Instalatii Frigorifice PDF

HORIA NECULA
INSTALAŢII
FRIGORIFICE
Editura BREN
Editura Universul Energiei
Bucureşti 2005
Cursul a fost aprobat de către Catedra de Centrale Electrice şi Energetică
Industrială, Facultatea de Energetică, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Copyright © BREN, 2005

Toate drepturile aparţin editurii.
Editură acreditată CNCSIS
Adresa: EDITURA BREN

Str. Lucăceşti nr. 12,
Sector 6, Bucureşti
Tel/Fax: (021) 223.43.47

(021) 224.81.55
Copyright © UNIVERSUL ENERGIEI, 2005

Toate drepturile aparţin editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NECULA, HORIA
Instalaţii frigorifice / Horia Necula – Bucureşti: BREN , 2005 &
UNIVERSUL ENERGIEI, 2005
Bibliogr.
ISBN
ISBN 973-86948-2-5
Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Adrian Badea

Prof. dr. ing. George Darie
Bun de tipar:
ISBN 973-86948-2-5
IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA
Tipar: BREN PROD s.r.l.
PREFAŢĂ
Lucrarea prezintă principalele tipuri de instalaţii şi cicluri frigorifice utilizate astăzi

în tehnica frigului: instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori, instalaţii
frigorifice cu compresie mecanică de gaze, instalaţii frigorifice cu absorbţie şi
instalaţii frigorifice cu ejecţie. De asemenea, la nivelul instalaţiilor frigorifice cu
compresie mecanică de vapori, cele mai răspândite astăzi ca utilizare, se prezintă
mai detaliat calculul acestora şi câteva aspecte legate de modelarea lor în vederea
simulării numerice a regimurilor nenominale de funcţionare.
Având în vedere contextul internaţional actual legat de diminuarea şi interzicerea

utilizării fluidelor frigorifice cu efect negativ asupra stratului de ozon şi efectului
de seră, în prima parte a lucrării se prezintă şi câteva aspecte legate de fluidele
frigorifice şi protecţia mediului, precum şi soluţiile de substituţie a fluidelor
frigorifice ce au fost sau vor fi eliminate din exploatare, prin reglementările
internaţionale din domeniu.
Lucrarea conţine de asemenea, tabele cu proprietăţile termodinamice şi termofizice

(la saturaţie) pentru câteva din cele mau utilizate fluide frigorifice în prezent
(amoniacul, freonii R 22, R134a şi amestecul zeotrop R 407C).
Lucrarea se adresează studenţilor din cadrul facultăţii de Energetică din

Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, fiind parte integrată a cursurilor de
„Echipamente şi Instalaţii Termice” din anul III (toate direcţiile de specializare) şi
„Instalaţii Termice Industriale” din anul IV (pentru direcţia de specializare
„Energetică Industrială”). În acelaşi timp, ea poate fi utilizată cu succes şi de către
inginerii ce doresc să-şi completeze şi împrospăteze cunoştinţele în domeniu.
CUPRINS
1. Procedee de producere a frigului artificial………………………….. 1

2. Fluide frigorifice……………………………………………………… 3
3. Fluide frigorifice şi protecţia mediului……………………………… 10
4. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori…………….. 16
4.1. Instalaţii frigorifice cu compresie într-o singură treaptă………...... 16
4.2. Instalaţii frigorifice cu compresie în două trepte………………...... 30
4.3. Instalaţii frigorifice cu compresie în trei trepte…………………… 36
4.4. Instalaţia frigorifică în cascadă…………………………………..... 38
4.5. Calculul termic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică
40
de vapori…………………………………………………………....
4.6. Calculul exergetic al instalaţiilor frigorifice cu compresie
47
mecanică de vapori………………………………………………....
4.7. Modelarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de
50
vapori………………………………………………………….…....
5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie…………………………………….. 57
5.1. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare continuă………... 57
5.2. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare periodică……….. 64
5.3. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu absorbţia apei de bromură de
65
litiu………………………………………………………………….
5.4. Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuziune…………………….. 66
5.5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie poli-etajate……………………… 67
6. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze……………….. 71
6.1. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze fără
71
regenerare cu funcţionare în regim staţionar……………………….
6.2. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze cu regenerare
75
internă în regim nestaţionar………………………………………...
7. Instalaţii frigorifice cu ejecţie…………………………………….….. 79
8. Exploatarea instalaţiilor frigorifice………………………………….. 84
Anexe ...................................................................................................... 95
1. Proprietăţile termodinamice ale amoniacului R 717 ........................... 97
2. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 22 .................................. 107
3. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a .............................. 117
4. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C ............................. 127
Bibliografie ............................................................................................ 156
1. PROCEDEE DE PRODUCERE A FRIGULUI ARTIFICIAL
Naşterea frigului artificial este legată de apariţia omului pe Pământ şi de

necesitatea conservării alimentelor, existând în acest sens dovezi, încă din Roma
antică, cu privire la conservarea gheţii în grote sau cariere pe perioadele mai calde.
Dar, prima instalaţie frigorifică industrială a fost una cu absorbţie, prezentată în
1862 la Expoziţia universală de la Londra de către Ferdinand Carré [8]. La circa
zece ani de la acest eveniment apare şi primul dulap frigorific precum şi primele
camere frigorifice utilizate la transporturile navale, folosind de această dată
instalaţii cu compresie mecanică de vapori, cu o capacitate frigorifică de circa 47
kW [8].
Evoluţiile ulterioare în domeniul frigului artificial au condus la ideea că
aceasta poate servi şi altor industrii şi nu numai celei alimentare. Astfel, după 1990
au apărut şi primele aplicaţii în domeniul construcţiilor, climatizării, frigiderelor
casnice, medicină (criochirurgie, conservarea plasmei sanguine, fabricarea
medicamentelor, etc.) şi tehnica spaţială.
Dacă la nivelul procedeelor de producere a frigului, metodele sunt astăzi
clare, preocupările actuale sunt orientate spre utilizarea a unor noi materiale şi
fluide şi nu în ultimul rând se urmăreşte reducerea consumurilor energetice şi
protecţia mediului ambiant, atât în faza de execuţie cât şi de exploatare a
instalaţiilor frigorifice.
Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii orice corp se poate
răci pe cale naturală până la temperatura mediului ce îl înconjoară. Răcirea lui în
continuare se poate realiza numai pe cale artificială.
Instalaţiile frigorifice se utilizează pentru scăderea şi menţinerea
temperaturii unui corp sau sistem de corpuri sub temperatura mediului
înconjurător. Prin mediu înconjurător se înţelege rezervorul imens de energie
constituit de apă, aer şi pământ, căruia preluarea sau cedarea de energie, în orice
cantitate, nu îi modifică starea termodinamică (temperatură, presiune, etc.).
În procesul de răcire participă întotdeauna cel puţin două corpuri: corpul
răcit şi corpul care realizează răcirea, numit agent frigorific.
Clasificarea instalaţiilor de producere a frigului artificial se face în general
după următoarele criterii [3]:
- principiul de funcţionare;
- tipul ciclului frigorific;
- periodicitate.
După principiul de funcţionare instalaţiile frigorifice utilizate în industrie,
comerţ sau aplicaţii casnice pot fi cu compresie mecanică de vapori, cu compresie
de gaze, cu absorbţie (compresie termochimică), cu ejecţie sau termoelectrice. Mai
există şi alte procedee de producere a frigului artificial (magnetocaloric, prin efect
Ettinghaus, ş.a.) [3], care nu şi-au găsit încă o aplicaţie industrială. În consecinţă,
procedeele de producere a frigului pot fi termodinamice, electrice şi magnetice.
Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică utilizează proprietăţile
elastice ale gazelor şi vaporilor ce se manifestă prin creşterea temperaturii lor în
timpul comprimării şi scăderea temperaturii în procesul de destindere.
Instalaţiile cu absorbţie sau compresie termochimică au principiul de lucru
bazat pe realizarea succesivă a reacţiilor termochimice de absorbţie a agentului de
2 Instalaţii frigorifice
lucru de către un absorbant, după care urmează desorbţia agentului din absorbant.
Procesele de absorbţie şi desorbţie joacă în acest caz rolul proceselor de aspiraţie
(destindere) şi refulare (comprimare) executate de compresorul mecanic.
Compresia termochimică se realizează prin utilizarea unui amestec binar,
consumându-se energie termică.
Instalaţiile cu ejecţie utilizează energia cinetică a unui jet de vapori sau
gaz. În funcţie de construcţia ajutajului şi de modul de desfăşurare a procesului,
aceste instalaţii pot fi cu ejector sau turbionare.
Instalaţiile termoelectrice, care au la bază efectul Péltiér, permit obţinerea
frigului artificial prin utilizarea directă a energiei electrice. Este cunoscut faptul că
la trecerea curentului electric printr-un ansamblu format din două materiale
diferite, se constată apariţia unei diferenţe de temperatură la cele două lipituri ale
sistemului. Aplicarea pe scară largă a acestui efect a devenit posibilă odată cu
dezvoltarea tehnicii semiconductoarelor.
După tipul ciclului frigorific instalaţiile frigorifice pot funcţiona în baza
unui proces închis sau deschis.
În cazul primului proces agentul de lucru parcurge diferitele elemente
componente într-un contur închis, temperatura sa variind între limitele impuse de
cele două surse de căldură. În această categorie se încadrează instalaţiile frigorifice
cu compresie mecanică de vapori, cu absorbţie, cu ejector (instalaţii frigorifice cu
ejecţie de vapori reci), precum şi unele instalaţii cu compresie mecanică de gaze.
Instalaţiile care funcţionează pe baza unui proces deschis sunt caracterizate
prin aceea că în timpul funcţionării agentul de lucru este total sau parţial extras din
instalaţie. În locul agentului evacuat este introdusă o noua cantitate de agent
proaspăt. Ca procedee termodinamice deschise putem menţiona răcirea prin
evaporarea apei şi răcirea prin amestecuri frigorifice.
După periodicitate instalaţiile frigorifice pot fi cu funcţionare continuă, în
regim staţionar sau cu funcţionare discontinuă, în regim nestaţionar.
2. FLUIDE FRIGORIFICE
Un agent (fluid) frigorific este o substanţă care evoluează în circuitul unei

instalaţii frigorifice şi care, datorită unui proces endoterm, constând în schimbarea
de fază a substanţei din starea lichidă în cea de vapori, într-un vaporizator, permite
producerea frigului prin absorbţia de căldură. Aceasta căldură este evacuată în
exteriorul instalaţiei printr-un proces exoterm, constând în schimbarea de fază
inversă, din vapori în lichid, într-un condensator.
Agenţii frigorifici sunt substanţe omogene sau amestecuri de substanţe care
preiau, în cursul ciclului frigorific, căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează
la o temperatură mai ridicată unui altui mediu (în general mediul ambiant). Aceştia
trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe termodinamice, fizico-chimice,
fiziologice, economice şi de protecţia mediului. Proprietăţile termodinamice trebuie
să corespundă cerinţelor impuse de schema şi tipul instalaţiei frigorifice, precum şi
de nivelul de temperatură al celor două surse de căldură, în special de cel al frigului
produs.
Agenţii frigorifici trebuie să vaporizeze la temperaturi coborâte, la
presiuni apropiate de cea atmosferică. La folosirea vidului, pot apărea infiltraţii de
aer, care conduc la înrăutăţirea transferului de căldură şi la mărirea consumului de
energie pentru pompare. Nu este de dorit nici o presiune prea mare,
corespunzătoare temperaturii ridicate a ciclului, pentru că, în acest caz, se complică
şi se scumpeşte instalaţia datorită în principal problemelor deosebite de legate de
asigurarea etanşărilor.
Căldura latentă de vaporizare (condensare) trebuie să fie cât mai ridicată,
ea determinând reducerea debitul de agent frigorific pentru o producţie de frig dată.
Presiunile de lucru ale agenţilor frigorifici pentru temperaturile uzuale în
aplicaţiile industriale şi casnice (- 30 ºC…+ 30 ºC), trebuie să fie considerabil sub
presiunea critică (alura curbei de saturaţie trebuie să fie convenabilă), deoarece
prin aproprierea de punctul critic se micşorează căldura latentă de vaporizare şi se
măresc consumul de energie în ciclu şi pierderile prin laminare.
Densitatea şi vâscozitatea agenţilor frigorifici se recomandă a fi cât mai
coborâte, aceste proprietăţi influenţând direct pierderile de presiune şi implicit
consumul de energie.
Conductivitatea termică şi coeficienţii de convecţie trebuie să aibă valori
cât mai mari, pentru a realiza un bun schimb de căldură, ceea ce conduce la
reducerea suprafeţelor de schimb de căldură, deci a investiţiilor în instalaţie.
Principalele caracteristici ale unor agenţi frigorifici sunt prezentate în
tabelul 1. De asemenea, în anexe se prezintă proprietăţile termodinamice şi
termofizice (la saturaţie) pentru amoniac (R 717) şi freonii R22, R 134a şi R 407C.
Tabelul 1. Caracteristicile fizice şi acţiunea fiziologică a principalilor agenţi frigorifici.
Parametrii la
Parametrii la fierberea normală Clasa Limita
Agentul Densitatea Masa punctul de Punctul critic
p = 1,013 bar de amestecului
la condiţii molară topire
toxi- exploziv în
Simbol Simbol normale (kmol/kg) tt rt tf ρf rf tcr pcr
citate aer (vol.%)
Denumirea
chimic conv. (ºC) (ºC) (ºC) (kg/m3) (kJ/kg) (ºC) (bar)
Bioxidul de carbon CO2 1,97 44,01 -56,6 196 -78,5 1560 573,1 31 73,7 5 -
Amoniac NH3 R 717 0,771 17,03 -77,9 332 -33,35 682 1368,5 132,35 113,5 2 15,3-27,0
Bioxidul de sulf SO2 2,93 64,06 -75,5 116 -10,01 1458 390 157,5 78,8 1 -
Apa H2O 0,804 18,02 0 333 +100 958,3 2258 374,2 221,2 6 -
Metanul CH4 0,717 16,04 -182,5 59 -161,5 422 510 -82,5 56,4 5-6 5,0-15,0
Etilena C2H4 1,261 28,05 -169,5 104 -103,5 569 483 9,5 51,2 5-6 3,0-33,0
Etanul C2H6 1,356 30,07 -183,3 95 -88,63 546 485 32,2 48,9 5-6 2,9-13,0
Propilena C3H6 1,915 42,08 -185 69,9 -47,7 612 438 91,4 46 5-6 2,0-11,0
Propanul C3H8 2,019 44,09 -188 80 -42,3 583 428 96,8 42,6 5-6 2,1-9,5
Butanul C4H10 2,668 85,12 -159,6 78,3 -11,7 596 367 133,7 36,7 5-6 1,6-8,5
CF4 R 14 3,93 88,01 -187 8 -128 1630 135 -45,5 37,5 6 -
CF3Cl R 13 4,66 104,47 -181 -81,5 1525 150 28,78 38,6 6 -
CHF2Cl R 22 3,86 86,48 -160 -40,8 1413 234 96 49,77 5 Neexploziv
CF2Cl2 R 12 5,40 120,92 -155 34,3 -29,8 1486 167 112 41,15 6 -
CH3Cl R 40 2,25 50,49 -97,6 128 -24 1003 429 143 66,8 3-4 8-18
CF2Cl R 114 7,63 170,93 -94 +3,5 1520 146 145,7 32,8 6 -
CHFCl2 R 21 4,59 102,92 -135 +8,9 1405 243 178,5 51,66 4-5 Neexploziv
Freoni
CFCl3 R 11 6,13 137,38 -111 50 +23,7 1480 182 198 43,7 5 -
CF2Cl R 113 8,36 187,39 -36,6 +47,7 1510 144 214,1 34,1 4-5 -
C2HF5 R 125 5,47 120,02 -100,6 -48,14 1515 164 66,18 36,92 5 -
C2H2F4 R 134a 4,68 102,0 -101 -26,4 1377 217 101 40,7 5 -
R 32/R 125/
R 407C 3,88 86,2 -43,8 1382 248 86,05 46,34 -
R 134a
R 32/R 125 R 410A 3,30 72,59 -51,6 1351 271,5 70,17 47,7 -
Fluide frigorifice 5
Vaporii de agent frigorific nu trebuie să fie solubili faţă de uleiul de

ungere al compresorului pentru a evita antrenarea acestuia în instalaţie, ceea ce ar
reduce coeficienţii de transfer de căldură. Din contră, vaporii de agenţi frigorifici
trebuie să fie solubili faţă de apă, pentru a evita formarea dopurilor de gheaţă, în
special în organele de detentă (laminare).
Agenţii frigorifici trebuie să fie de asemenea inerţi faţă de metale şi
materialele de etanşare, să nu fie inflamabili, să fie stabili din punct de vedere
chimic în domeniul de utilizare, să nu fie toxici şi să aibă costuri reduse. Acţiunea
fiziologică a unor agenţi frigorifici este prezentată în tabelul 1, caracterizarea
claselor de toxicitate fiind ilustrată în tabelul 2.
Tabelul 2. Caracteristicile de toxicitate ale agenţilor frigorifici [15].
Clasa Caracterizarea toxicităţii clasei

Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este
1
mortal după 5 minute
Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este
2
mortal după o oră
Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat este
3
mortal după 5 o oră sau cu efect ireversibil de paralizie
Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat începe
4
să fie vătămător după 2 ore
Amestecul volumic până la 20 % în aerul aspirat nu
5
pricinuieşte vătămări ireversibile după 2 ore
Amestecul volumic până la 20 % în aerul aspirat nu
6
are nici o acţiune după 2 ore
Alegerea agenţilor frigorifici se face în fiecare caz în parte funcţie de

scopul instalaţiei, condiţiile de lucru, particularităţile constructive şi criteriile
economice.
Primul fluid frigorific utilizat a fost apa, încă din 1755, într-un montaj de
laborator realizat de William Cullen. Apoi, în 1834, americanul Jacob Perkins
realizează o instalaţie frigorifică ce funcţiona cu eter sulfuric şi în 1844, tot un
american, John Gorrie realizează o instalaţie frigorifică cu compresie şi detentă de
aer. În 1859, Ferdinand Carré realizează o maşină frigorifică cu absorbţie, cu
amoniac, în timp ce patru ani mai târziu, Charles Tellier pune la punct un
compresor funcţionând cu eter metilic.
Până la sfârşitul secolului XIX, două noi fluide frigorifice sunt utilizate:
bioxidul de carbon (CO2) ca şi dioxidul de sulf (SO2) dar unul din fluidele deja
foarte răspândite este amoniac, atât pentru instalaţiile cu absorbţie dar şi pentru
cele cu compresie. Aceste trei fluide, deci amoniacul (R 717), dioxidul de carbon
(R 744) şi dioxidul de sulf (R 764) vor rămâne până spre anul 1930 substanţele cele
mai utilizate.
Cu excepţia amoniacului, toate fluidele frigorifice menţionate mai sus au
dispărut aproape total după 1930 ca utilizare în industria frigorifică, urmare a
apariţiei în State Unite a unei noi categorii de fluide frigorifice: clorofluorcarburile,
cunoscute cu prescurtarea CFC, sau sub numele de freoni.
Mai târziu, începând cu anul 1980, oamenii de ştiinţă au început să tragă

un semnal de alarmă asupra efectelor pe care le au fluidele de tip CFC asupra
mediului înconjurător. Este motivul pentru care fabricanţii au demarat punerea în
utilizare a unor fluide frigorifice de substituţie, mai puţin nocive pentru viitorul
planetei, dintre care unele sunt deja pe piaţă. Aceşti substituenţi fac parte din două
categorii de substanţe chimice: hidrocloroflurocarburi sau HCFC (conţin mai puţini
atomi de clor ca CFC) şi hidrofluorocarburi sau HFC (atomii de clor sunt înlocuiţi
cu atomi de hidrogen).
Având în vedere numărul mare de fluide frigorifice s-a pus la punct un

sistem de notaţii, stabilit pe grupuri de componenţi chimici astfel:
a) Hidrocarburile din categoria alcanilor şi a derivaţilor lor halogenaţi;

Ei sunt codificaţi prin litera R urmată de trei cifre (R xyz):
x: indică numărul de atomi de carbon minus unu;
y: indică numărul de atomi de hidrogen plus unu.
z: indică numărul de atomi de fluor.
Pentru identificarea formulei chimice a unui fluid, se completează cu atomi

de clor până se atinge numărul total de atomi monovalenţi, ce poate fi fixat la 4
pentru un derivat al metanului, 6 pentru un derivat al etanului, 8 pentru un derivat
al propanului, etc (exemplu R 22 sau R 022: C = 1, H = 1, F = 2 şi în consecinţă Cl
= 1, de unde rezultă formula CHF2Cl).
Când agentul frigorific conţine şi atomi de brom, notaţia este urmată de un

B, cu un indice ce reprezintă numărul de atomi de brom.
b) Alchenele şi derivaţii halogenaţi ai alchenelor; Modul de codificare

numerică este acelaşi ca precedentul, dar se adaugă un 1 pentru cifra
miilor (exemplu R1150);
c) Hidrocarburile ciclice şi derivaţii ciclici; Litera C este utilizată

înaintea numărului de identificare a fluidului frigorific (exemplu RC
270);
d) Compuşi organici diverşi; Acestora le este atribuită seria 600, numărul

alocat fiecărui fluid fiind arbitrar (exemplu R 630 pentru metilamină);
e) Compuşi inorganici diverşi; Acestora le este atribuită seria 700 şi

pentru obţinerea numărului de identificare a fluidului frigorific, se
adaugă la 700 masa sa moleculară(exemplu R 717 pentru amoniac);
f) Amestecurilor zeotrope le este atribuită seria 400, numărul de

identificare fiind arbitrar atribuit fiecărui fluid în parte;
g) Amestecuri azeotrope le este atribuită seria 500, numărul de

identificare fiind de asemenea arbitrar.
Tendinţa actuală este de a caracteriza un fluid frigorific prin abrevierea

care precizează impactul lui asupra mediului (exemplu CFC 12, HCFC 142b, HFC
134a). Familiile de fluide frigorifice sunt prezentate sintetic în tabelul 3.
Tabelul 3. Familia fluidelor frigorifice.
oxigenul (O2), hidrogenul (H2) sau heliu (He); permit atingerea unor
temperaturi foarte joase, motiv pentru care acestea se numesc şi
fluide criogenice
componenţii inorganici: apa (H2O), dioxidul de sulf (SO2), dioxidul

de carbon (CO2) şi amoniacul (NH3)
Fluide componenţii organici; cuprind la rândul lor trei categorii de fluide

pure frigorifice:
- clorofluorocarburile (CFC) care au o acţiune negativă asupra
mediului înconjurător şi sunt deci condamnate pentru viitor;
- hidroclorofluorocarburi (HCFC) care au o acţiune mai puţin
nocivă pentru mediu şi care mai sunt tolerate un anumit timp;
- hidrofluorocarburi (HFC) care nu afectează mediul şi
constituie principalele fluide frigorifice pentru viitor.
amestecurile zeotrope; compoziţia fazelor de lichid sau vapori aflate

în echilibru termodinamic sunt diferite; temperatura variază la
schimbările de fază (vaporizare sau condensare) la presiune
constantă
Amestecuri
de fluide
amestecurile azeotrope; compoziţia fazelor de lichid sau vapori
aflate în echilibru termodinamic sunt identice; temperatura variază la
schimbările de fază (vaporizare sau condensare) la presiune
constantă
În tabelul 4 se prezintă principalele fluide frigorifice care sunt utilizate

astăzi sau care reprezintă soluţii pentru înlocuirea fluidelor frigorifice poluante
(CFC în general şi HCFC într-o mai mică măsură).
Tabelul 4. Principalele fluidele frigorifice.
Formula
Notaţia Denumirea Categoria
(Compoziţia masică)
R 11 CCl3F Triclorofluorometan CFC
R 12 CCl2F2 Diclorofluorometan CFC
R 12B1 CF2ClBr Bromoclorodiflorometan Halon
R 13 CClF3 Monoclorotrifluorometan CFC
R 13B1 CBrF3 Bromotrifluorometan Halon
R 22 CHF2Cl Monoclorodifluorometan HCFC
R 23 CHF3 Trifluorometan HFC
R 32 CH2F2 Difluorometan HFC
R 113 C2Cl3F3 Triclorofluoroetan CFC
R 114 C2Cl2F4 Diclorotetrafluoroetan CFC
R 115 C2ClF5 Cloropentafluoroetan CFC
R 123 C2HCl2F3 Diclorotrifluoroetan HCFC
R 124 C2HClF4 Clorotetrafluoroetan HCFC
R 125 C2HF5 Pentafluoroetan HFC
R 134a C2H2F4 Tetrafluoroetan HFC
R 141b C2H3Cl2F Diclorofluoroetan HCFC
R 142b C2H3ClF2 Clorodifluoroetan HCFC
R 143a C2H3F3 Trifluoroetan HFC
R 152a C2H4F2 Difluoroetan HFC
R 290 C3H8 Propan HC
R32 + R125 + R 134a
R 407A - -
(20/40/40 %)
R 32 + R 125 + R 134a
R 407C - -
(23/25/52 %)
R 32 + R 125
R 410A
(50/50 %)
R 12 + R 152a
R 500 - -
(73,8/26,2 %)
R 22 + R 115
R 502 - -
(48,8/51,2 %)
R 13 + R 23
R 503 - -
(59,9/40,1 %)
R 600 C4H10 Butan HC
R 717 NH3 Amoniac -
R 744 CO2 Dioxid de carbon -
În tabelul 5 sunt prezentate fluidele frigorifice recomandate spre utilizare

funcţie de tipul instalaţiei şi domeniul de temperatură.
Tabelul 5. Domenii de utilizare a agenţilor frigorifici [8].
Domeniul de
Tipul instalaţiei Agentul frigorific
temperatură
Pompe de căldură (sursa calde)
⊗ Foarte înaltă temperatură 120 la 160 °C
apă, R 114 sau R 142b
(cascadă cu doi agenţi frigorifici)
* înaltă temperatură 70 la 120 °C R 114, R 142b
** recuperare de căldură şi 35 la 70 °C R 12, R 500, R 22, R 502
încălzire locală
Instalaţii de aer condiţionat (sursa rece)
*** putere mare (turbocompresoare, R 11, R 12, apă (absorbţie)
absorbţie)
*** putere medie (compresoare 0 la 10 °C R 22, R 12
volumetrice)
*** putere redusă R 12
** condiţionare aer automobile R 12, R 134a
Instalaţii frigorifice cu
temperaturii moderat scăzute
(compresie într-o singură treaptă)
-5 la -20 °C
*** putere mare NH3, R 717, R 22
*** putere medie R 12, R 22, R 502
*** putere redusă R 12
Instalaţii frigorifice cu
temperaturii joase curente
*** putere mare (compresie în două NH3, R 22, R 502,
-20 la -50 °C
trepte) R 1381
*** putere medie (compresie într-o R 502
singură treaptă - magazine)
*** putere redusă (congelatoare) R 502
Instalaţii frigorifice cu temperaturi
foarte coborâte
* ciclurile "în cascadă" clasice (mai înaltă joasă
mulţi agenţi frigorifici separaţi) temperatură temperatură
R 12, R 22, R13, R23,
-50 la -160 °C
R 502, NH3, R 503,
C3H6 C2H4, CH4
(petrochimie) (petrochimie)
○ cicluri "cu cascadă integrată" Amestecuri de hidrocarburi

(pentru lichefierea gazului natural) C3H6, C2H4, CH4,....
⊗: prototip ○: rare *: puţin întâlnite **: curente ***: foarte des întâlnite
3. FLUIDELE FRIGORIFICE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
De la apariţia lor în jurul anului 1930, fluidele frigorifice din categoria

clorofluorocarburilor au fost considerate ca substanţe ce nu prezentau decât
avantaje. Dar începând cu anul 1980, oamenii de ştiinţă au început să se preocupe
de efectul lor asupra mediului înconjurător, pentru a răspunde unor probleme în
legătură cu două fenomene bine precizate: distrugerea stratului de ozon şi creşterea
efectului de seră.
Efectul de seră este produs de radiaţia solară care depăşeşte radiaţiile
infraroşii emise de sol prin diversele gaze din atmosferă, acest fenomen permiţând
menţinerea la suprafaţa pământului a unei temperaturi ce face posibilă viaţa. Dacă
efectul de seră nu ar exista, temperatura medie la suprafaţa pământului ar fi mai
mică cu circa 20 K ca cea actuală, ceea ce nu ar face posibilă viaţa pe planeta
noastră. CO2 prezent în atmosferă este transparent la 85 % din radiaţia solară şi
absoarbe 80 % din radiaţia infraroşie reflectată de planetă, modificând echilibrul
termic la suprafaţa pământului, producând încălzirea atmosferei. Alte gaze legate
de activităţile umane participă la efectul de seră. Dintre acestea CFC au o
contribuţie destul de importantă.
În ultimii douăzeci de ani a fost observată o creştere a efectului de seră, o
contribuţie importantă (mai mult de 25 %) având-o agenţii frigorifici de tip CFC.
Această contribuţie importantă este legată pe de o parte de durata lor de
viaţă în stratosferă (∼60 ani pentru R 11 şi ∼120 ani pentru R 12) şi pe de altă parte
de capacitatea lor ridicată de absorbţie termică în spectrul infraroşu. Astfel o
moleculă de R 11 este de 10 000 ori mai absorbantă ca o moleculă de CO2.
Deşi efectul de seră este necesar globului, creşterea sa poate conduce la
modificări climatice dezastruoase, încât este necesar să fie ţinut sub control.
Distrugerea stratului de ozon stratosferic constituie un cu totul alt fenomen
deoarece se raportează la radiaţiile ultraviolete ale soarelui.
Stratosfera este stratul atmosferic cel mai îndepărtat de pământ, situat între
15 şi 50 km altitudine. Ea conţine aproximativ 90% din ozon (O3), concentraţia sa
trecând printr-un maxim important pe la 30 km altitudine, unde se formează un
strat de ozon de circa 20 km. În stratosferă se absoarbe aproximativ 99% din
radiaţiile ultraviolete provenind de la soare, realizându-se astfel un ecran protector
eficace pentru viaţa pe pământ.
Moleculele de CFC care sunt eliberate în atmosferă, încep o circulaţie
ascendentă spre stratosferă, care poate dura până la cinci ani.
Când aceste molecule intră, în final, în contact cu radiaţiile solare din
stratosferă, la temperaturi de aproximativ -90 °C, forţele de coeziune care menţin
moleculele de CFC se dezintegrează. Acest proces eliberează un atom de clor care
poate reacţiona cu ozonul. Când atomul de clor intră în contact cu ozonul se pot
produce o serie de reacţii chimice (fig. 1).
Fluidele frigorifice şi protecţia mediului 11
Fig. 1. Ciclul ozonului şi reacţiile între CFC şi ozon.
Rezultatul final al acestor reacţii este înlocuirea ozonului cu două noi

molecule: oxigen şi un atom de clor nemodificat. Cum atomul de clor iese
neschimbat din această reacţie, conform specialiştilor, el poate distruge până la
100 000 molecule de ozon înainte de a deveni inactiv. De asemenea, s-a estimat că
moleculele de CFC pot supravieţui în stratosferă de la 70 la 100 ani.
Conţinând hidrogen (care reduce considerabil durata lor de viaţă
atmosferică prin reacţii de hidroliză) şi prin faptul că aduc mai puţin clor în
atmosferă, HCFC sunt mult mai puţin agresive faţă de ozon, iar HFC sunt
inofensive, în schimb halonii, prin prezenţa bromului, sunt mult mai agresivi.
Dacă efectul de seră nu este contestat, distrugerea stratului de ozon
stratosferic de CFC reprezintă obiectul unor controverse deoarece după Conferinţa
de la Copenhaga din noiembrie 1992, 92 de oameni de ştiinţă din întreaga lume au
semnat un apel către toate puterile publice din ţările semnatare ale Protocolului de
la Montreal, pentru a se reveni asupra deciziilor luate. Cele „7 raţiuni” de a se
reveni asupra Protocolului de la Montreal au fost:
- nu se poate neglija clorul de origine naturală;
- reducerea stratului de ozon nu este confirmată pe o lungă durată;
- existenţa puţurilor de CFC în atmosferă;
- „găurile” în ozon au fost observate înaintea utilizării CFC;
- pericolul reprezentat de creşterea radiaţiilor ultraviolete a fost mult
supraevaluat;
- Protocolul de la Montreal va costa mult occidentul şi va provoca mortea
lumii a treia;
- Protocolul de la Montreal a fost semnat precipitat, pentru raţiuni esenţial
politice.
Pentru evaluarea impactului diferitelor fluide frigorifice asupra mediului,
oamenii de ştiinţa au căutat să le compare între ele din punctul de vedere al
efectului de seră şi al distrugerii stratului de ozon, definind coeficienţi specifici.
Contribuţia, însumată pentru o perioadă de 100 ani, a unui kg de gaz,
relativ la cea a unui kg de CO2, privitor la efectul de seră, este apreciată prin
potenţialul global de încălzire GWP (Glogal Warming Potential). În tabelul 3 este
prezentată contribuţia freonilor la efectul de seră, aceasta fiind direct proporţională

cu durata de viaţă a substanţei respective în atmosferă [8]. Contribuţia la efectul de
seră se raportează la acţiunea freonului R 11, valoarea de referinţă pentru acesta
fiind 1.
Tabelul 3. Durata de viaţă în atmosferă, potenţialul de distrugere al stratului de ozon ODP şi

potenţialul global de încălzire GWP pentru unele fluide frigorifice.
Fluid Formula Durata de viaţă ODP GWP*

frigorific chimică (ani) (CFC 11 = 1) (CFC 11 = 1)
CFC 11 CCl3F 50 à 65 1 1
CFC 12 CCl2F2 120 0,9-1,0 2,8-3,4
CFC 113 C2Cl3F3 90 0,5 à 0,8 1,3-1,4
CFC 114 C2Cl2F4 180-200 0,6-0,8 3,7-4,1
CFC 115 C2Cl3F5 380-400 0,3-0,5 7,4-7,6
HCFC 22 CHClF2 15,3 0,04-0,06 0,32-0,37
HCFC 123 C2HCl2F3 1,6 0,013-0,022 0,017-0,020
HCFC 124 C2HClF4 4 0,016-0,024 0,092-0,100
HFC 125 C2HF5 28,1 0 0,51-0,65
HFC 134a C2H2F4 15,5 0 0,24-0,29
HCFC 141b C2H3Cl2F 7,8 0,07-0,11 0,084-0,097
HCFC 142b C2H3ClF2 19 0,05-0,06 0,34-0,39
HFC 143a C2H3F3 41 0 0,72-0,76
HFC 152a C2H4F2 1,7 0 0,026-0,033
În cazul instalaţiilor frigorifice, paralel cu acţiunea directă asupra efectului

de seră a freonilor emişi în atmosferă (apreciată prin GWP), se exercită şi o acţiune
indirectă de încălzire, prin CO2 degajat la producerea energiei consumate de
instalaţia frigorifică, mult mai mare decât acţiunea directă asociată. Astfel, la un
frigider casnic, acţiunea directă este apreciată la 20% (7% prin fluidul frigorific R
12 şi 13% prin agentul gonflabil din izolaţia cu spumă de poliuretan, R11). Restul
de 80% este contribuţia indirectă, apreciată prin CO2 emis în atmosferă în timpul
producerii energiei electrice de acţionare a instalaţiei frigorifice (pe bază de
cărbune sau petrol, într-o centrală termoelectrică).
Astfel se introduce un echivalent al contribuţiei globale de încălzire TEWI
(Total Equivalent Warming Impact) calculat ţinând seama de toate influenţele
asupra efectului de seră [16]:
TEWI = GWP ⋅ m + α ⋅ E , (1)
unde: m este masa totală de fluid frigorific evacuat, în kg; α – emisia specifică
de CO2 pentru producerea de energie electrică, în kg CO2/kWh (valorile medii sunt:
0,51 pentru Europa, 0,67 pentru America de Nord şi 0,58 pentru Japonia [4]); E –
consumul de energie electrică al instalaţiei pe toată durata de viaţă, în kWh.
Reducerea ozonului, calculată în regim stabil pentru 1 kg de gaz emis

anual în atmosferă este apreciată prin potenţialul de distrugere al ozonului ODP
(Ozone Depletion Potential). Valoarea de referinţă este 1 pentru R 11, celelalte
fluide fiind comparate pe baza unităţii de masă (1 kg emis pe suprafaţa
pământului). Valorile ODP pentru cele mai utilizate fluide frigorifice sunt
prezentate în tabelul 3.
Îngrijorările oamenilor de ştiinţă relative la efectele clorofluorocarburilor
asupra mediului au condus puterile publice din numeroase ţări la luarea unor
măsuri restrictive privitoare la fluidele frigorifice poluante.
Comunitatea internaţională are primul contact legat de această problemă în
martie 1985 prin Convenţia de la Viena. În 1987, 33 ţări au semnat Protocolul de la
Montreal, reglementându-se producţia de CFC şi dispariţia acestora la orizontul
anului 2000. Revizuirea acestui protocol prin Conferinţa de la Copenhaga în
noiembrie 1992, extinde măsurile şi asupra altor fluide frigorifice incluzând şi
HCHC şi devansează data opririi producţiei de CFC. Conferinţa de la Copenhaga a
fost adoptată de 95 de ţări la scara întregului glob pământesc, ţările ce nu au aderat
la aceasta nereprezentând decât circa 5% din consumatori.
În calendarul reducerii şi opririi producţiei de CFC, anul 1995 a reprezentat
o dată cheie: întradevăr, în toate ţările Comunităţii Europene oprirea producţiei de
CFC a demarat la 1 ianuarie 1995. Mai mult ca niciodată, problemele înlocuirii
CFC sunt de maximă importanţă şi actualitate. Oprirea producţiei de CFC a
companiilor nord-americane, europene şi japoneze a generat două consecinţe
majore :
- o penurie durabilă şi în creştere de CFC, care se traduce printr-o
supralicitare a altor fluide frigorifice;
- un risc real de degradare a calităţii funcţionale a instalaţiilor care se
traduce prin existenţa unor probleme în menţinerea unei bune
funcţionări a echipamentelor.
În plus, noile reglementări europene asupra HCFC (în principal interdicţiile
utilizării HCFC 22 în echipamentele cu puteri electrice mai mari de 150 kW) vin să
complice strategiile întreprinderilor, fie fabricante sau utilizatoare de maşini
frigorifice. Problematica actuală nu se mai limitează deci numai la CFC şi la
HCFC. Fabricanţii de componente, instalaţii frigorifice sau de condiţionare,
specialiştii de întreţinere, instalatorii sau utilizatorii sunt deci direct interesaţi de
aceste reglementări.
Diferite soluţii industriale pentru înlocuirea CFC (fluide pure, amestecuri
de fluide) sunt deja propuse spre aplicare. Din contră pentru înlocuirea HCFC şi în
principal HCFC 22, soluţiile nu sunt încă satisfăcătoare şi nici definitive. HCFC 22
este un fluid pentru care, la ora actuală nu s-a găsit nici un substituent neinflamabil
având proprietăţi termodinamice şi profiluri de presiune-temperatură similare.
Amestecurile par a fi pentru moment soluţii interesante în substituţia HCFC.
Utilizarea amestecurilor în sistemele frigorifice pot oferi în plus unele avantaje ca
substituenţi ai HCFC: economie de energie, reglaj de putere, dacă echipamentele
sunt prevăzute de o asemenea manieră astfel încât să permită utilizarea acestor
avantaje.
În figura 2 sunt ilustrate principalele fluide de substituţie pure sau
amestecuri de fluide funcţie de potenţialul de distrugere al stratului de ozon (ODP)
şi de potenţialul global de încălzire a Pământului (GWP). La ora actuală există o

serie de amestecuri de fluide care au fost propuse şi testate pentru a substitui
fluidele interzise. În tabelul 6 sunt prezentate câteva din cele mai utilizate
amestecuri ca fluide frigorifice.
Fig. 2. Fluide de substituţie.

