acestor  două  combinate  sunt  resim  ite şi  azi  astfel  că  la  actuala  amenajare  există  1293,97  ha 

(28%  din
suprafa  a cu pădure) cu arborete afectate de poluare industrială,  gradul de manifestare fiind slab.
Poluarea  industrială  afectează  în  special  arboretele  situate  în  zona  perimetrală  a  municipiului
Baia Mare unde efectele noxelor ( compuşi ai sulfului cu metalele grele: Pb, Zn,Cu, Cd, Mn ) se
resimt mai puternic.
În viitor, dacă vor apărea surse de poluare care să afecteze fondul forestier, se vor lua următoarele
măsuri:
- eliminarea, în limita posibilită  ilor, a surselor majore de poluare;
- limitarea propagării poluării, prin măsuri luate împreună cu  alte institu  ii abilitate în acest sens;
- extragerea exemplarelor afectate;
-  în  cazul  în  care  poluarea  afectează  suprafe  e  întinse,  concomitent  cu  extragerea  materialului  lemnos
se va asigura regenerarea naturală sau  artificială a suprafe  elor dezgolite;
- crearea arboretelor cu structuri naturale;
- interzicerea tăierilor rase;
- fertilizarea chimică a solurilor forestiere;
- renun  area la substituirea speciilor locale care au deja o anumită rezisten ă la poluare;
- executarea lucrărilor de îngrijire cu intensită  i slabe, cel mult moderate;
- men  inerea în compozi  ia arboretelor a speciilor rezistente la poluare şi introducerea lor prin
lucrările de împăduriri;

