Anglia (în engleză England; pronunție engleză: Pronunție audio audio) este o țară

care face parte din Regatul Unit.[8][9][10] Împărtășește granițele terestre cu Țara
Galilor la vest și Scoția la nord. Marea Irlandei se află la vest de Anglia, iar
Marea Celtică la sud-vest. Anglia este separată de Europa continentală de Marea
Nordului la est și Canalul Mânecii la sud. Țara acoperă cinci optimi din insula
Marii Britanii, care se află în Atlanticul de Nord și include peste 100 de insule
mai mici, precum Insulele Scilly și Insula Wight. Este cea mai mare țară din
Insulele Britanice.

Zona numită acum Anglia a fost locuită pentru prima dată de oameni moderni în
perioada paleolitică superioară, dar își ia numele de la Angli, un trib germanic
care-și derivă numele din peninsula Anglia, care s-a stabilit în secolele al V-lea
și al VI-lea. Anglia a devenit un stat unificat în secolul al X-lea, iar de când
era descoperirii, care a început în secolul al XV-lea, a avut un impact cultural și
juridic semnificativ asupra lumii mai largi.[11] Limba engleză, Comuniunea
Anglicană și dreptul englez - baza sistemelor juridice de drept comun din multe
alte țări din întreaga lume - s-au dezvoltat în Anglia, iar sistemul de guvernare
parlamentar al țării a fost adoptat pe scară largă de alte națiuni.[12] Revoluția
industrială a început în Anglia secolului al XVIII-lea, transformând societatea în
prima națiune industrializată din lume.[13]

Relieful Angliei este în principal dealuri și câmpii joase, în special în centrul

și sudul Angliei. Cu toate acestea, există un relief mai ridicat și montan în nord
(de exemplu, Lake District și Penini) și în vest (de exemplu, Dartmoor și
Shropshire Hills). Capitala este Londra, care are cea mai mare zonă metropolitană
atât din Regatul Unit, cât și din Uniunea Europeană înainte de Brexit.[nb 1]
Populația Angliei de peste 55 de milioane cuprinde 84% din populația Regatului
Unit,[14] în mare parte concentrată în jurul Londrei, South East England și a
conurbațiilor din Midlands, Nord Vest, Nord Est și Yorkshire, care s-au dezvoltat
fiecare ca regiuni industriale majore în timpul secolului al XIX-lea.[15]

Regatul Angliei - care după 1535 a cuprins Țara Galilor - a încetat să mai fie un
stat suveran separat la 1 mai 1707, când Actele Uniunii au pus în aplicare
condițiile convenite în Tratatul Uniunii anul precedent, rezultând o uniune
politică cu Regatul din Scoția pentru a crea Regatul Marii Britanii.[16][17] În
1801, Marea Britanie a fost unită cu Regatul Irlandei (printr-un alt Act al
Uniunii) pentru a deveni Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. În 1922,
Statul Liber Irlandez s-a separat de Regatul Unit, ceea ce a dus la redenumirea în
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.[18]