Tabelul 6. Amestecuri de fluide de substituţie.
Variaţia de
temperatură (K) la
Cod fluid Fluide
Compoziţia masică (%) schimbarea de fază,
frigorific substituite
la presiune
atmosferică
Amestecuri de HCFC
R 401A R 22/R 152a/R 124 (53/13/34) 4,9 CFC 12

R 401B R 22/R 152a/R 124 (61/11/28) 4,6 CFC 12
R 401C R 22/R 152a/R 124 (33/15/52) 4,7 CFC 12
R 402A R 125/R 290/R 22 (60/2/38) 0,9 CFC 502
R 402B R 125/R 290/R 22 (38/2/60) 1,0 CFC 502
R 403A R 290/R 22/R 218 (5/75/20) 2,5 CFC 502
R 403B R 290/R 22/R 218 (5/56/39) 0,9 CFC 502
R 405A R 22/152a/142b/C318 (45/7/5,5/42,5) 5,6 CFC 12
R 406A R 22/R 600a/R 142b (55/4/41) 9,9 CFC 12
R 408A R 125/R 134a/R 22 (7/46/47) 0,5 CFC 502
R 409A R 22/R 124/R 142b (60/25/15) 7,9 CFC 12
Amestecuri fără clor
R 404A R 125/R 143a/R 134a (44/52/4) 0,8 CFC 502

R 407A R 32/R 125/R 134a (20/40/40) 6,4 CFC 502
CFC 12,
R 407B R 32/R 125/R 134a (10/70/20) 4,1
CFC 502
R 407C R 32/R 125/R 134a (23/25/52) 7,1 HCFC 22
R3 2/R 125/R 134a (30/10/60) 7,4 HCFC 22
R 32/R 125/R 143a (10/45/45) 0,5 CFC 502
R 32/R 134a (30/70) 7,4 HCFC 22
R 507 R 125/R 143a (50/50) 0,0 HCFC 22
R 410A R 32/R 125 (50/50) <0,1 HCFC 22
R 411A R 1270/R 22/R 152a (1,5/87,5/11) HCFC 22
R 411B R 1270/R 22/R 152a (3/94/3) CFC 502
R 290/R 600a (50/50) 8,6 CFC 12
R 23/R 32/R 134a (2/31/67) 9,5 HCFC 22
4. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICĂ DE
VAPORI
Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori se folosesc pentru

obţinerea unor temperaturi, în general în intervalul -20…-90ºC. Acestea pot fi:
- cu compresie într-o singură treaptă;
- cu compresie în mai multe trepte;
- în cascadă.
Instalaţiile frigorifice într-o singură treaptă sunt utilizate pentru obţinerea
unor temperaturi -20…-30ºC, cu tendinţa de a ajunge până la –60ºC prin
perfecţionarea ciclului (subrăcire avansată înainte de laminare, supraîncălzirea
vaporilor aspiraţi de compresor, folosirea unor agenţi frigorifici cu caracteristici
superioare).
Instalaţiile frigorifice cu două şi trei trepte de compresie se utilizează în
general în domeniul -30…-60º, folosindu-se un singur agent de lucru.
Instalaţiile frigorifice în cascadă (două sau trei) sunt utilizate pentru
obţinerea unor nivele de frig de -70…-90ºC, cascadele fiind parcurse de agenţi
frigorifici diferiţii.
Avantajul instalaţiilor frigorifice cu compresie constă în aceea că, la
schimbarea stării de agregare prin vaporizare şi condensare, coeficienţii de transfer
de căldură au valori ridicate, astfel că schimbătoarele de căldură din circuitul
frigorific pot fi dimensionate în condiţii economice. În plus, aceste două procese
sunt izoterme în cazul fluidelor pure, ceea ce face posibilă reducerea pierderilor
datorită ireversibilităţii transferului de căldură între agentul frigorific utilizat şi cele
două surse de căldură, prin menţinerea diferenţelor minime de temperatură în limite
acceptabile. În cazul utilizării unor amestecuri de fluide, în special a amestecurilor
zeotrope, procesele de vaporizare şi condensare nu mai au loc la temperatură şi
presiune constantă, dar şi în acest caz profilul de variaţie a temperaturilor în
aparatele de schimb de căldură conduce la reducerea diferenţelor minime de
temperatură dintre fluidele de lucru.
4.1. Instalaţiile frigorifice cu compresie într-o singură treaptă
• Ciclul procesului ideal. Funcţionarea unei instalaţii frigorifice ideale cu

compresie mecanică de vapori se bazează pe ciclul Carnot inversat (fig. 3), în care
agentul de lucru parcurge o succesiune de transformări compuse din două izoterme
şi două adiabate.
Procesele care compun ciclul sunt următoarele:
- comprimarea adiabată reversibilă (izentropică) (1-2) în compresorul K,
care determină creşterea parametrilor presiune şi temperatură de la pv,
Tv la pc, Tc;
- condensarea izobar-izotermă (2-3) în condensatorul C. În cazul ideal,
transferul de căldură are loc la diferenţe infinit mici de temperatură,
deci Tc = Ta (temperatura de condensare = temperatura mediului
ambiant);
Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori 17
- destinderea adiabată reversibilă (izentropică) (3-4) în detentorul D,

care determină scăderea parametrilor presiune şi temperatură de la pc,
Tc la pv, Tv;
- vaporizarea izobar-izotermă (4-1) în vaporizatorul V, care are loc la
presiunea şi temperatura de vaporizare pv şi respectiv Tv. Transferul de
căldură de la sursa rece la agentul frigorific are loc la diferenţe infinit
mici de temperatură, deci Tv=Tf (temperatura de vaporizare =
temperatura la care se obţine frigul).
qc 
C T
3
2 lc 
3 2
Tc = Ta
ld h3 h2
M
D K ~
Tv = Tf 1
V 4
h4 ∆s h1
4 1
6 5
s3 = s4 s1 = s2 s
q0
a b
Fig. 3. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice ideale cu compresie mecanică de vapori:
K – compresor, C – condensator, D – detentor; V – vaporizator; M – motor electric.
Bilanţul termic al ciclului ideal al instalaţiei frigorifice cu compresie are

forma:
 kJ 
q0 + lc = qc + ld  kg  , (2)
 
sau:
 kJ 
q c = q 0 + ( lc − l d ) = q 0 + l  kg  ; (3)
 
unde: q 0 = h1 − h4 = Tv ⋅ (s1 − s 4 ) este căldura specifică absorbită în

vaporizatorul instalaţiei la temperatura coborâtă, Tv, în kJ/kg;
q c = h2 − h3 = Tc ⋅ (s 2 − s3 ) – căldura specifică cedată în condensatorul
instalaţiei la temperatura ridicată, Tc, în kJ/kg;
l c = h2 − h1 – lucrul mecanic consumat în compresor, în kJ/kg;

l d = h3 − h4 – lucrul mecanic obţinut prin detenta vaporilor, în kJ/kg;
l = l c − l d – lucrul mecanic total al ciclului, în kJ/kg.
Pentru caracterizarea perfecţiunii acestui ciclu, se utilizează eficienţa

frigorifică, care se defineşte prin raportul dintre producţia (sarcina) frigorifică
specifică q0 a instalaţiei şi lucrul mecanic consumat l, rezultând în acest caz
eficienţa frigorifică a ciclului ideal sau Carnot:
q0
εC = . (4)
l
Înlocuind valoarea lui l cu cea rezultată din bilanţul termic al instalaţiei, se

obţine:
q0 aria 1 − 4 − 6 − 5 − 1
εC = = =
q c − q0 (aria 2 − 3 − 6 − 5 − 2 ) − (aria 1 − 4 − 6 − 5 − 1)
aria 1 − 4 − 6 − 5 − 1 ∆s ⋅ Tv (5)
= f (Tc , Tv )
Tv 1
= = = =
aria 1 − 2 − 3 − 4 − 1 ∆s ⋅ (Tc − Tv ) Tc − Tv Tc
−1
Tv
Această relaţie arată că eficienţa ciclului frigorific ideal depinde numai

temperatura de condensare Tc şi temperatura de vaporizare Tv, fiind cu atât mai
mare cu cât acestea sunt mai apropiate. Eficienţa frigorifică nu este un randament,
având valori mai mari sau mai mici ca unitatea.
• Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie

mecanică de vapori fără subrăcire. Ciclul ideal, aşa cu a fost prezentat, nu poate
fi realizat practic din următoarele motive:
- procesul de comprimare 1-2 trebuie deplasat în domeniul vaporilor
supraîncălziţi pentru a evita comprimarea vaporilor umezi care poate
produce eroziune şi instabilitate hidraulică. Acest lucrul presupune
vaporizarea completă a agentului frigorific în vaporizator, deci
alimentarea compresorului cu vapori saturaţi uscaţi;
- procesul de destindere 3-4 trebuie înlocuit, pentru simplificarea
instalaţiei (detentorul fiind un element dificil de realizat constructiv,
lucrul mecanic de detentă fiind şi foarte mic), printr-un ventil de
laminare. Prin această înlocuire, destinderea nu mai are loc adiabatic,
ci izentalpic, micşorându-se producţia frigorifică specifică. În acelaşi
timp, se măreşte şi lucrul mecanic consumat, cu valoarea lucrului
mecanic de destindere ld, care se obţinea în detentor.
Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de

vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 4.
|qc |
C
3
2 |lc |
M
VL
K ~
V
4 1
q0
a
Cr
T lg p
Cr
2 qc
pc 3 2’
3 2’ h2 2
Tc
Tv 1 pv 1
4 4
q0 h1 q0 lc
s3 s4 s1 = s2 s h3 =hi4 h1 h2 h
b c
Fig. 4. Schema (a) şi ciclul instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori fără
subrăcire, în diagramele T - s (b) şi lg p – h (c):
K – compresor, C – condensator, VL – ventil de laminare; V – vaporizator; M – motor electric.
Procesul de laminare 3-4, în ventilul de laminare VL determină scăderea

parametrilor de la pc, Tc la pv, Tv, la entalpie constantă h3 = h4. Titlul amestecului
bifazic la ieşirea din ventilul de laminare, se obţine astfel:
h3 − hl h3 − hl
h3 = h4 = hl + x 4 ⋅ (h1 − hl ) ⇔ x4 = = , (6)
h1 − hl rv
unde: hl reprezintă entalpia agentului frigorifică în stare de lichid la saturaţie, la

temperatura şi presiune de vaporizare, în kJ/kg;
rv – căldura latentă de vaporizare la temperatura de vaporizare, în kJ/kg.
Lucrul mecanic total al ciclului este chiar cel necesar comprimării:
 kJ 
l = l c = q c − q 0 = h2 − h 3 −(h1 − h4 ) = h2 − h1  kg  . (7)
 
Eficienţa frigorifică a ciclului teoretic va fi:
q 0 h1 − h4
εf = = . (8)
l h2 − h1
Deplasarea comprimării în domeniul vaporilor supraîncălziţi şi efectuarea

destinderii prin laminare, determină reducerea eficienţei frigorifice a ciclului
teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referinţă). Se poate determina
astfel, gradul de reversibilitate al ciclului teoretic faţă de cel ideal:
εf h1 − h4 Tc − Tv
ρt = = ⋅ < 1. (9)
εC h2 − h1 Tv

mecanică de vapori cu subrăcire. Pentru a compensa micşorarea producţiei
frigorifice specifice cauzată de înlocuirea destinderii cu o laminare, după
condensarea vaporilor se practică o subrăcire. În acest fel se diminuează influenţa
negativă a ireversibilităţii procesului de laminare asupra eficienţei frigorifice. De
asemenea, este cunoscut faptul că volumul specific al vaporilor este mult mai mare
ca cel al lichidului, ceea ce înseamnă că, secţiunea ventilului de laminare (respectiv
dimensiunea sa) este mult mai mică în cazul laminării unui lichid faţă de cazul
laminării aceluiaşi debit de vapori. Subrăcirea se poate realiza chiar în interiorul
condensatorului, prin prevederea unei suprafeţe de schimb de căldură suplimentare
sau într-un schimbător de căldură special, utilizându-se un agent de răcire sau
vaporii de agent frigorific produşi în vaporizator, înainte de a fi aspiraţi în
compresor (subrăcire regenerativă).
Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de
vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 5.
Cum izobarele în domeniul lichidului sunt foarte apropiate de curba de
saturaţie, procesul de subrăcire poate fi reprezentat în diagrama T-s, practic
suprapus peste curba de saturaţie.
Prin subrăcirea condensatului, producţia specifică de frig se măreşte (cu o
mărime corespunzătoare suprafeţei 4-3-3’-4’-4), fără a modifica consumul de lucru
mecanic.
|qSR | |qc |
SR C
3
3’ 2 |lc |
M
VL K ~
V
4 1
q0
a
lg p Cr T
qSR Cr
qc 2
pc 3’ 3 2’ 2 3 2’
Tc
3’
pv 1 Tv 1
4’ 4 4’ 4
q’0 lc ∆q0SR
h3’=h4 h3 = h4 h1 h2 h s3’ s3 s4’ s4 s1 = s2 s

b c
Fig. 5. Schema (a) şi ciclul instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu
subrăcire, în diagramele T - s (b) şi lg p – h (c):
K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare;
V – vaporizator; M – motor electric.
Gradul de subrăcire al condensatului este:
∆TSR = T3 − T3' = Tc − TSR [K ] , (10)
unde: TSR este temperatura de subrăcire, în K.
În acest caz, puterea frigorifică specifică devine:
 kJ 
q' 0 = h1 − h4 ' = h1 − h4 + h4 − h4' = q 0 + ∆q 0SR  kg  . (11)
 
Sarcina termică specifică a subrăcitorului este:
 kJ 
q SR = h3 − h3' = h4 − h4 ' = ∆q0SR  kg  , (12)
 
unde: ∆q0SR este creşterea puterii frigorifice specifice datorită subrăcirii, în kJ/kg.
Eficienţa frigorifică a ciclului teoretic cu subrăcire va fi:
q' 0 q 0 + ∆q 0SR q 0  ∆q SR   ∆q SR 
ε' f = = = ⋅ 1 + 0  = ε f ⋅ 1 + 0  > ε f , (13)
lc l l  q0   q0 
deci aceasta este mai mare decât cea a ciclului frigorific fără subrăcire.
• Influenţa supraîncălzirii vaporilor aspiraţi de compresor. În condiţii

reale de funcţionare, pentru a fi siguri că procesul de vaporizare este complet
încheiat, pentru a avea o reglare eficientă a instalaţiei şi pentru îmbunătăţirea
umplerii cilindrului compresorului, se recurge la supraîncălzirea vaporilor înainte
de aspiraţie. Această supraîncălzire poate avea loc chiar în vaporizator, dar nu este
recomandată datorită coeficienţilor de transfer de căldură mici, în cazul vaporilor,
ceea ce ar conduce la suprafeţe de schimb de căldură importante. Supraîncălzirea
se poate realiza şi natural prin contactul direct dintre suprafaţa conductei de
aspiraţie în compresor şi mediul ambiant. De asemenea, cum vom vedea în
paragraful următor, supraîncălzirea se poate realiza şi prin subrăcirea regenerativă.
Ciclurile teoretice ale instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de
vapori cu supraîncălzire, în diagramele T-s şi lg p-h, sunt prezentate în figura 6.
T lg p Cr
Cr 2”
qc
2
pc 3 2’ 2 2”
3 2’
Tc
Tsi=T1’
Tv 1’ pv 1’
4 1 4 1
q0 q’0 l’
∆q0SI
s3 s4 s1 = s2 s i3 = i4 i1 i1’ i2” i
Fig. 6. Ciclurile instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu subrăcire, în

diagramele T - s (b) şi lg p – h (c).
Gradul de supraîncălzire al vaporilor în vaporizator:
∆TSI = T1' − T1 = Tsi − Tv [K ], (13)
unde: TSI este temperatura vaporilor supraîncălziţi în aspiraţia compresorului, în K.
Puterea frigorifică specifică în cazul ciclului cu supraîncălzirea vaporilor

aspiraţi de compresor este:
 kJ 
q' 0 = h'1 − h4 = h1 − h4 + h'1 −h1 = q 0 + ∆q 0SI   , (14)
 kg 
unde: ∆q0SI este creşterea puterii frigorifice specifice datorită supraîncălzirii, în

kJ/kg.
Lucrul mecanic specific al ciclului cu supraîncălzire este mai mare decât

cel al celui fără supraîncălzire:
 kJ 
l ' = h2" − h1' > h2 − h1 = l  kg  , (15)
 
iar datorită faptului că şi puterea frigorifică specifică creşte, eficienţa frigorifică a

ciclului cu supraîncălzire va fi mai mare sau mai mică decât cea a ciclului fără
supraîncălzire, funcţie de natura agentului frigorific utilizat:
q' 0 h1' − h4
ε' f = = . (16)
l' h2" − h1'
Nu se recomandă ca supraîncălzirea să depăşească 5…10ºC în cazul

amoniacului, altfel aceasta va influenţa negativ eficienţa frigorifică. În cazul
freonilor, supraîncălzirea nu afectează decât într-o mică măsură eficienţa frigorifică
a instalaţiei, aceasta fiind recomandată a fi cât mai mare, ajungându-se la valori de
până la 30...40ºC [15].
• Ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanic de

vapori cu subrăcire regenerativă. Deoarece supraîncălzirea în vaporizator nu este
eficientă din punct de vedere al intensităţii transferului de căldură, se recomandă
supraîncălzirea vaporilor pe seama subrăcirii condensatului, în cadrul unui transfer
de căldură (ireversibil) regenerativ. În acest caz, sarcina termică aferentă
supraîncălzirii este practic egală cu sarcina termică a subrăcirii.
Realizarea subrăcirii regenerative prezintă următoarele avantaje:
- suprafaţa vaporizatorului este utilizată în mod eficient;
- se asigură un grad de subrăcire avansat, ce nu poate fi obţinut cu
ajutorul apei de răcire;
-
sunt micşorate pierderile de frig în mediul ambiant prin suprafaţa
conductei de aspiraţie în compresor, deoarece acesta este alimentat cu
vapori supraîncălziţi cu o temperatură relativ ridicată.
Dezavantajele instalaţiei sunt legate tocmai de prezenţa regeneratorului,
care complică şi scumpeşte instalaţia şi introduce o pierdere suplimentară cauzată
de ireversibilitatea transferului de căldură la diferenţe finite din acest schimbător de
căldură.
Schema, diagrama temperatură-suprafaţă de schimb de căldură din
regenerator (T-S) şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică
de vapori cu subrăcire regenerativă sunt prezentate în figura 7
C |qc |
2 |lc |
T
Regenerator
Tc
K ∆TSR
T1’ Lichid
3 1’
R T3’
3’ 1 ∆TSI
Vapori Tv
VL
4 S
b
q0 V
a Cr
T lg p
Cr 2 qSR
qc
pc 3’ 3 2’ 2
3 2’
Tc
3’
1’
Tv pv
4 1 4 1 1’
qSR q0 lc
qSI
s3’ s3 s4 s1 s1’ = s2 h3’=h4 h3 h1 h1’ h2 h
s
c d
Fig. 7. Schema (a), diagrama T-S pentru regenerator (b) şi ciclurile instalaţiei frigorifice teoretice cu
compresie mecanică de vapori cu subrăcire regenerativă în diagramele T-s (c) şi lg p-h (d):
K – compresor, C – condensator, R – regenerator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.
În condiţii teoretice sarcinile termice specifice la subrăcire şi supraîncălzire

sunt egale:
 kJ 
q SI = h1' − h1 = q sr = h3 − h3'   . (17)
 kg 
Deoarece supraîncălzirea nu are loc în vaporizator, puterea frigorifică

specifică va fi:
 kJ 
q 0 = h1 − h4   , (18)
 kg 
iar eficienţa frigorifică:

q h − h4
εf = 0 = 1 . (19)
lc h2 − h1'

mecanică de vapori cu separator de picături. Pentru asigurarea funcţionării în
condiţii uscate a compresorului, se poate utiliza şi schema cu separator de picături
(fig. 8). În acest caz, în schemă apar două contururi, parcurse de debite diferite de
agent frigorific. Alimentarea vaporizatorului se face în această situaţie cu lichid la
saturaţie, în aşa numitul sistem „înecat”. Pentru celelalte scheme prezentate
anterior, la care intrarea în vaporizator pe partea agentului frigorific era în
domeniul vaporilor umezi, sistemul de alimentare se numeşte „uscat”.
|qSR | |qc |
SR C
3
2 |lc | T
3’ Cr
2
VL
K
m& 1 2’
1=4” 3
Tc
3’
4
1 Tv 4’ 1=4”
4
SP &
m2 x4
4’ s1 = s2
s4’ s4 s
b
q0 V
a
Fig. 8. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu
separator de picături:
K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare;
SP – separator de picături; V – vaporizator.
După efectuarea laminării 3’-4, agentul frigorific cu starea 4 de vapori

saturaţi umezi, cu titlul x4, este dirijat în separatorul de picături SP unde are loc
separare în lichid saturat cu starea 4’ şi vapori saturaţi uscaţi cu starea 4”. Vaporii
formaţi în vaporizator (teoretic cu starea 1=4”) sunt de asemenea introduşi în
separatorul de picături. Astfel, chiar dacă vaporizarea agentului frigorific în
vaporizator este incompletă, compresorul este alimentat cu vapori saturaţi uscaţi
din separatorul de picături. În acelaşi timp, separatorul de picături asigură
alimentarea cu lichid saturat cu starea 4’ a vaporizatorului.
Pentru a determina raportul celor două debite m& 1 şi m& 2 care circulă prin
cele două contururi ale instalaţiei frigorifice, se efectuează bilanţul termic al
separatorului de picături:
m& 1 ⋅ h4 + m& 2 ⋅ h1 = m& 1 ⋅ h1 + m& 2 ⋅ h4 ' [kW ]. (20)
Entalpia agentului frigorific la ieşirea din ventilul de laminare se poate

scrie:
 kJ 
h4 = h4 ' + x 4 ⋅ rv  kg  , (21)
 
de unde rezultă coeficientul de debit, definit ca raportul debitelor ce parcurg cele

două contururi:
m& 2 h1 − h4 h1 − h4 ' − x 4 ⋅ r1 x ⋅r
µ= = = =1− 4 1 <1. (22)
m& 1 h1 − h4 ' h1 − h4 ' h1 − h4 '
Considerând q' 0 = h1 − h4 puterea frigorifică specifică a instalaţiei

frigorifice fără separator de picături, iar rv = h1 − h4 ' , rezultă:
h1 − h4 q ' 0 rv − x 4 ⋅ rv
µ= = = = 1 − x4 < 1 . (23)
h1 − h4 ' rv r1
În aceste condiţii, eficienţa frigorifică a ciclului cu separator de picături

este:
Q0 m& 2 ⋅ rv r q q'
ε SP
f = = = µ ⋅ v = µ ⋅ 0 = 0 =ε f , (24)
P m& 1 ⋅ l c lc lc lc
unde: Q0 este puterea frigorifică totală, în kW;

P – puterea totală de compresie, în kW.
Se constată că prezenţa separatorului de picături nu modifică eficienţa

frigorifică a ciclului frigorific, mărimile Q0 şi P fiind egale cu cele care
caracterizează ciclul frigorific fără separator de picături.
• Schema şi ciclul real al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică

de vapori. Schema şi ciclul instalaţiilor frigorifice reale cu compresie mecanică de
vapori într-o singură treaptă sunt prezentate în figura 9. Se observă că există o serie
de deosebiri faţă de ciclul instalaţiei frigorifice teoretice.
|qSR | |qc |
SR C
3
3’ 2
|lc |
VL
K
4 1
q0 V
a
T lg p Cr
Cr 2 qSR
qc
2s
pc 3’ 3 2’ 2s 2
3 2’
Tc
3’
Tv 1 pv 1 lc,t
4 4
q0 lc
s4 s1 = s2s s2 s h3’=h4 h3 h1 h2 h
b c
Fig. 9. Schema (a) şi ciclurile reale ale instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de
vapori în diagramele T-s (b) şi lg p-h (c):
K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.
Abateri ale procesului real faţă de cel teoretic sunt:

- procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat
reversibil datorită frecărilor mecanice şi gazodinamice, precum şi ca
urmare a schimbului de căldură cu pereţii; Valoarea lucrului mecanic
de compresie se calculează cu relaţia:
 k −1

 pc  k  kJ 
⋅ p v ⋅ v v ⋅   − 1 ⋅ 10 2   ,

1 k
lc = ⋅   (25)
ηi k − 1   pv    kg 
 
unde: ηi este randamentul intern al compresorului;
pv, pc – presiunea în vaporizator şi în condensator, în Pa;
vv – volumul specific al vaporilor de agent frigorific la intrarea în
compresor, în m3/kg;
k – exponentul adiabatic al agentului frigorific.
- procesele de transfer de căldură între agentul frigorific şi mediul de

răcire (apă, aer) din condensator şi subrăcitor presupun existenţa unor
diferenţe finite de temperatură, care imprimă acestor procese un
caracter ireversibil;
- procesele de transfer de căldură între mediul răcit şi agentul frigorific
din vaporizator se desfăşoară de asemenea la diferenţe finite de
temperatură, fiind deci un proces ireversibil;
- circulaţia agentului frigorific prin instalaţie este însoţită de pierderi de
presiune;
- echipamentele, conductele, ş.a. prin care evoluează fluidele de lucru
schimbă căldură cu mediul ambiant.
Totuşi, pentru simplificarea calculelor, şi în cazul ciclului frigorific real se
ţine în general seama de o serie de ipoteze simplificatoare:
- procesul de comprimare 1-2 este adiabat ireversibil;
- procesul de evacuare a căldurii către mediul ambiant se compune din
desupraîncălzirea izobară 2-2’, condensarea izobar-izotermă 2’-3 şi
subrăcirea izobară 3-3’; temperatura de condensare Tc este superioară
temperaturii apei (aerului) de răcire la ieşirea din aparat cu diferenţa
∆Tc necesară efectuării transferului de căldură (fig. 10 – a, b);
- procesul de laminare 3’-4 este adiabat ireversibil (cu creşterea
entropiei);
- procesul de vaporizare 4-1 este izobar-izoterm şi se desfăşoară la o
temperatură Tv (T0) inferioară temperaturii agentului purtător de frig la
ieşirea din aparat cu diferenţa ∆Tv necesară desfăşurării transferului de
căldură (fig. 10 – c);
- se neglijează supraîncălzirea vaporilor în conducta care alimentează
compresorul.
În aceste condiţii se constată că:
Tv = T f" − ∆Tv ; Tc = Ta" + ∆Tc ; T3' = Tc − ∆TSR [K ] , (26)
unde: T”f este temperatura purtătorului de frig la ieşirea din vaporizator, în K;

T”a – temperatura agentului de răcire la ieşirea din condensator, în K;
T3’ – temperatura condensatului subrăcit, în K;
∆Tv – diferenţa minimă de temperatură din vaporizator, în K;
∆Tc – diferenţa minimă de temperatură din condensator, în K;
T T T
Condensator Tc Subrăcitor Vaporizator T’f
T2
∆Tc
Tc T”a Ta2
T3’ T3’
∆Ta T”f
∆Tv
Ta1 Tv=T0
T’a
Sc SSR Sv
a b c
Fig. 10. Diagramele T-S pentru condensator (a), subrăcitor (b) şi vaporizator (c).
Pentru determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale

ciclului, este necesară determinarea randamentului intern, adiabatic al comprimării:
l c ,t h2 s − h1
ηi = = , (27)
lc h2 − h1
unde: lc,t este lucrul mecanic teoretic de compresie, în kJ/kg;

lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;
h2s – entalpia vaporilor la ieşirea din compresor în cazul procesului teoretic
(izentropic), în kJ/kg.
Astfel, rezultă entalpia reală a vaporilor la ieşirea din compresor:
l c ,t h2 s − h1  kJ 
h2 = h1 + l c = h1 + = h1 +  kg  . (28)
ηi ηi  
Pentru calcule aproximative se poate estima valoarea randamentului intern

al compresorului ca raport al temperaturilor absolute de vaporizare şi condensare
[3]:
Tv
ηi ≅ . (29)
Tc
Eficienţa frigorifică a ciclului real va fi:
q 0 h1 − h4 h − h4
ε f ,r = = = ηi ⋅ 1 = η i ⋅ ε f ,t , (30)
lc h2 − h1 h2 s − h1
unde: εf,t este eficienţa frigorifică a ciclului teoretic.

Gradul de reversibilitate al ciclului real faţă de cel de referinţă (Carnot)

este:
ε f ,r h1 − h4 1
ρr = = ηi ⋅ ⋅ <1. (31)
εC h2 s − h1 ε C
4.2. Instalaţiile frigorifice cu compresie în două trepte
Realizarea unor nivele de frig tot mai coborâte în vaporizatorul instalaţiei

frigorifice cu compresie mecanică de vapori, în condiţiile în care temperatura de
condensare rămâne constantă, implică mărirea continuă a raportului de compresie
pc/pv. Această mărire are efecte negative asupra funcţionării instalaţiei, datorită
micşorării factorului de debit şi a randamentului indicat al compresorului şi măririi
excesive a temperaturii vaporilor la ieşirea din compresor, cea ce înrăutăţeşte
condiţiile de ungere ale acestuia. Această temperatură nu trebuie să depăşească
valorile admisibile de circa 145 ºC, corespunzătoare temperaturii de cocsificare a
uleiurilor de ungere. Din aceste cauze, pentru rapoarte de compresie pc/pv > 8…9,
este necesar să se utilizeze comprimarea în două trepte, între care vaporii între
treptele de comprimare sunt răciţi cu apă sau agent frigorific lichid.
Schemele instalaţiilor frigorifice cu compresie în două trepte sunt diverse,
în funcţie în general de tipul agentului frigorific, temperatura agentului de răcire şi
scopul urmărit.
În fig. 11 şi 12 sunt prezentate patru variante de realizare a ciclului
frigorific cu compresie mecanică de vapori în două trepte.
• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie în două trepte cu
o laminare şi răcire intermediară parţială (incompletă) realizează între cele
două trepte de compresie o răcire intermediară cu apă a vaporilor (fig. 11 - a).
Această răcire este parţială, vaporii rămânând supraîncălziţi. La această instalaţie
debitul de vapori comprimaţi este acelaşi în ambele compresoare. Din punctul de
vedere al consumului de lucru mecanic şi al eficienţei frigorifice al ciclului,
valoarea optimă a presiunii intermediare pi este [5]:
pi = pv ⋅ pc [Pa ] . (32)
Mărimile caracteristice ale ciclului sunt următoarele:
- puterea frigorifică specifică:
 kJ 
q 0 = h1 − h6 = h1 − h5  kg  , (33)
 
qc+qSR 
C-SR
lg p Cr
4 lc2  qSR
qc
5 K2 5 4’ 4 2’
pc
5’
3
pi 3
2
VL RI
pv lc,2
2 lc1  6 1
q0 lc,1
6 K1
V 1 h5=h6 h5’ h1 h4 h
q0 a
qc+qSR 
C-SR
4 lc,2  lg p Cr
qSR
5 K2 qc
m& 2 5 4’ 4 2’
3 pc
5’
VL1 BI pi 3
6 2
6
2 lc,1  pv 1 l
c,2
7 1’
VL2 K1 q0 lc,1
7 m& 1 V 1 h5=h6=h7 h5’ h1 h4 h
q0 b
Fig. 11. Schemele şi ciclul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori

în două trepte cu o laminare:
a – instalaţia cu răcire intermediară parţială; b – instalaţia cu răcire intermediară completă; K1 –
compresor de joasă presiune; K2 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul condensator-
subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator;
BI – butelie de răcire intermediară.
- lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II şi respectiv total:
l c1 = h2 − h1 ; l c 2 = h4 − h3 ;
 kJ  , (34)
l c, 2tr = l c1 + l c 2 = (h2 − h1 ) + (h4 − h3 )  
 kg 
- sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
 kJ 
q c − SR = h4 − h5  kg  . (35)
 
Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treaptă va fi:
∆lc = lc ,1tr − l c, 2 tr =
 kJ  , (36)
= (h2 ' − h1 ) − (h2 − h1 ) − (h4 − h3 ) = h2 ' − h4 − (h2 − h3 )  
 kg 
iar eficienţa frigorifică a ciclului:
q0 h1 − h5 q h − h5
ε f , 2 tr = = > ε f ,1tr = 0 = 1 , (37)
l c, 2 tr (h2 − h1 ) + (h4 − h3 ) l c,1tr h2 ' − h1
unde: εf,1tr este eficienţa ciclului frigorific într-o singură treaptă ce ar funcţiona
între aceleaşi presiuni pv şi pc;
εf,1tr - eficienţa ciclului frigorific în două trepte;
lc,1tr – lucrul mecanic de compresie într-o singură treaptă, în kJ/kg;
lc,2tr – lucrul mecanic de compresie în două trepte, în kJ/kg;
Se constată astfel o creştere în general cu circa 3…4% a eficienţei

frigorifice a instalaţiei cu compresie mecanică de vapori în două trepte, cu o
singură laminare şi răcire intermediară parţială, faţă de instalaţia frigorifică într-o
singură treaptă ce ar funcţiona între aceleaşi presiuni extreme.
Avantajul schemei constă în simplitate constructivă şi costul coborât al
instalaţiei. Datorită temperaturii ridicate a vaporilor în compresorul de înaltă
presiune, utilizarea ei este însă limitată la instalaţiile cu freoni, la care temperatura
de vaporizare coboară sub –40 ºC. La temperaturi mai coborâte se recurge la ciclul
cu răcire intermediară completă.
• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie în două trepte cu
o laminare şi răcire intermediară completă realizează între cele două trepte de
compresie o răcire intermediară completă prin introducerea în schemă a unei butelii
de răcire intermediare BI şi a unui ventil de laminare auxiliar VL1 (fig. 11 - b). De
această dată, faţă de cazul schemei anterioare, se creează două contururi parcurse
de debite de agent frigorific diferite. Pentru a stabili raportul celor două debite se
apelează la bilanţul termic pe butelia intermediară:
m& 1 ⋅ h2 + (m& 2 − m& 1 ) ⋅ h6 = m& 2 ⋅h 3 [kW ] ⇒

m& h − h6 . (38)
⇒ µ= 2 = 2 >1
m& 1 h3 − h6
Puterea totală de compresie se determină prin însumarea puterilor de

compresie ale celor două compresoare::
(
Pc = Pc ,1 + Pc, 2 = m& 1 ⋅ l c ,1 + m& 2 ⋅ l c , 2 = m& 1 ⋅ l c,1 + µ ⋅ l c , 2 ) [kW ] . (39)
Rezultă astfel lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de

agent care circulă prin treapta de joasă presiune (I):
Pc  kJ 
l c, 2tr = = l c,1 + µ ⋅ l c , 2 = h2 − h1 + µ ⋅ (h4 − h3 )   (40)
m& 1  kg 
şi eficienţa frigorifică a ciclului:
Q0 q q0 q0
ε f , 2 tr = = 0 = = . (41)
Pc l c, 2tr l c ,1 + µ ⋅ lc , 2 h2 − h1 + µ ⋅ (h4 − h3 )
Răcirea completă determină o creştere a eficienţei frigorifice cu 2…3%.

Avantajul principal al schemei constă în reducerea substanţială a temperaturii de
refulare din compresorul de înaltă presiune K2, ceea ce permite evident reducerea
temperaturii de vaporizare. Dezavantajul acestei instalaţii îl reprezintă gradul mare
de vaporizare în ventilul principal de laminare VL2, la temperaturi de vaporizare
coborâte, ceea ce determină reducerea puterii frigorifice şi în consecinţă a eficienţei
ciclului. Pentru a elimina acest efect se recurge la instalaţia cu două laminări sau la
subrăcirea lichidului de înaltă presiune în butelia intermediară.
• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de
vapori cu două trepte, cu două laminări şi răcire intermediară completă (fig.
12. – a). În acest caz, debitul m& 2 comprimat în compresorul de înaltă presiune K2,
condensat şi subrăcit este laminat în întregime în ventilul de laminare VL2 de la
presiunea pc la pi. În continuare, acest debit este introdus în butelia de răcire
intermediară BI unde, prin vaporizare parţială, determină răcirea intermediară
completă (procesul 2-3) a debitului m& 1 comprimat în compresorul de joasă
presiune K1. În timp ce vaporii uscaţi cu starea 3 sunt aspiraţi în compresorul K2,
debitul m& 1 extras pe la partea inferioară a buteliei intermediare (lichid saturat) este
laminat în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pi la pv. Urmează vaporizarea
în vaporizatorul V şi realizarea efectului frigorific q0, după care ciclul se reia.
qc+qSR 
C-SR
5 4 lc,2  lg p Cr
m& 2
K2 qSR qc
VL2
3 pc 5 4’ 4 2’
6 5’
BI pi 7 3
6 2
2 lc,1  pv 1 lc,2
7 8 1’
K1 q0 lc,1
m& 1
VL1
V 1 h7=h8 h1 h4 h
8
q0 qc  a
C
4 lc,2  lg p Cr
5 K2 qc
m& 2 3 pc 75 4’ 4 2’
VL1 pi 3
6 BI 6 2
m
2 lc,1 pv 1 l
c,2
7 m& 1 8 1’
K1 q0 lc,1
VL2
V 1 h7=h8 h5=h6 h1 h4 h
8
q0 b
Fig. 12. Schemele şi ciclul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori în două trepte:
a – instalaţia cu două laminări şi răcire intermediară completă; b – instalaţia cu subrăcirea lichidului
de înaltă presiune;
K1 – compresor de joasă presiune; K2 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul
condensator-subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de răcire intermediară.
Cele două contururi ale instalaţiei sunt parcurse de debite diferite, legătura
dintre ele realizându-se prin ecuaţia de bilanţ termic pe butelia intermediară:
& h − h7
m& 1 ⋅ h2 + m& 2 ⋅ h6 = m& 1 ⋅ h7 + m& 2 ⋅h 3 [kW ]⇒ µ = m2 = 2 >1, (42)
m& 1 h3 − h6
Se constată astfel că în cazul instalaţiei cu două laminări coeficientul de

debit este mai mare ca în cazul instalaţiei cu o singură laminare , µ 2 lami. > µ 1lam. ,
deoarece h7 < h6.
Laminarea în două trepte conduce la creşterea puterii frigorifice specifice,
faţă de cazul instalaţiei cu o singură laminare:
q 0, 2 lam. = h1 − h8 = (h1 − h6 ) + (h6 − h8 ) = q 0 ,1lam. + (h6 − h8 ) > q 0 ,1lam. . (43)
Puterea totală de compresie va fi în acest caz:

(
Pc = Pc ,1 + Pc, 2 = m& 1 ⋅ lc ,1 + m& 2 ⋅ l c, 2 = m& 1 ⋅ l c ,1 + µ ⋅ lc , 2 ) [kW ] . (44)
Comparând cele două cicluri frigorifice (cu o laminare şi cu două) se

constată că, deşi coeficientul de debit µ creşte, creşterea puterii frigorifice specifice
q0 la instalaţia cu două laminări este predominantă, ceea ce conduce în consecinţă
şi la creşterea eficienţei frigorifice a ciclului cu două laminări:
Q q q0 q0
ε f , 2 lam. = 0 = 0 = = > ε f ,1lam. (45)
Pc lc l c1 + µ ⋅ l c 2 h2 − h1 + µ ⋅ (h4 − h3 )
• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de

vapori cu două trepte, cu subrăcirea lichidului de înaltă presiune (fig. 12. – b)
asigură răcirea intermediară a vaporilor între cele două trepte de compresie în
butelia de răcire intermediară BI, prin amestec cu agentul frigorific condensat,
subrăcit şi laminat. Pentru aceasta, vaporii comprimaţi în compresorul de joasă
presiune K1, pătrund în butelia de răcire intermediară, unde se răcesc până la
temperatura de saturaţie, apoi împreună cu vaporii formaţi în butelie suplimentar,
sunt aspiraţi de compresorul de înaltă presiune K2, comprimaţi şi refulaţi în
condensatorul C. După condensare şi subrăcire, lichidul se împarte în două părţi. O
parte se injectează în butelia de răcire prin intermediul unui ventil de laminare,
cealaltă parte se subrăceşte în serpentina montată în butelia de răcire, apoi se
laminează şi este trimisă în vaporizatorul V, unde vaporizează la joasă temperatură,
absorbind o cantitate de căldură de la un agent intermediar. Această categorie de
instalaţii sunt întâlnite în practică şi sub denumirea de instalaţii frigorifice cu
injecţie parţială, faţă de cele prezentate anterior care sunt cu injecţie totală.
Ca şi în cazurile anterioare, bilanţul termic pe butelia intermediară oferă
legătura dintre debitele ce parcurg cele două circuite formate:
m& 1 ⋅ h2 + m& 1 ⋅ h5 + (m& 2 − m& 1 ) ⋅ h6 = m& 2 ⋅h 3 + m& 1 ⋅ h7 [kW ] ⇒

m& h − h7 + h5 − h6 h2 − h7 . (46)
⇒ µ= 2 = 2 = >1
&
m1 h3 − h6 h3 − h6
Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circulă

prin treapta de joasă presiune (I) este:
Pc  kJ 
l c, 2tr = = l c,1 + µ ⋅ l c , 2 = h2 − h1 + µ ⋅ (h4 − h3 )   . (47)
m& 1  kg 
Eficienţa frigorifică a ciclului se determină cu relaţia:
Q0 q q0 h1 − h8
εf = = 0 = = . (48)
Pc l c, 2 tr l c,1 + µ ⋅ l c, 2 h2 − h1 + µ ⋅ (h4 − h3 )
4.3. Instalaţiile frigorifice cu compresie în trei trepte
La temperaturi de vaporizare, în general sub –60ºC, instalaţiile frigorifice

cu compresie în două trepte devin neeconomice datorită rapoartelor mari de
comprimare pe o treaptă, lucru care determină coeficienţi de debit reduşi, deci
dimensiuni mari pentru compresoare.
Schema şi ciclul unei instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori
în trei trepte este prezentată în figura 13.
Treptele 2 şi 3 se consideră o singură treaptă comună şi se determină astfel
p ' i = p v ⋅ p c şi apoi p"i = p' i ⋅ p c .
Particularitatea schemei constă în prezenţa celor două butelii intermediare.
Rapoartele debitelor de agent frigorific se determină din ecuaţiile de bilanţ termic
ale celor două butelii intermediare:
- bilanţul termic al BI1:
m& 2 h2 − h11
m& 1 ⋅ h2 + m& 2 ⋅ h10 = m& 1 ⋅h 11 + m& 2 ⋅ h3 [kW ] ⇒ µ1, 2 = = > 1; (49)
m& 1 h3 − h10
- bilanţul termic al BI2:
m& 3 h4 − h9
m& 2 ⋅ h4 + m& 3 ⋅ h8 = m& 2 ⋅h 9 + m& 3 ⋅ h5 [kW ] ⇒ µ 2, 3 = = > 1 . (50)
m& 2 h5 − h8
Puterea frigorifică specifică este:
q 0 = h1 − h12 [kJ kg ] , (51)
iar sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
q c − SR = h6 − h7 [kJ kg ] . (52)
qc+qSR 
C-SR
7 6 lc,3  qc+qSR 
K3 lg p Cr
VL3
5
7 6'
m& 3 4 pc 6
8 lc,2  7'
lc,3 
BI2 9
K2 p”i 4
9 8 5
m& 2
3
VL2
p’i 11 3 lc,2  2
2 10
10 lc,1 
BI1 12 1'
pv lc,1 
11 K1 q0 1
m& 1
VL1
V h
12 1 b
q0
a
Fig. 13. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori în trei trepte:
K1 – compresor de joasă presiune; K2 – compresorul de medie presiune;
K3 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul condensator – subrăcitor; VL – ventil de
laminare; V – vaporizator; BI – butelie de răcire intermediară.
Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circulă

prin treapta de joasă presiune (I) se determină cu relaţia:
P m& 1 ⋅ l c ,1 + m& 2 ⋅ l c , 2 + m& 3 ⋅ l c ,3
lc = c = =
m& 1 m& 1
= l c ,1 + µ 1, 2 ⋅ l c , 2 + µ1, 2 ⋅ µ 2 ,3 ⋅ l c ,3 = . (53)
= (h2 − h1 ) + µ1, 2 ⋅ (h4 − h3 ) + µ 1, 2 ⋅ µ 2, 3 ⋅ (h6 − h5 ) [kJ kg ]
Eficienţa frigorifică a ciclului va fi în aceste condiţii:

Q q h1 − h12
εf = 0 = 0 = . (54)
Pc l c (h2 − h1 ) + µ1, 2 ⋅ (h4 − h3 ) + µ1, 2 ⋅ µ 2 ,3 ⋅ (h6 − h5 )
Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori în trei trepte pot fi