8.4. Protec ia împotriva  bolilor şi dăun ătorilor

După  cum  am  men  ionat şi  la  paragraful  4.9  în  deceniul  expirat  au  fost  semnalate  atacuri  de
dăunători pe 10,14 ha (U.P. I Chiuzbaia).  O  posibilă  şi periculoasă sursă  de  infestare  o constituie
păşunile  împădurite  care  nu  sunt  supravegheate  din  punct  de  vedere  al  atacurilor  de  boli  sau  insecte
şi în care s-au făcut tăieri şi unde nu se cură ă de loc resturile de exploatare.
Cea mai bună metodă de protec  ie împotriva atacurilor de insecte sau bolilor criptogamice
este crearea şi men  inerea unor arborete sănătoase, viabile, cu vitalitate bună, cu specii adecvate
condi  iilor sta  ionale şi cu compozi ie diversificată. în acest sens, arboretele provenite din sămân ă
naturală,  în  care  s-au  efectuat  la  timp şi  corespunzător  lucrări  de  îngrijire,  cu  un  coronament  şi  un
frunziş suficient de bogat, sunt  cele mai  rezistente şi productive.
În cazul în care regenerarea naturală este imposibilă, dau rezultate bune şi arboretele bine
îngrijite,  create  prin  planta  ii  cu  puie  i  sănătoşi,  de  provenien ă  locală,  cu  specii  adecvate  sta iunilor.
Un rol important îl are şi desfăşurarea corectă a măsurilor de observare şi prevenire pentru
monitorizarea evolu  iei  popula  iilor de dăunători şi a bolilor.
 O  posibilă şi  periculoasă  sursă  de  infestare  o  constituie  păşunile  împădurite  (deşi  sunt  pu  ine)
care  nu  sunt  supravegheate  din  punct  de  vedere  al  atacurilor  de  boli  sau  insecte şi  în  care  s-au  făcut
(mai ales în ultimii ani) tăieri şi unde nu se cură ă  de loc resturile de exploatare.
Nici  pagubele  produse  de  vânat  nu  constituie  un  factor  perturbator  în  zonă,  efectivele  fiind  în
general sub cele normale şi se recomandă în continuare inerea acestora sub  control.
În  descrierea  parcelară  a  fiecărei  unită  i  de  produc  ie  nu  s-a  redat  la  date  complementare  (n-a
fost cazul) procentul exemplarelor atacate de dăunători.
În continuare se redau pe scurt câteva măsuri ce trebuiesc luate în permanen ă pentru a
preîntâmpina pe viitor aceste fenomene:
- eliminarea cazurilor de ordin antropic (rănirea arborilor, păşunat abuziv, delicte, etc.);
-  utilizarea  în  lucrările  de  împădurire  a  genotipurilor  locale  de  gorun,  fag,  cireş,  cer,  paltin,  etc.,
rezistente la diverse atacuri şi toxicită  i;
- combaterea oportună a dăunătorilor, pe cât posibil pe cale biologică;
- întemeierea şi conservarea arboretelor de tip natural, amestecate;
- introducerea în cultură a speciilor rezistente la diferite atacuri, cum  este paltinul, etc.;
- desfăşurarea corectă a măsurilor de observare şi prevenire pentru monitorizarea evolu  iei
popula  iilor de dăunători şi a bolilor;
-  toaletarea  arborilor  pentru  eliminarea  ramurilor  bolnave  (posibilă  în  arboretele  tinere  dar  mai  dificilă
în  arboretele  mature).  După  tăierea  crăcilor,  cioturile  se  pot  badijona  cu  substan  e  pe  bază  de  oxid  de
cupru  sau  de  mercur.  Aceleaşi  substan  e  se  pot  folosi  la  dezinfectarea şi  badijonarea  trunchiurilor  la
care  scoar  a  infectată  a  fost  îndepărtată  sau  cură  ată.  Instrumentele  folosite  se  dezinfectează  cu  alcool
sau formol.
- extragerea exemplarelor afectate în cazul atacurilor slabe sau moderate (I1-I2), respectiv extragerea
integrală a materialului lemnos în cazul atacurilor puternice (I3);
- arborii puternic vătăma  i se extrag cu prioritate. În cazul unor atacuri de insecte care afectează
suprafe  e mai mari, se va evita dezgolirea solului prin asigurarea regenerării naturale sau artificiale.
Principala sarcină a personalului silvic este supravegherea dăunătorilor. Supravegherea este  opera  ia
prin care se urmăreşte dezvoltarea, evolu  ia (dinamica) agen ilor patogeni şi a insectelor dăunătoare.
Prin această opera ie se culeg şi se prelucrează datele caracteristice dinamicii înmul  irii în masă a
dăunătorilor adică cele legate de grada ia acestora, pentru prevenirea atacurilor (prognoză).
Dacă aceste sarcini sunt duse la îndeplinire în mod curent şi conştient iar prin lucrări de
igienizare  se  asigură  o  stare  fitosanitară  corespunzătoare,  se  realizează  şi  protec  ia  pădurilor  în  acest
domeniu. Această obliga  ie s-a realizat întocmai de către personalul de teren, fapt ilustrat şi de
intensitatea slabă a acestor atacuri în ultimul deceniu.
8.5. Măsuri de gospodărire   a   arboretelor   cu   uscare   anormal ă
 După cum reiese din situa  ia 4.8.1. în cadrul O.S. Baia Sprie sunt afectate de uscare
arboretele  de  pe  o  suprafa ă  destul  de  importantă  (91,11  ha  –  2%  din  suprafa  a  cu  pădure  a  ocolului),
din care 78% cu intensitate slabă, 10% moderată, iar 12% cu intensitate puternică.
Din  informa  iile  culese  atât  de  la  personalul  silvic  cât şi  de  la  locuitorii  din  zonă,  reiese  că
începând  cu  anii  1983  –  1984,  fenomenul  de  uscare  se  manifestă  mai  accentuat  decât  anterior.  Acest
fenomen  de  uscare s-a  observat  mai  întâi  la cvercinee unde  s-a manifestat  în  mod  uniform  în  cadrul
arboretelor având o intensitate  slabă şi  moderată apreciindu-se că această uscare s-a datorat
procesului natural de eliminare a exemplarelor dominate, rămase în plafonul inferior.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, incluzând factorii climatici (perioada prelungită de
secetă), factorii edafici (solul nisipos sau stagnarea apei), factori antropici (scăderea nivelului apei
freatice  sau  a  rezervelor de  apă  în  sol în urma  lucrărilor  de  desecare).
Alte cauze sunt vitalitatea scăzută şi tulpinile nesănătoase datorate provenien  ei din lăstari
uneori  din  a  II-a  sau  a  III-a  genera  ie) şi  neefectuarea  la  timp  a  lucrărilor  de  îngrijire,  fapt  ce  a  dus  la
dezvoltarea  unor  coroane  rare,  cu  frunziş  sărac,  incapabil  să  asigure  viabilitatea  arborilor,  mai  ales
în urma atacurilor de defoliatori,
Anual ocolul silvic prin lucrările de îngrijire şi conducere dar mai ales prin tăierile de igienă

executate a extras exemplarele uscate sau  cu început de uscare, asigurând o stare fitosanitară bună a

pădurilor.

Ca măsuri de combatere a fenomenului de uscare se propun măsuri de ameliorare a condi  iilor
sta  ionale prin lucrări de:
- extragerea exemplarelor afectate în cazul atacurilor slabe sau moderate (I1-I2), respectiv extragerea
integrală a materialului lemnos în cazul atacurilor puternice (I3);
- împădurirea terenurilor goale rezultate în urma extragerii arborilor usca  i  sau în curs de uscare.
Toate aceste lucrări vor fi executate manual, excluzându-se interven  iile mecanizate.

