii repetate de compresii abdominale până la
expulzarea corpului străin sau până copilul devine
inconştient. 26
 ATENŢI E!
– La copil și sugar NU se
practică introducerea
“oarbă” a degetului în
cavitatea bucală

27
28
29
CONDUITĂ TERAPEUTICĂ – copil și sugar

Evaluează
severitatea

Obstrucţie severă a Obstrucţie uşoară a

căilor aeriene căilor aeriene
(tuse ineficientă) (tuse eficientă)

Inconştient Conştient  Încurajați victima să

 Deschideți calea aeriană  5 lovituri interscapulare tușească
 Efectuați 5 ventilații alternativ cu
 5 compresiuni abdominale  Urmăriți dacă obstrucția
 Începeți RCP
 Apelați la 112 după un minut (copil) și toracice (sugar) se agravează

30
„ Resuscitarea respiratorie şi cardiacă
nu înseamnă a reînvia un mort, ci a
aplica măsuri pentru susţinerea sau
înlocuirea temporară artificială a
acestor funcţii vitale, iar rapiditatea
aplicării acestor măsuri decide între
viaţă şi moarte”

Heinz Ernest KÖhnlein,

directorul clinicii de chirurgie reparatorie
Fac. Med. Hanovra

31
VĂ MULȚUMESC !

32