şi ele realizate în mai multe variante (scheme), ca cele de la compresia în două
trepte, calculul lor fiind similar.
4.4. Instalaţia frigorifică în cascadă
Instalaţia frigorifică în cascadă se utilizează pentru realizarea unor

temperaturi foarte coborâte, caz în care, datorită coeficienţilor mari de compresie
necesari, instalaţiile cu compresie în mai multe trepte devin imposibil de realizat
economic. Ea constă în cuplarea mai multor instalaţii care funcţionează cu agenţi
frigorifici diferiţi.
În fig. 14 este prezentată schema şi ciclul unei instalaţii frigorifice în
cascadă în două trepte. Se observă că vaporizatorul treptei superioare este, în
acelaşi timp, condensatorul treptei inferioare (schimbătorul de căldură Vs-Ci).
qc 
C
3s 2s lc,s  T
m& s Cr 2s
VLs Ks
2’s 2
Vs-Ci 3s i
Tc
4s 1s 2’i
3i 2i lc,i  3i 1s
Tv
4s
1i
Ki 4i
VLi
q0
m& i V
4i 1i
s
q0
a b
Fig. 14. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice în cascadă cu două trepte:
Ki – compresorul din treapta inferioară; Ks – compresorul din treapta superioară;
C – condensator; VLs – ventilul de laminare din treapta superioară;
VLi – ventilul de laminare din treapta inferioară; V – vaporizator;
Vs-Ci – vaporizator-condensator.
Pentru reducerea dimensiunilor compresorului de joasă presiune se

recurge la utilizarea unor agenţi frigorifici cu presiuni la saturaţie mai ridicate la
temperaturi de vaporizare joase, cum ar fi: R 13, R 14, R 23, R 503, etanul (C2H6),
etilena (C2H4), difloretilena (C2H2F2) şi alţii. În această situaţie presiunea de
condensare, la temperatura apei de răcire, sunt foarte ridicate şi, pe de altă parte,
condensarea devine imposibil de realizat datorită temperaturilor critice coborâte ale
acestor fluide. Treapta superioară lucrează cu agenţi frigorifici obişnuiţi: amoniac
(NH3), R 12, R 22, R 141 şi alţii.
Sarcina termică a schimbătorului vaporizator-condensator este:
QVs −Ci = m& i ⋅ qc,i = m& s ⋅ q0, s [kW ] , (55)

sau, sub forma sarcinilor termice specifice, corespunzătoare celor două procese de
condensare şi respectiv vaporizare:
 kJ 
q c ,i = h2i − h3i ; q 0 , s = h1s − h4 s  kg  , (56)
 
unde: qc,i este sarcina termică specifică la condensare în cascada inferioară, în

kJ/kg;
q0,s – producţia frigorifică specifică în cascada superioară, în kJ/kg.
Din ecuaţia de bilanţ termic pe schimbătorul de căldură vaporizator-

condensator (55) rezultă raportul debitelor ce parcurg cele două cascade:
m& s q c ,i h − h3i
µ= = = 2i . (57)
m& i q 0, s h1s − h4 s
Pentru efectuarea transferului de căldură în schimbătorul vaporizator-

condensator este necesară o diferenţă de temperatură între cei doi agenţi de
5…10ºC. Această diferenţă imprimă procesului de transfer de căldură un caracter
ireversibil, ceea ce face ca instalaţia frigorifică în cascadă sa aibă o pierdere
suplimentară de exergie.
Puterea frigorifică specifică (în cascada inferioară) şi sarcina termică
specifică la condensare (în cascada superioară) se determină cu relaţiile:
 kJ 
q 0 = h1i − h4 i  kg  , (58)
 
 kJ 
q c = h2 s − h3 s  kg  . (59)
 
Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent

frigorific din cascada inferioară) este:
P m& i ⋅ l c ,i + m& s ⋅ l c , s
lc = c = = l c ,i + µ ⋅ l c , s =
m& i m& i , (60)
= h2 i − h1i + µ ⋅ (h2 s − h1s )
unde: Pc este puterea totală de compresie, în kW;

m& i – debitul masic de agent frigorific din cascada inferioară, în kg/s;
m& s – debitul masic de agent frigorific din cascada superioară, în kg/s;
lc,i – lucrul mecanic de compresie din cascada inferioară, în kJ/kg;
lc,s – lucrul mecanic de compresie din cascada superioară, în kJ/kg;
Eficienţa frigorifică a instalaţiei va fi:
q0 h1i − h4 i
εf = = . (61)
lc h2i − h1i + µ ⋅ (h2 s − h1s )
4.5. Calculul termic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică

de vapori
Calculul termic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori

într-o singură treaptă presupune determinarea următoarelor mărimi [3]:
- debitul volumetric de vapori V& , în m3/s şi cilindreea C, în cm3,
necesare pentru alegerea compresorului;
- puterea termică a condensatorului Qc, în kW, necesară pentru
dimensionarea acestuia;
- puterea efectivă Pe, consumată de compresor, în kW;
- debitul apei de răcire m & a ,în kg/s.
Datele necesare pentru efectuarea calcului termic sunt:
- puterea frigorifică Q0, în kW;
- temperatura purtătorului de frig la ieşirea din vaporizator Tf”, în ºC;
- temperatura agentului de răcire la intrarea în condensator Ta’, în ºC;
- gradul de subrăcire, ∆ΤSR sau temperatură de subrăcire TSR, în ºC
( TSR = Tc − ∆TSR );
- gradul de supraîncălzire, ∆TSI, sau temperatura de aspiraţie în
compresor (de supraîncălzire) TSI, în ºC ( TSI = Tv + ∆TSI , dacă în
vaporizator sunt aspiraţi vapori supraîncălziţi);
Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor şi tabelelor de vapori, se
stabilesc parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale
ciclului frigorific. În fig. 15, este prezentată diagrama lg p – h pentru freon 22,
necesară calculului instalaţiilor care utilizează acest agent frigorific.
Determinarea temperaturilor de vaporizare Tv şi respectiv condensare Tc se
face în funcţie de diferenţele minime de temperatură din vaporizator ∆Τv,
condensator ∆Τc şi respectiv de variaţia temperaturii agentului de răcire în
condensator ∆Τa (fig. 10). Alegerea diferenţelor minime de temperatură din
vaporizator şi condensator se face pe baza unor calcule de optimizare. Astfel, dacă
considerăm de exemplu variabilă diferenţa minimă de temperatură din vaporizator
şi presiunea de condensare constantă, prin creşterea acesteia se reduce suprafaţa de
schimb de căldură a vaporizatorului, deci investiţia în aparat scade. În schimb,
creşte puterea de pompare şi raportul de compresie. Creşterea raportului de
compresie conduce la creşterea puterii consumate de compresor şi aceasta, corelată
cu creşterea puterii de pompare conduce la creşterea cheltuielilor anuale de
exploatare. În consecinţă se obţine o reducere a investiţiei şi o creştere a
cheltuielilor anuale de exploatare, ceea ce impune un calcul de optimizare pentru
stabilirea diferenţei optime minime de temperatură din aparat.
Variaţia temperaturii agentului de răcire în condensator ∆Τa se poate stabili

tot în baza unui calcul de optimizare. Astfel, o valoare mai mare a acestei diferenţe
de temperatură conduce la micşorarea debitului de agent de răcire, în condiţiile
menţinerii constante a sarcinii termice. Reducerea debitului de agent de răcire
implică reducerea puterii de pompare, deci scad cheltuielile anuale de exploatare.
Pe de altă parte, reducerea debitului conduce la micşorarea coeficienţilor de
transfer de căldură, ceea ce conduce la creşterea suprafeţei de schimb de căldură şi
a investiţiei în aparat.
Există şi aplicaţii în care agentul de răcire este apa provenită de la un turn
de răcire, caz în care variaţia temperaturii este impusă de această instalaţie.
Debitul masic de agent frigorific se calculează cu relaţia:
Q0  kg 
m& =  s . (62)
q0  
Debitul volumetric de agent frigorific în aspiraţia compresorului se

determină cu formula:
 m3 
V&a = m& ⋅ v a  s , (63)
 
unde: va este volumul specific al vaporilor aspiraţi în compresor, în m3/kg.
Fig. 15. Diagrama lg p – i pentru freon 22.
Datorită existenţei unor factori funcţionali (existenţa spaţiului mort sau

vătămător, a pierderilor de presiune a vaporilor la trecerea prin supapele de
aspiraţie şi refulare ale compresorului, a ireversibilităţii procesului de comprimare,

a pierderilor de căldură în mediul ambiant şi a neetanşeităţilor), se defineşte
factorul (coeficientul) de debit al compresorului λ (sau randamentul volumetric
global η v ) ca raportul dintre debitul volumetric în aspiraţia compresorului V&a şi
debitul volumetric transvazat (baleiat) de compresor V& [14]:
V&a
λ = ηv = . (64)
V&
Debitul baleiat şi cilindreea se pot calcula cu relaţiile:
n  m3 
V& = C ⋅ ⋅ 10 −3  s  (65)
60  
şi
π ⋅d2
C= ⋅ s ⋅ N ⋅ 10 −3 [cm 3 ], (66)
4
unde: C este cilindreea compresorului cu piston (volumul descris în unitatea de

timp de piston la cursa de aspiraţie), în cm3;
n – viteza de rotaţie a compresorului, în rot/min;
d – diametrul cilindrului compresorului, în mm;
s – cursa pistonului, în mm;
N – numărul de cilindri ai compresorului.
În figura fig. 16 este reprezentată schema de principiu a unui cilindru

compresor şi a diagramei p-v de funcţionare a acestuia, cu precizarea diferiţilor
parametri ce intervin în modelarea procesului funcţional de la nivelul
compresorului frigorific cu piston. Parametrii geometrici sunt reprezentaţi
considerând volumul geometric al unui cilindru egal cu o unitate (Vs = 1):
C π ⋅d2
Vs = = ⋅ s ⋅ 10 −3 [cm 3 ] . (67)
N 4
Fig. 16. Schema de principiu a unui cilindru compresor şi a diagramei funcţionale p-V:
∆pv – pierderea de presiune la trecerea prin supapa de aspiraţie; ∆pc – pierderea de presiune la
trecerea prin supapa de refulare; V0 – volumul spaţiului mort; Vd – volumul în procesul de destindere;
Vs – volumul cursei pistonului; l0 - lungimea spaţiului mort; ld – cursa în procesul de destindere; s –
cursa pistonului; d – diametrul cilindrului; A – secţiunea cilindrului compresor; λ - factorul de debit
al compresorului; λi - factorul de debit indicat al compresorului.
Factorul de debit al compresorului λ se poate exprima şi ca produs al

coeficienţilor parţiali de debit [13]:
λ = λ 0 ⋅ λl ⋅ λT ⋅ λe = λi ⋅ λT ⋅ λe , (68)
unde: λ0 este coeficientul parţial de debit care ţine seama de existenţa spaţiului
mort (vătămător);
λl - coeficientul parţial de debit care ţine seama de laminarea vaporilor la
trecerea prin supapa de aspiraţie;
λi - coeficientul indicat, λi = λ 0 ⋅ λl ;
λT - coeficientul parţial de debit care ia în considerare preîncălzirea
vaporilor în procesul de aspiraţie; acest coeficient poate fi determinat
orientativ cu relaţia empirică [13]:
Tv
λT = . (69)
Tc
λe - coeficientul parţial de debit care caracterizează etanşeitatea

cilindrului. Coeficientul de etanşare λe are în general valori de
0,95…0,98.
În figura 17 se prezintă o diagramă de variaţie a coeficientului de încălzire

în funcţie de raportul de compresie pc/pv pentru compresoarele cu amoniac [3].
1,0
λT 0,8
0,6
0,4
0,2
10 20 30 40 50
pc/pv
Fig. 17. Variaţia coeficientului de încălzire λT în funcţie de raportul de compresie.
Coeficientul indicat, denumit şi randamentul volumetric indicat al

compresorului, se poate determina cu relaţia [3]:
 1

 pc    p  m

λi = f   = 1 − c ⋅   − 1 ,
c
(70)
 v
p
 v 
p

unde: c este coeficientul spaţiului mort:
V0
c= ; (71)
C
m – exponentul politropic (m = 0,9…1,1);

V0 – volumul spaţiului mort, în cm3.
Valorile coeficientului spaţiului mort c pot fi considerate aproximativ,

după cum urmează [12]:
- pentru compresoare orizontale mari: c = 0,015…0,025;
- pentru compresoare orizontale mici: c = 0,005…0,08;
- pentru compresoare verticale mari: c = 0,01…0,02;
- pentru compresoare verticale mici: c = 0,03…0,05.
În general, se recomandă ca factorul de debit λ să nu scadă sub 0,6.

În funcţie de cilindreea calculată, se poate alege compresorul necesar
instalaţiei frigorifice din gama oferită de firmele constructoare.
Sarcina (puterea) termică a condensatorului instalaţiei frigorifice cu
compresie se determină cu relaţia:
Qc = m& ⋅ q c [kW ]. (72)
Analog, sarcina termică a subrăcitorului este:
QSR = m& ⋅ qSR [kW ]. (73)
Puterea efectivă a compresorului, necesară pentru alegerea motorului

electric de antrenare, se calculează cu formula:
m& ⋅ l c , s m& ⋅ l c
Pe = = [kW ] , (74)
ηi ⋅η m ηm
unde: lc,s este lucrul mecanic teoretic (izentropic) de compresie, în kJ/kg;

lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;
ηi – randamentul indicat al compresorului;
ηm – randamentul mecanic al compresorului.
Debitul apei de răcire la condensator şi subrăcitor se determină cu relaţiile:
Qc  kg 
m& a ,c =  s , (75)
c pa ⋅ ∆Ta ,c  
QSR  kg 
m& a ,SR =  s , (76)
c pa ⋅ ∆Ta , SR  
unde: cpa este căldura specifică a apei la temperatura medie, în kJ/(kg.K);

∆Ta,c, ∆Ta,SR – variaţia temperaturii apei de răcire în condensator, respectiv
subrăcitor, în K.
Pentru determinarea factorului de debit şi a randamentului indicat al

compresorului se poate utiliza şi o nomogramă de tipul celei prezentate în figura
18.
Fig. 18. Nomograma lui Linge ce permite determinarea factorului de debit λ şi a randamentului
indicat η i al unui compresor [8]:
f – factor de corecţie ce se aplică atunci când temperatura de vaporizare este mai mică ca –25ºC;
[ ( )]
λ = λi − 1 − λT ⋅ f .
De asemenea, în figura 19 se prezintă variaţia factorului de debit şi a

randamentului indicat pentru compresoare cu freon 22, în funcţie de raportul de
comprimare şi variaţia randamentului mecanic al compresorului în funcţie de
debitul volumetric orar de vapori [3].
a b
Fig. 19. Variaţia factorului de debit şi a randamentului indicat (a), în funcţie de raportul de compresie
la compresoarele pentru freon 22 şi a randamentului mecanic a compresoarelor cu piston (b), în
funcţie de debitul volumetric orar de vapori.
4.6. Calculul exergetic al instalaţiilor frigorifice cu compresie

mecanică de vapori
Utilizarea eficienţei frigorifice în determinarea gradului de perfecţiune

termodinamică a ciclului nu este posibilă pentru că, prin definiţie, ea raportează
călduri cu potenţiale diferite. Pentru evitarea acestui neajuns, este necesară, pentru
calcule mai exacte, analiza exergetică a ciclului instalaţiei frigorifice, prin definirea
unui randament exergetic al instalaţiei η ex :
e q0
η ex = , (77)
lc
unde: eq0 este exergia fluxului termic absorbit de la mediul răcit, care mai poartă
denumirea şi de producţia frigorifică specifică redusă [2, 9].
Exergia fluxului termic absorbit de la mediul răcit se poate calcula cu
relaţia:
 kJ 
e q0 = q 0 ⋅ θ em
0
 kg  , (78)
 
unde: θ em0
este factorul exergetic mediu de temperatură al procesului de
vaporizare:
T
θ em
0
=1− 0 , (79)
Tv
unde: T0 este temperatura absolută a mediului ambiant, în K.
Rezultă că eficienţa frigorifică a instalaţiei este o funcţie de două variabile

independente, una caracterizând perfecţiunea termodinamică a instalaţiei, iar
cealaltă depinzând numai de condiţiile de temperatură. Deoarece η ex < 1 , iar θ em 0
variază între 0 şi -∞, eficienţa frigorifică poate fi mai mare sau mai mică decât
unitatea şi nu poate caracteriza perfecţiunea termodinamică a instalaţiei. Aceasta se
poate face numai prin intermediul randamentului exergetic.
Bilanţul exergetic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori
într-o singură treaptă (fig. 9) poate fi scrisă sub forma [11]:
ein = e0 + π em + π k + π c' + π c" + π SR + π VL + π v , (80)
unde: ein este exergia specifică introdusă în instalaţie sub formă de energie
electrică primită de la electromotorul compresorului:
Pe,m  kJ 
ein =  kg  , (81)
m&  
unde: Pe,m este puterea electrică a motorului de antrenare a

compresorului, în kW;
m& – debitul masic de agent drigorific, în kg/s;
e0 – exergia transmisă de 1 kg de agent frigorific agentului purtător de frig

(intermediar), în kJ/kg:
 T   kJ 
e0 = e q0 − π v = q 0 ⋅ θ emf = q 0 ⋅ 1 − 0   , (82)
 Tf   kg 
 
unde: π v sunt pierderile de exergie datorate transferului de căldură la

diferenţă finită de temperatură ∆Tv în vaporizatorul instalaţiei;
θ em
f
– factorul exergetic mediu de temperatură al agentului
purtător de frig;
Tf – temperatura medie a purtătorului de frig în vaporizator, în K;
π em – pierderile de exergie de natură electromecanică în grupul compresor

– electromotor:
 kJ 
π em = (1 − η e ⋅ η m ) ⋅ ein  kg  , (83)
 
unde: ηe este randamentul electric al motorului de antrenare;

ηm – randamentul mecanic al compresorului;
π k – pierderile interne de exergie în compresor:

 kJ 
π k = e in ⋅ η e ⋅ η m + e1 − e 2  , (84)
 kg 
π c' – pierderile de exergie cu agentul de răcire al condensatorului:
 T   kJ 
π c' = q c ⋅ θ em
a
= q c ⋅ 1 − 0    , (85)
 Ta   kg 
unde: θ em
a
– factorul exergetic mediu de temperatură al agentului de
răcire al condensatorului;
Ta – temperatura medie a agentului de răcire din condensator, în K;
π c" – pierderile de exergie datorită transferului de căldură la diferenţă finită

de temperatură ∆Tc în condensator:
 kJ 
π c" = e 2 − e3 − π c'  kg  ; (86)
 
π SR – pierderea de exergie în subrăcitor:
 kJ 
π SR = e3 − e3'  kg  ; (87)
 
π VL – pierderea de exergie în ventilul de laminare:
 kJ 
π VL = e3' − e 4  kg  . (88)
 
Într-un proces elementar variaţia exergiei este dată de relaţia:
de = dh − T0 ⋅ ds , (89)
în care dh şi ds sunt variaţiile de entalpie, respectiv de entropie în procesul

considerat.
Cele mai importante pierderi de exergie au loc în condensator, în special
datorită schimbului de căldură la diferinţă finită de temperatură. Pierderile în
compresor ocupă locul al doilea ca mărime, urmând pierderile în vaporizator,
datorate diferenţei de temperatură între agentul frigorific şi agentul intermediar.
Pierderile exergetice în ventilul de laminare sunt reduse, ele influenţând în mică
măsură economicitatea instalaţiei, iar cele în subrăcitor au o valoare atât de mică
încât pot fi neglijate [3].
4.7. Modelarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de

vapori
Există numeroase modele de calcul a instalaţiilor frigorifice în literatura de

specialitate, modelele de calcul care pot fi grupate în două mari categorii funcţie de
prezenţa sau absenţa buteliei de lichid în circuitul frigorific [10]. În ambele cazuri
se pot distinge modele relativ simple, care nu ţin cont de bilanţul masic din sistem
şi modele complexe ce ţin cont de bilanţul masic.
Modelarea (simularea funcţionării) instalaţiilor frigorifice este adesea
realizată pe baza a două ecuaţii de bilanţ: bilanţul entalpiilor şi bilanţul presiunilor
[10]. Aceste bilanţuri impun ca suma entalpiilor schimbate de fiecare component al
sistemului să fie egală cu zero şi creşterea de presiune în timpul procesului de
compresie să fie egală cu suma pierderilor de presiune pentru celelalte componente
ale instalaţiei frigorifice (vaporizator, condensator, ventil laminare, etc.). Aceste
bilanţuri sunt strict legate de un al treilea : bilanţul masic al agentului frigorific.
Utilizarea unor amestecurilor zeotrope (binare sau ternare) în instalaţiile
frigorifice pune probleme specifice. Pentru maşinile ce funcţionează cu amestecuri
zeotrope, modelarea lor necesită în plus un bilanţ masic pentru fiecare component
al amestecului, ceea ce implică cunoaşterea compoziţiei amestecului ce tranzitează
instalaţia, care poate diferi sensibil de valoarea nominală din diferite motive [10] :
• o procedură inadecvată de umplere a maşinii frigorifice cu fluid, un
defect de etanşeitate a maşinii poate conduce la scurgeri ale amestecului
în faza de vapori;
• o solubilitate diferită cu uleiul faţă de diferitele componente ale
amestecului;
• un efect de separare ale componentelor amestecului între etajele de
joasă şi înaltă presiune;
• o acumulare de fluid în circuitul frigorific.
Utilizarea amestecurilor zeotrope impune realizarea unui al patrulea
bilanţ, bilanţul masic pe fiecare component al amestecului pentru
determinarea compoziţiei reale ce tranzitează circuitul frigorific [10]. Pentru
analiza acestui bilanţ trebuie introduse sau determinate diferite compoziţii
masice ale amestecului: compoziţia iniţială, compoziţia tranzitată (în
circulaţie) şi compoziţia existentă locală.
Într-o instalaţie frigorifică cu compresie şi amestecuri zeotrope, compoziţia
tranzitată (în circulaţie) nu este identică cu compoziţia iniţială, introdusă în
instalaţie, datorită distribuţiei compoziţiei în zonele bifazice şi această diferenţă
devine importantă dacă există acumulări de fluid în cadrul sistemului.
O instalaţie frigorifică cu compresie se compune în general din patru
elemente principale: vaporizator, condensator, compresor şi ventil de laminare.
Funcţionarea fiecărui element poate fi simulată prin corelaţii matematice.
Ansamblul acestor corelaţii constituie modelul matematic al instalaţiei. În general,
se renunţă la modelarea ventilului de laminare, pentru regimurile staţionare
supraîncălzirea fiind o valoare impusă.
Fiecare element ce constituie instalaţia trebuie studiat separat înainte de a
realiza modelul global al instalaţiei frigorifice. Programul de ansamblu care
reuneşte modelele elementare nu comportă decât un număr relativ redus de

variabile de intrare (temperaturile şi debitele apei de răcire şi ale purtătorului de
frig la intrarea în schimbătoarele de căldură, viteza de rotaţie a compresorului şi
geometria sistemului). Cantitatea (masa) de agent frigorific introdusă în circuit este
considerată în model prin intermediul bilanţului masic. Aceasta se poate stabili
pentru o instalaţiei frigorifică existentă prin cântărire (cu o balanţa electronică) a
masei de agent frigorific introduse în instalaţie din butelie. Pentru modele
simplificate, se poate renunţa la bilanţul masic pe agentul frigorific, în acest caz,
gradul de subrăcire constituind o data de intrare pentru modelul de calcul. Ca
rezultate ale modelului de calcul avem temperaturile de condensare şi vaporizare,
puterile termice puse în joc, puterea electrică la compresor ca şi eficienţa
frigorifică.
Rolul modelului compresorului este de a calcula parametrii şi debitul

agentului frigorific la ieşirea din compresor. Datorită numărului redus de
caracteristici oferite în general de fabricanţi se aleg în general modele de calcul
relativ simple, cum ar fi cel propus de P. Haberschill, S. Borg, M. Mondot şi M.
Lallemand [10].
Astfel pentru un compresor cu piston, modelul ales ar răspunde
următoarelor ipoteze de calcul :
• compresia şi detenta spaţiului volumului mort se realizează politropic cu
acelaşi coeficient politropic kp : pv ⋅ v asp
kp
= p c ⋅ v ref
kp
• agentul frigorific suferă o detentă izentalpică la trecerea prin clapetele de

aspiraţie şi refulare, pierderile de presiune fiind neglijabile ;
• compresorul are schimb de căldură cu mediul ambiant.
În figura 20 se prezintă modulul de calcul al compresorului cu parametrii

săi caracteristici la intrare şi ieşire.
N, n, d, s
Pe
pv
m&
pc COMPRESOR Tref
Tasp
mcp
Fig. 20. Modulul de calcul al compresorului.
Mărimile la ieşirea modelului de calcul al compresorului (temperatura de

refulare a agentului frigorific Tref, debitul masic de agent frigorific m& , puterea
electrică de compresie Pe) sunt determinate cu ajutorul următoarelor relaţiilor din
tabelul 7.
Tabelul 7. Relaţii de calcul pentru parametrii de ieşire ai modelului compresorului cu piston
Mărimea Relaţia de calcul Explicaţii

Temperatura (
Tref = f v ref , pc ) Ecuaţia de stare a fluidului
de refulare a
agentului
frigorific
Debitul π ⋅d2 Randamentul volumetric:
m& = N ⋅ n ⋅ ⋅ s ⋅ ρ asp ⋅ η vol
masic de
4   p 1 kp 
agent η vol = 1 + c ⋅ 1 −  c  
frigorific   p v  

Coeficientul politropic:
n
kp = (ak ⋅ Tref + bk ) ⋅  p

k
 c
 pv 
Coeficientul spaţiului volumului
mort efectiv:
bt
p 
c = a t ⋅  c 
 pv 
unde:
N este numărul de cilindri,
n - viteza de rotaţie,
s - cursa pistonului,
d - diametrul cilindrului
pistonului
ρasp - densitatea agentului
frigorific în aspiraţia
compresorului,
Tref - temperatura agentului
frigorific la ieşirea din
compresor;
Coeficienţii ak, bk, nk, at, şi bt vor
fi identificaţi pe baza rezultatelor
experimentale
Puterea (
Pe = m& R ⋅ href − hasp − Q) Puterea termică relativă pierdută
electrică în mediul ambiant:
necesară Q p q
b
compresiei q* = = a q ⋅  c 
Pe  pv 
Coeficienţii aq şi bq vor fi
identificaţi pe baza rezultatelor
experimentale
Ecuaţiile prezentate în tabelul 7 introduc trei parametri: coeficientul

politropic kp, coeficientul spaţiului volumului mort efectiv c şi puterea termică
pierdută în mediul ambiant Q (sau puterea termică relativă pierdută în mediul
ambiant q*). Aceşti trei parametri vor fi identificaţi experimental.
Cunoscând geomtria internă a compresorului, putem calcula şi masa de
agent frigorific (mcp) conţinută la nivelul acestui aparat al instalaţiei frigorifice.
Modelul de calcul al condensatorului permite evaluarea performanţelor

acestuia plecând de la cunoaşterea condiţiilor de intrare şi a geometriei aparatului.
Acesta poate fi un model global sau local, funcţie de modelul ales pentru
determinarea coeficienţilor de transfer de căldură, pentru cele două fluide agentul
frigorific şi agentul de răcire. În figura 21 este prezentat modulul de calcul al
condensatorului cu parametrii săi caracteristici la intrare şi ieşire.
Sc
m& a pc
m& Qc
T’a
Tref CONDENSATOR T”a
∆TSR mc
Fig. 21. Modulul de calcul al condensatorului.
Calculul condensatorului frigorific este unul iterativ şi demarează prin

alegerea unei valori iniţiale pentru presiunea de condensare (pc). Valoarea gradului
de subrăcire (∆TSR) fie este impusă, în cazul modelelor fără bilanţ masic, fie rezultă
din bilanţul masic al instalaţiei frigorifice. Se poate astfel calcula temperatura (TSR)
şi entalpia (hSR) agentului frigorific la ieşirea din aparat. Entalpia agentului
frigorific la ieşirea din condensator este egală cu entalpia agentului frigorific la
intrarea în vaporizator (procesul de laminare este izentalpic). Dispunând în datele
de intrare în model şi de entalpia sau temperatura vaporilor supraîncălziţi la ieşirea
din compresor (Tref), din ecuaţia de bilanţ termic, pe partea agentului frigorific, se
determină sarcina termică a condensatorului (Qc) şi temperatura agentului de răcire
& a ) şi temperatura agentului de răcire la intrare
la ieşirea din aparat (T”a), debitul ( m
(T’a) fiind de asemenea, date de intrare în modelul condensatorului. Calcul
condensatorului se poate realiza pe cele trei zone caracteristice acestuia
(desupraîncălzire, condensare şi subrăcire) sau poate fi unul simplificat, care
consideră preponderentă, din punct de vedere termic doar zona propriu-zisă de
condensare. Tot ca parametrii de intrare în modelul condensatorului avem suprafaţa
de schimb de căldură (Sc) şi geometria internă a acestuia, precum şi debitul de
agent frigorific ( m& ). În continuare urmează calculul termic al condensatorului, şi
prin utilizarea metodei ∆tmed (diferenţa medie logaritmică de temperatură) sau
ε-NTC (eficienţă – Număr de unităţi de Transfer de Căldură) pentru schimbătoarele
de căldură [3], se determină o nouă valoare pentru sarcina termică a aparatului.
Dacă această nouă valoare se încadrează într-o limită de eroare acceptabilă (în
general 1%) faţă de sarcina termică rezultată din bilanţul termic, înseamnă că
presiunea de condensare a fost aleasă corect, în caz contrar algoritmul de calcul se
reia cu o nouă valoare pentru presiunea de condensare. În final, cunoscând
geometria internă a condensatorului şi proprietăţile agentului frigorific, putem
determina masa de agent frigorific conţinută (acumulată) în condensator (mc).
Modelul vaporizatorului se realizează ţinând cont de asemenea, de tipul

constructiv al acestuia. Modelul de calcul poate fi de asemenea, un model global
sau local, funcţie de modelul ales pentru determinarea coeficienţilor de transfer de
căldură, pentru cele două fluide agentul frigorific şi purtătorul de frig. În figura 22
este prezentat modulul de calcul al vaporizatorului cu parametrii de intrare şi ieşire
caracteristici.
Sv
m& f Pv
m& Qv
hSR
T’f VAPORIZATOR T”f
∆TSI mv
Fig. 22. Modulul de calcul al vaporizatorului.
Ca şi în cazul condensatorului, calculul este unul iterativ şi demarează prin

alegerea unei valori iniţiale pentru presiunea de vaporizare (pv). Valoarea gradului
de supraîncălzire (∆TSI) fiind impusă se poate calcula temperatura şi entalpia
agentului frigorific la ieşirea din aparat. Din ecuaţia de bilanţ termic, pe partea
agentului frigorific, se determină sarcina termică a vaporizatorului (Qv) şi
temperatura purtătorului de frig la ieşirea din aparat (T”f), debitul ( m & f ) şi
temperatura purtătorului de frig la intrare (T’fi) fiind date de intrare în modelul
vaporizatorului. Tot ca parametrii de intrare în modelul vaporizatorului avem
suprafaţa de schimb de căldură (Sv) şi geometria internă a acestuia, debitul de agent
& ), entalpia (hSR) şi temperatura agentului frigorific la intrare. În
frigorific( m
continuare, urmează calculul termic al vaporizatorului, determinându-se printr-una
din metodele de calcul ale schimbătoarelor de căldură, o nouă valoare pentru
sarcina termică a aparatului. Această nouă valoare se compară cu sarcina termică
rezultată din bilanţul termic, modificându-se presiunea de vaporizare până la
convergenţa celor două valori. În final, cunoscând geometria internă a
vaporizatorului şi proprietăţile agentului frigorific, putem determina şi masa de
agent frigorific conţinută (acumulată) în vaporizator (mv).
Algoritmul de calcul al modelului de ansamblu al instalaţiei frigorifice

este prezentat în figura 23.
pc ∆TSI pv
COMPRESOR
m& Tref
pv mcp Pe
mSR sau ∆TSR
m& a Qc
CONDENSATOR
T’a T”a
TSR (hSR) mc
NU Test de
pc = p*c convergenţă
pv
DA ∆TSI
m&
Qv
m& f VAPORIZATOR
T’f T”f
mv
Test de NU
convergenţă pv = p*v
DA
NU
BILANŢUL MASIC
mSR sau ∆TSR
DA
FINAL
Fig. 23. Algoritmul de calcul al modelului instalaţiei frigorifice
Plecând de la valori iniţiale la intrarea compresorului (presiunile de

condensare şi vaporizare, gradul de subrăcire, gradul de supraîncălzire, masa
totală de agent frigorific introdusă în instalaţie şi caracteristicile geometrice),
apelarea succesivă a modelelor de calcul ale compresorului, condensatorului şi
vaporizatorului conduce la noi valori pentru presiunile de condensare şi vaporizare.
Calculele se repetă până ce două valori succesive sunt diferenţiate de un ecart
impus de algoritm. Pe schema de calcul precedent se suprapune o a treia iteraţie
asupra gradului de subrăcire ∆TSR (sau masa de agent frigorific din zona de
subrăcire a condensatorului, mSR). Convergenţa se obţine prin substituţii succesive
ale acestor valori.
Masa totală de agent frigorific din instalaţie (m) se calculează însumând
masele conţinute în compresor, condensator, vaporizator şi canalizări (ţevile de
legătură între componentele instalaţiei).
După cum se poate constata modelarea numerică se realizează plecând de
la datele furnizate de fabricant şi de la corelaţii matematice generale pentru
fenomenele caracteristice. Anumite valori experimentale sunt necesare pentru
model, pentru a deduce, de exemplu, coeficientul politropic, coeficientul spaţiului
volumului mort efectiv şi puterea termică relativă pierdută în mediul ambiant la
nivelul compresorului
5. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU ABSORBŢIE
Funcţionarea instalaţiei frigorifice cu absorbţie se bazează tot pe ciclul

Carnot inversat, compresia agentului frigorific realizându-se pe cale termochimică,
prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se energie termică.
Amestecurile binare, utilizate ca agent de lucru în instalaţiile frigorifice cu
absorbţie, sunt constituite din două componente: agentul frigorific şi absorbantul.
Absorbantul trebuie să dizolve puternic agentul frigorific fără să intre cu el în
reacţie şi să aibă temperatura de vaporizare, la presiune constantă, mult mai mare
ca a acestuia. Procesul de absorbţie este însoţit, de obicei, de o degajare de căldură,
care trebuie îndepărtată din aparat pentru a nu frâna procesul, absorbţia fiind mai
intensă la temperatură coborâtă.
În instalaţiile frigorifice cu absorbţie, cea mai mare răspândire o are
amestecul apă-amoniac, apa fiind un puternic absorbant pentru amoniac (într-un
volum de apă, la 0ºC, se poate dizolva 1148 volume amoniac). Cantitatea de
căldură degajată la absorbţie este de 800 kJ/kg amoniac lichid şi de 1260 kJ/kg
vapori amoniac. În tehnica condiţionării se mai utilizează şi amestecul apă-bromură
de litiu, apa jucând de această dată rolul agentului frigorific iar bromura de litiu
fiind solventul (absorbantul).
Instalaţiile frigorifice cu absorbţie pot fi cu funcţionare continuă şi cu
funcţionare periodică
5.1. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare continuă
Schema de principiu a unei instalaţii frigorifice cu absorbţie cu funcţionare

continuă este prezentată în figura 24.
În vaporizatorul V agentul frigorific cu debitul m& vaporizează la presiunea
pv, absorbind căldura Q0, la nivel termic coborât, din incinta răcită sau de la agentul
intermediar (purtător de frig). Vaporii de amoniac formaţi pătrund în absorbitorul
A, unde la presiunea pv se dizolvă în soluţia săracă de amoniac în apă. cantitatea de
căldură Qa degajată în absorbitor este evacuată de apa de răcire. Soluţia concentrată
formată este preluată de pompa P şi trimisă la presiunea pc în generatorul de vapori
G. Aici, pe baza căldurii Qg primite din afară (abur de joasă presiune) are loc
încălzirea şi fierberea soluţiei bogate (cu debitul masic m& b şi concentraţia ξb),
realizându-se desorbţia agentului frigorific sub formă de vapori şi diluarea soluţiei.
În urma procesului din generator rezultă m& kg/s vapori de concentraţie ridicată
(teoretic ξ”=1) şi m& b − m& kg/s de soluţie săracă cu concentraţia ξs. Vaporii formaţi
se condensează în continuare în condensatorul C, unde cedează căldura Qc.
Condensatul format, după laminare, este reintrodus în vaporizatorul instalaţiei.
Soluţia diluată se reîntoarce din generator în absorbitor prin ventilul de laminare
VL 1, în care presiunea sa este redusă de la pc la pv. În felul acesta, în instalaţia
frigorifică cu absorbţie, pe lângă circulaţia agentului frigorific, are loc şi o
circulaţie a soluţiei binare între absorbitor şi generator.
Pentru mărirea economicităţii şi siguranţei în funcţionare, în schema de
principiu a instalaţiei frigorifice cu absorbţie prezentată în figura 24, se mai
intercalează un schimbător de căldură (economizor), un rectificator şi un

deflegmator.
C Qc
ξ” 2
3 m&
1
^^
G
6 m& b − m&
VL 2 Qg
VL 1 ξb
7 ξs
A 7’
^^^
ξ”
v v v
V 8
m&
4 Qa 9 m& b
5
1’
Q0 Pp P
Fig. 24. Schema de principiu a unei instalaţii frigorifice cu absorbţie cu funcţionare continuă:
C – condensator; G – generator de vapori; VL – ventil de laminare; A – absorbitor; P – pompă; V –
vaporizator.
Schimbătorul de căldură (economizorul) se amplasează între absorbitor şi

generator, realizând reîncălzirea soluţiei concentrate care intră în generator cu
soluţie diluată trimisă de la absorbitor. În felul acesta, se micşorează consumul de
căldură în generator şi debitul de apă de răcire necesar absorbitorului.
Rectificatorul de instalează după generator pentru separarea vaporilor de
absorbant de vapori de agent frigorific, în scopul evitării pătrunderii vaporilor de
apă în condensator şi apoi prin ventilul de laminare VL 2 în vaporizator, unde
aceştia s-ar solidifica. În coloană, rectificarea se face prin contactul vaporilor
formaţi în generator cu soluţia concentrată care pătrunde în acesta. De cele mai
multe ori, aceasta este înglobată în generator.
În deflegmator, prin răcirea cu apă din returul absorbitorului sau cu soluţie
bogată rece, se realizează condensarea vaporilor de apă din vaporii de amoniac,
astfel încât, după rectificator şi deflegmator, se poate practic considera că există
numai vapori de amoniac (ξ ≅ 1).
Instalaţii frigorifice cu absorbţie 59
Schema completă a instalaţiei frigorifice cu absorbţie este prezentată în fig.

25.
Fig. 25. Schema completă a instalaţiei frigorifice cu absorbţie:

G – generator; D – deflegmator; C – condensator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; A –
absorbitor; E – economizor; P – pompă.
Pentru calculul instalaţiei frigorifice cu absorbţie se utilizează, de obicei,

diagrama h - ξ, unde ξ, este concentraţia în agent frigorific a amestecului binar. În
figura 26, este reprezentată diagrama h - ξ pentru amestecul binar apă – amoniac,
exemplificându-se modul de construcţie al izotermelor în domeniul vaporilor
umezi.
Pentru reprezentarea proceselor care au loc în instalaţia frigorifică cu
absorbţie, este necesară cunoaşterea presiunilor în condensator, vaporizator,
generator şi absorbitor, precum şi nivelul temperaturilor în aceste aparate. Pentru
simplificarea calculului, uzual, se consideră presiunea din generatorul de vapori
egală cu cea din condensator (pg = pc), iar presiunea din vaporizatorul V egală cu
cea din absorbitor (pv = pa). Aceste presiuni se determină în funcţie de
temperaturile respective, care la rândul lor sunt dictate de nivelul termic al
agentului încălzitor al generatorului şi al apei de răcire a condensatorului şi
absorbitorului.
Fig. 26. Diagrama h - ξ pentru amestecul binar apă – amoniac [3].
Astfel:
Ta = Tc = Tar + ∆T1 [°C ] ; (90)
T g = Tai − ∆T2 [°C ], (91)
unde: Ta,Tc,Tg sunt temperaturile în absorbitor, condensator şi generator, în ºC;

Tar, Tai – temperaturile apei de răcire şi respectiv a agentului de
încălzire, în ºC;
∆T1, ∆T2 – diferenţele de temperatură necesare pentru realizarea
transferului de căldură. Aceste diferenţe de temperatură se optimizează,
ţinând seama că prin mărirea lor creşte diferenţa medie logaritmică de

temperatură în aparat, scăzând suprafaţa acestuia şi costul său, în schimb
creşte raportul de compresie şi consumul de energie al instalaţiei. Uzual,
aceste diferenţe de temperatură au valori de 5…8ºC.
Reprezentarea ciclului instalaţiei frigorifice cu absorbţie în diagrama h - ξ

pentru amestecul binar, este prezentată în figura 27.
h
pc
pv vapori
pc 5
6=7 8 Tv
pv
tc
Tg 1
7’ 1’
lichid
9 3=4
Ta 5’
Tv 4’
ξs ξb ξ” 1 ξ
Fig. 23. Ciclul instalaţie frigorifice cu absorbţie în diagrama h - ξ.
În diagramă se construiesc, în primul rând izobarele pg = pc şi pa = pv, apoi

izotermele Ta, Tv (impusă de cerinţele consumatorului de frig), Tc şi Tg. Se
determină astfel punctele care caracterizează starea agentului frigorific în
vaporizator (punctul 5), temperatura agentului frigorific la ieşirea din condensator
(punctul 3), starea soluţiei la ieşirea din absorbitor (punctul 9) şi din generator
(punctul 6).
Vaporii de agent frigorific cu starea 2 (în echilibru cu lichidul (soluţia) cu
starea 1) intră în condensatorul C unde condensează la presiune şi concentraţie
constantă, ajungând la starea corespunzătoare punctului 3. Procesul de laminare
realizează micşorarea, la entalpie constantă, a presiunii agentului frigorific de la pc
la pv. Deoarece în cursul acestui proces nici concentraţia nu se modifică, punctul 4
se confundă cu punctul 3, el caracterizând însă un amestec vapori – lichid (punctul
4’) cu presiunea pv. Lichidul cu starea 4’ intră în vaporizator, unde se preîncălzeşte
până la starea de saturaţie (punctul 5’), după care vaporizează. Deoarece
vaporizarea are loc la temperatură şi concentraţie constantă, punctul 5, care
caracterizează starea soluţiei după vaporizare, este determinat de intersecţia
izotermei tv în domeniul vaporilor umezi cu dreapta ξ”=const. Vaporii formaţi în

vaporizator (punctul 5), împreună cu soluţia diluată din generator după răcire şi
laminare (punctul 7), pătrund în absorbitor. Procesul de absorbţie presupune două
faze: amestecul (7’ – 8 – 5) şi răcirea 8 – 9, până la temperatura de ieşire din
absorbitor ta. Soluţia îmbogăţită cu starea 9 este preluată de pompa P şi introdusă
sub presiune cu starea 1’ în generator unde are loc încălzirea 1’ – 1, închizându-se
astfel circuitul.
Calculul termic al instalaţiei frigorifice cu absorbţie are drept scop
stabilirea mărimilor necunoscute: debite masice, concentraţii, entalpii, etc. Acesta
se bazează pe ecuaţiile de bilanţ termic pentru fiecare aparat, cunoscând sarcina
frigorifică a instalaţiei Q0:
- pentru vaporizator:
Q0 = m& ⋅ q 0 = m& ⋅ (h5 − h4 ) [kW ] , (92)
de unde rezultă debitul masic de agent frigorific:
m& =
Q0
=
Q0
[kg / s ] . (93)
q 0 h5 − h4
- pentru generatorul de vapori:
Ecuaţia de bilanţ masic are expresia:
m& b ⋅ ξ b = m& ⋅ ξ "+(m& b − m& ) ⋅ ξ s ⇔ m& b ⋅ (ξ b − ξ s ) = m& ⋅ (ξ "−ξ s ) , (94)
de unde rezultă factorul de circulaţie (multiplul de circulaţie):

m& ξ "−ξ s
µ= b = >1. (95)
m& ξ b − ξ s
În consecinţa sarcina termică a generatorului se determină cu relaţia:
Q g = m& ⋅ h2 + (m& b − m& ) ⋅ h6 − m& b ⋅ h'1 =

(96)
= m& ⋅ (h2 − h6 ) + m& b ⋅ (h6 − h'1 ) [kW ]
sau sub forma sarcinii termice specifice:
Qg  kJ 
qg = = (h2 − h6 ) + µ ⋅ (h6 − h'1 )   . (97)
m&  kg 
- pentru absorbitor:
Qa = m& ⋅ h5 + (m& b − m& ) ⋅ h7 − m& b ⋅ h9 =

(98)
= m& ⋅ (h5 − h7 ) + m& b ⋅ (h7 − h9 ) [kW ]
sau sub forma sarcinii termice specifice:

Q  kJ 
q a = a = (h5 − h7 ) + µ ⋅ (h7 − h9 )   . (99)
m&  kg 
- pentru condensator:
Qc = m& ⋅ qc = m& ⋅ (h2 − h3 ) [kW ] . (100)
Ecuaţia de bilanţ de energie electrică pe pompă este:
Pp = m& b ⋅ (h'1 − h9 ) [kW ] (101)
sau:
∆p p − pv
Pp = m& b ⋅ = m& b ⋅ c [kW ] , (102)
ρ ρ
unde ρ este densitatea soluţiei, în kg/m3.
Din combinarea expresiilor (88) şi (89) se poate determina entalpia soluţiei

concentrate la intrarea în generator:
Pp  kJ 
h'1 = h9 +  kg  . (103)
m& b  
Rezultă în continuare şi lucrul mecanic specific al pompei:
Pp  kJ 
lp = = µ ⋅ (h'1 − h9 )   . (104)
m&  kg 
Ecuaţia de bilanţ pe întreaga instalaţie este:
 kJ 
q g + q 0 + l p = q a + qc  kg  . (105)
 
Prin urmare, eficienţa frigorifică a instalaţiei va fi:
Q0 q0
εf = = . (106)
Q g + Pp q g + l p
Reprezentarea proceselor în diagrama h - ξ şi întocmirea bilanţurilor

termice s-a făcut pentru instalaţia ideală. Principalele deosebiri, în cazul instalaţiei
reale, constau în:
- existenţa pierderilor de căldură în mediul ambiant (generator, economizor);
- existenţa pierderilor de presiune între generator – condensator şi
vaporizator – absorbitor;
- existenţa pierderilor datorită subrăcirii soluţiei în absorbitor.
La calculul instalaţiei, aceste pierderi se iau în consideraţie, uzual, prin
introducerea unui coeficient global de pierderi, a cărui valoare este 0,8…0,9 [3].
5.2. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare periodică
La instalaţia frigorifică cu absorbţie şi funcţionare periodică (fig. 28),

acelaşi aparat 1 îndeplineşte pe rând rolul absorbitorului şi generatorului. În prima
perioadă (perioada de încărcare), aparatul 1 se încălzeşte şi îndeplineşte rolul de
generator. Vaporii obţinuţi, prin ventilul de laminare 2 sunt dirijaţi în
condensatorul 3. Condensatul obţinut se acumulează în vaporizatorul 4, ventilul 5
fiind închis. În a doua perioadă (perioada de descărcare), aparatul 1 se răceşte şi
îndeplineşte rolul de absorbitor. Soluţia săracă răcită absoarbe vaporii de agent
termic din vaporizatorul 4, presiunea în sistem coborând şi vaporizarea
intensificându-se, la presiune şi temperatură redusă. În această perioadă ventilul 2
este închis, iar ventilul 5 deschis. Modificarea perioadei de funcţionare se poate
face manual sau automat.
Fig. 28. Schema instalaţiei frigorifice cu funcţionare periodică:

1 – generator-absorbitor; 2, 5 – ventil; 3 – condensator; 4 – vaporizator.
Avantajul instalaţiei îl constituie simplitatea ei, siguranţa în funcţionare şi

preţul coborât. Pentru asigurarea unei alimentări continue cu frig, se pot cupla două
astfel de instalaţii.
Eficienţa frigorifică a instalaţiei este coborâtă, datorită pe de o parte,
absenţei schimbului de căldură între soluţia bogată şi săracă, iar pe de altă parte
necesităţii încălzirii în fiecare ciclu a masei de material din aparatul 1.
5.3. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu absorbţia apei de bromură

de litiu
Instalaţia frigorifică cu absorbţia apei de bromură de litiu utilizează

apa ca agent frigorific şi o soluţie de bromură de litiu ca absorbant. Principiul lor
de funcţionare nu se deosebeşte de cel al instalaţiilor care utilizează absorbţia
amoniacului în apă. Datorită folosirii apei ca agent frigorific, cu toate că procesele
au loc sub un vid destul de înaintat, în aceste instalaţii, răcirea apei nu se face sub
5…7ºC, ele fiind utilizate, în special, pentru instalaţiile de condiţionare.
În figurile 29 şi 30 sunt prezentate două din cele mai răspândite scheme de
instalaţii frigorifice cu absorbţia apei în soluţie de bromură de litiu.
Fig. 29. Schema instalaţiei frigorifice cu Fig. 30. Schema instalaţiei frigorifice cu absorbţia
absorbţia apei în soluţie de Br-Li, tip Carrier: apei în soluţie de Br-Li, tip Trane:
1 – generator; 2 – condensator; 3 – 1 – generator; 2 – condensator; 3 – vaporizator; 4 –
vaporizator; 4 – absorbitor; 5 – economizor; absorbitor; 5 – economizor; 6 – pompă de circulaţie;
6, 7 – ventil de laminare; 8 – pompă de 7 – pompă de recirculare.
circulaţie; 9 – pompă de recirculare.
Soluţia săracă din absorbitor, prin economizor este trimisă în generator,

unde este încălzită cu abur sau apă fierbinte, rezultând vapori de apă. Deoarece
vaporii rezultaţi sunt puri, nu mai sunt necesare rectificatorul şi deflegmatorul,
vaporii fiind transmişi direct în condensator. Condensatul, după o laminare,
pătrunde în vaporizator, unde vaporizează, absorbind căldura de la apa răcită.
Vaporii formaţi se absorb în soluţia de bromură de litiu, închizându-se circuitul.
Pentru intensificarea proceselor de absorbţie şi vaporizare, precum şi pentru a se
evita modificarea condiţiilor de funcţionare datorită formării unei coloane de
lichid, soluţia în absorbitor şi vaporizator este recirculată cu pompe speciale.
Multiplul de circulaţie µ al instalaţiilor se determină din ecuaţia de bilanţ
material a generatorului:
µ ⋅ ξ s = (µ − 1) ⋅ ξ b + ξ v , (107)
unde: ξs, ξb, ξv sunt concentraţiile soluţiei sărace care intră în generator, a soluţiei
bogate care se întoarce în absorbitor şi a vaporilor produşi.
Deoarece în generator se produc vapori de apă puri ξv = 0, rezultă:
ξb
µ= . (108)
ξb − ξs
5.4. Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuzie
Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuzie se deosebeşte de celelalte

maşini cu absorbţie prin aceea că sunt complet lipsite de piese în mişcare şi de
ventile de laminare, presiunea totală fiind aceeaşi în tot circuitul. Circulaţia
agentului frigorific se realizează prin echilibrarea presiunii din circuit, prin difuzia
vaporilor agentului frigorific într-un gaz inert. Amestecul utilizat în aceste instalaţii
este format din apă şi hidrogen ca gaz inert.
Schema unei astfel de instalaţii este prezentată în figura 31 [3].
Fig. 31. Schema instalaţiei frigorifice cu absorbţie şi difuziune:

1 – încălzitor. 2 – termosifon; 3 – generator; 4 – rectificator; 5- condensator; 6 – rezervor de hidrogen;
7 – vaporizator; 8 – dulap frigorific; 9, 12 – economizor; 10 – absorbitor; 11 – separator.
În generatorul 3, din soluţia de amoniac şi apă, se degajă, prin încălzire,

vaporii de amoniac, care după ce trec prin rectificatorul 4, pătrund în condensatorul
5. Condensatorul şi rectificatorul sunt răcite cu aer. Presiunea în sistem este egală
cu presiunea din condensator şi este dictată de temperatura mediului înconjurător.
Condensatul rezultat intră în vaporizatorul 7, care este umplut cu hidrogen. Aici are
loc o evaporare a amoniacului, ca urmare a diferenţei dintre concentraţia vaporilor
la suprafaţa stratului superficial al amoniacului lichid şi concentraţia de amoniac a

gazului inert. Vaporii rezultaţi difuzează în hidrogen. Amestecul rezultat, fiind mai
greu decât hidrogenul pur, coboară în vaporizator. Presiunea parţială a amoniacului
în amestecul hidrogen-amoniac creşte pe măsură ce amestecul coboară în
vaporizator, mărindu-se şi temperatura sa de vaporizare. Din vaporizator
amestecul, prin economizorul 9, intră în absorbitorul 10, unde vine în contact cu
soluţia diluată care circulă dinspre generator, fără a ocupa întreaga secţiune a
conductei. Soluţia se îmbogăţeşte în amoniac, degajându-se căldura de absorbţie,
care este evacuată în mediul ambiant. Hidrogenul, eliberat de vaporii de amoniac,
devine mai uşor şi se reîntoarce prin economizorul 9 în vaporizator. Pentru a
asigura circulaţia soluţiei slabe, nivelul soluţiei în generator trebuie să fie superior
celui din absorbitor cu ∆H. Soluţia bogată din absorbitor, prin termosifonul 2, este
introdusă în generator, închizându-se circuitul.
În instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuziune se realizează astfel trei
circuite: al agentului frigorific (amoniacului), al soluţiei şi al hidrogenului.
Amoniacul circulă prin toate elementele instalaţiei, soluţia între generator şi
absorbitor, iar hidrogenul între absorbitor şi vaporizator.
Domeniul de utilizare al acestor instalaţii este cel al puterilor frigorifice
mici (până la 60 W), respectiv al frigiderelor casnice. Avantajul lor îl constituie
absenţa pieselor în mişcare, costul coborât, funcţionare sigură şi fără zgomot. În
cazul în care încălzirea se face electric, economicitatea lor este însă inferioară celei
a frigiderelor cu comprimare mecanică de vapori, motiv pentru care utilizarea şi
fabricarea lor a fost abandonată.
5.5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie poli-etajate
Orice instalaţie frigorifică sau pompă de căldură cu absorbţie este de fapt

un cuadripol termic care are ca intrări două fluxuri termice, Q0 cu temperatura
scăzută Tv şi Qg cu temperatura ridicată Tg şi ca ieşiri alte două fluxuri termice Qa şi
Qc având temperaturile Ta, respectiv Tc (foarte apropiate), situate ca valori între Tv
şi Tg. Acest cuadripol este reprezentat schematic în diagrama ln p - –1/T (Oldham –
Clapeyron) din figura 32. În general, valorile cele mai importante ale presiunii,
temperaturii şi concentraţiei pentru un amestec de fluide frigorifice sunt
determinate plecând de la starea de lichid saturat în diversele puncte caracteristice
ale instalaţiei. Acest lucru permite încadrarea schemelor ciclurilor cu absorbţie în
diagrame ln p - –1/T ce caracterizează faza de lichid a amestecului respectiv.
Instalaţiile frigorifice cu absorbţie reprezintă o soluţie posibilă pentru
înlocuirea tehnologiilor poluante existente actualmente în domeniul instalaţiilor
frigorifice cu compresie mecanică de vapori. Din nefericire, utilizarea lor este
limitată din cauza eficienţelor frigorifice coborâte şi a ecartului de temperatură
dintre vaporizator şi condensator care sunt reduse (comparabile cu cele realizate de
instalaţiile cu compresie). Acest fapt explică interesul actual manifestat pe plan
mondial pentru mărirea acestor indici de funcţionare prin utilizarea ciclurilor poli-
etajate. Ele sunt realizate prin suprapunerea a două, trei, sau mai multe cicluri
elementare (de acelaşi tip sau nu) şi pot fi concepute atât pentru mărirea eficienţei
frigorifice (ciclu multi-efect) cât şi a ecartului de temperatură (ciclu multi-ecart).
ln p
Qc Qg
C G
pc = pg
P
VL 2
VL 1
V A
pa = pv
Q0 Qa
Tv Ta Tc Tg -1/T
Fig. 32. Cuadripolul termic al instalaţiei frigorifice cu absorbţie.
Gama de cicluri poli-etajate este foarte largă şi este destul de dificil de

găsit o teorie structurată care să permită deducerea tuturor variantelor posibile.
Există în acest sens o metodă bazată pe teoria grafurilor care prezintă un grad mare
de generalitate dar este însă destul de abstractă [1].
Orice ciclu poli-etajat poate fi descompus într-o serie de cicluri mono-
etajate (elementare) care vor avea o parte din aparatele lor cuplate prin procese de
transfer de căldură. Aceste suprapuneri de cicluri frigorifice cu absorbţie, poartă de
numirea de cascade, ca şi la instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de
vapori. Funcţie de parametrii p, T şi ξ ce caracterizează funcţionarea instalaţiilor
frigorifice cu absorbţie sunt definite trei familii de cascade, fiecare familie putând
funcţiona între două valori constante ale uneia din aceste mărimi.
Pentru exemplificare în figura 33 este prezentată varianta unui ciclu cu
dublu efect ce funcţionează între două valori de concentraţie, împreună cu
descompunerea în cicluri elementare.
Calculul acestor cicluri poli-etajate se bazează pe calculul ciclurilor
elementare, urmat de aplicarea ulterioară a metodei superpoziţiei [6]. Pentru fiecare
ciclu elementar ipotezele simplificatoare sunt următoarele:
- sarcina termică a condensatorului este aproximativ egală cu sarcina
termică a vaporizatorului ( q c ≅ q 0 );
ln p q ipg
Cip Gip
pî
q cip
q gjp
Cjp
Gjp
pm
q cjp
V A
pj
q0 qa
Tv Ta T gjp Tcip T gip -1/T
(a)
q gip = 1
Cip q cip = ε ipf
Gip
Vip
Aip
q cjp = ε ipf ε fjp q 0ip = ε ipf q aip = 1

q gjp = ε ipf
Cjp
Gjp
Vjp
Ajp
q 0jp = ε ipf ε fjp q ajp = ε ipf (b)

Fig. 33. Schema (a) şi descompunerea în cicluri elementare (b) a ciclului dublu-efect ce funcţionează
între două valori de concentraţie.
- sarcina termică a absorbitorului este aproximativ egală cu sarcina

termică a generatorului de vapori ( q a ≅ q g );
- se neglijează lucrul mecanic specific al pompei lp.
Dacă se utilizează relaţia pentru eficienţa frigorifică (105) şi se consideră

un flux termic unitar primit de generatorul de vapori, primele două ipoteze
menţionate mai sus devin: q c = q 0 = ε f şi q a = q g = 1 . Notând cu exponenţi „jp”
şi „ip” parametrii caracteristici ciclurilor elementare de joasă respectiv înaltă
presiune, valoarea eficienţei frigorifice pentru ciclu cu dublu efect din fig. 29:
q 0 q oip + q 0jp ε f + ε f ε f
( )
ip ip jp
εf = = ip
= = ε ipf + ε ipf ε fjp = ε ipf 1 + ε fjp (109)
qg qg 1
În general, pentru o instalaţie frigorifică cu absorbţie simplu-efect pentru

climatizare, funcţionând cu amestecul NH3-H2O sau H2O-LiBr se poate estima
valoarea eficienţei frigorifice a ciclului de joasă presiune ε fjp = 0,75 [6]. În aceste
condiţii, variaţia eficienţei frigorifice ε f poate fi reprezentă în funcţie de eficienţa
ciclului de înaltă presiune ε ipf (fig. 34).
εf
1,8
1,6
1,4 H2O-LiBr
1,2
1,0 NH3 –H2O
0,8
0,6
0,4
0,2
0
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 ε ip
f
Fig. 34. Variaţia eficienţei frigorifice a ciclului dublu-efect în funcţie de eficienţa frigorifică a ciclului
de înaltă presiune.
Se constată că prin utilizarea acestui ciclu dublu-efect se obţin creşteri ale

eficienţei frigorifice de 70...80%, comparativ cu ciclul simplu-efect, funcţie de
tipul amestecului utilizat în instalaţie [6].
6. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICĂ DE GAZE
Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de gaze utilizează în calitate

de agent frigorific aerul sau alte gaze necondensabile (azot, hidrogen, heliu,
etc.).Aerul, ca agent frigorific, a fost utilizat cu mult înaintea apariţiei instalaţiilor
cu compresie de amoniac sau bioxid de carbon [3]. Utilizarea aerului are avantajul
absenţei toxicităţii şi posibilităţii obţinerii sale direct din atmosferă, deci fără
costuri suplimentare. Dezavantajele principale ale instalaţiilor frigorifice cu
comprimarea gazelor sunt:
- valori coborâte ale eficienţei frigorifice a ciclului;
- necesitatea unor debite mari de gaze, datorită căldurilor specifice coborâte;
- dimensiuni mari ale aparatelor schimbătoare de căldură, datorită
coeficienţilor de convecţie coborâţi ce caracterizează gazele;
- necesitatea utilizării gazelor perfect uscate, dacă nivelul de temperaturi
coboară sub 0ºC, pentru a evita formarea unor cristale de gheată în
detentorul instalaţiei.
Datorită acestor dezavantaje, instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică
de gaze sunt rar utilizate, fiind întâlnite în special în domeniul condiţionării, cu
agent de lucru aerul, atunci când toxicitatea este un factor hotărâtor.
După tipul proceselor care se desfăşoară în aceste instalaţii se disting:
- instalaţii cu procese în curgere continuă şi în regim staţionar (permanent),
bazate pe ciclul clasic Joule (Brayton) ce se desfăşoară între două adiabate
şi două izobare, utilizându-se pentru compresie şi destindere turbomaşini;
- instalaţii cu procese periodice în regim nestaţionar bazate pe ciclul Stirling
compus din două izoterme şi două izocore. Acest ciclu necesită un
regenerator de căldură ce lucrează în regim nestaţionar.
Utilizarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de gaze în regim
nestaţionar este determinată printre altele de ameliorarea performanţelor
instalaţiilor bazate pe ciclul Joule, care în condiţiile interacţiunii cu surse de
căldură la temperaturi constante determină pierderi exergetice de căldură cauzate
de ireversibilităţile externe (respectiv de diferenţele finite de temperatură care
caracterizează transferul de căldură între agentul de lucru şi sursele de căldură).
6.1. Instalaţia frigorifice cu compresie mecanică de gaze fără

regenerare cu funcţionare în regim staţionar
Schema şi ciclul teoretic în diagrama T-s al instalaţiei frigorifice cu

compresie mecanică de gaze fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar sunt
prezentate în figura 35.
Procesele caracteristice acestei instalaţii sunt următoarele:
(1-2) - compresie adiabată reversibilă în turbocompresor (TC) de la presiunea p1 la
presiunea p2, ceea ce determină o creştere de temperatură de la T1 la T2, superioară
temperaturii mediului ambiant Ta. În cadrul acestui proces se consumă lucru
mecanic de compresie lc;
(2-3) - răcire izobară în răcitorul de gaz (RG) cu scăderea temperaturii de la T2 la
T3 = Ta (proces teoretic), cu apă de răcire;
qr 
RG
3 2 lc 
ld
M
TD TC ~
CF
4 1
q0
p2 = p3
T (a)
T2>Ta
2
3
T3=Ta
p1 = p4
T1=T0
1
T4<T0
4
∆s
s3 = s4 s1 = s2 s
(b)
Fig. 35. Schema de principiu şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de gaze
fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar:
a – schema instalaţiei; b – ciclul teoretic în diagrama T-s;
CM – camera frigorifică; TC – turbocompresor; RG – răcitor de gaz; TD – turbodetentor.
Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze 73
(3-4) - destindere adiabată – izentropă de la presiunea p2 la presiunea p1, ce

determină scăderea de temperatură de la T3 = Ta la T4 < T0 (temperatura mediului
rece). În cadrul acestui proces se produce lucrul mecanic de detentă ld;
(4-1) - încălzirea izobară a agentului de lucru în camera frigorifică (CF) cu
preluarea cantităţii de căldură q0.
Agentul de lucru (agentul frigorific) consumă lucru mecanic în compresor

şi produce lucru mecanic în detentor, eliminându-se astfel pierderile prin laminare
de la instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de vapori. De asemenea, agentul
frigorific preia căldură din camera frigorifică şi o cedează mediului ambiant prin
intermediul unui răcitor de gaze. Deoarece lucrul mecanic de compresie este mai
mare ca lucrul mecanic de detentă, diferenţa este furnizată din exterior de către un
motor electric de antrenare.
Lucrul mecanic total al ciclului rezultă în acest caz:
 kJ 
lt = lc − l d  kg  (110)
 
Lucrul mecanic de compresie, sarcina termica specifică a răcitorului de

gaze, lucrul mecanic de detentă şi sarcina frigorifică specifică se pot determina cu
relaţiile:
 kJ 
lc = c pm ⋅ (T2 − T1 ) = c pm ⋅ (T2 − T0 )   (111)
 kg 
 kJ 
q r = c pm ⋅ (T2 − T3 ) = c pm ⋅ (T2 − Ta )   (112)
 kg 
 kJ 
l d = c pm ⋅ (T3 − T4 ) = c pm ⋅ (Ta − T4 )   (113)
 kg 
 kJ 
q 0 = c pm ⋅ (T1 − T4 ) = c pm ⋅ (T0 − T4 )   (114)
 kg 
Ecuaţia de bilanţ termic se poate scrie:

 kJ 
q0 + lc = q r + l d   (115)
 kg 
de unde rezultă lucrul mecanic specific total al instalaţiei ca fiind:

 kJ 
lt = qr − q0  kg  (116)
 
Eficienţa frigorifică pentru ciclul teoretic este:
q0 q0 1 1 1
ε ft = = = = =
lt qr − q0 qr c ⋅ (T − T ) T − Ta
−
(117)
−1
pm 2 a 2
−1 1
q0 c pm ⋅ (T0 − T4 ) T0 − T4
Ecuaţia adiabatei pentru procesele din cadrul ciclului Joule, funcţie de
coeficientul adiabatic al agentului de lucru este:
p ⋅ v γ = ct. sau (118)
T ⋅ vγ −1 = ct. (119)
1 1 γ −1
− −
rezultă că şi p γ ⋅ v = ct. ⇒ v = ct. ⋅ p γ
⇒ T⋅p γ
= ct. , deci:
1−γ
T⋅p γ
= ct. (120)
p 2 p3
Notându-se raportul de compresie al ciclului β = = se poate scrie
p1 p 4
pentru procesul 1-2:
1−γ
1−γ 1−γ γ −1
T1 =T0 p  γ
T1 ⋅ p1 γ = T2 ⋅ p2γ ⇒ T2 = T0 ⋅  1  ⇔ T2 = T0 ⋅ β γ
(121)
 p2 
iar pentru procesul (3-4):

1−γ
1−γ 1−γ 1−γ
T3 =Ta p  γ
T3 ⋅ p3 γ = T4 ⋅ p4γ ⇒ T4 = Ta ⋅  3  ⇔ T4 = Ta ⋅ β γ
(122)
 p4 
În consecinţă, raportul temperaturilor din expresia eficienţei frigorifice

(117) rezultă:
γ −1
γ −1 T0
−1 ⋅β γ
T2 − Ta T0 ⋅ β − Ta Ta γ
T x − 1 Ta x − 1
Ta
= = ⋅ = a⋅ = ⋅ =
T0 − T4 1−γ
T0 1−γ
T0 1 T0 x − 1
T0 − Ta ⋅ β γ
T
1− ⋅ β γ
a 1−
T0 x x
γ −1 γ −1
T T T
= x⋅ a = 0 ⋅β γ
⋅ a =β γ
T0 Ta T0
(123)
deci, expresia finală a eficienţei frigorifice teoretice, funcţie de raportul de

compresie β, este:
1
ε ft = (124)
γ −1
β γ
−1
Se constată că la creşterea raportului de compresie β eficienţa frigorifică

scade. În cazul procesului real eficienţa frigorifică scade sub cea teoretică, cum se
poate constata din figura 36.
T 2r p2 = p3
2
T2>Ta
3
T3=Ta
p1 = p4
T1=T0
1
T4<T0 4r
4
∆s
s3 = s4 s1 = s2 s
Fig. 36. Ciclul real (în diagrama T-s) al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de gaze fără
regenerare cu funcţionare în regim staţionar.
6.2. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze cu regenerare

internă în regim nestaţionar
Ciclul teoretic în diagramele T-s şi p-v al instalaţiei frigorifice cu

compresie mecanică de gaze cu regenerare internă în regim nestaţionar (Ciclul
Stirling) este prezentat în figura 37.
În cazul acestui ciclu parametrii gazului se modifică nu numai de la un
punct la altul, dar şi în cadrul aceluiaşi punct în timp (regim nestaţionar). Ciclul
Stirling, după care funcţionează în regim nestaţionar instalaţia frigorifică cu
regenerare, îmbunătăţeşte ireversibilităţile interne ale proceselor caracteristice
ciclului Joule şi se compune din două izoterme şi două izocore.
T
v2 = v3 v1 = v4
2 1
Ta
T0 4
3
q0
s3 s2 s4 s1 s
(a)
p
2 qr 
p2
ld 1
p1
Ta = ct.
lt 
p3
3 lc 
p4
4 T0 = ct.
q0
v2 = v3 v1 = v4 v
(b)
Fig. 37. Ciclul teoretic (a - în diagrama T-s; b – în diagrama p-v) al instalaţiei frigorifice cu
compresie mecanică de gaze cu regenerare cu funcţionare în regim nestaţionar
Schema de principiu, pe care se bazează funcţionare instalaţiei frigorifice

cu regenerare, în regim nestaţionar este prezentată în figura 38.
ld Regenerator qr 
Detentor Compresor
(a) p1, v1, T1
q0 lc 
p2
(b) v2
T2
p3
(c) v3
T3
(d) p4, v4, T4
Fig. 38. Schema de principiu a instalaţiei frigorifice cu regenerare, în regim nestaţionar.
Procesele ce caracterizează funcţionarea acestei instalaţii sunt următoarele:

- la trecerea din starea 1 în starea 2 pistonul compresorului se deplasează în
cilindru de la dreapta la stânga (a-b) iar gazul este comprimat izotermic de la
presiunea p1 la presiunea p2. Căldura de comprimare este evacuată cu
ajutorul unei pompe de răcire la temperatura Ta în răcitorul compresorului;
- la trecerea din starea 2 în 3 (b-c) atât pistonul compresor cât şi cel detentor
se deplasează spre stânga cu aceeaşi viteză astfel încât gazul trece din spaţiul
de compresie în cel de destindere. Procesul este deci izocor şi prin
transvazare gazul vine în contact cu umplutura rece a regeneratorului,
micşorându-şi temperatura de la Ta la T0;
- la trecerea din starea 3 în 4 (c-d) se deplasează spre stânga numai pistonul

detentor astfel că gazul se destinde izoterm (T0 = ct.) de la presiunea p3 la p4.
Astfel se preia de la sursa rece cantitatea de căldură q0 pentru menţinerea
constantă a temperaturii T0;
- la trecerea din starea 4 în 1 (d-a) ambele pistoane se deplasează cu aceeaşi
viteză spre dreapta iar gazul este transvazat izocor din spaţiul de destindere
în cel de comprimare. In acest proces gazul se încălzeşte în contact cu
umplutura caldă a regeneratorului pe care o răceşte. În continuare procesele
se repetă.
Mişcarea pistoanelor este efectuată prin intermediul unor mecanisme bielă-

manivelă iar transvazările pe ciclu se realizează cu ajutorul unor supape comandate
de nişte came antrenate de mişcarea pistoanelor.
Puterea frigorifică specifică a gazului obţinută în procesul de destindere
izotermic 3-4 la temperatura T0 este:
V V p
q 0 = lT0 = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 4 = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 1 = ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 3 =
V3 V2 p4 (125)
= aria s 3 − 3 − 4 − s 4
Lucrul mecanic în compresia izotermă 1-2 la temperatura Ta este:

V
lTa = q r = ν ⋅ R ⋅ Ta ⋅ ln 1 = aria s1 − 1 − 2 − s 2 (126)
V2
Căldura cedată de gaz în procesul izocor 2-3 este preluată de umplutura

regeneratorului în procesul izocor 4-1, având expresia:
q rg = c v ⋅ (Ta − T0 ) = aria s 2 − 2 − 3 − s 3 = aria s1 − 1 − 4 − s 4 (127)
Lucrul mecanic total al ciclului rezulta în consecinţă:

( ) ( )
l t = lTa − lT0 = q a + q rg − q 0 + q rg = q a − q 0 =
V1 (128)
= ν ⋅ R ⋅ (Ta − T0 ) ⋅ ln = aria 1 − 2 − 3 − 4 − 1
V2
În aceste condiţii, eficienţa frigorifică a ciclului Stirling este:

V
ν ⋅ R ⋅ T0 ⋅ ln 1
q V2 T0 1
εS = 0 = = = = εC (129)
V Ta − T0 Ta
ν ⋅ R ⋅ (Ta − T0 ) ⋅ ln 1
lt
−1
V2 T0
unde: εC este eficienţa frigorifică a ciclului Carnot format din 2 adiabate şi 2

izoterme.
7. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU EJECTIE
Instalaţiile frigorifice cu ejecţie îşi bazează funcţionarea tot pe ciclul

Carnot inversat, compresia vaporilor de agent frigorific realizându-se, în acest caz,
cu ajutorul ejectoarelor. Principial, în aceste instalaţii se poate utiliza orice agent
frigorific, în prezent însă se întâlnesc numai instalaţii care utilizează apa ca agent
frigorific numite şi instalaţii frigorifice cu jet de abur.
Apa ca agent frigorific are o seamă de avantaje, legate de preţul coborât,
netoxicitate, absenţa pericolului de explozie, căldură de vaporizare mare (la 0ºC, r
= 2500 kJ/kg). În schimb, utilizarea apei necesită presiuni de lucru foarte coborâte
şi volume mari (la 0ºC corespunde o presiune de vaporizare de 0,00608 bar,
volumul specific al vaporilor fiind 1211 m3/kg) şi este limitată de punctul triplu (T
= 0,0098 ºC). Din aceste cauze, apa nu se utilizează ca agent frigorific în instalaţiile
frigorifice cu compresie mecanică de vapori. În cazul instalaţiilor frigorifice cu
ejecţie, utilizarea apei ca agent frigorific permite folosirea aburului ca agent primar
în ejector, ceea ce, mai ales când acest abur este extras prin prizele unei turbine de
cogenerare, poate conduce la avantaje energetice şi economice sensibile.
Domeniul de utilizare cel mai indicat pentru aceste instalaţii este cel al
condiţionării aerului, unde nivele de frig necesare sunt mai ridicate sau cel al
producerii apei reci (8...12 ºC) necesară unor răciri industriale, în special în
industria chimică şi alimentară. Posibilitatea utilizării aburului produs în regim de
cogenerare în instalaţiile de condiţionare, conduce şi la mărirea puterii electrice
realizate în acest regim, precum şi la aplatizarea curbei clasate a necesarului de
căldură în perioada de vară, efecte favorabile pentru centrala electrică de
cogenerare, care trebuie avute în vedere la alegerea tipului de instalaţie frigorifică
pentru condiţionare.
Un avantaj important al acestor instalaţii este fiabilitatea ridicată datorită
absenţei pieselor în mişcare, nefiind practic necesar un personal de exploatare. În
acelaşi timp ele se pot realiza la capacităţi mari de răcire.
Instalaţiile frigorifice cu ejecţie se construiesc, de obicei, după două
scheme principale: cu condensator de suprafaţă (în circuit închis) şi cu condensator
de amestec (în circuit deschis) [3].
Instalaţia în circuit închis are avantajul recuperării condensatului,
gabaritului mai redus şi posibilităţii montării în imediata apropiere a
consumatorului. Dezavantajele instalaţiei constau în costul mai ridicat şi în
prezenţa unor echipamente suplimentare (pompe, regulatoare de nivel şi presiune,
ventile).
Instalaţia în circuit deschis necesită, în general, un consum mai redus de
abur primar şi este mai ieftină, în schimb, nu permite returnarea condensatului,
ceea ce constituie un dezavantaj important, în special, în cazul alimentării cu abur
de la o centrală electrică de cogenerare.
In continuare se va trata doar instalaţia în circuit închis, principiul de
funcţionare al celor două variante constructive fiind acelaşi.
Schema instalaţiei frigorifice cu jet de abur în circuit închis este prezentată
în figura 39. În instalaţie se realizează trei circuite: circuitul aburului primar,
circuitul agentului frigorific şi circuitul purtătorului de frig. Agentul frigorific
utilizat este apa care circulă printr-o instalaţie cu vapori clasică (ciclul 1234561)
cuplată cu o instalaţie frigorifică simplă (ciclul 237892).
1
m& p
SI E
6 8
(2’+8)
CZ F Qcz m& V
8’
5
PÎ (2+9) V
9’
Q0
4 Qc
P
C
3
7
VL
Fig. 39. Schema instalaţiei frigorifice cu jet de abur

E – ejector; V – vaporizator; VL – ventil de laminare, C – condensator; P – pompă; CZ – cazan; PÎ –
preîncălzitor, F – focar; SI – supraîncălzitor.
Reprezentarea în diagrama T-s este calitativă (fig. 40) datorită debitelor

diferite care circulă prin cele două circuite cuplate, debitul de vapori (abur primar)
produs de cazan este m& p şi cel de vapori reci antrenaţi din vaporizator m& V . Se
defineşte astfel factorul de debit sau consumul specific de abur λ ca fiind raportul
dintre debitul de abur produs de cazan (generatorul de abur) şi debitul de apă ce
circulă prin instalaţie frigorifică:
m& p
λ= . (130)
m& V
Inversul consumului specific de abur poartă denumirea de coeficient de

injecţie sau factor de ejecţie:
Instalaţii frigorifice cu ejectie 81
1 m& V
u= = . (131)
λ m& p
T
C
TCZ 5 61
4
[λ kg] 9
2 9’
TC
3
[1 kg]
TV
7 2’ 8’ 8
s
Fig. 40. Ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu jet de abur în diagrama T-s.
Aburul primar produs în generatorul de abur (1), se destinde adiabatic în

ajutajul ejectorului E până în starea (2’) corespunzătoare presiunii din vaporizatorul
instalaţiei (V) pv. In camera de amestec a ejectorului aburul primar (2’) se amestecă
cu aburul produs în vaporizator (8). Amestecul (8’) este comprimat adiabatic în
difuzorul ejectorului (8’-9’) până la presiunea din condensator pc. Comprimarea,
respectiv creşterea presiunii aburului în difuzorul ejectorului se realizează pe baza
scăderii energiei cinetice. În condensatorul C aburul condensează izobar-izoterm
(9’-3), cedând căldura Qc unui agent termic de răcire. Condensatul format se
împarte în două direcţii. O parte ( m& p ) este comprimat şi trimis la generatorul de
abur, unde se preîncălzeşte până la temperatura de saturaţie (4-5), apoi vaporizează
(5-6) şi se supraîncălzeşte (6-1). Cealaltă parte a condensatului ( m& V ) este laminată
(3-7) până la presiunea pv, apoi vaporizează în vaporizatorul V (7-8). În procesul de
vaporizare se primeşte căldura Q0 de la mediul răcit prin intermediul unui purtător
de frig
Pentru determinarea consumului specific de abur λ, se scrie ecuaţia de
bilanţ termic a ejectorului, pentru 1 kg de abur absorbit din vaporizator:
λ ⋅ (h1 − h2 ' ) = (1 + λ ) ⋅ (h9 ' − h8' ) . (132)

Înlocuind procesul de comprimare din difuzorul ejectorului (8’-9’) cu două

procese separate pentru aburul primar (2’-2) şi vaporii reci antrenaţi din
vaporizator (8-9), se poate scrie:
(1 + λ ) ⋅ (h9' − h8' ) = λ ⋅ (h2 − h2' ) + h9 − h8 , (133)
de unde se obţine:
h9 − h8
λ= . (134)
h1 − h2
Debitul masic de vapori reci se determină cu relaţia:
m& V =
Q0
[kg / s ] , (135)
q0
unde q0 este sarcina frigorifică specifică:
q 0 = h8 − h7 [kJ / kg ] . (136)
Rezultă imediat debitul masic de abur primar:
m& p = λ ⋅ m& V [kg / s ] . (137)
Puterea termică a condensatorului este:
( )
Qc = m& p + m& V ⋅ (h9' − h3 ) [kW ] (138)
Puterea termică a cazanului se determină, neglijând efectul pompei

( h3 ≅ h4 ), cu relaţia:
Qcz = m& p ⋅ (h1 − h3 ) [kW ] . (139)
Eficienţa frigorifică a ciclului este:
Q0 m& v h8 − h3 h − h3
εf = = ⋅ =u⋅ 8 , (140)
Qcz m& p h1 − h3 h1 − h3
iar eficienţa ciclului de încălzire:
Qc Q0 + Qcz Q
COP = = = 1+ 0 = 1+ ε f (141)
Qcz Qcz Qcz
Instalaţii frigorifice cu ejectie 83
Ciclul real al instalaţiei frigorifice cu jet de abur se deosebeşte de cel

teoretic din cauza imperfecţiunilor proceselor gazodinamice şi a construcţiei
ejectorului. Apar astfel pierderi în ajutaj, în camera de amestec şi în difuzor, care
conduc la necesitatea măririi debitului de abur primar.
O altă deosebire a ciclului real se datorează schimbului de căldură din
vaporizator şi condensator, care are loc la diferenţe finite de temperatură. In cazul
utilizării aparatelor cu amestec, acest efect se poate neglija.
8. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE
Exploatarea corectă a instalaţiilor frigorifice trebuie să asigure în general

[5]:
- menţinerea în spaţiile frigorifice a parametrilor aerului (temperatură,
umiditate, viteză) ceruţi de procesele tehnologice;
- realizarea unor costuri de exploatare cât mai reduse (consumuri reduse
de energie, apă, agent frigorific, ulei, etc.);
- o bună fiabilitate şi o lungă durată de exploatare a instalaţiei prin
realizarea unei bune întreţineri a utilajelor.
Se consideră în general că instalaţia frigorifică lucrează corect atunci când
se observă următoarele:
- brumarea conductelor de aspiraţie până la flanşa compresorului; aceasta
arată că vaporizatorul este bine alimentat cu lichid, fapt care face ca
vaporii să fie încă umezi la ieşirea din vaporizator şi saturaţi la aspiraţia
în compresor;
- conducta de refulare a compresorului este fierbinte (aceasta arată că
vaporii aspiraţi de compresor nu sunt nici umezi şi nici supraîncălziţi);
- nu se aud bătăi în interiorul cilindrilor (aceasta indică lipsa loviturilor
de lichid provocate de aspiraţia vaporilor umezi).
Realizarea în practică a semnelor exterioare de bună funcţionare depinde în
mod esenţial de deschiderea corespunzătoare a ventilului de reglaj. Cu ajutorul lui
se realizează în permanenţă un echilibru între capacitatea vaporizatorului şi a
compresorului instalaţiei frigorifice.
Prezenţa semnelor de bună funcţionare nu coincide întotdeauna cu existenţa
unei exploatări economice. Astfel, în practică, datorită unor neglijenţe de
întreţinere şi exploatare se depun pe suprafeţele de schimb de căldură straturi de
ulei, piatră, zăpadă, care înrăutăţesc coeficientul global de schimb de căldură şi
reduc capacitatea de transfer de căldură a vaporizatoarelor şi condensatoarelor
frigorifice.
La micşorarea transferului de căldură în vaporizator se produce scăderea
debitului de vaporizare, deoarece compresorul continuă să aspire la debitul său
normal, mai mare. O dată cu scăderea temperaturii de vaporizare se produce însă,
pe de o parte, o tendinţă de creştere a sarcinii termice la vaporizator, concomitent
cu scăderea capacităţii compresorului (coeficientul de debit şi productivitatea
volumetrică scad), ajungându-se în final la o asemenea temperatură de vaporizare
care să coreleze aceste două capacităţi frigorifice. Acest fenomen poartă denumirea
de autoreglarea instalaţiilor frigorifice.
Ca urmare a acestei noi corelări rezultă că şi în aceste cazuri se pot obţine
semne de bună funcţionare economică datorită modificării temperaturilor de
vaporizare şi condensare, care conduc la consumuri mai mari de energie pentru
acelaşi efect de răcire. Pentru ca instalaţia să lucreze economic se recomandă ca
temperatura de condensare a agentului frigorific să fie cât mai scăzută, această
situaţie conducând la o eficienţă frigorifică mai mare. La un grad de creştere a
temperaturii de condensare are loc o reducere a capacităţii compresorului, ca
urmare a reducerii coeficientului de debit însoţită de o creştere a consumului de
putere pentru compresor. În plus, odată cu creşterea temperaturii de condensare are
Exploatarea instalaţiilor frigorifice 85
loc şi o creştere însemnată a temperaturii vaporilor comprimaţi, fapt care poate crea
probleme la ungerea compresorului (cocsificarea uleiului). Temperatura de
condensare la o instalaţie dată depinde de debitul şi de temperatura agentului de
răcire (aer sau apă), precum şi de modul de întreţinere şi exploatare a instalaţiei.
Folosirea unui debit mai mare de agent de răcire produce scăderea numai
până la o anumită limită a temperaturii de condensare, după care creşterea debitului
de agent de răcire reprezintă de fapt o risipă. Utilizarea pentru răcire, a unor
temperaturi mai scăzute reprezintă un avantaj net pentru funcţionarea economică a
instalaţiei. La valori ridicate ale temperaturii de condensare cauzele trebuie căutate
în deficienţele de întreţinere a suprafeţei condensatorului şi anume: depunerea de
ulei şi piatră de o parte şi de alta a suprafeţelor de schimb de căldură, precum şi
existenţa aerului în condensator. Straturile de ulei şi piatră înrăutăţesc coeficientul
global de transfer de căldură în condensator, iar aerul din interiorul instalaţiei
produce creşterea presiunii de condensare.
Pentru realizarea unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei frigorifice
este necesar ca, pe lângă respectarea principiilor de funcţionare precum şi a
regulilor de punere în funcţionare, oprire şi reglare amintite, să se asigure şi o
întreţinere corectă a utilajelor din instalaţie în timpul exploatării.
În cele ce urmează se vor indica principalele măsuri necesare în timpul
exploatării instalaţiilor cu amoniac. La nivelul compresoarelor, pentru asigurarea
ungerii corecte este necesară folosirea unui ulei care să corespundă condiţiilor de
funcţionare şi recomandărilor întreprinderilor constructoare. Se recomandă ca după
1500-2000 h de funcţionare să se facă înlocuirea uleiului după o prealabilă curăţire
a carterului şi circuitului de ungere. Se recomandă menţinerea unui nivel
corespunzător al uleiului din carter. Dacă este necesar se va purja uleiul şi curăţa
circuitul înainte de introducerea unor noi cantităţi. Atunci când uleiul rămas în
maşină este corespunzător, încărcarea se poate face şi în timpul funcţionării
compresorului.
Verificarea şi reglarea ungerii se execută cu ajutorul manometrului de ulei
şi al ventilului montat pe corpul presetupei. Pentru o funcţionare normală se
recomandă ca presiunea uleiului să fie cu 0,5-1,5 bar mai mare decât cea de
aspiraţie. Atunci când presiunea de ulei nu poate fi reglată la valoarea dorită, se
verifică dacă pompa nu aspiră aer pe la garnituri, dacă nu este înfundat filtrul,
conductele şi canalele de trecere a uleiului. La nevoie se înlocuiesc garniturile de
clingherit ale pompei şi se spală filtrul, circuitele de ulei şi chiar carterul.
Verificarea ungerii trebuie urmărită şi prin observarea modului în care se încălzesc
diferitele părţi ale compresorului.
Curăţarea filtrului de aspiraţie se execută periodic mai ales la instalaţiile
noi. La prima punere în funcţiune, filtrul se dublează cu pânză care are rolul de a
opri pătrunderea în compresor a impurităţilor din instalaţie. Periodic se demontează
filtrul, fie pentru a spăla cu petrol această pînză, fie pentru a o înlocui; prezenţa
pânzei este necesară circa 2-3 ani de la punerea în funcţiune a instalaţiei după care
poate rămâne numai sita filtrului.
Întreţinerea condensatoarelor, indiferent de tipul de condensator comportă
următoarele operaţii:
- Curăţirea suprafeţei de transfer de căldură pe partea agentului frigorific;
Datorită eficacităţii limitate a separatoarelor de ulei, este antrenată în condensator
şi o anumită cantitate de ulei, care se prezintă fie ca atare, fie sub forma unei
pelicule pe suprafaţa ţevii. În primul caz, volumul ocupat de ulei dezafectează
realmente o parte din suprafeţele de răcire, iar în al doilea caz stratul de ulei
înrăutăţeşte schimbul de căldură.
La condensatoarele multitubulare de amoniac, uleiul se adună într-o domă,
de unde trebuie evacuat periodic la intervale stabilite în practica de exploatare.
La condensatoarele atmosferice de amoniac uleiul se scurge în rezervor şi
trebuie evacuat periodic din doma de la partea inferioară a acestuia. Dacă instalaţia
nu posedă rezervor, se montează robinete de purjare la punctele cele mai joase ale
colectoarelor.
Operaţia de îndepărtare a stratului aderent de ulei este curent denumită
dezuleiere: ea este în general dificilă, impune scoaterea din funcţiune a instalaţiei,
dar este necesară mai ales la instalaţiile la care separarea uleiului nu a fost bine
efectuată.
Dezuleierea se poate opera prin dizolvarea stratului de ulei cu petrol sau
motorină, după care se face suflarea cu abur supraîncălzit şi apoi cu aer comprimat.
Această lucrare se mai poate face cu atenţie deosebită, prin oprirea apei de răcire şi
trimiterea da vapori calzi de agent în condensator, avîndu-se grijă să nu fie depăşită
presiunea maximă de lucru.
- Curăţarea suprafeţei de transfer de căldură pe partea apei. În funcţie de
duritatea apei de răcire, sărurile conţinute de aceasta se depun sub formă de piatră
pe suprafaţa de contact, fapt care înrăutăţeşte transmiterea căldurii şi măreşte
consumul de energie pentru acelaşi efect de răcire.
Atunci când grosimea stratului de piatră depăşeşte 0,5 mm este necesară
înlăturarea lui, operaţie posibilă numai după golirea condensatorului de agent
frigorific.
La condensatoarele multitubulare, înlăturarea pietrei se face cu ajutorul
periilor de sârmă sau cu ajutorul unei freze speciale introduse în interiorul ţevilor
de apă după demontarea capacului.
La condensatoarele atmosferice, piatra este îndepărtată prin ciocănire şi
raşchetare. Este necesar ca periodic să se facă şi curăţirea pietrei de pe stropitoarele
de apă, asigurându-se în acest fel o bună distribuţie a apei pe suprafaţa exterioară a
aparatului.
La toate tipurile de condensatoare operaţia de curăţire a pietrei poate fi
uşurată prin recircularea timp de 24 h a unei soluţii de 6-8% acid formic, care are
ca efect înmuierea stratului de piatră.
- Îndepărtarea aerului (dezaerarea). Pătrunderea aerului în instalaţie are
loc cu ocazia demontării diferitelor aparate sau prin neetanşeităţile circuitului de
joasă presiune, atunci cînd presiunea scade sub cea atmosferică. Deoarece aerul ca
atare nu poate condensa, presiunea sa se adună, conform legii lui Dalton, la cea
proprie a agentului frigorific, mărind presiunea de condensare şi ca urmare,
consumul de energie al instalaţiei.
Îndepărtarea aerului din instalaţie se face în general la partea superioară a
rezervorului sau a condensatorului, folosind fie procedeul de dezaerare continuă,
fie cel periodic. Folosind aparatele de dezaerare continuă, eliminarea aerului are loc
în timpul funcţionării instalaţiei; dar întrucât în acest timp are loc în condensator o
amestecare continuă a vaporilor de agent cu aerul, se recomandă ca priza pentru
dezaerare să se facă la partea superioară a rezervorului, adică acolo unde această

amestecare continuă nu se mai produce.
La dezaerarea periodică trebuie oprită instalaţia, lăsîndu-se în funcţiune cel
puţin 1/2 oră sistemul de răcire a condensatorului. Se racordează un capăt al unui
furtun la ştuţul de dezaerare de pe condensator, celălalt capăt fiind introdus într-un
vas cu apă; se deschide robinetul de dezaerare în aşa fel încât să nu se audă
„trosnituri” în apă şi să se poată urmări bulele de aer ce se ridică la suprafaţa
vasului cu apă. Operaţia se consideră terminată atunci când presiunea citită pe
manometrul de pe condensator se apropie de presiunea corespunzătoare
temperaturii apei de răcire.
Verificarea etanşeităţii este o alta operaţie importantă în verificarea
funcţionarii corecte a instalaţiilor frigorifice. Pentru a nu se produce pierderea
încărcăturii de agent frigorific se face periodic verificarea etanşeităţii la
condensator.
La condensatoarele multitubulare pentru amoniac se efectuează verificarea
lunară a conţinutului de agent în apa de răcire cu ajutorul, de exemplu, a reactivului
Nessler (K2HgI4). Dacă se adaugă câteva picături din acest reactiv în proba de apă,
se produoe o coloraţie galbenă atunci când conţinutul de NH3 este redus şi un
precipitat roşu când conţinutul este ridicat.
La condensatoarele atmosferice cu NH3 apariţia porilor se face observată
atât prin formarea de piatră la locul respectiv cât şi prin miros. Porii vor fi înlăturaţi
prin sudare numai după golirea instalaţiei de amoniac.
Întreţinerea vaporizatoarelor pentru răcirea lichidelor necesită efectuarea
periodică a următoarelor operaţii:
- Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului frigorific;
Odată cu agentul frigorific lichid pătrunde în vaporizator şi uleiul care nu a putut fi
separat în separatorul de ulei sau calele de ulei. În vaporizator uleiul blochează o
parte din suprafaţa de răcire şi totodată înrăutăţeşte transferul de căldură prin
formarea unui strat de ulei pe suprafaţa conductelor.
Pentru a evita aceste dezavantaje, este necesar săptămânal evacuarea
uleiului din vaporizator. În scopul asigurării unei separări mai bune se recomandă
purjarea la câteva ore după oprirea instalaţiei, realizându-se prin încălzire şi
reducerea vâscozităţii uleiului. Dacă instalaţia permite, încălzirea vaporizatorului
se poate face cu ajutorul vaporilor calzi refulaţi din compresor.
În orice caz, scoaterea uleiului din vaporizator presupune ca presiunea din
interiorul acestuia să fie superioară celei atmosferice.
Atunci când pe suprafaţa interioară a vaporizatorului s-a depus un strat
aderent de ulei dezuleierea poate avea loc în mod asemănător cazului descris la
condensator.
- Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului
intermediar. În timpul exploatării, din agentul intermediar se depun substanţele
insolubile (de obicei, cloraţi) care reduc intensitatea transferului de căldură.
Acestea se vor îndepărta cel puţin o dată pe an. La vaporizatoarele multitubulare,
pentru uşurarea operaţiei se poate folosi o soluţie de acid clorhidric 10%, după care
se execută o spălare cu apă pentru înlăturarea excesului de acid.
Apariţia depunerilor în saramuri (purtători de frig) este micşorată prin
decantare şi filtrare bună la introducerea saramurii în circuit.
- Verificarea etanşeităţii la instalaţiile cu amoniac se poate efectua cu

ajutorul reactivului Nessler.
- Verificarea concentraţiei şi pH-lui din saramură. În timpul exploatării
poate avea loc, în special la bazinele deschise, o diluare a saramurii provocate de
condensarea umidităţii din aer. Pentru a evita îngheţarea pe ţevile vaporizatorului a
saramurii diluate este necesară verificarea periodică a concentraţiei. În acest scop
este folosit densimetrul, după ce saramura s-a încălzit la temperatura de 15°C,
corespunzătoare indicaţiilor din tabele. În lipsa densimetrului se poate recurge la
cântărirea cu precizie a unui litru de saramură.
Când concentraţia saramurii este insuficientă, se va dizolva o cantitate de
sare cu ajutorul unei părţi de saramură, în vasul special prevăzut în acest scop (nu
se admite folosirea altei sări). Verificarea periodică a PH-ului saramurii evită în
general corodarea circuitului de agent intermediar.
În general există tendinţa de scădere a pH-lui. Pentru readucerea lui la
valoarea de 7,5-8, se foloseşte hidroxid de sodiu (sodă caustică) sau de calciu (apă
de var), verificarea făcându-se, aşa cum s-a arătat la prepararea saramurii, cu
ajutorul indicatorilor chimici. De asemenea., este necesară introducerea periodică
de pasivatori pentru coroziune.
Întreţinerea vaporizatorului pentru răcirea aerului necesită efectuarea
periodică a următoarelor operaţii:
- Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului frigorific.
La instalaţiile cu amoniac, întrucât separarea completă a uleiului nu este posibilă,
stratul de ulei depus la vaporizatoare se îndepărtează prin "dezuleiere". Aceasta se
poate face prin suflarea cu aer a vaporizatorului, fie cu ajutorul vaporilor calzi de
agent. Suflarea cu aer se execută după vacuumarea vaporizatorului, prin partea
superioară a acestuia. Uleiul se adună în partea inferioară unde va fi purjat.
Dezuleierea cu vapori calzi de agent se poate face numai la instalaţiile prevăzute cu
posibilităţi de decongelare cu gaze calde, uleiul adunându-se în punctele de colec-
tare.
- Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea aerului. În timpul
exploatării se produce depunerea sub formă de zăpadă a umidităţii din aer, fapt care
conduce la înrăutăţirea transferului de căldură şi la creşterea consumului de
energie. Când grosimea stratului de zăpadă depăşeşte circa 5 mm este necesară
îndepărtarea lui. Este recomandabilă decongelarea răcitorului de aer de la tunelele
de refrigerare şi congelare după fiecare şarjă răcită.
- Verificarea etanşeităţii. Se face cel puţin lunar pentru a se evita
deprecierea mărfurilor depozitate în contact cu aerul viciat.
Întreţinerea suprafeţelor cu răcire directă presupune următoarele operaţii
periodice:
- Curăţarea suprafeţei interioare de depunerile din saramură. Operaţia se
face cu vaporizatoarele pentru răcirea lichidelor, adică prin spălarea cu apă şi dacă
este cazul, prin vehicularea unei soluţii de acid clorhidric 10% urmată de o bună
spălare cu apă.
- Curăţarea suprafeţei exterioare de stratul de zăpadă se efectuează ca şi
la vaporizatoarele pentru răcirea aerului prin raşchetarea sau stropirea cu apă.
Uneori se foloseşte decongelarea cu saramură de 25°C, încălzită cu ajutorul
vaporilor calezi refulaţi de compresor.
- Îndepărtarea aerului provenit din neetanşeităţile de pe conductele de

aspiraţie. Aerul pătruns se adună de obicei la punctele cele mai înalte ale
instalaţiei, fiind evacuat periodic prin robinetele de dezaerisire special prevăzute
în acele locuri (partea superioară a elementelor de răcire). Prezenţa aerului se
constantă prin faptul că în acea porţiune instalaţia "debrumează". Verificarea
etanşeităţii se face săptămânal în scopul evitării pierderilor de saramură.
Defecte de funcţionare ale instalaţiilor frigorifice.
Atunci când în practică nu sunt respectate principiile de realizare, exploatare şi
întreţinere corectă a instalaţiilor frigorifice, în timpul funcţionării acestora nu Mai
pot fi observate semnele care indică o exploatare corectă. Astfel, se pot produce
modificări anormale ale temperaturilor şi presiunilor de refulare şi aspiraţie,
brumări şi bătăi la compresoare, precum şi nerealizarea temperaturilor în spaţiile
frigorifice. În tabelul 8 se prezintă câteva din semnele cele mai importante care
indică funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor frigorifice, cauzele care le-au produs
şi măsurile de remediere [5].
Tabelul 8. Defecte de funcţionare la instalaţiile frigorifice [5]
Semne de funcţionare
Cauze Măsuri de remediere
defectuoasă
- Se verifică debitul şi presiunea pompelor de apă;
Apă de răcire insuficientă la
- Se măreşte debitul de apă proaspătă;
condensator
- Se verifică distribuţia apei la condensator;
- Îndepărtarea pietrei
Blocarea suprafeţei de transmitere a
- Îndepărtarea uleiului
condensatorului
- Dezuleierea
- Se verifică scurgerea lichidului din condensator
1. Presiune de refulare prea Blocarea unei cantităţii de lichid în (deschiderea robinetelor de pe conductele de li-
ridicată şi temperatura de pe condensator, care reduce suprafaţa de chid şi de egalizare);
manometrul de refulare mult mai schimb de căldură - Scoaterea unei cantităţi de agent din instalaţii
mare decât, a apei de răcire (fără rezervor de lichid)
folosite (în mod normal - Se verifică dacă încălzirea panourilor este
temperatura de condensare Repartizarea neuniformă a vaporilor uniformă şi se iau masuri de modificarea
trebuie să fie cu cca 5°C mai ri- în diversele panouri de condensator legăturilor pentru a asigura distribuţia corectă a
dicată decât temperatura medie a vaporilor.
apei de răcire) - Se verifică dacă numărul de compresoare în
Suprafaţa insuficientă a funcţiune corespunde celui proiectat şi dacă este
condensatorului nevoie se reduce sarcina instalaţiei prin oprirea
unor compresoare.
- Se reduce capacitatea compresorului;
Capacitatea compresorului prea mare
- Se măreşte suprafaţa vaporizatorului (dacă este
faţă de vaporizator
posibil)
Prea puţin agent frigorific în instalaţie - Se completează cu agent
Oprirea ventilatoarelor, agregatelor - Se verifică cauzele opririi şi se
2. Scăderea rapidă şi continuă a sau pompelor repun în funcţiune
presiunii de aspiraţie Concentraţia mai mică sau mai mare - Sa verifică concentraţia şi se aduce la cea
decât normală a agentului intermediar normală
3. Presiunea de aspiraţie mare, - Se reduce deschiderea robinetului de reglaj
Robinetul de reglaj prea mult deschis
cilindri de compresor brumaţi, manual
conducta de refulare rece. Blocarea deschisă a flotorului - Se demontează şi se deblochează flotorul
Indiferent de cauze pentru Flotorul montat prea sus - Se montează mai jos
protejarea compresorului se - Se pune un separator mai mare
procedează astfel: Separator de lichid prea mic
- Se dublează separatorul existent cu un altul
- se închide robinetul de aspiraţie; - Se scoate filtrul din conducta de alimentare
- se opreşte alimentarea cu lichid Nu se scurge lichidul din separator
- Se pune conductă cu diametru mai mare
şi răcirea cilindrilor; spre vaporizator
- Se montează separatorul mai sus
- se deschide treptat aspiraţia;
- se supraveghează presiunea la
ulei pentru a nu se produce deza- Robinetul de injecţii (şpriţ) prea mult
- Se reduce deschiderea ventilului
morsarea pompei din cauza deschis
vacuumului.
4. Creşterea bruscă a presiunii de Prea mult agent în instalaţie - Se scoate agent din instalaţie
aspiraţie şi refulare însoţită de
brumarea cilindrilor, pentru o Robinetul de reglaj prea mare faţă de - Se înlocuieşte robinetul de reglaj cu unul
deschidere mică a robinetului de vaporizator corespunzător
reglaj
Robinetul cu flotor prea mare faţă de
5. Creşterea bruscă, periodică a - Se schimbă doza sau tot flotorul
vaporizator
presiunii de aspiraţie, însoţită
Creşterea bruscă a sarcinii termice - Se anunţă în prealabil mecanicul în cazul
uneori de înec cu lichid
(deschideri de uşi la tunele) deschiderii de uşi la tunelele în funcţiune
Se introduc circuite noi calde la
- Se reduce reglajul la circuitul în funcţiune şi
6. Creşterea bruscă a presiunii de instalaţiile cu răcire directă
apoi se deschide treptat robinetul de aspiraţie a
aspiraţie, însoţită uneori de înec Se alimentează cu agent intermediar
circuitului cald, supraveghindu-se atent
cu lichid din acelaşi răcitor, noi circuite calde,
compresorul
din instalaţiile cu răcire indirectă
- Se măreşte numărul de compresoare şi se reface
7. Presiunea de aspiraţie scade
reglajul
greu ca şi temperatura din spaţiile Compresoare insuficiente în funcţiune
- Se verifică încărcarea în spaţiile răcite
răcite, deşi reglajul este normal
- Se verifică dacă nu sunt defecte compresoarele
Presiunea de refulare ridicată - Se remediază conform celor indicate la punctul 1
Presiunea de aspiraţie scăzută - Se remediază conform celor indicate la punctul 3
8. Temperatura de refulare ri-
- Se injectează lichid în conducta de aspiraţie
dicată
Raport de compresie prea mare (şpriţ)
- Se trece la compresia în mai multe trepte
Uzare segmenţi - înlocuire
Defectarea supapei de aspiraţie,
- Verificarea şi la nevoie înlocuirea
refulare, siguranţă
9. Scăderea capacităţii com-
Filtrul de aspiraţie înfundat - Se verifică şi se curăţă filtrul
presorului
- Se iau măsuri de reducere a presiunii de refulare
Presiunea de aspiraţie scăzută sau cea
- Se reglează corespunzător alimentarea cu agent a
de refulare ridicată
vaporizatorului
10. Oscilaţii mari la manometrul Blocarea clapetelor supapelor de
de aspiraţie şi bătăi la supapele de aspiraţie din cauza murdăriei (ulei - Verificarea supapei de aspiraţie
aspiraţie ars)
11. Bătăi neregulate la supapele Blocarea clapetelor supapelor de
- Verificarea supapei de refulare
de refulare refulare din cauza murdăriilor
12. încălzirea excesivă a ci-
Clapete sparte la supapele de refulare - înlocuirea clapetelor sparte
lindrilor de compresor
- Se verifică presiunea pompei de ulei
13. încălzire lagăre şi cilindri Ungere defectuoasă
- Se verifică dacă uleiul nu e prea puţin vâscos
14. Consum mare de ulei, refulat Presiunea prea mare în pompa de ulei - Reglarea presiunii de ulei
din compresor în instalaţie Segmenţi uzaţi - Înlocuirea segmenţilor
- Se verifică îmbinările pe partea de aspiraţie a
15. Dezamorsarea pompei de ulei Aspiră aer la îmbinările demontabile
pompei
Suprafaţa de răcire mică - Se măreşte suprafaţa de răcire
16. Nu se realizează temperaturile
Nu circulă bine purtătorul de frig
în spaţiile răcite - Se verifică dacă circuitul nu este înfundat cu aer
(saramura) în elementele de răcire
ANEXE
Anexa 1. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale amoniacului (R 717)
Tabelul 9. Proprietăţile termodinamice ale amoniacului pe curba de saturaţie [17]
Formula chimică NH3 Masa moleculară: 17,03 kg/kmol Temperatura critică: 132,35 ºC
Punctul normal de fierbere: -33,5 K Presiunea critică: 113,53 bar
Densitatea critică: 235 kg/m3
Temperatura Presiunea Presiunea Volum specific Densitate Entalpie Căldura Entropie
absolută efectivă Lichid Vapori Lichid Vapori Lichid Vapori latentă de Lichid Vapori
vaporizare
[°C] [bar] [bar] [dm3/kg] [m3/kg] [kg/dm3 ] [kg/m3 ] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg.K] [kJ/kg.K]
-70 0,109 -0,904 1,378 9,006 0,725 0,111 189,62 1656,48 1466,86 0,6915 7,9120
-60 0,219 -0,794 1,401 4,702 0,713 0,212 232,95 1674,30 1441,35 0,8996 7,6617
-50 0,408 -0,605 1,424 2,625 0,702 0,380 276,58 1691,37 1414,79 1,0995 7,4396
-40 0,717 -0,296 1,449 1,551 0,690 0,644 320,55 1707,56 1387,01 1,2921 7,2410
-35 0,931 - 0,082 1,462 1,215 0,683 0,823 342,67 1715,27 1372,60 1,3858 7,1494
-34 0,979 -0,034 1,465 1,159 0,682 0,862 347,11 f716,78 1369,67 1,4044 7,1316
-33 1,030 +0,017 1,467 1,105 0,681 0,904 351,54 1718,28 1366,74 1,4228 7,1140
-30 1,195 +0,182 1,475 0,9625 0,677 1,038 364,88 1722,70 1357,82 1,4779 7,0622
-25 1,515 +0,502 1,489 0,7705 0,671 1,297 387,18 1729,85 1342,67 1,5685 6,9792
-20 1,901 +0,888 1,504 0,6228 0,664 1,605 409,56 1736,69 1327,13 1,6576 6,9001
-15 2,362 +1,349 1,518 0,5079 0,658 1,968 432,04 1743,21 1311,17 1,7452 6,8244
-10 2,908 +1,895 1,534 0,4177 0,651 2,394 454,60 1749,40 1294,80 1,8315 6,7519
-5 3,548 +2,535 1,549 0,3462 0,645 2,888 477,25 1755,23 1277,98 1,9164 6,6823
0 4,294 +3,281 1,566 0,2890 0,638 3,460 500,00 1760,71 1260,71 2,0000 6,6154
5 5,158 + 4,145 1,583 0,2429 0,631 4,116 522,84 1765,80 1242,96 2,0824 6,5510
10 6,150 +5,137 1,601 0,2053 0,624 4,870 545,79 1770,50 1224,71 2,1636 6,4889
15 7,285 +6,272 1,619 0,1746 0,617 5,727 568,84 1774,79 1205,95 2,2436 6,4288
20 8,574 +7,561 1,639 0,1493 0,610 6,697 592,01 1778,65 1186,64 2,3226 6,3705
25 10,03 +9,01 1,659 0,1283 0,602 7,794 615,32 1782,06 1166,74 2,4006 6,3139
Tabelul 9 (continuare)

vaporizare
30 11,67 +10,65 1,680 0,1107 0,595 9,033 638,77 1785,01 1146,24 2,4778 6,2589
35 13,50 +12,48 1,702 0,09593 0,587 10,424 662,39 1787,47 1125,08 2,5540 6,2051
40 15,55 +14,53 1,726 0,08345 0,579 11,983 686,21 1789,40 1103,19 2,6296 6,1525
45 17,82 +16,80 1,750 0,07284 0,571 13,728 710,26 1790,78 1080,52 2,7045 6,1008
50 20,33 +19,31 1,777 0,06378 0,562 15,678 734,56 1791,58 1057,02 2,7789 6,0499
55 23,10 +22,08 1,805 0,05600 0,554 17,857 759,17 1791,74 1032,57 2,8530 5,9996
60 26,14 +25,12 1,834 0,04929 0,545 20,288 784,13 1791,22 1007,09 2,9268 5,9497
65 29,48 +28,46 1,866 0,04348 0,535 22,999 809,51 1789,95 980,44 3,0005 5,9000
70 33,12 +32,10 1,900 0,03841 0,526 26,034 835,38 1787,87 952,49 3,0745 5,8502
75 37,08 +36,06 1,937 0,03398 0,516 29,429 861,83 1784,87 923,04 3,1488 5,8001
80 41,40 +40,38 1,973 0,03009 0,506 33,233 888,96 1780,84 891,88 3,2238 5,7493
85 46,08 +45,06 2,022 0,02665 0,494 37,523 916,93 1775,64 858,71 3,2998 5,6974
90 51,14 +50,12 2,071 0,02359 0,482 42,390 945,89 1769,08 823,19 3,3772 5,6440
95 56,62 +55,60 2,125 0,02087 0,470 47,915 976,08 1760,91 784,83 3,4566 5,5884
100 62,52 +61,50 2,183 0,01842 0,458 54,288 1007,80 1750,79 742,99 3,5388 5,5299
110 75,75 +74,73 2,349 0,01418 0,425 70,521 1077,76 1722,47 644,71 3,7158 5,3984
120 91,07 +90,05 2,594 0,01050 0,385 95,238 1163,06 1675,37 512,31 3,9257 5,2288
130 108,88 +107,86 3,185 0,006589 0,313 151,768 1298,69 1563,51 264,82 4,2532 4,9101
132,3 113,53 +112,51 4,274 0,004274 0,233 233,972 1422,40 1422,40 000,00 4,5548 4,5548
Tabelul 10. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraîncălziţi) [17]
Volumul specific [dm3/ kg]
Temperatura Presiunea SUPRAÎNCĂLZIREA [°C]

la saturaţie la saturaţie
0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
-70 0,11 9007,0 9235,0 9463,0 9691,0 9918,0 10140 10370 10820 11270 11720 12170 12620 13070 13520
-60 0,22 4702,0 4818,0 4933,0 5048,0 5163,0 5277,0 5391,0 5618,0 5844,0 6070,0 6295,0 6520,0 6745,0 6969,0
-50 0,41 2624,0 2688,0 2751,0 2813,0 2875,0 2937,0 2999,0 3122,0 3244,0 3366,0 3488,0 3609,0 3730,0 3851,0
-40 0,72 1551,0 1588,0 1625,0 1661,0 1696,0 1732,0 1768,0 1839,0 1909,0 1979,0 2049,0 2119,0 2188,0 2257,0
-35 0,93 1215,0 1244,0 1272,0 1300,0 1328,0 1356,0 1384,0 1439,0 1493,0 1548,0 1602,0 1655,0 1709,0 1762,0
-34 0,98 1159,0 1186,0 1213,0 1240,0 1267,0 1293,0 1320,0 1372,0 1424,0 1475,0 1527,0 1578,0 1629,0 1680,0
-33 1,03 1106,0 1132,0 1157,0 1183,0 1209,0 1234,0 1259,0 1309,0 1358,0 1407,0 1456,0 1505,0 1553,0 1602,0
-30 U9 962,6 985,3 1008,0 1030,0 1052,0 1074,0 1096,0 1139,0 1182,0 1224,0 1267,0 1309,0 1351,0 1392,0
-25 1,52 770,6 788,7 806,7 824,4 842,1 859,5 876,9 911,3 945,3 979,1 1012,0 1046,0 1079,0 1112,0
-20 1,90 622,8 637,5 652,1 666,4 680,7 694,7 708,7 736,4 763,8 790,9 817,8 844,6 871,1 897,6
-15 2,36 508,0 520,0 531,9 543,6 555,2 566,7 578,1 600,7 622,9 644,9 666,7 688,4 710,0 731,4
-10 2,91 417,7 427,7 437,6 447,3 456,8 466,3 475,7 494,2 512,5 530,5 548,4 566,1 583,7 601,3
-5 3,55 346,2 354,6 362,8 370,9 378,8 386,7 394,5 409,9 425,0 440,0 454,7 469,4 483,9 498,4
0 4,29 289,0 296,1 303,0 309,8 316,5 323,1 329,6 342,5 355,2 367,7 380,0 392,2 404,3 416,3
5 5,16 242,9 248,9 254,8 260,5 266,2 271,8 277,4 288,2 298,9 309,4 319,8 330,0 340,2 350,3
10 6,15 205,4 210,5 215,6 220,5 225,4 230,2 234,9 244,1 253,2 262,1 270,9 279,6 288,2 296,7
15 7,28 174,6 179,1 183,5 187,7 191,9 196,0 200,1 208,1 215,8 223,5 231,0 238,4 245,7 253,0
20 8,57 149,3 153,2 157,0 160,7 164,4 167,9 171,4 178,3 185,0 191,6 198,1 204,4 210,7 217,0
25 10,03 128,3 131,7 135,0 138,3 141,5 144,6 147,6 153,6 159,5 165,2 170,8 176,3 181,7 187,1
30 11,67 110,7 113,7 116,7 119,6 122,4 125,1 127,8 133,0 138,1 143,1 148,0 152,8 157,5 162,2
35 13,50 95,94 98,64 101,3 103,8 106,3 108,7 111,1 115,7 120,2 124,6 128,9 133,1 137,2 141,3
40 15,55 83,46 85,88 88,23 90,50 92,71 94,87 96,97 101,1 105,1 108,9 112,7 116,4 120,0 123,6
45 17,82 72,85 75,04 77,15 79,19 81,18 83,11 85,00 88,65 92,19 95,63 98,98 102,3 105,5 108,6
50 20,33 63,79 65,78 67,69 69,54 71,33 73,07 74,77 78,04 81,21 84,28 87,27 90,19 93,05 95,86

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
55 23,10 56,01 57,83 59,58 61,25 62,88 64,45 65,99 68,95 71,79 74,54 77,22 79,83 82,39 84,91
60 26,14 49,30 50,97 52,57 54,11 55,59 57,03 58,42 61,11 63,67 66,16 68,57 70,92 73,21 75,47
65 29,48 43,48 45,03 46,51 47,92 49,28 50,60 51,87 54,32 56,65 58,89 61,07 63,20 65,27 67,30
70 33,12 38,42 39,86 41,24 42,54 43,80 45,00 46,17 48,41 50,54 52,58 54,56 56,49 58,36 60,20
75 37,08 33,98 35,35 36,63 37,84 39,00 40,12 41,20 43,26 45,21 47,08 48,88 50,63 52,34 54,01
80 41,40 30,09 31,38 32,58 33,72 34,80 35,84 36,84 38,74 40,54 42,26 43,90 45,50 47,06 48,58
85 46,08 26,65 27,88 29,02 30,09 31,11 32,07 33,00 34,77 36,43 38,01 39,53 40,99 42,42 43,81
90 51,14 23,60 24,78 25,87 26,88 27,84 28,75 29,62 31,26 32,81 34,27 35,67 37,02 38,33 39,60
95 56,62 20,87 22,02 23,07 24,04 24,95 25,80 26,62 28,16 29,60 30,96 32,25 33,50 34,70 35,88
100 62,52 18,42 19,56 20,58 21,50 22,37 23,18 23,95 25,40 26,74 28,01 29,22 30,38 31,48 32,57
110 75,75 14,18 15,34 16,33 17,21 18,01 18,75 19,45 20,74 21,93 23,04 24,09 25,10 26,06 26,98
120 91,07 10,50 11,85 12,86 13,72 14,48 15,18 15,82 16,99 18,06 19,04 19,97 20,85 21,69 22,50
Entalpia [kJ/kg]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
-70 0,11 1656,0 1667,0 1677,0 1687,0 1697,0 1708,0 1718,0 1738,0 1759,0 1779,0 1800,0 1821,0 1842,0 1863,0
-60 0,22 1674,0 1685,0 1695,0 1706,0 1716,0 1726,0 1737,0 1757,0 1778,0 1799,0 1820,0 1341,0 1862,0 1883,0
-50 0,41 1691,0 1702,0 1713,0 1723,0 1734,0 1745,0 1755,0 1776,0 1797,0 1818,0 1840,0 1861,0 1882,0 1904,0
-40 0,72 1708,0 1719,0 1730,0 1741,0 1751,0 1762,0 1773,0 1795,0 1816,0 1837,0 1859,0 1880,0 1902,0 1924,0
-35 0,93 1715,0 1727,0 1738,0 1749,0 1760,0 1771,0 1782,0 1803,0 1825,0 1847,0 1868,0 1890,0 1912,0 1934,0
-34 0,98 1717,0 1728,0 1739,0 1750,0 1761,0 1772,0 1783,0 1805,0 1827,0 1849,0 1870,0 1892,0 1914,0 1936,0
-33 1,03 1718,0 1730,0 1741,0 1752,0 1763,0 1774,0 1785,0 1807,0 1829,0 1850,0 1872,0 1894,0 1916,0 1938,0
-30 1,19 1723,0 1734,0 1746,0 1757,0 1768,0 1779,0 1790,0 1812,0 1834,0 1856,0 1878,0 1900,0 1922,0 1944,0
-25 1,52 1730,0 1742,0 1753,0 1765,0 1776,0 1787,0 1799,0 1821,0 1843,0 1865,0 1887,0 1909,0 1931,0 1954,0
-20 1,90 1737,0 1749,0 1760,0 1772,0 1784,0 1795,0 1807,0 1829,0 1852,0 1874,0 1896,0 1919,0 1941,0 1963,0
-15 2,36 1743,0 1755,0 1768,0 1779,0 1791,0 1803,0 1814,0 1837,0 1860,0 1883,0 1905,0 1928,0 1950,0 1973,0
-10 2,91 1749,0 1762,0 1774,0 1786,0 1798,0 1810,0 1822,0 1845,0 1868,0 1891,0 1914,0 1937,0 1960,0 1983,0
-5 3,55 1755,0 1768,0 1781,0 1793,0 1805,0 1817,0 1829,0 1853,0 1877,0 1900,0 1923,0 1946,0 1969,0 1992,0
0 4,29 1761,0 1774,0 1787,0 1799,0 1812,0 1824,0 1837,0 1861,0 1884,0 1908,0 1931,0 1955,0 1978,0 2001,0
5 5,16 1766,0 1779,0 1793,0 1806,0 1818,0 1831,0 1843,0 1868,0 1892,0 1916,0 1940,0 1963,0 1987,0 2010,0
10 6,15 1771,0 1784,0 1798,0 1811,0 1824,0 1837,0 1850,0 1875,0 1899,0 1924,0 1948,0 1972,0 1995,0 2019,0
15 7,28 1775,0 1789,0 1803,0 1817,0 1830,0 1843,0 1856,0 1882,0 1907,0 1931,0 1956,0 1980,0 2004,0 2028,0
20 8,57 1779,0 1793,0 1808,0 1822,0 1835,0 1849,0 1862,0 1888,0 1913,0 1939,0 1963,0 1988,0 2012,0 2037,0
25 10,03 1782,0 1797,0 1812,0 1826,0 1840,0 1854,0 1868,0 1894,0 1920,0 1946,0 1971,0 1996,0 2020,0 2045,0
30 11,67 1785,0 1801,0 1816,0 1831,0 1845,0 1859,0 1873,0 1900,0 1926,0 1952,0 1978,0 2003,0 2028,0 2053,0
35 13,5 1787,0 1804,0 1819,0 1834,0 1849,0 1864,0 1878,0 1906,0 1932,0 1959,0 1985,0 2010,0 2036,0 2061,0
40 15,55 1789,0 1806,0 1822,0 1838,0 1853,0 1868,0 1882,0 1911,0 1938,0 1965,0 1991,0 2018,0 2043,0 2069,0
45 17,82 1791,0 1808,0 1825,0 1841,0 1856,0 1872,0 1887,0 1916,0 1944,0 1971,0 1998,0 2024,0 2051,0 2077,0
50 20,33 1792,0 1810,0 1827,0 1843,0 1859,0 1875,0 1890,0 1920,0 1949,0 1977,0 2004,0 2031,0 2058,0 2084,0
Temperatura Presiunea la SUPRAÎNCĂLZIREA [°C]

la saturaţie saturaţie
0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
55 23,10 1792,0 1810,0 1828,0 1845,0 1862,0 1878,0 1894,0 1924,0 1953,0 1982,0 2010,0 2037,0 2064,0 2091,0
60 26,14 1791,0 1811,0 1829,0 1847,0 1864,0 1881,0 1897,0 1928,0 1958,0 1987,0 2015,0 2043,0 2071,0 2098,0
65 29,48 1790,0 1810,0 1829,0 1848,0 1866,0 1883,0 1899,0 1931,0 1962,0 1992,0 2021,0 2049,0 2077,0 2104,0
70 33,12 1788,0 1809,0 1829,0 1848,0 1866,0 1884,0 1901,0 1934,0 1966,0 1996,0 2025,0 2054,0 2083,0 2111,0
75 37,08 1785,0 1807,0 1828,0 1848,0 1867,0 1885,0 1903,0 1937,0 1969,0 2000,0 2030,0 2060,0 2088,0 2117,0
80 41,40 1781,0 1804,0 1826,0 1847,0 1867,0 1886,0 1904,0 1939,0 1972,0 2004,0 2034,0 2064,0 2094,0 2123,0
85 46,08 1776,0 1800,0 1824,0 1845,0 1866,0 1885,0 1904,0 1940,0 1974,0 2007,0 2038,0 2069,0 2099,0 2128,0
90 51,14 1769,0 1796,0 1820,0 1843,0 1864,0 1884,0 1904,0 1941,0 1976,0 2009,0 2042,0 2073,0 2103,0 2133,0
95 56,62 1761,0 1789,0 1815,0 1839,0 1862,0 1883,0 1903,0 1941,0 1977,0 2012,0 2045,0 2077,0 2108,0 2138,0
100 62,52 1751,0 1782,0 1809,0 1835,0 1858,0 1880,0 1902,0 1941,0 1978,0 2014,0 2047,0 2080,0 2112,0 2143,0
110 75,75 1722,0 1761,0 1793,0 1822,0 1849,0 1873,0 1896,0 1939,0 1978,0 2016,0 2051,0 2085,0 2118,0 2151,0
120 91,07 1675,0 1729,0 1770,0 1804,0 1834,0 1861,0 1887,0 1933,0 1976,0 2016,0 2053,0 2089,0 2124,0 2157,0
Entropia [kJ/(kg.K)]
Temperatura Presiunea la SUPRAÎNCĂLZIREA [°C]

la saturaţie saturaţie
0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
-70 0,11 7,912 7,962 8,010 8,058 8,104 8,149 8,193 8,279 8,362 8,442 8,519 8,593 8,666 8,736
-60 0,22 7,662 7,710 7,757 7,804 7,849 7,893 7,936 8,019 8,099 8,177 8,252 8,325 8,396 8,465
-50 0,41 7,439 7,487 7,533 7,579 7,623 7,666 7,708 7,789 7,868 7,944 8,017 8,089 8,158 8,225
-40 0,72 7,241 7,288 7,334 7,378 7,421 7,464 7,505 7,585 7,663 7,737 7,809 7,879 7,947 8,013
-35 0,93 7,149 7,196 7,242 7,286 7,329 7,371 7,412 7,492 7,568 7,642 7,714 7,783 7,851 7,916
-34 0,98 7,132 7,178 7,224 7,268 7,311 7,353 7,394 7,474 7,550 7,624 7,695 7,765 7,832 7,898
-33 1,03 7,114 7,161 7,206 7,250 7,293 7,335 7,376 7,456 7,532 7,606 7,677 7,746 7,813 7,879
-30 1,19 7,062 7,109 7,154 7,198 7,241 7,283 7,324 7,403 7,479 7,553 7,624 7,692 7,759 7,825
-25 1,52 6,979 7,026 7,071 7,115 7,158 7,200 7,241 7,319 7,395 7,468 7,538 7,607 7,673 7,738
-20 1,90 6,900 6,947 6,992 7,036 7,079 7,121 7,161 7,240 7,315 7,387 7,458 7,526 7,592 7,656
-15 2,36 6,824 6,871 6,917 6,961 7,003 7,045 7,086 7,164 7,239 7,311 7,381 7,449 7,514 7,578
-10 2,91 6,752 6,799 6,845 6,889 6,931 6,973 7,014 7,092 7,167 7,239 7,308 7,376 7,441 7,505
-5 3,55 6,682 6,730 6,775 6,820 6,863 6,904 6,945 7,023 7,098 7,170 7,239 7,306 7,371 7,435
0 4,29 6,615 6,663 6,709 6,754 6,797 6,838 6,879 6,957 7,032 7,104 7,173 7,240 7,305 7,368
5 5,16 6,551 6,599 6,645 6,690 6,733 6,775 6,816 6.894 6,969 7,041 7,110 7,177 7,242 7,305
10 6,15 6,489 6,537 6,584 6,629 6,673 6,715 6,756 6,834 6,909 6,981 7,050 7,117 7,181 7,244
15 7,28 6,429 6,478 6,525 6,570 6,614 6,656 6,698 6,776 6,851 6,923 6,992 7,059 7,124 7,186
20 8,57 6,371 6,420 6,468 6,514 6,558 6,600 6,642 6,721 6,796 6,868 6,937 7,004 7,068 7,131
25 10,03 6,314 6,364 4,412 6,459 6,503 6,546 6,588 6,667 6,743 6,815 6,884 6,951 7,016 7,078
30 11,67 6,259 6,310 6,359 6,406 6,450 6,494 6,536 6,616 6,692 6,764 6,833 6,900 6,965 7,028
35 13,50 6,205 6,257 6,307 6,354 6,399 6,443 6,485 6,566 6,642 6,715 6,784 6,851 6,916 6,979
40 15,55 6,152 6,205 6,256 6,304 6,350 6,394 6,436 6,518 6,594 6,667 6,737 6,804 6,869 6,932
45 17,82 6,101 6,155 6,206 6,255 6,301 6,346 6,389 6,471 6,548 6,622 6,692 6,759 6,824 5,887
50 20,33 6,050 6,105 6,157 6,207 6,254 6,299 6,343 6,425 6,503 6,577 6,648 6,715 6,781 6,844

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
55 23,10 6,000 6,056 6,109 6,159 6,207 6,253 6,298 6,381 6,460 6,534 6,605 6,673 6,738 6,802
60 26,14 5,950 6,007 6,062 6,113 6,162 6,209 6,253 6,338 6,417 6,492 6,564 6,632 6,698 6,761
65 29,48 5,900 5,959 6,015 6,067 6,117 6,165 6,210 6,296 6,376 6,452 6,523 6,592 6,658 6,722
70 33,12 5,850 5,911 5,969 6,022 6,073 6,121 6,168 6,255 6,336 6,412 6,484 6,553 6,620 6,684
75 37.08 5,800 5,863 5,922 5,977 6,029 6,079 6,126 6,214 6,296 6,373 6,446 6,515 6,582 6,646
80 41,40 5,749 5,815 5,876 5,933 5,986 6,036 6,084 6,174 6,257 6,335 6,408 6,479 6,546 6,610
85 46,08 5,697 5,766 5,829 5,888 5,942 5,994 6,043 6,134 6,218 6,297 6,372 6,442 6,510 6,575
90 51,14 5,644 5,716 5,782 5,843 5,899 5,952 6,002 6,095 6,181 6,260 6,336 6,407 6,475 6,540
95 56,62 5,588 5,665 5,734 5,797 5,855 5,910 5,961 6,056 6,143 6,224 6,300 6,372 6,441 6,507
100 62,52 5,530 5,612 5,685 5,751 5,811 5,867 5,920 6,017 6,106 6,188 6,265 6,338 6,407 6,473
110 75,75 5,398 5,498 5,581 5,654 5,720 5,780 5,836 5,939 6,031 6,116 6,195 6,270 6,341 6,408
120 91,07 5,229 5,365 5,466 5,550 . 5,624 5,690 5,750 5,859 6,956 6,044 6,126 6,203 6,275 6,344
Tabelul 13. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori saturaţi) [17]
Căldura specifică [kJ/(kg.K)]
Temperatura cp cv cp / cv Temperatura cp cv cp / cv
[°C] [kJ/kg.K] [kJ/kg.K] [°C] [kJ/kg.K] [kJ/kg.K]
-50 2,154 1,606 1,342 35 3,287 2,179 1,509
-45 2,188 1,627 1,344 40 3,404 2,223 1,531
-40 2,226 1,651 1,348 45 3,530 2,267 1,558
-35 2,266 1,676 1,352 50 3,666 2,312 1,586
-33 2,284 1,687 1,354 55 3,815 2,357 1,619
-30 2,311 1,704 1,357 60 3,979 2,403 1,656
-25 2,360 1,732 1,362 65 4,162 2,449 1,699
-20 2,412 1,763 1,368 70 4,367 2,497 1,749
-15 2,468 1,794 1,375 75 4,600 2,544 1,808
-10 2,528 1,328 1,383 80 4,868 2,593 1,877
-5 2,592 1,863 1,391 85 5,184 2,643 1,961
0 2,661 1,399 1,401 90 5,561 2,693 2,065
5 2,734 1,936 1,412 95 6,029 2,745 2,196
10 2,812 1,975 1,424 100 6,620 2,798 2,365
15 2,895 2,014 1,437 105 7,417 2,853 2,600
20 2,984 2,054 1,453 110 8,531 2,911 2,931
25 3,078 2,095 1,469 115 10,287 2,972 3,461
30 3,179 2,137 1,488 120 13,370 3,035 4,404
Tabelul 14. Proprietăţile termofizice ale amoniacului pe curba de saturaţie [7]
Vâscozitatea Vâscozitatea Conductivitatea Conductivitatea

Numărul Numărul Tensiunea
Temperatura dinamică dinamică termică termică
Prandtl Prandtl superficială
[ºC] lichid vapori lichid vapori
lichid vapori [N/m]
[µPa.s] [µPa.s] [W/(m.K)] [W/(m.K)]
-30 243 8,27 0,5545 0,01918 1,96 0,98 0,04352
-20 214 8,55 0,5182 0,02044 1,79 0,99 0,03988
-10 192 8,83 0,5215 0,02190 1,68 1,00 0,03634
0 174 9,11 0.5048 0,02350 1,59 1,02 0,03291
10 159 9,40 0,4885 0,02527 1,52 1,03 0,02959
20 145 9,69 0,4718 0,02708 1,45 1,06 0,02638
30 132 9,99 0,4546 0,02916 1,40 1,09 0,02328
40 121 10,3 0,4364 0,03168 1,37 1,11 0,02029
50 110 10,7 0,4174 0,03454 1,34 1,15 0,01743
60 101 11,1 0,3975 0,03767 1,33 1,20 0,01469
70 91,3 11,6 0,3766 0,04126 1,33 1,28 0,01208
80 82,3 12,1 0,3550 0,04555 1,34 1,37 0,00961
90 73,4 12,7 0,3329 0,05105 1,38 1,51 0,00730
100 64,5 13,5 0,3100 0,05831 1,45 1,73 0,00515
110 55,8 14,6 0,2857 0,06956 1,63 2,12 0,00320
120 46,8 16,6 0,2586 0,08839 2,17 3,16 0,00150
Anexa 2. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 22
Tabelul 15. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 22 pe curba de saturaţie [17]
Formula chimică CH Cl F2 Masa moleculară: 86,48 kg/kmol Temperatura critică: 96 ºC

Densitatea critică: 537,2 kg/m3
vaporizare
-100 0,020 -0,993 0,636 8,008 1,570 0,124 95,87 359,35 263,48 0,5310 2,0526
-90 0,048 -0,965 0,647 3,581 1,545 0,279 105,32 364,23 258,91 0,5840 1,9976
-80 0,104 -0,909 0,658 1,763 1,519 0,567 114,90 369,15 254,25 0,6349 1,9512
-70 0,205 -0,808 o!669 0,9409 1,493 1,062 124,66 374,08 249,42 0,6841 1,9118
-65 0,279 -0,734 0,675 0,7055 1,479 1,417 129,62 376,54 246,92 0,7082 1,8944
-60 0,374 -0,639 0,682 0,5372 1,466 1,861 134,63 378,98 244,35 0,7320 1,8783
-55 0,494 -0,519 0,688 0,4148 1,452 2,410 139,71 381,41 241,70 0,7555 1,8634
-50 0,643 -0,370 0,695 0,3246 1,438 3,080 144,85 383,81 238,96 0,7788 1,8496
-45 0,827 -0,186 0,702 0,2570 1,424 3,891 150,05 386,18 236,13 0,8018 1,8367
-41 1,002 -0,011 0,707 0,2149 1,412 4,653 154,27 388,05 233,78 0,8200 1,8270
-40 1,049 +0,036 0,709 0,2057 1,409 4,861 155,32 388,52 233,20 0,8245 1,8247
-35 1,317 +0,304 0,716 0,1664 1,395 6,009 160,66 390,82 230,16 0,8471 1,8135
-30 1,635 +0,622 0,724 0,1358 1,380 7,363 166,07 393,07 227,00 0,8695 1,8030
-25 2,010 -0,997 0,732 0,1119 1,365 8,936 171,55 395,27 223,72 0,8917 1,7932
-20 2,448 +1,435 0,740 0,09284 1,349 10,771 177,10 397,42 220,32 0,9137 1,7840
-15 2,957 +1,944 0,749 0,07763 1,334 12,881 182,71 399,51 216,80 0,9355 1,7753
-10 3,543 +2,530 0,758 0,06534 1,317 15,304 188,40 401,53 213,13 0,9572 1,7670
-5 4,213 +3,200 0,768 0,05534 1,301 18,070 194,16 403,48 209,32 0,9787 1,7592
0 4,976 +3,963 0,778 0,04714 1,284 21,213 200,00 405,36 205,36 1,0000 1,7518

vaporizare
5 5,838 +4,825 0,788 0,04036 1,267 24,777 205,91 407,15 201,24 1,0212 1,7447
10 6,807 +5,794 0,800 0,03471 1,250 28,810 211,90 408,86 196,96 1,0423 1,7378
15 7,891 +6,878 0,811 0,02999 1,231 33,344 217,98 410,47 192,49 1,0632 1,7312
20 9,099 +8,086 0,824 0,02600 1,213 38,461 224,14 411,97 187,83 1,0841 1,7248
25 10,44 49,427 0,837 0,02262 1,193 44,208 230,40 413,36 182,96 1,1049 1,7185
30 11,92 +10,90 0,851 0,01974 1,173 50,658 236,75 414,62 177,87 1,1256 1,7123
35 13,55 +12,53 0,867 0,01727 1,153 57,903 243,22 415,73 172,51 1,1463 1,7061
40 15,34 +14,32 0,883 0,01514 1,131 66,050 249,81 416,69 166,88 1,1670 1,6999
45 17,29 +16,27 0,902 0,01328 1,108 75,301 256,54 417,45 160,91 1,1878 1,6935
50 19,42 +18,40 0,921 0,01167 1,084 85,689 263,43 418,01 154,58 1,2087 1,6870
55 21,74 +20,72 0,944 0,01025 1,059 97,560 270,51 418,31 147,80 1,2297 1,6801
60 24,27 +23,25 0,968 0,009001 1,032 111,098 277,81 418,30 140,49 1,2511 1,6728
65 27,00 +25,98 0,997 0,007887 1,003 126,790 285,38 I417,93 132,55 1,2728 1,6648
70 29,96 +28,94 1,030 0,006889 0,970 145,158 293,30 !417,07 I123,77 1,2952 1,6559
75 33,16 +32,14 1,069 0,005983 0,935 167,140 301,65 415,59 113,94 1,3185 1,6456
80 36,62 +35,60 1,118 0,005149 0,894 194,212 310,74 413,22 102,48 1,3432 1,6334
85 40,37 +39,35 1,183 0,004358 0,845 229,463 320,85 409,45 88,60 1,3704 1,6178
90 44,43 +43,41 1,282 0,003564 0,780 280,583 332,99 403,03 70,04 1,4027 1,5956
95 48,83 +47,81 1,521 0,002551 0,657 392,003 352,17 387,12 34,95 1,4535 1,5484
96 49,77 +48,75 1,906 0,001906 0,524 524,658 368,38 368,38 0,00 1,4970 1,4970
Tabelul 16. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraîncălziţi) [17]
la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
-100 0,02 8015,0 8248,0 8481,0 8714,0 8946,0 9179,0 9411,0 9876,0 10340 10810 11270 11730 12200 12660
-90 0,05 3583,0 3682,0 3781,0 3880,0 3979,0 4078,0 4177,0 4374,0 4571,0 4769,0 4966,0 5163,0 5360,0 5556,0
-80 0,10 1764,0 1811,0 1858,0 1904,0 1951,0 1997,0 2044,0 2137,0 2229,0 2322,0 2415,0 2507,0 2600,0 2692,0
-70 0,21 941,5 965,5 989,6 1014,0 1037,0 1061,0 1085,0 1133,0 1180,0 1228,0 1275,0 1323,0 1370,0 1417,0
-65 0,28 705,8 723,6 741,4 759,1 776,7 794,4 812,0 847,1 882,1 917,0 951,9 986,7 1021,0 1056,0
-60 0,37 537,4 550,8 564,1 577,4 590,7 603,9 617,1 643,5 669,7 695,9 722,0 748,0 774,1 800,0
-55 0,49 415,0 425,2 435,4 445,6 455,7 465,8 475,9 496,0 515,9 535,9 555,7 575,5 595,3 615,0
-50 0,64 324,7 332,6 340,6 348,4 356,3 364,1 371,9 387,4 402,9 418,3 433,6 448,9 464,1 479,4
-45 0,83 257,1 263,4 269,6 275,8 282,0 288,1 294,2 306,4 318,5 330,6 342,6 354,5 366,5 378,4
-41 1,00 215,0 220,2 225,4 230,6 235,7 240,9 246,0 256,1 266,1 276,2 286,1 296,0 305,9 315,8
-40 1,05 205,8 210,8 215,8 220,7 225,7 230,6 235,4 245,1 254,7 264,3 273,8 283,3 292,7 302,2
-35 1,32 166,5 170,5 174,5 178,5 182,5 186,4 190,4 198,2 205,9 213,6 221,2 228,8 236,4 243,9
-30 1,63 135,9 139,2 142,5 145,8 149,0 152,2 155,4 161,8 168,1 174,3 180,5 186,7 192,8 198,9
-25 2,01 111,9 114,6 117,4 120,1 122,7 125,4 128,0 133,3 138,4 143,6 148,7 153,7 158,7 163,7
-20 2,45 92,87 95,17 97,45 99,71 101,9 104,2 106,4 110,7 115,0 119,3 123,5 127,7 131,8 136,0
-15 2,96 77,64 79,60 81,52 83,43 85,31 87,18 89,03 92,68 96,29 99,85 103,4 106,9 110,3 113,8
-10 3,54 65,35 67,02 68,67 70,29 71,90 73,48 75,05 78,15 81,20 84,22 87,19 90,14 93,07 95,97
5 4,21 55,35 56,79 58,21 59,60 60,98 62,34 63,69 66,34 68,95 71,51 74,05 76,56 79,04 81,50
0 4,97 47,14 48,40 49,63 50,84 52,04 53,21 54,38 56,66 58,91 61,11 63,29 65,43 67,56 69,67
5 5,84 40,36 41,46 42,54 43,60 44,65 45,67 46,69 48,67 50,62 52,53 54,41 56,27 58,10 59,91
10 6,81 34,72 35,69 36,65 37,58 38,50 39,40 40,29 42,04 43,74 45,40 47,04 48,65 50,24 51,82
15 7,89 29,99 30,87 31,71 32,54 33,36 34,16 34,94 36,48 37,98 39,44 40,87 42,29 43,68 45,05
20 9,10 26,01 26,79 27,56 28,30 29,02 29,74 30,44 31,80 33,13 34,42 35,69 36,93 38,16 39,36
25 10,44 22,63 23,34 24,03 24,71 25,35 25,99 26,62 27,84 29,03 30,18 31,30 32,40 33,49 34,55

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
30 11,92 19,74 20,40 21,03 21,64 22,2 22,81 23,37 24,47 25,53 26,56 27,56 28,55 29,51 30,46
35 13,55 17,27 17,88 18,46 19,02 19,56 20,08 20,59 21,58 22,54 23,47 24,37 25,25 26,11 26,96
40 15.33 15,14 15,70 16,24 16,75 17,25 17,73 18,20 19,10 19,97 20,81 21,62 22,41 23,19 23,95
45 17,29 13,29 13,82 14,32 14,80 15,26 15,70 16,13 16,95 17,74 18,51 19,25 19,96 20,67 21,35
50 19,42 11,67 12,17 12,65 13,09 13,52 13,94 14,33 15,10 15,81 16,51 17,18 17,84 18,47 19,10
55 21,74 10,25 10,74 11,19 11,61 12,01 12,40 12,77 13,47 14,13 14,77 15,39 15,98 16,57 17,13
60 24,26 9,002 9,471 9,902 10,30 10,68 11,04 11,39 12,05 12,66 13,25 13,82 14,36 14,89 15,41
65 27,00 7,888 8,351 8,769 9,155 9,516 9,857 10,18 10,80 11,37 11,91 12,43 12,94 13,43 13,90
70 29,96 6,890 7,355 7,765 8,138 8,483 8,808 9,116 9,692 10,23 10,73 11,21 11,68 12,13 12,57
75 33,16 5,984 6,461 6,870 7,234 7,568 7,878 8,171 8,715 9,218 9,691 10,13 10,57 10,98 11,39
80 36,62 5,151 5,658 6,070 6,429 6.752 7,051 7,330 7,846 8,319 8,762 9,172 9,576 9,963 10,34
Entalpia [kJ/kg]

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
-100 0,02 359,3 361,8 364,4 366,9 369,5 372,1 374,8 380,2 385,7 391,3 397,1 403,0 409,0 415,1
-90 0,05 364,2 366,8 369,4 372,0 374,7 377,3 380,1 385,6 391,3 397,0 402,9 409,0 415,1 421,4
-80 0,10 369,1 371,8 374,5 377,2 379,9 382,6 385,4 391,1 396,9 402,8 408,8 415,0 421,3 427,7
-70 0,21 374,1 376,8 379,5 382,3 385,1 388,0 390,8 396,7 402,6 408,6 414,8 421,1 427,5 434,0
-65 0,28 376,5 379,3 382,1 384,9 387,8 390,6 393,5 399,4 405,4 411,6 417,8 424,2 430,6 437,2
-60 0,37 379,0 381,8 384,6 387,5 390,4 393,3 396,2 402,2 408,3 414,5 420,8 427,2 433,8 440,4
-55 0,49 381,4 384,3 387,1 390,1 393,0 396,0 398,9 405,0 411,2 417,4 423,8 430,3 436,9 443,7
-50 0,64 383,8 386,7 389,6 392,6 395,6 398,6 401,6 407,8 414,0 420,4 426,8 433,4 440,1 446,9
-45 0,83 386,2 389,1 392,1 395,1 398,2 401,2 404,3 410,5 416,9 423,3 429,8 436,5 443,2 450,1
-41 1,00 388,1 391,1 394,1 397,1 400,2 403,3 406,4 412,7 419,1 425,6 432,2 439,0 445,8 452,7
-40 1,05 388,5 391,5 394,6 397,6 400,7 403,8 406,9 413,3 419,7 426,2 432,8 439,6 446,4 453,3
-35 1,32 390,8 393,9 397,0 400,1 403,2 406,4 409,6 416,0 422,5 429,1 435,8 442,6 449,6 456,6
-30 1,63 393,1 396,2 399,4 402,5 405,7 408,9 412,2 418,7 425,3 432,0 438,8 445,7 452,7 459,8
-25 2,01 395,3 398,5 401,7 404,9 408,2 411,5 414,7 421,4 428,1 434,9 441,8 448,7 455,8 463,0
-20 2,45 397,4 400,7 404,0 407,3 410,6 413,9 417,3 424,0 430,8 437,7 444,7 451,8 458,9 466,2
-15 2,96 399,5 402,9 406,2 409,6 413,0 416,4 419,8 426,6 433,6 440,6 447,6 454,8 462,0 469,4
-10 3,54 401,5 405,0 408,4 411,9 415,3 418,8 422,2 429,2 436,3 443,4 450,5 457,8 465,1 472,5
5 4,21 403,5 407,0 410,5 414,1 417,6 421,1 424,7 431,8 438,9 446,1 453,4 460,8 468,2 475,7
0 4,97 405,4 409,0 412,6 416,2 419,8 423,4 427,0 434,3 441,5 448,9 456,2 463,7 471,2 478,8
5 5,84 407,1 410,9 414,6 418,3 422,0 425,6 429,3 436,7 444,1 451,6 459,1 466,6 474,2 481,9
10 6,81 408,9 412,7 416,5 420,3 424,1 427,8 431,6 439,1 446,7 454,2 461,8 469,5 477,2 485,0
15 7,89 410,5 414,4 418,3 422,2 426,1 429,9 433,8 441,5 449,2 456,8 464,6 472,3 480,2 488,0

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
20 9,10 412,0 416,0 420,1 424,1 428,0 432,0 435,9 443,8 451,6 459,4 467,3 475,2 483,1 491,0
25 10,44 413,4 417,6 421,7 425,8 429,9 434,0 438,0 446,0 454,0 462,0 469,9 477,9 486,0 494,0
30 11,92 414,6 419,0 423,3 427,5 431,7 435,9 440,0 448,2 456,3 464,4 472,5 480,7 488,8 497,0
35 13,55 415,7 420,3 424,7 429,1 433,4 437,7 441,9 450,3 458,6 466,9 475,1 483,3 491,6 499,9
40 15,33 416,7 421,4 426,0 430,6 435,0 439,4 443,8 452,3 460,8 469,2 477,6 486,0 494,4 502,8
45 17,29 417,5 422,4 427,2 431,9 436,5 441,0 445,5 454,3 462,9 471,5 480,1 488,6 497,1 505,6
50 19,42 418,0 423,2 428,2 433,1 437,9 442,5 447,1 456,2 465,0 473,8 482,5 491,1 499,7 508,4
55 21,74 418,3 423,8 429,1 434,2 439,1 443,9 448,7 458,0 467,0 475,9 484,8 493,6 502,4 511,1
60 24,26 418,3 424,2 429,7 435,1 440,2 445,2 450,1 459,6 468,9 478,0 487,1 496,0 504,9 513,8
65 27,00 417,9 424,3 430,2 435,8 441,1 446,3 451,4 461,2 470,8 480,1 489,3 498,4 507,4 516,4
70 29,96 417,1 424,0 430,3 436,3 441,9 447,3 452,6 462,7 472,5 482,0 491,4 500,7 509,9 519,0
75 33,16 415,6 423,3 430,2 436,5 442,4 448,1 453,6 464,0 474,1 483,9 493,4 502,9 512,2 521,5
80 36,62 413,2 422,2 429,7 436,5 442,8 448,7 454,4 465,3 475,6 485,6 495,4 505,0 514,5 524,0

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
-100 0,02 2,503 2,067 2,081 2,095 2,108 2,121 2,135 2,161 2,186 2,211 2,235 2,259 2,282 2,305
-90 0,05 1,998 2,011 2,025 2,038 2,052 2,065 2,078 2,103 2,128 2,152 2,176 2,199 2,222 2,245
-80 0,10 1,951 1,965 1,978 1,991 2,004 2,017 2,030 2,054 2,079 2,103 2,126 2,149 2,171 2,194
-70 0,21 1,912 1,925 1,938 1,951 1,964 1,976 1,989 2,013 2,037 2,061 2,084 2,106 2,128 2,150
-65 0,28 1,895 1,908 1,921 1,933 1,946 1,958 1,971 1,995 2,019 2,042 2,065 2,087 2,109 2,131
-60 0,37 1,878 1,891 1,904 1,917 1,930 1,942 1,954 1,978 2,002 2,025 2,048 2,070 2,092 2,113
-55 0,49 1,863 1,876 1,889 1,902 1,914 1,927 1,939 1,963 1,986 2,009 2,032 2,054 2,076 2,097
-50 0,64 1,850 1,863 1,875 1,888 1,900 1,912 1,925 1,948 1,972 1,994 2,017 2,039 2,061 2,082
-45 0,83 1,837 1,850 1,862 1,875 1,887 1,899 1,911 1,935 1,958 1,981 2,003 2,025 2,047 2,068
-41 1,00 1,827 1,840 1,853 1,865 1,877 1,889 1,901 1,925 1,948 1,971 1,993 2,015 2,036 2,058
-40 1,05 1,825 1,838 1,850 1,863 1,875 1,887 1,899 1,923 1,946 1,968 1,991 2,012 2,034 2,055
-35 1,32 1,814 1,826 1,839 1,851 1,864 1,876 1,888 1,911 1,934 1,957 1,979 2,001 2,022 2,043
-30 1,63 1,803 1,816 1,828 1,841 1,853 1,865 1,877 1,901 1,924 1,946 1,968 1,990 2,011 2,032
-25 2,01 1,793 1,806 1,819 1,831 1,843 1,855 1,867 1,891 1,914 1,936 1,958 1,980 2,001 2,022
-20 2,45 1,784 1,797 1,809 1,822 1,834 1,846 1,858 1,882 1,904 1,927 1,949 1,970 1,991 2,012
-15 2,96 1,775 1,788 1,801 1,813 1,826 1,838 1,850 1,873 1,896 1,918 1,940 1,962 1,983 2,003
-10 3,54 1,767 1,780 1,793 1,805 1,818 1,830 1,842 1,865 1,888 1,910 1,932 1,954 1,975 1,995
5 4,21 1,759 1,772 1,785 1,798 1,810 1,822 1,834 1,858 1,880 1,903 1,925 1,946 1,967 1,988
0 4,97 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,815 1,827 1,851 1,873 1,896 1,918 1,939 1,960 1,981
5 5,84 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,820 1,844 1,867 1,889 1,911 1,933 1,953 1,974
10 6,81 1,738 1,751 1,764 1,777 1,790 1,802 1,814 1,838 1,861 1,883 1,905 1,926 1,947 1,968

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
15 7,89 1,731 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,832 1,855 1,878 1,899 1,921 1,942 1,962
20 9,10 1,725 1,739 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,827 1,850 1,872 1,894 1,916 1,936 1,957
25 10,44 1,719 1,733 1,746 1,759 1,772 1,785 1,797 1,821 1,845 1,867 1,889 1,911 1,932 1,952
30 11,92 1,712 1,727 1,740 1,754 1,767 1,780 1,792 1,816 1,840 1,862 1,906 1,885 1,927 1,947
35 13,55 1,706 1,721 1,735 1,749 1,762 1,775 1,787 1,812 1,835 1,858 1,902 1,880 1,923 1,943
40 15,33 1,700 1,715 1,729 1,743 1,757 1,770 1,783 1,807 1,831 1,854 1,897 1,876 1,919 1,939
45 17,29 1,694 1,709 1,724 1,738 1,752 1,765 1,778 1,803 1,827 1,850 1,894 1,872 1,915 1,935
50 19,42 1,687 1,703 1,718 1,733 1,747 1,760 1,773 1,799 1,823 1,846 1,890 1,868 1,911 1,93?
55 21,74 1,680 1,697 1,713 1,727 1,742 1,756 1,769 1,794 1,819 1,842 1,886 1,865 1,908 1,928
60 24,26 1,673 1,690 1,707 1,722 1,737 1,751 1,764 1,790 1,815 1,838 1,883 1,861 1,904 1,925
65 27,00 1,665 1,683 1,701 1,717 1,732 1,746 1,760 1,786 1,811 1,835 1,880 1,858 1,901 1,922
70 29,96 1,656 1,676 1,694 1,711 1,726 1,741 1,755 1,782 1,807 1,831 1,876 1,854 1,898 1,919
75 33,16 1,646 1,668 1,687 1,705 1,721 1,736 1,751 1,778 1,804 1,828 1,873 1,851 1,895 1,916
80 36,62 1,634 1,659 1,680 1,698 1,715 1,731 1,746 1,774 1,800 1,824 1,870 1,848 1,892 1,913
Tabelul 19. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori saturaţi) [17]
-70 0,541 0,440 1,231 5 0,746 0,572 1,304
-65 0,550 0,447 1,230 10 0,768 0,584 1,316
-60 0,559 0,455 1,230 15 0,792 0,594 1,333
-55 0,569 0,462 1,231 20 0,819 0,606 1,351
-50 0,579 0,470 1,232 25 0,848 0,618 1,372
-45 0,590 0,478 1,234 30 0,881 0,630 1,398
-41 0,600 0,485 1,237 35 0,917 0,643 1,426
-40 0,602 0,486 1,237 40 0,959 0,655 1,464
-35 0,613 0,495 1,238 45 1,006 0,667 1,509
-30 0,627 0,504 1,244 50 1,062 0,681 1,56
-25 0,640 0,512 1,250 55 1,129 0,694 1,627
-20 0,655 0,522 1,255 60 1,212 0,708 1,713
-15 0,671 0,531 1,263 65 1,320 0,727 1,816
-10 0,688 0,541 1,270 70 1,464 0,737 1,986
-5 0,705 0,551 1,279 75 1,673 0,752 2,225
0 0,725 0,562 1,290 80 2,001 0,769 2,602
Tabelul 20. Proprietăţile termofizice ale freonului R 22 pe curba de saturaţie [7]

lichid vapori [N/m]
-100 1160 6,51 0,1549 0,00339 7,86 1,03 0,02812
-90 890 7,20 0,1457 0,00404 6,47 0,99 0,02636
-80 702 7,85 0,1375 0,00469 5,46 0,96 0,02463
-70 570 8,46 0,1304 0,00533 4,76 0,94 0,02292
-60 475 9,01 0,1241 0,00594 4,21 0,93 0,02124
-50 404 9,53 0,1185 0,00654 3,82 0,93 0,01958
-40 348 9,95 0,1134 0,00714 3,47 0,92 0,01794
-30 304 10,4 0,1086 0,00772 3,22 0,93 0,01634
-20 267 10,9 0,1042 0,00833 3,00 0,94 0,01476
-10 236 11,5 0,0998 0,00896 2,81 0,97 0,01321
0 210 12,0 0,0957 0,00963 2,66 0,99 0,01170
10 187 12,6 0,0915 0,01034 2,51 1,03 0,01022
20 166 13,3 0,0874 0,01112 2,39 1,07 0,00878
30 148 14,0 0,0832 0,01197 2,33 1,12 0,00738
40 132 14,9 0,0790 0,01292 2,27 1,20 0,00604
50 117 15,9 0,0746 0,01400 2,27 1,31 0,00474
60 103 17,0 0,0699 0,01529 2,34 1,47 0,00351
70 89,4 18,6 0,0647 0,01688 2,51 1,77 0,00236
80 76,1 20,7 0,0586 0,01902 2,99 2,44 0,00130
90 61,0 24,6 0,0503 0,02261 4,85 5,33 0,00040
Anexa 3. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a
Tabelul 21. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a pe curba de saturaţie [17]
Formula chimică C2 H2 F4 Masa moleculară: 102,03 kg/kmol Temperatura critică: 101,06 ºC

Densitatea critică: 511,9 kg/m3
vaporizare
-100 0,006 -1,007 0,633 21,9456 1,578 0,04557 86,49 335,60 249,11 0,4900 1,9287
-90 0,017 -0,996 0,644 8,88679 1,553 0,11253 96,15 341,58 245,43 0,5443 1,8843
-80 0,039 -0,974 0,654 4,00491 1,527 0,24969 106,16 347,71 241,55 0,5974 1,8480
-70 0,083 -0,930 0,666 1,97450 1,500 0,50646 116,53 353,94 237,41 0,6498 1,8184
-65 0,117 -0,895 0,672 1,42751 1,487 0,70052 121,86 357,08 235,22 0,6757 1,8057
-60 0,163 -0,850 0,678 1,05020 1,473 0,95220 127,29 360,23 232,95 0,7014 1,7943
-55 0,223 -0,790 0,685 0,78512 1,460 1,27370 132,81 363,40 230,58 0,7270 1,7840
-50 0,299 -0,714 0,691 0,55570 1,445 1,67869 138,44 366,56 228,12 0,7525 1,7748
-45 0,396 -0,617 0,698 0,45820 1,432 2,18243 144,14 369,72 225,56 0,7778 1,7665
-40 0,516 -0,497 0,705 0,35692 1,417 2,80175 149,99 372,87 222,88 0,8030 1,7590
-35 0,665 -0,347 0,712 0,28129 1,403 3,55510 155,91 376,01 220,10 0,8281 1,7523
-30 0,847 -0,166 0,720 0,22408 1,388 4,46264 161,92 379,13 217,20 0,8531 1,7464
-27 0,974 -0,039 0,725 0,19645 1,379 5,09023 165,58 380,99 215,41 0,8680 1,7431
-26 1,020 +0,007 0,726 0,18817 1,377 5,31437 166,81 381,61 214,80 0,8729 1,7421
-25 1,067 +0,054 0,728 0,18030 1,374 5,54631 168,04 382,22 214,19 0,8779 1,7410
-20 1,330 +0,317 0,736 0,14641 1,358 6,82991 174,25 385,30 211,05 0,9026 1,7363
-15 1,641 +0,628 0,744 0,11991 1,343 8,33928 180,55 388,33 207,79 0,9271 1,7321
-10 2,007 +0,994 0,753 0,098986 1,327 10,1025 186,94 391,34 204,40 0,9516 1,7283
-5 2,424 +1,421 0,762 0,082304 1,311 12,1500 193,43 395,30 200,88 0,9758 1,7250

vaporizare
0 2,929 +1,915 0,772 0,068893 1,295 14,5153 200,00 397,22 197,22 1,0000 1,7220
5 3,496 +2,483 0,782 0,058021 1,278 17,2350 206,67 400,09 193,42 1,0240 1,7194
10 4,145 +3,132 0,792 0,049141 1,261 20,3496 213,43 402,91 189,48 1,0479 1,7171
15 4,883 +3,370 0,803 0,041834 1,1244 23,9041 220,28 405,66 185,38 1,0717 1,7151
20 5,716 +4,703 0,815 0,035779 1,226 27,9495 227,23 408,35 181,12 1,0954 1,7132
25 6,653 +5,540 0,828 0,030728 1,207 32,5432 234,28 410,96 176,68 1,1190 1,7116
30 7,701 +6,688 0,841 0,026489 1,188 37,7515 241,44 413,49 172,05 1,1425 1,7101
35 8,868 +7,855 0,856 0,022909 1,168 43,6516 248,72 415,92 167,21 1,1660 1,7086
40 10,164 +9,151 0,871 0,019867 1,147 50,3345 256,11 418,25 162,14 1,1894 1,7072
45 11,597 +10,583 0,888 0,017268 1,126 57,9093 263,64 420,45 156,81 1,2129 1,7058
50 13,176 +12,163 0,906 0,015036 1,103 66,5089 271,31 422,50 151,19 1,2364 1,7042
55 14,912 +13,899 0,926 0,013106 1,079 76,2986 279,15 424,38 145,23 1,2600 1,7025
60 16,813 +15,800 0,948 0,011430 1,054 87,4876 287,17 426,06 138,89 1,2839 1,7006
65 18,893 +17,880 0,974 0,009965 1,027 100,347 295,40 427,49 132,09 1,3076 1,6982
70 21,162 +20,149 1,002 0,008678 0,927 115,237 303,88 428,63 124,74 1,3318 1,6954
75 23,634 +22,621 1,036 0,007539 0,965 132,647 312,65 429,39 116,74 1,3565 1,6918
80 26,324 +25,311 1,076 0,006525 0,929 153,262 321,76 429,69 107,93 1,3816 1,6873
85 29,250 +28,237 1,127 0,005617 0,887 178,042 331,29 429,40 98,12 1,4075 1,6815
90 32,435 +31,422 1,194 0,004801 0,837 208,279 341,36 428,40 87,05 1,4344 1,6741
Tabelul 22. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraîncălziţi) [17]

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
-100 0,01 21945 22582 23219 23855 24491 25127 25763 27034 28305 29575 30846 32116 33386 24655
-90 0,02 8886 9132 9376 9621 9866 10110 10354 10843 11331 11818 12306 12793 13281 13768
-80 0,04 4005 4111 4216 4321 4427 4532 4637 4847 5057 5266 5475 5684 5893 6102
-70 0,08 1975 2025 2075 2125 2175 2225 2274 2374 2373 2572 2671 2769 2868 2966
-65 0,12 1428 1463 1499 1535 1570 1605 1641 1711 1782 1852 1922 1992 2062 2132
-60 0,16 1050 1076 1102 1128 1153 1179 1205 1256 1307 1357 1408 1458 1509 1559
-55 0,22 785 804 824 843 862 881 899 937 975 1012 1049 1086 1123 11690
-50 0,30 596 610 625 639 653 668 682 710 738 766 794 822 849 877
-45 0,40 458 469 480 491 502 513 524 545 567 588 609 630 651 672
-40 0,52 357 366 374 383 391 399 408 424 441 457 474 490 506 522
-35 0,66 281 288 295 302 308 315 321 334 347 360 373 385 398 411
-30 0,85 224 230 235 240 246 251 256 266 277 287 297 307 317 327
-27 0,97 196 201 206 211 215 220 225 234 243 251 260 269 278 286
-26 1,02 188 193 197 202 206 211 215 224 323 241 249 257 266 274
-25 1,07 180 185 189 193 198 202 206 214 223 231 239 247 255 263
-20 1,33 146 150 154 157 161 164 167 174 181 187 194 200 207 213
-15 1,64 120 123 126 129 132 134 137 143 148 154 159 164 170 175
-10 2,01 99,0 102 104 106 109 111 114 118 123 127 132 136 140 145
-5 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120
0 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120
5 3,50 58,0 59,6 61,1 62,6 64,1 65,6 66,9 69,8 72,5 75,2 77,8 80,4 82,9 85,5
10 4,14 49,1 50,5 51,9 53,2 54,4 55,7 56,9 59,3 61,7 63,9 66,2 68,4 70,6 72,8
15 4,88 41,8 43,0 44,2 45,4 46,5 47,6 48,6 50,7 52,7 54,7 56,6 58,6 60,4 62,3

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
20 5,72 35,8 36,9 37,9 38,9 39,9 40,8 41,8 43,6 45,4 47,1 48,8 50,4 52,0 53,7
25 6,65 30,7 31,7 32,6 33,5 34,4 35,2 36,0 37,6 39,2 40,7 42,2 43,6 45,0 46,4
30 7,70 26,5 27,4 28,2 29,0 29,8 30,5 31,3 32,7 34,1 35,4 36,7 37,9 39,2 40,4
35 8,67 22,9 23,7 24,4 25,1 25,8 26,5 27,2 28,5 29,7 30,9 32,0 33,1 34,2 35,3
40 10,16 19,9 20,6 21,3 21,9 22,6 23,2 23,8 24,9 26,0 27,1 28,1 29,1 30,1 31,0
45 11,60 17,3 17,9 18,6 19,2 19,8 20,3 20,8 21,8 22,8 23,8 24,7 25,6 26,5 27,3
50 13,18 15,0 15,7 16,2 16,8 17,3 17,8 18,3 19,3 20,2 21,0 21,8 22,6 23,4 24,2
55 14,91 13,1 13,7 14,2 14,7 15,2 15,7 16,2 17,0 17,8 18,6 19,3 20,1 20,7 21,5
60 16,81 11,4 12,0 12,5 13,0 13,5 13,8 14,3 15,1 15,8 16,5 17,2 17,9 18,5 19m1
65 18,90 9,9 10,5 11,0 11,4 11,8 12,3 12,7 13,4 14,1 14,7 15,3 15,9 16,5 17,1
70 21,16 8,68 9,21 9,68 10,1 10,5 10,9 11,3 11,9 12,6 13,1 13,7 14,3 14,8 15,3
75 23,63 7,54 8,06 8,52 8,94 9,32 9,67 10,0 10,6 11,2 11,7 12,3 12,8 13,3 13,7
80 26,32 6,53 7,05 7,50 7,90 8,26 8,60 8,92 9,50 10,1 10,6 11,0 11,5 11,9 12,4
85 29,25 5,62 6,16 6,60 6,98 7,34 7,66 7,95 8,51 9,01 9,48 9,92 10,3 10,7 11,1
90 32,43 4,80 5,36 5,80 6,18 6,51 6,82 7,10 7,62 8,09 8,53 8,94 9,34 9,71 10,1
Entalpia [kJ/kg]

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
-100 0,01 335,6 338,6 341,7 344,8 347,9 351,2 354,5 361,2 368,1 375,2 382,5 390,0 397,8 405,7
-90 0,02 341,6 347,9 344,7 351,1 354,4 357,7 361,1 368,0 375,0 382,5 390,0 397,7 405,7 413,8
-80 0,04 347,7 350,9 354,2 357,6 360,9 364,4 367,9 375,0 382,3 389,9 397,6 405,6 413,7 422,1
-70 0,08 353,9 357,3 360,7 364,2 367,7 371,2 374,8 382,2 389,8 397,5 405,5 413,6 422,0 430,5
-65 0,12 357,1 360,5 364,0 367,5 371,1 374,7 378,6 385,8 393,5 401,4 409,4 417,7 426,2 434,8
-60 0,16 360,2 363,7 367,3 370,9 374,5 378,2 381,9 389,5 397,3 405,3 413,4 421,8 430,4 439,1
-55 0,22 363,4 367,0 370,6 374,2 377,9 381,7 385,4 393,2 401,1 409,2 417,5 425,9 434,6 443,4
-50 0,30 366,6 370,2 373,9 377,6 381,4 385,2 389,0 396,9 404,9 413,1 421,5 430,1 438,9 447,8
-45 0,40 369,7 373,4 377,2 381,0 384,8 388,7 392,6 400,6 408,7 417,1 425,6 434,3 443,2 452,2
-40 0,52 372,9 376,7 380,5 384,4 388,3 392,2 396,2 404,3 412,6 421,1 429,7 438,5 447,5 456,6
-35 0,66 376,0 379,9 383,8 387,7 391,7 395,7 399,8 408,1 416,5 425,0 433,8 442,7 451,8 461,1
-30 0,85 379,1 383,1 387,1 391,1 395,2 399,3 403,4 411,8 420,3 429,0 437,9 446,9 456,1 465,5
-27 0,97 381,0 385,0 389,1 393,1 397,2 401,4 405,6 414,0 422,7 431,5 440,4 449,5 458,8 468,2
-26 1,02 381,6 385,6 389,7 393,8 397,9 402,1 406,3 414,8 423,4 432,3 441,2 450,3 459,6 469,1
-25 1,07 382,2 386,3 390,4 394,5 398,6 402,8 407,0 415,5 424,2 433,1 442,0 451,2 460,5 470,0
-20 1,33 385,3 389,4 393,6 397,8 402,1 406,3 410,6 419,3 428,1 437,1 446,2 455,5 464,9 474,5
-15 1,64 388,3 392,6 396,9 401,2 405,5 409,8 414,2 423,0 432,0 441,1 ă450,3 459,7 469,3 479,0
-10 2,01 391,3 395,7 400,1 404,5 408,9 413,3 417,8 426,7 435,9 445,1 454,5 464,0 473,7 483,5
-5 2,43 394,3 398,8 403,3 407,7 412,2 416,8 421,3 430,5 439,7 449,1 458,6 468,3 478,1 488,0
0 2,93 397,2 401,8 406,4 411,0 415,6 420,2 424,8 434,2 443,6 453,1 462,8 472,5 482,4 492,5
5 3,50 400,1 404,8 409,5 414,2 418,9 423,6 428,4 437,9 447,4 457,1 466,9 476,8 486,8 497,0
10 4,14 402,9 407,8 412,6 417,4 422,2 427,0 431,8 441,5 451,3 461,1 471,0 481,1 491,2 501,5

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
15 4,88 405,6 410,6 415,6 420,5 425,5 430,4 435,3 445,2 455,1 465,1 475,2 485,3 495,6 506,0
20 5,72 408,4 413,5 418,6 423,6 428,7 433,7 438,7 448,8 458,9 469,0 479,3 489,6 500,0 510,5
25 6,65 411,0 416,3 421,5 426,7 431,9 437,0 442,1 452,4 462,7 473,0 483,3 493,8 504,3 515,0
30 7,70 413,5 419,0 424,3 429,7 435,0 440,2 445,5 456,0 466,4 476,9 487,4 498,0 508,7 519,4
35 8,67 415,9 421,6 427,1 432,6 438,0 443,4 448,8 459,5 470,1 480,8 491,5 502,2 513,0 523,9
40 10,16 418,3 424,1 429,8 435,5 441,1 446,6 452,1 463,0 473,8 484,6 495,5 506,4 517,3 528,3
45 11,60 420,4 426,5 432,5 438,3 444,0 449,7 455,3 466,4 477,4 488,5 499,5 510,5 521,6 532,7
50 13,18 422,5 428,8 435,0 441,1 446,9 452,7 458,4 469,8 481,0 492,2 503,4 514,6 525,8 537,1
55 14,91 424,4 431,0 437,4 443,6 449,6 455,6 461,5 473,1 484,6 496,0 507,3 518,7 530,1 541,5
60 16,81 426,1 433,0 439,6 446,1 452,3 458,5 464,5 476,4 488,1 499,7 511,2 522,7 534,3 545,8
65 18,90 427,5 434,8 441,8 448,4 454,9 461,2 467,4 479,6 491,5 503,3 515,1 526,7 538,4 550,1
70 21,16 428,6 436,4 443,7 450,7 457,4 463,9 470,3 482,7 494,3 506,9 518,9 530,7 542,6 554,4
75 23,63 429,4 437,8 445,5 452,7 459,7 466,5 473,0 485,8 498,3 510,5 522,6 534,6 546,6 558,6
80 26,32 429,7 438,8 447,0 454,6 461,9 468,9 475,7 488,8 501,5 514,0 526,3 538,5 550,7 562,8
85 29,25 429,4 439,5 448,3 456,4 463,9 471,2 478,2 491,6 504,7 517,4 529,9 542,3 554,6 566,9
90 32,43 428,4 439,8 449,3 457,8 465,8 473,3 480,6 494,4 507,7 520,7 535,5 546,1 558,6 571,0

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[°C] [bar]
-100 0,01 1,929 1,946 1,963 1,980 1,996 2,013 2,029 2,061 2,093 2,124 2,155 1,185 2,215 2,245
-90 0,02 1,884 1,901 1,918 1,934 1,951 1,967 1,983 2,015 2,046 2,077 2,107 2,137 2,166 2,196
-80 0,04 1,848 1,865 1,881 1,897 1,913 1,929 1,945 1,976 2,007 2,038 2,068 2,097 2,126 2,155
-70 0,08 1,818 1,835 1,851 1,867 1,883 1,899 1,914 1,945 1,976 2,006 2,035 2,065 2,094 2,122
-65 0,12 1,806 1,822 1,838 1,854 1,870 1,886 1,901 1,932 1,962 1,992 2,022 2,051 2,080 2,108
-60 0,16 1,794 1,810 1,827 1,842 1,858 1,874 1,889 1,920 1,950 1,980 2,009 2,038 2,067 2,095
-55 0,22 1,784 1,800 1,816 1,832 1,848 1,863 1,879 1,909 1,939 1,969 1,998 2,027 2,056 2,084
-50 0,30 1,775 1,791 1,807 1,823 1,838 1,854 1,869 1,900 1,930 1,959 1,998 2,017 2,045 2,074
-45 0,40 1,766 1,783 1,798 1,814 1,830 1,845 1,861 1,891 1,921 1,950 1,979 2,008 2,036 2,064
-40 0,52 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,838 1,853 1,883 1,913 1,942 1,971 2,000 2,028 2,056
-35 0,66 1,752 1,768 1,784 1,800 1,816 1,831 1,846 1,877 1,906 1,936 1,964 1,993 2,021 2,049
-30 0,85 1,746 1,762 1,778 1,794 1,810 1,825 1,840 1,871 1,900 1,929 1,958 1,987 2,015 2,042
-27 0,97 1,743 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,837 1,867 1,897 1,926 1,955 1,983 2,011 2,039
-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038
-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1,896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038
-25 1,07 1,741 1,757 1,773 1,789 1,805 1,820 1,835 1,865 1,895 1,924 1,953 1,981 2,009 2,037
-20 1,33 1,736 1,753 1,769 1,784 1,800 1,815 1,831 1,861 1,890 1,920 1,948 1,976 2,004 2,032
-15 1,64 1,732 1,748 1,764 1,780 1,796 1,811 1,827 1,857 1,886 1,916 1,944 1,972 2,000 2,028
-10 2,01 1,728 1,745 1,761 1,777 1,792 1,808 1,823 1,853 1,883 1,912 1,941 1,969 1,997 2,024
-5 2,43 1,725 1,741 1,758 1,774 1,789 1,805 1,820 1,851 1,880 1,909 1,938 1,966 1,994 2,021
0 2,93 1,722 1,739 1,755 1,771 1,787 1,803 1,818 1,848 1,878 1,907 1,935 1,963 1,991 2,018
5 3,50 1,719 1,736 1,753 1,769 1,785 1,800 1,816 1,846 1,876 1,905 1,933 1,962 1,989 2,016

la saturaţie la
[°C] saturaţie 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100
[bar]
10 4,14 1,717 1,734 1,751 1,767 1,783 1,799 1,814 1,845 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015
15 4,88 1,715 1,732 1,749 1,765 1,782 1,797 1,813 1,843 1,873 1,902 1,931 1,959 1,986 2,014
20 5,72 1,713 1,731 1,748 1,764 1,780 1,796 1,812 1,843 1,872 1,902 1,930 1,958 1,986 2,013
25 6,65 1,712 1,729 1,746 1,763 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
30 7,70 1,710 1,728 1,745 1,762 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
35 8,67 1,709 1,727 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012
40 10,16 1,707 1,726 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,986 2,013
45 11,60 1,706 1,725 1,743 1,760 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,902 1,931 1,959 1,986 2,013
50 13,18 1,705 1,724 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,842 1,873 1,903 1,931 1,959 1,987 2,014
55 14,91 1,703 1,723 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,843 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015
60 16,81 1,701 1,721 1,741 1,759 1,777 1,794 1,811 1,844 1,874 1,904 1,933 1,961 1,989 2,016
65 18,90 1,698 1,720 1,740 1,759 1,777 1,795 1,812 1,844 1,875 1,905 1,934 1,963 1,990 2,017
70 21,16 1,695 1,718 1,739 1,758 1,777 1,795 1,812 1,945 1,876 1,906 1,935 1,963 1,991 2,018
75 23,63 1,692 1,716 1,737 1,757 1,777 1,795 1,812 1,846 1,877 1,908 1,937 1,965 1,993 1,999
80 26,32 1,687 1,713 1,736 1,757 1,776 1,795 1,812 1,846 1,878 1,908 1,938 1,966 1,994 2,021
85 29,25 1,681 1,710 1,734 1,755 1,755 1,794 1,813 1,847 1,879 1,910 1,940 1,968 1,996 2,023
90 32,43 1,674 1,705 1,731 1,754 1,775 1,794 1,813 1,847 1,880 1,911 1,940 1,969 1,997 2,024
Tabelul 25. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori saturaţi) [17]
-55 0,708 0,618 1,146 15 1,000 0,826 1,210
-50 0,723 0,630 1,147 20 1,031 0,844 1,222
-45 0,738 0,643 1,148 25 1,065 0,862 1,236
-40 0,754 0,656 1,149 30 1,101 0,880 1,252
-35 0,771 0,670 1,151 35 1,140 0,898 1,270
-30 0,789 0,684 1,154 40 1,184 0,917 1,291
-26 0,804 0,695 1,156 45 1,232 0,936 1,317
-25 0,808 0,698 1,157 50 1,287 0,955 1,347
-20 0,828 0,713 1,161 55 1,350 0,974 1,385
-15 0,848 0,728 1,165 60 1,424 0,994 1,432
-10 0,l870 0,744 1,170 65 1,513 1,015 1,491
-5 0,893 0,760 1,176 70 1,625 1,036 1,568
0 0,918 0,776 1,183 75 1,769 1,058 1,672
5 0,944 0,792 1,191 80 1,962 1,081 1,816
10 0,971 0,809 1,200 85 2,234 1,105 2,022
Tabelul 26. Proprietăţile termofizice ale freonului R 134a pe curba de saturaţie [19]

lichid vapori [N/m]
-40 472,2 9,122 0,11060 0,00817 5,36 0,84 0,01760
-30 406,4 9,525 0,10580 0,00899 4,89 0,83 0,01604
-20 353,0 9,925 0,10110 0,00982 4,51 0,82 0,01451
-10 308,6 10,33 0,09649 0,01066 4,21 0,83 0,01302
0 271,1 10,73 0,09201 0,01151 3,95 0,84 0,01156
10 238,8 11,15 0,08761 0,01240 3,73 0,85 0,01014
20 210,7 11,58 0,08328 0,01333 3,55 0,87 0,00876
30 185,8 12,04 0,07899 0,01433 3,40 0,89 0,00742
40 163,4 12,55 0,07471 0,01544 3,28 0,93 0,00613
50 143,1 13,12 0,07042 0,01672 3,18 0,98 0,00489
60 124,2 13,79 0,06609 0,01831 3,12 1,04 0,00372
70 106,4 14,65 0,06167 0,02045 3,11 1,15 0,00261
80 89,02 15,84 0,05717 0,02372 3,22 1,34 0,00160
Anexa 4. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C
Tabelul 27. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C la saturaţie [18]

Compoziţia masică: R 32/R 125/R 134a (23/25/52 %) Masa moleculară: 86,2
kg/kmol
Densitatea
Temperatura Temperatura Densitateaa Entalpia Entalpia Entropia
Presiune a
vaporilor lichidului lichidului lichidului vaporilor vaporilor
bar vaporilor
°C °C kg/m3 kJ/kg kJ/kg kJ/(kg.K)
kg/m3
0,70 -44,10 -51,41 1403,291 3,23789 28,770 285,947 1,85453
0,80 -41,54 -48,79 1395,459 3,66826 32,393 287,591 1,84908
0,90 -39,22 -46,43 1388,318 4,09541 35,666 289,076 1,84438
1,00 -37,10 -44,26 1381,737 4,51977 38,656 290,433 1,84027
1,10 -35,13 -42,26 1375,617 4,94170 41,414 291,684 1,83663
1,20 -33,30 -40,39 1369,887 5,36151 43,979 292,846 1,83336
1,30 -31,59 -38,65 1364,491 5,77946 46,379 293,931 1,83041
1,40 -29,97 -37,01 1359,382 6,19575 48,637 294,949 1,82771
1,50 -28,45 -35,45 1354,526 6,61056 50,772 295,908 1,82524
1,60 -27,00 -33,98 1349,894 7,02406 52,797 296,817 1,82296
1,70 -25,62 -32,57 1345,460 7,43638 54,726 297,679 1,82085
1,80 -24,30 -31,23 1341,204 7,84765 56,568 298,499 1,81889
1,90 -23,04 -29,94 1337,109 8,25796 58,333 299,283 1,81705
2,00 -21,83 -28,71 1333,161 8,66741 60,027 300,032 1,81532
2,10 -20,67 -27,52 1329,346 9,07609 61,658 300,750 1,81370
2,20 -19,54 -26,38 1325,653 9,48408 63,230 301,440 1,81217
2,30 -18,46 -25,27 1322,072 9,89145 64,748 302,104 1,81071
2,40 -17,41 -24,21 1318,595 10,29825 66,217 302,743 1,80934
2,50 -16,40 -23,17 1315,215 10,70455 67,640 303,360 1,80803
2,60 -15,41 -22,17 1311,924 11,11040 69,021 303,956 1,80678
2,70 -14,46 -21,20 1308,716 11,51586 70,363 304,532 1,80559
2,80 -13,53 -20,25 1305,587 11,92096 71,668 305,090 1,80445
2,90 -12,63 -19,33 1302,530 12,32575 72,938 305,631 1,80335
Densitatea
Temperatura Temperatura Densitateaa Entalpia Entalpia Entropía
Presiune a
vaporilor lichidului lichidului lichidului vaporilor vaporilor
bar vaporilor
°C °C kg/m3 kJ/kg kJ/kg kJ/(kg.K)
kg/m3
3,00 -11,75 -18,43 1299,542 12,73027 74,176 306,155 1,80231
3,20 -10,05 -16,71 1293,756 13,53864 76,564 307,160 1,80033
3,40 -8,44 -15,06 1288,200 14,34634 78,844 308,109 1,79849
3,60 -6,90 -13,49 1282,851 15,15360 81,027 309,010 1,79677
3,80 -5,42 -11,98 1277,688 15,96064 83,125 309,866 1,79516
4,00 -4,00 -10,54 1272,694 16,76764 85,143 310,681 1,79365
4,20 -2,64 -9,14 1267,854 17,57477 87,091 311,460 1,79221
4,40 -1,32 -7,80 1263,155 18,38220 88,973 312,204 1,79086
4,60 -0,05 -6,50 1258,586 19,19006 90,796 312,917 1,78956
4,80 1,18 -5,25 1254,136 19,99847 92,563 313,601 1,78833
5,00 2,37 -4,03 1249,798 20,80757 94,280 314,258 1,78716
5,20 3,52 -2,85 1245,562 21,61746 95,949 314,889 1,78603
5,40 4,64 -1,70 1241,421 22,42825 97,575 315,497 1,78494
5,60 5,73 -0,59 1237,370 23,24004 99,159 316,083 1,78390
5,80 6,79 0,49 1233,403 24,05291 100,705 316,648 1,78289
6,00 7,82 1,55 1229,513 24,86695 102,216 317,193 1,78192
6,20 8,83 2,58 1225,697 25,68224 103,692 317,719 1,78098
6,40 9,81 3,59 1221,950 26,49887 105,137 318,228 1,78007
6,60 10,77 4,57 1218,269 27,31690 106,553 318,721 1,77918
6,80 11,70 5,53 1214,648 28,13640 107,939 319,197 1,77832
7,00 12,62 6,47 1211,086 28,95745 109,300 319,659 1,77749
7,20 13,52 7,38 1207,579 29,78010 110,635 320,106 1,77667
7,40 14,39 8,28 1204,124 30,60443 111,946 320,539 1,77587
7,60 15,25 9,16 1200,718 31,43048 113,234 320,960 1,77509
7,80 16,09 10,03 1197,359 32,25831 114,500 321,367 1,77433
Temperatura Temperatura Densitateaa Densitateaa Entalpia Entalpia Entropia

Presiune
lichidului vaporilor lichidului vaporilor lichidului vaporilor vaporilor
bar
°C °C kg/m3 kg/m3 kJ/kg kJ/kg kJ/(kg.K)
8,00 16,92 10,87 1194,045 33,08799 115,746 321,763 1,77358
8,20 17,73 11,71 1190,773 33,91957 116,972 322,147 1,77285
8,40 18,52 12,52 1187,542 34,75310 118,180 322,520 1,77213
8,60 19,30 13,32 1184,349 35,58863 119,369 322,883 1,77142
8,80 20,07 14,11 1181,193 36,42621 120,541 323,235 1,77073
9,00 20,82 14,89 1178,072 37,26589 121,697 323,577 1,77005
9,20 21,56 15,65 1174,984 38,10772 122,837 323,910 1,76937
9,40 22,29 16,40 1171,929 38,95175 123,962 324,233 1,76871
9,60 23,00 17,13 1168,904 39,79803 125,072 324,548 1,76806
9,80 23,71 17,86 1165,909 40,64660 126,169 324,854 1,76741
10,00 24,40 18,58 1162,941 41,49750 127,252 325,151 1,76677
10,50 26,09 20,32 1155,637 43,63527 129,905 325,860 1,76521
11,00 27,72 22,00 1148,484 45,78861 132,484 326,522 1,76369
11,50 29,29 23,62 1141,466 47,95818 134,997 327,141 1,76220
12,00 30,81 25,19 1134,570 50,14467 137,448 327,718 1,76074
12,50 32,28 26,72 1127,784 52,34871 139,843 328,256 1,75931
13,00 33,71 28,19 1121,095 54,57099 142,186 328,758 1,75789
13,50 35,10 29,63 1114,496 56,81214 144,481 329,226 1,75649
14,00 36,44 31,03 1107,974 59,07284 146,732 329,661 1,75511
14,50 37,75 32,39 1101,523 61,35376 148,942 330,065 1,75373
15,00 39,03 33,71 1095,134 63,65558 151,114 330,439 1,75237
15,50 40,27 35,01 1088,798 65,97900 153,250 330,785 1,75100
16,00 41,48 36,27 1082,510 68,32472 155,354 331,103 1,74965
16,50 42,67 37,50 1076,260 70,69348 157,427 331,395 1,74829
17,00 43,82 38,71 1070,044 73,08601 159,471 331,661 1,74693
Temperatura Temperatura Densitateaa Densitateaa Entalpia Entalpia Entropia
Presiune
lichidului vaporilor lichidului vaporilor lichidului vaporilor vaporilor
bar
°C °C kg/m3 kg/m3 kJ/kg kJ/kg kJ/(kg.K)
17,50 44,95 39,89 1063,853 75,50310 161,489 331,903 1,74558
18,00 46,05 41,04 1057,682 77,94552 163,483 332,121 1,74421
18,50 47,13 42,18 1051,524 80,41410 165,453 332,316 1,74285
19,00 48,19 43,28 1045,373 82,90970 167,401 332,488 1,74148
19,50 49,23 44,37 1039,221 85,43318 169,330 332,638 1,74010
20,00 50,24 45,44 1033,062 87,98547 171,240 332,766 1,73871
20,50 51,24 46,49 1026,890 90,56725 173,133 332,874 1,73731
21,00 52,21 47,52 1020,695 93,18033 175,009 332,960 1,73590
21,50 53,17 48,53 1014,472 95,82493 176,871 333,026 1,73448
22,00 54,11 49,52 1008,211 98,50242 178,720 333,072 1,73305
22,50 55,03 50,50 1001,904 101,21392 180,556 333,098 1,73160
23,00 55,94 51,46 995,540 103,96065 182,380 333,104 1,73013
23,50 56,83 52,40 989,109 106,74386 184,194 333,090 1,72865
24,00 57,71 53,34 982,599 109,56487 185,998 333,057 1,72715
24,50 58,57 54,25 975,995 112,42508 187,795 333,005 1,72563
25,00 59,42 55,16 969,281 115,32597 189,583 332,933 1,72409
25,50 60,25 56,05 962,439 118,26909 191,365 332,842 1,72253
26,00 61,08 56,92 955,446 121,25610 193,141 332,731 1,72095
26,50 61,89 57,79 948,274 124,28875 194,913 332,601 1,71935
27,00 62,68 58,64 940,889 127,36892 196,681 332,451 1,71771
27,50 63,47 59,49 933,247 130,49858 198,446 332,281 1,71606
28,00 64,24 60,32 925,291 133,67987 200,209 332,092 1,71437
28,50 65,00 61,14 916,942 136,91504 201,971 331,882 1,71266
29,00 65,75 61,95 908,087 140,20652 203,733 331,652 1,71091
29,50 66,49 62,75 898,558 143,55693 205,495 331,402 1,70913
30,00 67,22 63,54 888,074 146,96905 207,260 331,134 1,70733
Tabelul 28. Proprietăţile vaporilor supraîncălziţi ale freonului R 407C [18]
1 bar 1,5 bar 2,0 bar

Saturaţie vapori -37.10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C
Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia
a a a kJ/(kg.K a a a kJ/(kg.K a a a kJ/(kg.K
°C kg/m3 kJ/kg ) °C kg/m3 kJ/kg ) °C kg/m3 kJ/kg )
-36,00 4,49716 291,23 1,8437 - - - - - - - -
-34,00 4,45649 292,70 1,8498 - - - - - - - -
-32,00 4,41659 294,17 1,8559 - - - - - - - -
-30,00 4,37744 295,64 1,8620 - - - - - - - -
-28,00 4,33902 297,13 1,8681 -28.00 6,59702 296,25 1,8266 - - - -
-26,00 4,30130 298,62 1,8741 -26,00 6,53745 297,75 1,8327 - - - -
-24,00 4,26426 300,11 1,8802 -24,00 6,47904 299,25 1,8388 - - - -
-22,00 4,22789 301,61 1,8862 -22,00 6,42174 300,77 1,8448 - - - -
-20,00 4,19217 303,12 1,8922 -20,00 6,36553 302,29 1,8509 -20,00 8,59535 301,44 1,8209
-18,00 4,15707 304,64 1,8981 -18,00 6,31036 303,82 1,8569 -18,00 8,51813 302,97 1,8269
-16,00 4,12258 306,16 1,9041 -16,00 6,25621 305,35 1,8629 -16,00 8,44243 304,52 1,8330
-14,00 4,08869 307,69 1,9100 -14,00 6,20305 306,89 1,8688 -14,00 8,36819 306,07 1,8390
-12,00 4,05538 309,22 1,9159 -12,00 6,15084 308,43 1,8748 -12,00 8,29537 307,62 1,8450
-10,00 4,02263 310,76 1,9218 -10,00 6,09957 309,98 1,8807 -10,00 8,22392 309,19 1,8509
-8,00 3,99043 312,31 1,9276 -8,00 6,04921 311,54 1,8866 -8,00 8,15380 310,75 1,8568
-6,00 3,95876 313,87 1,9335 -6,00 5,99972 313,10 1,8925 -6,00 8,08498 312,33 1,8628
-4,00 3,92762 315,43 1,9393 -4,00 5,95109 314,68 1,8983 -4,00 8,01740 313,91 1,8687
-2,00 3,89697 316,99 1,9451 -2,00 5,90328 316,25 1,9041 -2,00 7,95104 315,50 1,8745
0,00 3,86683 318,57 1,9509 0,00 5,85629 317,83 1,9100 0,00 7,88587 317,09 1,8804
2,00 3,83716 320,15 1,9566 2,00 5,81009 319,42 1,9158 2,00 7,82183 318,69 1,8862
4,00 3,80797 321,74 1,9624 4,00 5,76465 321,02 1,9215 4,00 7,75892 320,29 1,8920
6,00 3,77923 323,33 1,9681 6,00 5,71996 322,62 1,9273 6,00 7,69708 321,90 1,8978
8,00 3,75094 324,93 1,9738 8,00 5,67600 324,23 1,9330 8,00 7,63630 323,52 1,9036
10,00 3,72308 326,54 1,9795 10,00 5,63274 325,84 1,9388 10,00 7,57655 325,14 1,9093
Saturaţie vapori -37.10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C
12,00 3,69565 328,15 1,9852 12,00 5,59018 327,47 1,9445 12,00 7,51779 326,77 1,9151
14,00 3,66864 329,77 1,9908 14,00 5,54829 329,09 1,9502 14,00 7,46000 328,41 1,9208
16,00 3,64203 331,38 1,9965 16,00 5,50705 330,73 1,9558 16,00 7,40315 330,05 1,9265
18,00 3,61582 333,03 2,0021 18,00 5,46646 332,37 1,9615 18,00 7,34723 331,70 1,9322
20,00 3,59000 334,67 2,0077 20,00 5,42649 334,01 1,9671 20,00 7,29220 333,35 1,9378
22,00 3,56456 336,31 2,0133 22,00 5,38713 335,67 1,9727 22,00 7,23805 335,01 1,9435
24,00 3,53948 337,96 2,0189 24,00 5,34836 337,32 1,9783 24,00 7,18475 336,68 1,9491
26,00 3,51477 339,62 2,0245 26,00 5,31018 338,99 1,9839 26,00 7,13227 338,35 1,9547
28,00 3,49041 341,29 2,0300 28,00 5,27256 340,66 1,9895 28,00 7,08061 340,03 1,9603
30,00 3,46639 342,96 2,0355 30,00 5,23550 342,34 1,9950 30,00 7,02974 341,71 1,9659
32,00 3,44272 344,64 2,0411 32,00 5,19898 344,02 2,0006 32,00 6,97964 343,40 1,9714
34,00 3,41937 346,32 2,0466 34,00 5,16298 345,71 2,0061 34,00 6,93029 345,10 1,9770
36,00 3,39635 348,01 2,0520 36,00 5,12751 347,41 2,0116 36,00 6,88167 346,81 1,9825
38,00 3,37365 349,71 2,0575 38,00 5,09254 349,11 2,0171 38,00 6,83378 348,52 1,9880
40,00 3,35126 351,41 2,0630 40,00 5,05806 350,82 2,0226 40,00 6,78658 350,23 1,9935
42,00 3,32917 353,12 2,0684 42,00 5,02407 352,54 2,0280 42,00 6,74007 351,95 1,9990
44,00 3,30737 354,84 2,0738 44,00 4,99055 354,26 2,0335 44,00 6,69422 353,68 2,0045
46,00 3,28587 356,56 2,0793 46,00 4,95750 355,99 2,0389 46,00 6,64903 355,42 2,0099
48,00 3,26466 358,29 2,0847 48,00 4,92489 357,73 2,0443 48,00 6,60448 357,16 2,0154
50,00 3,24372 360,03 2,0900 50,00 4,89273 359,47 2,0497 50,00 6,56055 358,90 2,0208
52,00 3,22306 361,77 2,0954 52,00 4,86100 361,21 2,0551 52,00 6,51723 360,66 2,0262
54,00 3,20266 363,52 2,1008 54,00 4,82970 362,97 2,0605 54,00 6,47452 362,42 2,0316
56,00 3,18253 365,27 2,1061 56,00 4,79881 364,73 2,0659 56,00 6,43238 364,18 2,0370
58,00 3,16266 367,03 2,1115 58,00 4,76833 366,49 2,0712 58,00 6,39082 365,95 2,0423
60,00 3,14304 368,80 2,1168 60,00 4,73825 368,27 2,0766 60,00 6,34982 367,73 2,0477
Saturaţie vapori -37,10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C
62,00 3,12366 370,57 2,1221 62,00 4,70856 370,04 2,0819 62,00 6,30936 369,51 2,0530
64,00 3,10453 372,35 2,1274 64,00 4,67926 371,83 2,0872 64,00 6,26945 371,30 2,0583
66,00 3,08564 374,14 2,1327 66,00 4,65032 373,62 2,0925 66,00 6,23005 373,10 2,0636
68,00 3,06698 375,93 2,1379 68,00 4,62176 375,42 2,0978 68,00 6,19118 374,90 2,0689
70,00 3,04855 377,73 2,1432 70,00 4,59356 377,22 2,1030 70,00 6,15280 376,71 2,0742
72,00 3,03035 379,53 2,1484 72,00 4,56571 379,03 2,1083 72,00 6,11493 378,53 2,0795
74,00 3,01237 381,34 2,1537 74,00 4,53821 380,85 2,1135 74,00 6,07753 380,35 2,0848
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
a a a kJ/(kg.K) a a a kJ/(kg.K) a a a kJ/(kg.K)
°C kg/m3 kJ/kg °C kg/m3 kJ/kg °C kg/m3 kJ/kg
-16,00 10,68502 303,67 1,8092 - - - - - - - -
-14,00 10,58767 305,23 1,8153 - - - - - - - -
-12,00 10,49228 306,80 1,8213 - - - - - - - -
-10,00 10,39880 308,37 1,8273 -10,00 12,62768 307,54 1,8076 - - - -
-8,00 10,30716 309,95 1,8333 -8,00 12,51252 309,13 1,8136 - - - -
-6,00 10,21730 311,54 1,8392 -6,00 12,39973 310,73 1,8196 -6,00 14,63567 309,90 1,8026
-4,00 10,12916 313,13 1,8452 -4,00 12,28922 312,33 1,8256 -4,00 14,50076 311,52 1,8087
-2,00 10,04269 314,73 1,8511 -2,00 12,18092 313,94 1,8315 -2,00 14,36869 313,14 1,8147
0,00 9,95784 316,33 1,8570 0,00 12,07475 315,55 1,8375 0,00 14,23936 314,76 1,8206
2,00 9,87456 317,94 1,8628 2,00 11,97064 317,17 1,8434 2,00 14,11268 316,39 1,8266
4,00 9,79280 319,55 1,8687 4,00 11,86853 318,80 1,8493 4,00 13,98856 318,03 1,8325
6,00 9,71252 321,17 1,8745 6,00 11,76836 320,43 1,8551 6,00 13,86691 319,67 1,8384
8,00 9,63366 322,80 1,8803 8,00 11,67006 322,06 1,8610 8,00 13,74764 321,31 1,8443
10,00 9,55620 324,43 1,8861 10,00 11,57358 323,70 1,8668 10,00 13,63068 322,97 1,8501
12,00 9,48010 326,07 1,8919 12,00 11,47885 325,35 1,8726 12,00 13,51596 324,62 1,8560
14,00 9,40530 327,71 1,8976 14,00 11,38584 327,00 1,8783 14,00 13,40341 326,29 1,8618
16,00 9,33178 329,36 1,9033 16,00 11,29448 328,66 1,8841 16,00 13,29285 327,95 1,8675
18,00 9,25950 331,02 1,9090 18,00 11,20474 330,33 1,8898 18,00 13,18452 329,63 1,8733
20,00 9,18843 332,68 1,9147 20,00 11,11655 332,00 1,8956 20,00 13,07806 331,31 1,8791
22,00 9,11854 334,35 1,9204 22,00 11,02989 333,67 1,9013 22,00 12,97351 332,99 1,8848
24,00 9,04978 336,02 1,9261 24,00 10,94470 335,36 1,9069 24,00 12,87082 334,68 1,8905
26,00 8,98214 337,70 1,9317 26,00 10,86095 337,04 1,9126 26,00 12,76993 336,38 1,8962
28,00 8,91559 339,39 1,9373 28,00 10,77859 338,74 1,9182 28,00 12,67079 338,08 1,9019
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
30,00 8,85009 341,08 1,9429 30,00 10,69759 340,44 1,9239 30,00 12,57334 339,79 1,9075
32,00 8,78562 342,78 1,9485 32,00 10,61791 342,14 1,9295 32,00 12,47754 341,50 1,9131
34,00 8,72216 344,48 1,9541 34,00 10,53952 343,86 1,9351 34,00 12,38336 343,22 1,9188
36,00 8,65967 346,19 1,9596 36,00 10,46238 345,57 1,9406 36,00 12,29073 344,94 1,9244
38,00 8,59814 347,91 1,9652 38,00 10,38646 347,30 1,9462 38,00 12,19962 346,68 1,9299
40,00 8,53754 349,63 1,9707 40,00 10,l3173 349,03 1,9517 40,00 12,10998 348,41 1,9355
42,00 8,47785 351,36 1,9762 42,00 10,23816 350,76 1,9573 42,00 12,02179 350,15 1,9410
44,00 8,41905 353,09 1,9817 44,00 10,16573 352,50 1,9628 44,00 11,93500 351,90 1,9466
48,00 8,30401 356,58 1,9926 48,00 10,02413 356,00 1,9737 48,00 11,76548 355,41 1,9576
50,00 8,24775 358,33 1,9980 50,00 9,95491 357,76 1,9792 50,00 11,68268 357,18 1,9631
52,00 8,19229 360,09 2,0035 52,00 9,88673 359,53 1,9846 52,00 11,60114 358,95 1,9685
54,00 8,13762 361,86 2,0089 54,00 9,81954 361,30 1,9901 54,00 11,52084 360,73 1,9740
56,00 8,08372 363,63 2,0143 56,00 9,75333 363,07 1,9955 56,00 11,44174 362,51 1,9794
58,00 8,03057 365,41 2,0196 58,00 9,68807 364,86 2,0009 58,00 11,36381 364,30 1,9848
60,00 7,97816 367,19 2,0250 60,00 9,62374 366,64 2,0063 60,00 11,28703 366,09 1,9902
62,00 7,92647 368,98 2,0304 62,00 9,56033 368,44 2,0116 62,00 11,21137 367,89 1,9956
64,00 7,87549 370,77 2,0357 64,00 9,49780 370,24 2,0170 64,00 11,13680 369,70 2,0010
66.00 7,82520 372,57 2,0410 66,00 9,43614 372,05 2,0223 66,00 11,06329 371,51 2,0063
68,00 7,77558 374,38 2,0463 68,00 9,37534 373,86 2,0277 68,00 10,99083 373,33 2,0117
70,00 7,72663 376,20 2,0516 70,00 9,31537 375,68 2,0330 70,00 10,91939 375,15 2,0170
72,00 7,67832 378,02 2,0569 72,00 9,25621 377,50 2,0383 72,00 10,84895 376,98 2,0223
74,00 7,63065 379,84 2,0622 74,00 9,19785 379,33 2,0436 74,00 10,77948 378,82 2,0276
76,00 7,58359 381,67 2,0675 76,00 9,14928 381,17 2,0488 76,00 10,71097 380,66 2,0329
78,00 7,53715 383,51 2,0727 78,00 9,08346 383,01 2,0541 78,00 10,64338 382,51 2,0382
80,00 7,49130 385,36 2,0780 80,00 9,02740 384,86 2,0594 80,00 10,57672 384,37 2,0435
2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar
82,00 7,44604 387,21 2,0832 82,00 8,97207 386,72 2,0646 82,00 10,51094 386,23 2,0487
84,00 7,40136 389,06 2,0884 84,00 8,91746 388,58 2,0698 84,00 10,44605 388,09 2,0540
86,00 7,35724 390,93 2,0936 86,00 8,86355 390,45 2,0751 86,00 10,38201 389,97 2,0592
88,00 7,31366 392,80 2,0988 88,00 8,81033 392,32 2,0803 88,00 10,31881 391,85 2,0644
90,00 7,27063 394,67 2,1040 90,00 8,75779 394,20 2,0854 90,00 10,25644 393,73 2,0696
92,00 7,22813 396,55 2,1091 92,00 8,70592 396,09 2,0906 92,00 10,19847 395,62 2,0748
94,00 7,18615 398,44 2,1143 94,00 8,65469 397,98 2,0958 94,00 10,13409 397,52 2,0800
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
-4,00 16,76732 310,69 1,7937 - - - - - - - -
-2,00 16,60931 312,32 1,7997 - - - - - - - -
0,00 16,45477 313,95 1,8057 0,00 18,72441 313,13 1,7923 - - - -
2,00 16,30357 315,60 1,8117 2,00 18,54649 314,78 1,7983 - - - -
4,00 16,15557 317,24 1,8177 4,00 18,37255 316,44 1,8043 4,00 20,64279 315,62 1,7921
6,00 16,01067 318,89 1,8236 6,00 18,20244 318,11 1,8103 6,00 20,44528 317,30 1,7981
8,00 15,86876 320,55 1,8295 8,00 18,03602 319,77 1,8162 8,00 20,25227 318,98 1,8041
10,00 15,72973 322,21 1,8354 10,00 17,87315 321,45 1,8222 10,00 20,06359 320,67 1,8101
12,00 15,59349 323,88 1,8413 12,00 17,71370 323,13 1,8281 12,00 19,87908 321,36 1,8160
14,00 15,45994 325,55 1,8471 14,00 17,55755 324,81 1,8340 14,00 19,69857 324,05 1,8220
16,00 15,32899 327,23 1,8529 16,00 17,40459 326,50 1,8398 16,00 19,52191 325,75 1,8279
18,00 15,20055 328,92 1,8587 18,00 17,25470 328,19 1,8457 18,00 19,34897 327,45 1,8337
20,00 15,07456 330,60 1,8645 20,00 17,10778 329,89 1,8515 20,00 19,17961 329,16 1,8396
22,00 14,95092 332,30 1,8703 22,00 16,96373 331,59 1,8573 22,00 19,01371 330,88 1,8454
24,00 14,82956 334,00 1,8760 24,00 16,82245 333,30 1,8630 24,00 18,85114 332,60 1,8512
26,00 14,71042 335,70 1,8817 26,00 16,68386 335,02 1,8688 26,00 18,69180 334,32 1,8570
28,00 14,59343 337,41 1,8874 28,00 16,54788 336,74 1,8745 28,00 18,53557 336,05 1,8628
30,00 14,47852 339,13 1,8931 30,00 16,41441 338,46 1,8802 30,00 18,38235 337,78 1,8685
32,00 14,36564 340,85 1,8988 32,00 16,28338 340,19 1,8859 32,00 18,23204 339,52 1,8742
34,00 14,25471 342,58 1,9044 34,00 16,15471 341,92 1,8916 34,00 18,08455 341,26 1,8799
36,00 14,14570 344,31 1,9100 36,00 16,02835 343,66 1,8972 36,00 17,93980 343,01 1,8856
38,00 14,03853 346,05 1,9156 38,00 15,90421 345,41 1,9029 38,00 17,79768 344,77 1,8912
40,00 13,93317 347,79 1,9212 40,00 15,78222 347,16 1,9085 40,00 17,65814 346,53 1,8969
42,00 13,82956 349,54 1,9268 42,00 15,66234 348,92 1,9141 42,00 17,52108 348,29 1,9025
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
44,00 13,72765 351,29 1,9324 44,00 15,54450 350,68 1,9196 44,00 17,38643 350,06 1,9081
46,00 13,62740 353,06 1,9379 46,00 15,42864 352,45 1,9252 46,00 17,25413 351,83 1,9137
48,00 13,52876 354,82 1,9434 48,00 15,31470 354,22 1,9307 48,00 17,12409 353,62 1,9192
50,00 13,43169 356,59 1,9489 50,00 15,20264 356,00 1,9362 50,00 16,99627 355,40 1,9248
52,00 13,33615 358,37 1,9544 52,00 15,09240 357,78 1,9418 52,00 16,87059 357,19 1,9303
54,00 13,24210 360,15 1,9599 54,00 14,98394 359,57 1,9472 54,00 16,74700 358,99 1,9358
56,00 13,14950 361,94 1,9653 56,00 14,87720 361,37 1,9527 56,00 16,62544 360,79 1,9413
58,00 13,05832 363,74 1,9707 58,00 14,77214 363,17 1,9582 58,00 16,50585 362,60 1,9468
60,00 12,96852 365,54 1,9762 60,00 14,66872 364,98 1,9636 60,00 16,38819 364,41 1,9522
62,00 12,88006 367,34 1,9816 62,00 14,56690 366,79 1,9690 62,00 16,27239 366,23 1,9577
64,00 12,79292 369,16 1,9870 64,00 14,46663 368,61 1,9744 64,00 16,15841 368,05 1,9631
66,00 12,70706 370,97 1,9923 66,00 14,36788 370,43 1,9798 66,00 16,04621 369,88 1,9685
68,00 12,62245 372,80 1,9977 68,00 14,27061 372,26 1,9852 68,00 15,93574 371,72 1,9739
70,00 12,53907 374,63 2,0030 70,00 14,17479 374,10 1,9906 70,00 15,82695 373,56 1,9793
72,00 12,45688 376,46 2,0084 72,00 14,08037 375,94 1,9959 72,00 15,71981 375,41 1,9847
74,00 12,37586 378,30 2,0137 74,00 13,98734 377,78 2,0013 74,00 15,61428 377,26 1,9900
76,00 12,29598 380,15 2,0190 76,00 13,89565 379,64 2,0066 76,00 15,51031 379,12 1,9953
78,00 12,21722 382,01 2,0243 78,00 13,80527 381,50 2,0119 78,00 15,40787 380,98 2,0007
80,00 12,13955 383,87 2,0296 80,00 13,71618 383,36 2,0172 80,00 15,30693 382,85 2,0060
82,00 12,06295 385,73 2,0349 82,00 13,62835 385,23 2,0225 82,00 15,20744 384,73 2,0113
84.00 11,98739 387,60 2,0401 84,00 13,54175 387,11 2,0277 84,00 15,10939 386,62 2,0166
86,00 11,91286 389,48 2,0454 86,00 13,45635 388,99 2,0330 86,00 15,01273 388,50 2,0218
88,00 11,83933 391,37 2,,0506 88,00 13,37212 390,88 2,0382 88,00 14,91743 390,40 2,0271
90,00 11,76678 393,26 2,0558 90,00 13,28905 392,78 2,0435 90,00 14,82346 392,30 2,0323
92,00 11,69519 395,15 2,0610 92,00 13,20710 394,68 2,0487 92,00 14,73079 394,20 2,0376
4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar
94,00 11,62454 397,05 2,0662 94,00 13,12624 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480
96,00 11,55480 398,96 2,0714 96,00 13,04646 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480
98,00 11,48597 400,87 2,0765 98,00 12,96774 400,41 2,0643 98,00 14,46031 399,95 2,0532
100,00 11,41801 402,79 2,0817 100,00 12,89004 402,33 2,0694 100,00 14,37256 401,88 2,0584
102,00 11,35092 404,71 2,0868 102,00 12,81335 404,26 2,0746 102,00 14,28598 403,81 2,0635
104,00 11,28468 406,65 2,0920 104,00 12,73765 406,20 2,0797 104,00 14,20054 405,76 2,0687
106,00 11,21927 408,58 2,0971 106,00 12,66293 408,14 2,0849 106,00 14,11622 407,70 2,0739
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
Saturaţie vapori 5,19 °C Saturaţie vapori 7,82 °C Saturaţie vapori 12,62 °C
6,00 22,74259 316,48 1,7869 - - - - - - - -
8,00 22,52068 318,17 1,7929 8,00 24,84475 317,34 1,7825 - - - -
10,00 22,30400 319,87 1,7989 10,00 24,59762 319,06 1,7885 - - - -
12,00 22,09234 321,57 1,8049 12,00 24,35652 320,77 1,7946 - - - -
14,00 21,88551 323,28 1,8109 14,00 24,12119 322,49 1,8006 14,00 28,75142 320,86 1,7817
16,00 21,68332 324,99 1,8168 16,00 23,89140 324,21 1,8066 16,00 28,45931 322,62 1,7878
18,00 21,48557 326,71 1,8227 18,00 23,66691 325,94 1,8125 18,00 28,17465 324,37 1,7938
20,00 21,29211 328,42 1,8286 20,00 23,44752 327,67 1,8184 20,00 27,89709 326,13 1,7998
22,00 21,10278 330,15 1,8345 22,00 23,23302 329,41 1,8243 22,00 27,62633 327,89 1,8058
24,00 20,91742 331,88 1,8403 24,00 23,02323 331,15 1,8302 24,00 27,36208 329,65 1,8118
26,00 20,73590 333,61 1,8461 26,00 22,81797 332,89 1,8361 26,00 27,10405 331,42 1,8177
28,00 20,55807 335,35 1,8519 28,00 22,61706 334,64 1,8419 28,00 26,85200 333,19 1,8236
30,00 20,38381 337,09 1,8577 30,00 22,42036 336,39 1,8477 30,00 26,60568 334,96 1,8295
32,00 20,21299 338,84 1,8634 32,00 22,22770 338,15 1,8535 32,00 26,36487 336,74 1,8353
34,00 20,04551 340,59 1,8692 34,00 22,03896 339,91 1,8592 34,00 26,12935 338,52 1,8411
36,00 19,88125 342,35 1,8749 36,00 21,85398 341,68 1,8650 36,00 25,89892 340,31 1,8469
38,00 19,72010 344,11 1,8806 38,00 21,67264 343,45 1,8707 38,00 25,67338 342,10 1,8527
40,00 19,56196 345,88 1,8862 40,00 21,49483 345,23 1,8764 40,00 25,45257 343,89 1,8585
42,00 19,40675 347,65 1,8919 42,00 21,32042 347,01 1,8820 42,00 25,23630 345,69 1,8642
44,00 19,25437 349,43 1,8975 44,00 21,14930 348,79 1,8877 44,00 25,02442 347,50 1,8699
46,00 19,10473 351,21 1,9031 46,00 20,98137 350,59 1,8933 46,00 24,81678 349,30 1,8756
48,00 18,95774 353,00 1,9087 48,00 20,81653 352,38 1,8989 48,00 24,61322 351,12 1,8812
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpia Entropia Temperatur Densitate Entalpia Entropia
a a a kJ/(kg.K a a kJ/kg kJ/(kg.K a a kJ/kg kJ/(kg.K
°C kg/m3 kJ/kg ) °C kg/m3 ) °C kg/m3 )
50,00 18,81334 354,80 1,9142 50,00 20,65467 354,18 1,9045 50,00 24,41361 352,93 1,8869
52,00 18,67144 356,59 1,9198 52,00 20,49572 355,99 1,9101 52,00 24,21782 354,76 1,8925
54,00 18,53198 358,40 1,9253 54,00 20,33958 357,80 1,9156 54,00 24,02573 356,58 1,8981
56,00 18,39487 360,21 1,9308 56,00 20,18616 359,61 1,9212 56,00 23,83721 358,41 1,9037
58,00 18,26006 362,02 1,9363 58,00 20,03540 361,44 1,9267 58,00 23,65215 360,25 1,9092
60,00 18,12748 363,84 1,9418 60,00 19,88720 363,26 1,9332 60,00 23,47045 362,09 1,9148
62,00 17,l99707 365,66 1,9473 62,00 19,74150 365,09 1,9377 62,00 23,29199 363,94 1,9203
164,00 17,l86877 367,49 1,9527 64,00 19,59823 366,93 1,9431 64,00 23,11669 365,79 1,9258
66,00 17,l74252 369,33 1,9581 66,00 19,45732 368,77 1,9486 66,00 22,94445 367,64 1,9313
68,00 17,61828 371,17 1,9636 68,00 19,31870 370,62 1,9540 68,00 22,77517 369,50 1,9368
70,00 17,49599 373,02 1,9690 70,00 19,18233 372,48 1,9594 70,00 22,60879 371,37 1,9422
72,00 17,37559 374,87 1,9743 72,00 19,04813 374,33 1,9648 72,00 22,44521 373,24 1,9477
74,00 17,25705 376,73 1,9797 74,00 18,91605 376,20 1,9702 74,00 22,28436 375,12 1,9531
76,00 17,14032 378,60 1,9851 76,00 18,78604 378,07 1,9756 76,00 22,12616 377,00 1,9585
78,00 17,02534 380,47 1,9904 78,00 18,65804 379,94 1,9809 78,00 21,97054 378,89 1,9639
80,00 16,91209 382,34 1,9957 80,00 18,53200 381,83 1,9863 80,00 21,81743 380,79 1,9693
82,00 16,80052 384,23 2,0011 82,00 18,40788 383,72 1,9916 82,00 21,66677 382,69 1,9746
84,00 16,69059 386,12 2,0064 84,00 18,28564 385,61 1,9969 84,00 21,51850 384,59 1,9800
86,00 16,58226 388,01 2,0116 86,00 18,16522 387,51 2,0022 86,00 21,37256 386,50 1,9853
88,00 16,47550 389,91 2,0169 88,00 18,04658 389,42 2,0075 88,00 21,22888 388,42 1,9906
90,00 16,37026 391,81 2,0222 90,00 17,92968 391,33 2,0128 90,00 21,08741 390,34 1,9959
92,00 16,26651 393,72 2,0274 92,00 17,81447 393,24 2,0181 92,00 20,94809 392,27 2,0012
94,00 16,16422 395,64 2,0327 94,00 17,70092 395,16 2,0233 94,00 20,81085 394,20 2,0065
96,00 16,06335 397,56 2,0379 96,00 17,58898 397,09 2,0285 96,00 20,67566 396,14 2,0118
98,00 15,96387 399,49 2,0431 98,00 17,47862 399,02 2,0338 98,00 20,54247 398,08 2,0170
5,5 bar 6,0 bar 7,0 bar
100,00 15,86576 401,42 2,0483 100,00 17,36980 400,96 2,0390 100,00 20,41121 400,03 2,0223
102,00 15,76897 403,36 2,0535 102,00 17,16249 402,90 2,0442 102,00 20,28185 401,98 2,0275
104,00 15,67349 405,31 2,0586 104,00 17,15666 404,86 2,0494 104,00 20,15436 403,95 2,0327
106,00 15,57929 407,26 2,0638 106,00 17,05228 406,81 2,0545 106,00 20,02869 405,92 2,0379
108,00 15,48634 409,22 2,0690 108,00 16,94932 408,78 2,0597 108,00 19,90480 407,89 2,0431
110,00 15,39462 411,18 2,0741 110,00 16,84774 410,75 2,0649 110,00 19,78264 409,87 2,0483
112,00 15,30410 413,15 2,0792 112,00 16,74752 412,72 2,0700 112,00 19,66219 411,85 2,0534
114,00 15,21475 415,13 2,0843 114,00 16,64863 414,70 2,0751 114,00 19,54339 413,84 2,0586
8 bar 10,0 bar 12,0 bar
18,00 32,89681 322,73 1,7769 - - - - - - - -
20,00 32,55104 324,51 1,7830 - - - - - - - -
22,00 32,21460 326,3 1,7891 - - - - - - - -
24,00 31,88706 328,09 1,7951 - - - - - - - -
26,00 31,56798 329,89 1,8011 26,00 41,12012 326,63 1,7717 - - - -
28,00 31,25698 331,68 1,8071 28,00 40,66043 328,49 1,7779 - - - -
30,00 30,95371 333,48 1,8131 30,00 40,21451 330,35 1,7841 - - - -
32,00 30,65782 335,28 1,8190 32,00 39,78163 332,20 1,7902 32,00 49,77870 328,86 1,7645
34,00 30,36899 337,09 1,8249 34,00 39,36110 334,06 1,7952 34,00 49,17923 330,79 1,7708
36,00 30,08693 338,89 1,8308 36,00 38,95227 335,92 1,8023 36,00 38,95227 335,92 1,8023
38,00 29,81137 340,71 1,8366 38,00 38,55457 337,78 1,8083 38,00 48,03966 334,64 1,7833
40,00 29,54203 342,52 1,8424 40,00 38,16745 339,65 1,8142 40,00 47,49718 336,56 1,7894
42,00 29,27867 344,34 1,8482 42,00 37,79041 341,51 1,8202 42,00 46,97149 338,49 1,7956
44,00 29,02107 346,16 1,8540 44,00 37,42299 343,38 1,8261 44,00 46,46164 340,41 1,8016
46,00 28,76899 347,99 1,8597 46,00 37,06473 345,25 1,8320 46,00 45,96677 342,33 1,8077
48,00 28,52225 349,82 1,8654 48,00 36,71524 347,12 1,8378 48,00 45,48608 344,26 1,8137
50,00 28,28063 351,66 1,8711 50,00 36,37414 349,00 1,8436 50,00 45,01883 346,18 1,8196
52,00 28,04395 353,49 1,8768 52,00 36,04107 350,87 1,8494 52,00 44,56435 348,11 1,8256
54,00 27,81205 355,34 1,8825 54,00 35,71569 352,76 1,8552 54,00 44,12200 350,03 1,8315
56,00 27,58475 357,19 1,8881 56,00 35,39770 354,64 1,8609 56,00 43,69121 351,96 1,8374
58,00 27,36189 359,04 1,8937 58,00 35,08679 356,53 1,8667 58,00 43,27144 353,89 1,8432
60,00 27,14333 360,89 1,8993 60,00 34,78268 358,42 1,8724 60,00 42,86217 355,82 1,8490
62,00 26,92893 362,75 1,9049 62,00 34,48513 360,31 1,8780 62,00 42,46294 357,76 1,8548
64,00 26,71854 364,62 1,9104 64,00 34,19387 362,21 1,8837 64,00 42,07332 359,69 1,8606
8 bar 10,0 bar 12,0 bar
66,00 26,51204 366,49 1,9159 66,00 33,90869 364,11 1,8893 66,00 41,69288 361,63 1,8663
68,00 26,30931 368,37 1,9215 68,00 33,62935 366,02 1,8949 68,00 41,32126 363,58 1,8720
70,00 26,11025 370,25 1,9270 70,00 33,35567 367,93 1,9005 70,00 40,95812 365,52 1,8777
72,00 25,91473 372,13 1,9324 72,00 33,08746 369,85 1,9061 72,00 40,60311 367,47 1,8834
74,00 25,72265 374,02 1,9379 74,00 32,82451 371,77 1,9116 74,00 40,25591 369,43 1,8890
76,00 25,53391 375,92 1,9433 76,00 32,56665 373,69 1,9171 76,00 39,91622 371,38 1,8946
78,00 25,34841 377,82 1,9488 78,00 32,31371 375,62 1,9226 78,00 39,58375 373,34 1,9002
80,00 25,16606 379,73 1,9542 80,00 32,06554 377,56 1,9281 80,00 39,25825 375,31 1,9058
82,00 24,98679 381,64 1,9596 82,00 31,82200 379,50 1,9336 82,00 38,93951 377,29 1,9114
84,00 24,81051 383,56 1,9650 84,00 31,58296 381,45 1,9391 84,00 38.62727 379,26 1,9170
86,00 24,63712 385,48 1,9704 86,00 31,34826 383,40 1,9445 86,00 38,32130 381,24 1,9225
88,00 24,46656 387,41 1,9757 88,00 31,11777 385,35 1,9500 88,00 38,02139 383,23 1,9280
90,00 24,29875 389,35 1,9810 90,00 30,89136 387,31 1,9554 90,00 37,72732 385,21 1,9335
92,00 24,13360 391,28 1,9864 92,00 30,66890 389,27 1,9608 92,00 37,43890 387,20 1,9389
94,00 23,97106 393,23 1,9917 94,00 30,45027 391,24 1,9661 94,00 37,15593 389,20 1,9444
96,00 23,81104 395,18 1,9970 96,00 30,23537 393,21 1,9715 96,00 36,87823 391,20 1,9498
98,00 23,65348 397,13 2,0022 98,00 30,02409 395,19 1,9768 98,00 36,60564 393,20 1,9552
100,00 23,49833 399,09 2,0075 100,00 29,81631 397,17 1,9822 100,00 36,33800 395,20 1,9606
102,00 23,34551 401,05 2,0128 102,00 29,61195 399,16 1,9875 102,00 36,07514 397,22 1,9660
104,00 23,19500 403,03 2,0180 104,00 29,41094 401,16 1,9928 104,00 35,81698 399,24 1,9714
106,00 23,04673 405,01 2,0232 106,00 29,21319 403,16 1,9981 106,00 35,56337 401,27 1,9767
108,00 22,90064 406,99 2,0285 108,00 29,01861 405,17 2,0034 108,00 35,31418 403,30 1,9821
110,00 22,75670 408,98 2,0337 110,00 28,82711 407,18 2,0086 110,00 35,06926 405,34 1,9874
112,00 22,61483 410,97 2,0389 112,00 28,63862 409,19 2,0139 112,00 34,82851 407,38 1,9927
114,00 22,47500 412,97 2,0440 114,00 28,45304 411,21 2,0191 114,00 34,59178 409,42 1,9980
8 bar 10,0 bar 12,0 bar
116,00 22,33715 414,98 2,0492 116,00 28,27031 413,24 2,0243 116,00 34,35989 411,47 2,0033
118,00 22,20124 416,99 2,0543 118,00 28,09035 415,27 2,0295 118,00 34,12997 413,52 2,0086
120,00 22,06721 419,00 2,0595 120,00 27,91309 417,30 2,0347 120,00 33,90467 415,58 2,0138
122,00 21,93504 421,02 2,0646 122,00 27,73845 419,34 2,0399 122,00 33,68296 417,64 2,0190
124,00 21,80467 423,04 2,0697 124,00 27,56638 421,39 2,0450 124,00 33,46474 419,70 2,0242
126,00 21,67606 425,07 2,0748 126,00 27,39681 423,44 2,0502 126,00 33,24993 421,77 2,0294
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
38,00 58,46486 331,22 1,7601 - - - - - - - -
40,00 57,71037 333,22 1,7666 - - - - - - - -
42,00 56,98419 335,22 1,7729 42,00 68,06829 331,64 1,7514 - - - -
44,00 56,28436 337,21 1,7792 44,00 67,10492 333,73 1,7580 - - - -
46,00 55,60911 339,20 1,7855 46,00 66,18297 335,81 1,7645 - - - -
48,00 54,95685 341,19 1,7917 48,00 65,29909 337,88 1,7710 48,00 76,76709 334,25 1,7508
50,00 54,32615 343,18 1,7978 50,00 64,45037 339,94 1,7774 50,00 75,61573 336,41 1,7576
52,00 53,71569 345,16 1,8040 52,00 63,63420 342,00 1,7837 52,00 74,51837 338,57 1,7642
54,00 53,12429 347,14 1,8100 54,00 62,84827 344,05 1,7900 54,00 73,47027 340,71 1,7708
56,00 52,55086 349,12 1,8161 56,00 62,09049 346,10 1,7962 56,00 72,45729 342,84 1,7773
58,00 51,99440 351,10 1,8221 58,00 61,35901 348,14 1,8024 58,00 71,50578 344,96 1,7837
60,00 51,45401 353,09 1,8280 60,00 60,65214 350,18 1,8086 60,00 70,58256 347,08 1,7901
62,00 50,92884 355,07 1,8340 61,00 59,96836 352,22 1,8147 61,00 69,69478 349,19 1,7964
64,00 50,41811 357,05 1,8399 64,00 59,30629 354,26 1,8207 64,00 68,83991 351,29 1,8026
66,00 49,92111 359,03 1,8457 66,00 58,88466 356,29 1,8267 66,00 68,01571 353,39 1,8089
68,00 49,43718 361,02 1,8516 68,00 58,04236 358,33 1,8327 68,00 67,22016 355,49 1,8150
70,00 48,96575 363,01 1,8574 70,00 57,43835 360,37 1,8387 70,00 66,45151 357,58 1,8211
72,00 48,50624 365,00 1,8632 72,00 56,85168 362,40 1,8446 72,00 65,70808 359,67 1,8272
74,00 48,05810 366,99 1,8689 74,00 56,28142 364,44 1,8505 74,00 64,98835 361,76 1,8333
76,00 47,62082 368,98 1,8746 76,00 55,72675 366,48 1,8563 76,00 64,29094 363,85 1,8393
78,00 47,19395 370,98 1,8803 78,00 55,18691 368,51 1,8622 78,00 63,61457 365,94 1,8452
80,00 46,77706 372,98 1,8860 80,00 54,66120 370,56 1,8680 80,00 62,95816 368,03 1,8512
82,00 46,36980 374,99 1,8917 82,00 54,14906 372,61 1,8738 82,00 62,32073 370,13 1,8571
84,00 45,97176 377,00 1,8974 84,00 53,64984 374,66 1,8795 84,00 61,70128 372,22 1,8630
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
Temperatur Densitate Entalpia Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpia Entropia
a a kJ/kg kJ/(kg.K a a a kJ/(kg.K a a kJ/kg kJ/(kg.K
°C kg/m3 ) °C kg/m3 kJ/kg ) °C kg/m3 )
86,00 45,58259 379,02 1,9030 86,00 53,16295 376,71 1,8852 86,00 61,09891 374,31 1,8688
88,00 45,20192 381,03 1,9086 88,00 52,68786 378,76 1,8909 88,00 60,51274 376,41 1,8746
90,00 44,82943 383,05 1,9141 90,00 52,22406 380,82 1,8966 90,00 59,94200 378,50 1,8804
92,00 44,46481 385,07 1,9197 92,00 51,77105 382,87 1,9023 92,00 59,38595 380,59 1,8861
94,00 44,10776 387,09 1,9252 94,00 51,32839 384,93 1,9079 94,00 58,84391 382,69 1,8919
96,00 43,75801 389,12 1,9307 96,00 50,89566 386,99 1,9135 96,00 58,31524 384,78 1,8976
98,00 43,41529 391,15 1,9362 98,00 50,47247 389,05 1,9190 98,00 57,79935 386,88 1,9032
100,00 43,07936 39319 1,9417 100,00 50,l05844 391,11 1,9246 100,00 57,29569 388,98 1,9089
102,00 42,74999 395,23 1,9471 102,00 49,65323 393,18 1,9301 102,00 56,80375 391,08 1,9145
104,00 42.42702 397,28 1,9526 104,00 49,25660 395,27 1,9357 104,00 56,32318 393,20 1,9201
106,00 42,11024 399,33 1,9580 106,00 48,86825 397,35 1,9412 106,00 55,85353 395,31 1,9257
108,00 41,79945 401,39 1,9634 108,00 48,48786 399,44 1,9467 108,00 55,39434 397,43 1,9313
110,00 41,49445 403,45 1,9688 110,00 48,11516 401,53 1,9521 110,00 54,94522 399,55 1,9368
112,00 41,19506 405,52 1,9742 112,00 47,74987 403,62 1,9576 112,00 54,50575 401,68 1,9423
114,00 40,90108 407,59 1,9796 114,00 47,39173 405,71 1,9630 114,00 54,07559 403,80 1,9479
116,00 40,61235 409,66 1,9849 116,00 47,04048 407,81 1,9684 116,00 53,65437 405,93 1,9533
118,00 40,32871 411,73 1,9902 118,00 46,69591 409,91 1,9738 118,00 53,24176 408,05 1,9588
120,00 40,05000 413,81 1,9955 120,00 46,35778 412,02 1,9792 120,00 52,83746 410,19 1,9642
122,00 39,77606 415,90 2,0008 122,00 46,02588 414,13 1,9845 122,00 52,44116 412,32 1,9696
124,00 39,50677 417,98 2,0061 124,00 45,70001 416,24 1,9898 124,00 52,05259 414,45 1,9750
126,00 39,24198 420,07 2,0113 126,00 45,37999 418,35 1,9951 126,00 51,67149 416,59 1,9804
128,00 38,98156 422,17 2,0166 128,00 45,06562 420,47 2,0004 128,00 51,29759 418,73 1,9857
130,00 38,72539 424,27 2,0218 130,00 44,75673 422,59 2,0057 130,00 50,93066 420,88 1,9911
132,00 38,47335 426,37 2,0270 132,00 44,45316 424,71 2,0110 132,00 50,57047 423,03 1,9964
134,00 38,22532 428,48 2,0322 134,00 44,15474 426,84 2,0162 134,00 50,21680 425,18 2,0017
14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar
136,00 37,98119 430,59 2,0373 136,00 43,86133 428,97 2,0214 136,00 49,86945 427,33 2,0070
138,00 37,74086 432,70 2,0425 138,00 43,57277 431,10 2,0266 138,00 49,52822 429,49 2,0122
140,00 37,50422 434,82 2,0476 140,00 43,28894 433,24 2,0318 140,00 49,19291 431,65 2,0175
142,00 37,27118 436,94 2,0528 142,00 43,00968 435,39 2,0370 142,00 48,86335 433,81 2,0227
144,00 37,04164 439,07 2,0579 144,00 42,73488 437,53 2,0421 144,00 48,53937 435,97 2,0279
146,00 36,81551 441,20 2,0630 146,00 42,46441 439,68 2,0473 146,00 48,22080 438,14 2,0331
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitatea Entalpi Entropia
a a a kJ/(kg.K a a a kJ/(kg.K a kg/m3 a kJ/(kg.K
°C kg/m3 kJ/kg ) °C kg/m3 kJ/kg ) °C kJ/kg )
52,00 86,66882 334,78 1,7449 - - - - - - - -
54,00 85,25123 337,04 1,7519 - - - - - - - -
56,00 83,90890 339,29 1,7587 56,00 96,76726 335,34 1,7400 - - - -
58,00 82,63429 341,51 1,7654 58,00 95,04474 337,71 1,7471 58,00 109,22701 333,43 1,7283
60,00 81,42096 343,73 1,7721 60,00 93,42521 340,06 1,7542 60,00 107,00140 335,96 1,7359
62,00 80,26337 345,92 1,7787 62,00 91,89701 342,37 1,7611 62,00 104,93574 338,45 1,7433
64,00 79,15673 348,11 1,7852 64,00 90,45039 344,67 1,7680 64,00 103,00822 340,89 1,7506
66,00 78,09682 350,29 1,7916 66,00 89,07714 346,95 1,7747 66,00 101,20130 343,31 1,7577
68,00 77,08003 352,46 1,7980 68,00 87,77033 349,22 1,7814 68,00 99,50081 345,70 1,7648
70,00 76,10319 354,63 1,8043 70,00 86,52406 351,47 1,7880 70,00 97,89508 348,07 1,7717
72,00 75,16337 356,79 1,8106 72,00 85,33308 353,72 1,7945 72,00 96,37417 350,42 1,7785
74,00 74,25797 358,94 1,8168 74,00 84,19279 355,95 1,8009 74,00 94,92964 352,75 1,7853
76,00 73,38467 361,09 1,8230 76,00 83,09918 358,17 1,8073 76,00 93,55429 355,06 1,7919
78,00 72,54136 363,23 1,8291 78,00 82,04868 360,38 1,8136 78,00 92,24191 357,36 1,7985
80,00 71,72622 365,38 1,8352 80,00 81,03826 362,60 1,8199 80,00 90,98726 359,65 1,8050
82,00 70,93767 367,53 1,8413 82,00 80,06527 364,81 1,8262 82,00 89,78587 361,94 1,8114
84,00 70,17413 369,68 1,8473 84,00 79,12715 367,01 1,8324 84,00 88,63352 364,21 1,8178
86,00 69,43413 371,82 1,8533 86,00 78,22160 369,21 1,8385 86,00 87,52651 366,48 1,8242
88,00 68,72635 373,96 1,8593 88,00 77,34653 371,41 1,8446 88,00 86,46152 368,74 1,8304
90,00 68,01958 376,10 1,8652 90,00 76,50006 373,60 1,8506 90,00 85,43561 370,99 1,8366
92,00 67,34269 378,24 1,8710 92,00 75,68047 375,79 1,8566 92,00 84,44613 373,23 1,8428
94,00 66,68466 380,37 1,8769 94,00 74,88620 377,97 1,8626 94,00 83,49069 375,47 1,8489
96,00 66,04452 382,51 1,8827 96,00 74,11582 380,15 1,8685 96,00 82,56714 377,70 1,8550
98,00 65,42140 384,64 1,8884 98,00 73,36802 382,33 1,8744 98,00 81,67352 379,93 1,8610
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
100,00 64,81447 386,78 1,8942 100,00 72,64159 384,50 1,8803 100,00 80,80806 382,15 1,8770
102,00 64,22301 388,92 1,8999 102,00 71,93545 386,69 1,8861 102,00 79,96917 384,38 1,8729
104,00 63,64647 391,07 1,9056 104,00 71,24880 388,88 1,8919 104,00 79,15556 386,62 1,8789
106,00 63,08420 393,22 1,9113 106,00 70,58069 391,07 1,8977 106,00 78,36614 388,86 1,8848
108,00 62,53556 395,38 1,9170 108,00 69,93021 393,26 1,9035 108,00 77,59934 391,09 1,8907
110,00 61,99996 397,53 1,9226 110,00 69,29653 395,45 1,9092 110,00 76,85408 393,32 1,8965
112,00 61,47685 399,68 1,9282 112,00 68,67887 397,64 1,9149 112,00 76,12926 395,55 1,9023
114,00 60,96571 401,84 1,9338 114,00 68,07648 399,83 1,9206 114,00 75,42386 397,77 1,9081
116,00 60,46603 404,00 1,9394 116,00 67,48870 402,02 1,9262 116,00 74,73693 400,00 1,9138
118,00 59,97737 406,15 1,9449 118,00 66,91489 404,21 1,9318 118,00 74,06761 402,22 1,9195
120,00 59,49929 408,31 1,9504 120,00 66,35445 406,40 1,9374 120,00 73,41509 404,45 1,9252
122,00 59,03139 410,48 1,9559 122,00 65,80682 408,59 1,9430 122,00 72,77859 406,67 1,9308
124,00 58,57327 412,64 1,9613 124,00 65,27148 410,79 1,9485 124,00 72,15742 408,90 1,9364
126,00 58,12457 414,80 1,9668 126,00 64,74793 412,98 1,9540 126,00 71,55090 411,12 1,9420
128,00 57,68496 416,97 1,9722 128,00 64,23572 415,18 1,9595 128,00 70,95843 413,35 1,9476
130,00 57,25410 419,14 1,9776 130,00 63,73440 417,37 1,9650 130,00 70,37941 415,57 1,9531
132,00 56,83168 421,31 1,9830 132,00 63,24356 419,57 1,9704 132,00 69,81331 417,80 1,l9586
134,00 56,41741 423,49 1,9883 134,00 62,76281 421,77 1,9758 134,00 69,25959 420,02 1,9641
136,00 56,01102 425,66 1,9936 136,00 62,29178 423,97 1,9812 136,00 68,71779 422,25 1,9696
138,00 55,61224 427,84 1,9990 138,00 61,83013 426,17 1,9866 138,00 68,18744 424,48 1,9750
140,00 55,22081 430,02 2,0042 140,00 61,37751 428,38 1,9920 140,00 67,66811 426,71 1,9804
142,00 54,83651 432,21 1,0095 142,00 60,93363 430,59 1,9973 142,00 67,15939 428,94 1,9858
144,00 54,45909 434,40 2,0141 144,00 60,49818 432,80 2,0026 144,00 66,66090 431,18 1,9912
146,00 54,08835 436,59 2,0200 146,00 60,07087 435,01 2,0079 146,00 66,17228 433,41 1,9965
148,00 53,72407 438,78 2,0252 148,00 59,65144 437,22 2,0132 148,00 65,69316 435,65 2,0018
20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar
150,00 53,36607 440,98 2,0304 150,00 59,23963 439,44 2,0184 150,00 65,22324 437,89 2,0071
152,00 53,01414 443,18 2,0356 152,00 58,83520 441,66 2,0236 152,00 64,76219 440,13 2,0124
154,00 52,66811 445,38 2,0408 154,00 58,43791 443,88 2,0289 154,00 64,30972 442,37 2,0177
156,00 52,32781 447,58 2,0459 156,00 58,04755 446,11 2,0341 156,00 63,86554 444,62 2,0229
158,00 51,99307 449,79 2,0511 158,00 57,66390 448,34 2,0392 158,00 63,42939 446,87 1,0282
160,00 51,66373 452,01 2,0562 160,00 57,28675 450,57 2,0444 160,00 63,01102 449,12 2,0334
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Temperatur Densitatea Entalpia Entropia Temperatur Densitatea Entalpia Entropia Temperatur Densitatea Entalpia Entropia
a kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) a kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) a kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K)
°C °C °C
62,00 119,94607 333,99 1,7247 - - - - - - - -
64,00 117,28954 336,65 1,7326 - - - - - - - -
66,00 114,84662 339,26 1,7403 66,00 130,65158 334,64 1,7219 - - - -
68,00 112,58489 341,83 1,7479 68,00 127,52877 337,46 1,7302 68,00 145,25159 332,37 1,7110
70,00 110,47914 344,35 1,7553 70,00 124,68415 340,20 1,7382 70,00 141,20613 335,46 1,7200
72,00 108,50903 346,83 1,7625 72,00 122,07089 342,88 1,7460 72,00 137,59974 338,42 1,7286
74,00 106,65805 349,29 1,7696 74,00 119,65343 345,51 1,7536 74,00 134,34304 341,29 1,7369
76,00 104,91260 351,71 1,7765 76,00 117,40406 348,08 1,7610 76,00 131,37223 344,08 1,7449
78,00 103,26136 354,12 1,7834 78,00 115,30071 350,62 1,7682 78,00 128,64005 346,80 1,7527
80,00 101,69497 356,51 1,7902 80,00 113,32579 353,14 1,7754 80,00 126,11074 349,48 1,7603
82,00 100,20560 358,89 1,7969 82,00 111,46499 355,64 1,7824 82,00 123,75656 352,13 1,7677
84,00 98,78617 361,25 1,8036 84,00 109,70596 358,10 1,7894 84,00 121,54474 354,72 1,7750
86,00 97,43056 363,60 1,8101 86,00 108,03827 360,55 1,7962 86,00 119,48678 357,29 1,7822
88,00 96,13341 365,93 1,8166 88,00 106,45304 362,97 1,8029 88,00 117,35742 359,82 1,7892
90,00 94,89004 368,25 1,8230 90,00 104,94267 365,37 1,8095 90,00 115,69393 362,33 1,7962
94,00 92,54855 372,86 1,8356 94,00 102,12097 370,13 1,8226 94,00 112,28315 367,27 1,8097
96,00 91,44349 375,125 1,8418 96,00 100,79870 372,49 1,8290 96,00 110,69883 369,71 1,8163
98,00 90,37818 377,44 1,8480 98,00 99,52982 374,84 1,l8353 98,00 109,18577 372,13 1,8229
100,00 89,35000 379,71 1,8541 100,00 98,30988 377,18 1,8416 100,00 107,73802 374,54 1,8293
102,00 88,35662 382,00 1,8602 102,00 97,13560 379,52 1,8479 102,00 106,35046 376,95 1,8358
104,00 87,39624 384,28 1,8663 104,00 96,00429 381,87 1,8541 104,00 105,01899 379,36 1,8422
106,00 86,46689 386,57 1,8723 106,00 94,91312 384,20 1,8603 106,00 103,73953 381,76 1,8485
108,00 85,56675 388,85 1,8783 108,00 93,85946 386,54 1,8664 108,00 102,50833 384,14 1,8548
110,00 84,69414 391,12 1,8843 110,l00 92,84097 388,86 1,8725 110,00 101,32206 386,52 1,8610
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Temperatura Densitatea Entalpia Entropia Temperatura Densitatea Entalpia Entropia Temperatura Densitatea Entalpia Entropia
°C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) °C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) °C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K)
112,00 83,84753 393,39 1,8902 112,00 91,85550 391,18 1,8785 112,00 100,17770 388,89 1,8672
114,00 83,02550 395,66 1,8961 114,00 90,90108 393,49 1,8845 114,00 99,07253 391,26 1,8733
116,00 82,22677 397,93 1,9019 116,00 89,97594 395,80 1,8905 116,00 98,00412 393,61 1,8794
118,00 81,45012 400,19 1,9077 118,00 89,10784 398,10 1,8964 118,00 96,97021 395,96 1,8854
120,00 80,69447 402,45 1,9135 120,00 88,20709 400,40 1,9022 120,00 95,96879 398,31 1,8914
122,00 79,95877 404,71 1,9192 122,00 87,36049 402,70 1,9081 122,00 94,99799 400,64 1,8973
124,00 79,24208 406,97 1,9249 124,00 86,53736 405,00 1,9139 124,00 94,05610 402,98 1,9032
126,00 78,54351 409,22 1,9306 126,00 85,73654 407,29 1,9196 126,00 93,14156 405,31 1,9091
128,00 77,86224 411,48 1,9362 128,00 84,95693 409,58 1,9253 128,00 92,25294 407,64 1,9149
130,00 77,19749 413,74 1,9418 130,00 84,19751 411,87 1,9310 130,00 91,38890 409,96 1,9207
132,00 76,54854 415,99 1,9474 132,00 83,45733 414,15 1,9367 132,00 90,54820 412,28 1,9264
134,00 75,91472 418,25 1,9530 134,00 82,73553 416,44 1,9423 134,00 89,72972 414,60 1,9321
136,00 75,29540 420,50 1,9585 136,00 82,03127 418,73 1,9479 136,00 88,93238 416,92 1,9378
140,00 74,09790 425,02 1,9695 140,00 80,67239 423,30 1,9590 140,00 87,39728 421,55 1,9491
142,00 73,51864 427,27 1,9749 142,00 80,012636 425,58 1,9646 142,00 86,65774 423,86 1,9546
144,00 72,95169 429,53 1,9803 144,00 79,37510 427,87 1,9701 144,00 85,93579 426,17 1,9602
146,00 72,39661 431,79 1,9858 146,00 78,74800 430,15 1,9755 146,00 85,23066 428,49 1,9657
148,00 71,85293 434,05 1,9911 148,00 78,13450 432,44 1,9810 148,00 84,54167 430,80 1,9712
150,00 71,32025 436,31 1,9965 150,00 77,53407 434,72 1,9864 150,00 83,86815 433,11 1,9767
152,00 70,79817 438,58 2,0018 152,00 76,94623 437,01 1,9918 152,00 83,20948 435,42 1,9892
154,00 70,28631 440,84 2,0071 154,00 76,37049 439,30 1,9971 154,00 82,56507 437,74 1,9876
156,00 69,78432 443,11 2,0124 156,00 75,80642 441,59 2,0025 156,00 81,93436 440,05 1,9330
158,00 69,29186 445,38 2,0177 158,00 75,25359 443,88 2,0078 158,00 81,31685 442,36 1,9984
160,00 68,80861 447,65 2,0230 160,00 74,71161 446,17 2,0131 160,00 80,71204 444,68 2,0037
162,00 68,33427 449,92 2,0282 162,00 74,18009 448,46 2,0184 162,00 80,11946 446,99 2,0090
26,0 bar 28,0 bar 30,0 bar
Temperatura Densitatea Entalpia Entropia Temperatura Densitatea Entalpia Entropia Temperatura Densitatea Entalpia Entropia
°C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) °C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K) °C kg/m3 kJ/kg kJ/(kg.K)
164,00 67,86854 452,20 2,0334 164,00 73,65868 450,76 2,0237 164,00 79,53867 449,31 2,0144
166,00 67,41115 454,48 2,0386 166,00 73,14704 453,06 2,0289 166,00 78,96925 451,63 2,0197
168,00 66,96184 456,76 2,0438 168,00 72,64485 455,36 2,0341 168,00 78,41082 4532,94 2,0249
170,00 66,52035 459,04 2,0490 170,00 72,15179 457,66 2,0393 170,00 867299 456,27 2,0302
Tabelul 29. Proprietăţile termofizice ale freonului R 407C pe curba de saturaţie [19]
Vascozitate Conductivitate
Vâscozitate Conductivitatea
Temperatur Presiune Presiune a a Numarul Numarul Tensiunea
a dinamică termică
a vapori lichid dinamică termică Prandtl Prandtl superficială
lichid lichid
[ºC] [bar] [bar] vapori vapori lichid vapori [N/m]
[µPa.s] [W/(m.K)]
[µPa.s] [W/(m.K)]
-60 0,4362 0,2791 475,0 8,836 0,13330 0,00709 4,53 0,88 0,02075
-50 0,7463 0,5054 406,5 9,253 0,12770 0,00771 4,09 0,88 0,01898
-40 1,212 0,8609 351,6 9,670 0,12210 0,00836 3,76 0,89 0,01724
-30 1,881 1,392 306,6 10,09 0,11670 0,00903 3,48 0,90 0,01554
-20 2,807 2,152 268,9 10,52 0,11140 0,00972 3,25 0,92 0,01388
-10 4,052 3,203 236,8 10,97 0,10610 0,01046 3,07 0,94 0,01225
0 5,678 4,610 209,1 11,42 0,10090 0,01125 2,92 0,96 0,01068
10 7,756 6,449 184,6 11,90 0,09564 0,01211 2,80 0,99 0,00914
20 10,36 8,798 162,9 12,41 0,09042 0,01309 2,70 1,03 0,00766
30 13,56 11,75 143,2 12,98 0,08515 0,01424 2,63 1,07 0,00623
40 17,45 15,39 125,2 13,63 0,07980 0,01570 2,59 1,12 0,00487
50 22,10 19,85 108,3 14,39 0,07433 0,01769 2,59 1,19 0,00358
60 27,63 25,24 92,13 15,38 0,06868 0,02066 2,67 1,29 0,00239
Bibliografie
[1] Alefeld, G., Radermacher, R. Heat Conversion Systems. CRC Press Inc.,
Boca Raton, Florida, 1994.
[2] Brodianschii, V. M. Exergheticeschii metod termodinamicescovo.
Energhia. Moskva, 1973.
[3] Carabogdan, I., Gh., Badea, A., Ionescu, L., Leca, A., Ghia, V., Nistor, I.,
Cserveny, I. Instalaţii termice industriale. Editura Tehnică, Bucureşti,
1978.
[4] Cavallini A. Workings fluids for mechanical refrigeration. 19th
International Congress of Refrigeration, Proc. IVa, La Haye, Pays Bas,
1995a, p 25-42.
[5] Chiriac, F., Bivol, G., Hera, D. Instalaţii frigorifice. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975.
[6] Ciucaşu, C. Système à absorption à triple-effet pour la climatisation. Thèse
de doctorat, Ecole Nationale Supérieure des Mines de Paris, Centre
d’Energétique, Paris, 1998.
[7] Leca, A. Prisecaru, I. Proprietăţi termofizice şi termodinamice solide,
lichide, gaze – volumul II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.
[8] Maake, W., Eckert, H-J., Cauchepin, J-L. Le Pohlmann. Manuel technique
du froid. Deuxième édition. Thome 1. PYC Edition, Paris, 1993.
[9] Martînovskii, V. S. Analiz deistvitelinnîh termodinamiceschih ţiclov.
Energhia. Moskva, 1972.
[10] Necula, H. Modélisation d’une machine frigorifique à compression
utilisant le mélange zéotropique R407C. Thèse de doctorat, Institut
National des Sciences Appliquées de Lyon, Lyon, 1999.
[11] Nerescu I., Radcenco, V. Analiza exergetică a proceselor termice. Editura
Tehnică, Bucureşti, 1970.
[12] Popa, B., ş.a. Manualul inginerului termoenergetician. Vol. 1, 3. Bucureşti,
Editura Tehnică, 1961.
[13] Radcenco, V., Florescu, Al., ş.a. Instalaţii de pompe de căldură. Editura
Tehnică, Bucureşti, 1985.
[14] Rapin, P. J., Jacquard, P. Installations frigorifiques. Tome 2. PYC Edition,
Paris, 1992.
[15] Stamatescu, C. Tehnica frigului. Vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972.
[16] Steimle F. Tendencies in CFC - development. Proc. Int. Conf. “CFCs, The
day after”, Padova, Italie, 1994, p 3-19.
[17] *** Forane, Elf Atochem. Paris, 1992.
[18] *** ICI Klea - Thermodynamic Property Data for KLEA 66, Gazechim
Froid, Mitry-Mory, 1994.
[19] Refprop – NIST Thermodynamic properties of refrigerant and refrigerant
mixtures database. Ver 4.0, Logiciel développé par Gallagher J., McLinden
M. O., Morisson G., Huber M., Thermophysics Institute of Standards and
Technology, Gaithersburg, 1994.

Instalatii Frigorifice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii Frigorifice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HORIA NECULA

Copyright © BREN, 2005

Editură acreditată CNCSIS

Adresa: EDITURA BREN

Tel/Fax: (021) 223.43.47

Copyright © UNIVERSUL ENERGIEI, 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Adrian Badea

Lucrarea prezintă principalele tipuri de instalaţii şi cicluri frigorifice utilizate astăzi

Având în vedere contextul internaţional actual legat de diminuarea şi interzicerea

Lucrarea conţine de asemenea, tabele cu proprietăţile termodinamice şi termofizice

Lucrarea se adresează studenţilor din cadrul facultăţii de Energetică din

1. Procedee de producere a frigului artificial………………………….. 1

Naşterea frigului artificial este legată de apariţia omului pe Pământ şi de

Un agent (fluid) frigorific este o substanţă care evoluează în circuitul unei

Vaporii de agent frigorific nu trebuie să fie solubili faţă de uleiul de

Clasa Caracterizarea toxicităţii clasei

Alegerea agenţilor frigorifici se face în fiecare caz în parte funcţie de

Mai târziu, începând cu anul 1980, oamenii de ştiinţă au început să tragă

Având în vedere numărul mare de fluide frigorifice s-a pus la punct un

a) Hidrocarburile din categoria alcanilor şi a derivaţilor lor halogenaţi;

Pentru identificarea formulei chimice a unui fluid, se completează cu atomi

Când agentul frigorific conţine şi atomi de brom, notaţia este urmată de un

b) Alchenele şi derivaţii halogenaţi ai alchenelor; Modul de codificare

c) Hidrocarburile ciclice şi derivaţii ciclici; Litera C este utilizată

d) Compuşi organici diverşi; Acestora le este atribuită seria 600, numărul

e) Compuşi inorganici diverşi; Acestora le este atribuită seria 700 şi

f) Amestecurilor zeotrope le este atribuită seria 400, numărul de

g) Amestecuri azeotrope le este atribuită seria 500, numărul de

Tendinţa actuală este de a caracteriza un fluid frigorific prin abrevierea

Tabelul 3. Familia fluidelor frigorifice.

componenţii inorganici: apa (H2O), dioxidul de sulf (SO2), dioxidul

Fluide componenţii organici; cuprind la rândul lor trei categorii de fluide

amestecurile zeotrope; compoziţia fazelor de lichid sau vapori aflate

În tabelul 4 se prezintă principalele fluide frigorifice care sunt utilizate

Tabelul 4. Principalele fluidele frigorifice.

În tabelul 5 sunt prezentate fluidele frigorifice recomandate spre utilizare

○ cicluri "cu cascadă integrată" Amestecuri de hidrocarburi

De la apariţia lor în jurul anului 1930, fluidele frigorifice din categoria

Fig. 1. Ciclul ozonului şi reacţiile între CFC şi ozon.

Rezultatul final al acestor reacţii este înlocuirea ozonului cu două noi

prezentată contribuţia freonilor la efectul de seră, aceasta fiind direct proporţională

Tabelul 3. Durata de viaţă în atmosferă, potenţialul de distrugere al stratului de ozon ODP şi

Fluid Formula Durata de viaţă ODP GWP*

În cazul instalaţiilor frigorifice, paralel cu acţiunea directă asupra efectului

TEWI = GWP ⋅ m + α ⋅ E , (1)

Reducerea ozonului, calculată în regim stabil pentru 1 kg de gaz emis

şi de potenţialul global de încălzire a Pământului (GWP). La ora actuală există o

Fig. 2. Fluide de substituţie.

Tabelul 6. Amestecuri de fluide de substituţie.

R 401A R 22/R 152a/R 124 (53/13/34) 4,9 CFC 12

Amestecuri fără clor

R 404A R 125/R 143a/R 134a (44/52/4) 0,8 CFC 502

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori se folosesc pentru

4.1. Instalaţiile frigorifice cu compresie într-o singură treaptă

• Ciclul procesului ideal. Funcţionarea unei instalaţii frigorifice ideale cu

- destinderea adiabată reversibilă (izentropică) (3-4) în detentorul D,

Bilanţul termic al ciclului ideal al instalaţiei frigorifice cu compresie are

unde: q 0 = h1 − h4 = Tv ⋅ (s1 − s 4 ) este căldura specifică absorbită în

l c = h2 − h1 – lucrul mecanic consumat în compresor, în kJ/kg;

Pentru caracterizarea perfecţiunii acestui ciclu, se utilizează eficienţa

Înlocuind valoarea lui l cu cea rezultată din bilanţul termic al instalaţiei, se

Această relaţie arată că eficienţa ciclului frigorific ideal depinde numai