8.6. Conservarea  biodiversită  ii
8.6.1. Habitate de interes comunitar existente  în fondul  forestier
proprietate   public ă a statului  din O.S. Baia  Sprie

Se men  ionează faptul că în raza O.S. Baia Sprie există siturile  Natura  2000  –  Mun  ii  Gutâi

(ROSPA0134) ale cărui limite se suprapun par  ial peste cele ale U.P. II şi III, şi  Gutâi  –  Creasta
Cocoşului  (ROSCI0089) ale cărui limite se suprapun par  ial peste U.P. III.
 În urma analizei habitatului forestier de interes comunitar men ionat în Formularul Standard a
sitului  Gutâi  –  Creasta  Cocoşului  (ROSCI0089), s-a  constatat  prezen  a următoarele habitate  de  interes
comunitar în cuprinsul arboretelor din unitatea de produc  ie men  ionată:

Eviden a habitatelor forestiere  de interes  comunitar  din situl Natura 2000 –   Gutâi-Creasta

Cocoşului  (ROSCI0089)

Tabel  nr.  8.6.1.1.

U.P. Tip habitat Natura Tip habitat românesc Tip pădure Suprafa  a

2000 ha %
9110 – Păduri de fag R4110 - Pãduri sud-est carpatice 415.1 – Făget  montan cu
II de     tip         Luzulo         de fag (Fagus sylvatica) cu 118,16 100
Luzula  luzuloides (i)
Fagetum Festuca  drymeia
Total habitate de interes comunitar 118,16 100

În  cuprinsul  fondului  forestier  proprietate  publică  a  statului  din  O.S.  Baia  Sprie  au  fost

identificate arborete considerate ca habitate de interes comunitar în suprafa ă de 118,16 ha (3% din
suprafa a arboretele).

8.6.2. Lucrări silvotehnice  propuse în  arboretele din  situl de  interes  comunitar  situat  în  fondul

forestier  proprietate   public ă a statului din O.S. Baia  Sprie

Date referitoare  la u.a. situate în  aria naturală protejată de interes comunitar –  Gutâi-Creasta

Cocoşului  (ROSCI0089) sunt prezentate tabelar în amenajamentele fiecărei unită  i de produc  ie.
Arboretele care vegetează în habitate de interes comunitar vor fi parcurse conform reglementărilor
U.P.  amenajament
prezentului II Şuoir   silvic cu: cură  iri, rărituri, tăieri de igienă, tăieri progresive.

Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat

u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
33A 13,46 1-5M2L Nat. fund. 35 6FA3MO1PA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,2S T. conservare
33B 4,09 1-2A5M 140 9FA1PA 0,5 10% Tulpini -
subprod. Ajut.reg.nat.
nesănătoase
33C 3,55 1-5M2L Nat. fund. 30 6FA3MO1PA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
33D 0,65 1-5M2L Artif. de 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
33E 1,46 1-2A5M Nat. fund. 100 9FA1PA 0,7 Roca pe 0,3S T. igienă -
prod. inf.
34B 5,48 1-5M2L Artif. de 35 5MO4FA1PA 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
34C 14,47 1-5M2L Nat. fund. 30 7FA2MO1LA 0,9 - Rărituri -
prod. sup.
34D 3,88 1-5M2L Artif. de 35 5MO4FA1PA 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
37B 1,62 1-5M2L Artif. de 30 8MO2FA 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
37C 5,79 1-5M2L Nat. fund. 35 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. sup.
38 13,96 1-5M2L Nat. fund. 35 7FA2MO1LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
94 0,25 1-5M2L - - - - - Împăduriri -
95 6,80 1-5M2L - - - - - Împăduriri -
Total 75,46 * * * * * * * *
U.P. III Cavnic

Suprafa  a CategoriaCaracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat

u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
54A 4,07 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
54B 8,36 1-5M Nat. fund. 10 7FA3MO 0,9 - Degajări -
prod. mijl. Cură  iri
54E 0,74 1-5M Artif. de 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
55A 19,50 1-5M Nat. fund. 100 6FA1MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
55B 4,77 1-5M Artif. de 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
55C 3,80 1-2E5M Artif. de 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.inf.
56A 0,99 1-2A5M Artif. de 40 10MO 0,8 - Rărituri -
prod.mijl.
56B 9,79 1-2E5M Artif. de 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.inf.
57 23,60 1-2C5M Nat. fund. 145 10FA 0,3 - T. conservare -
prod. mijl.
58A 4,27 1-2C5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
58B 23,48 1-2C5M Nat. fund. 130 10FA 0,3 - T. conservare -
prod. mijl.
58C 8,81 1-2C5M Nat. fund. 5 10FA 0,8 - Degajări -
prod. mijl.
59A 6,29 1-5M Nat. fund. 95 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
59B 0,87 1-2A2C5M Artif. de 35 10MO 0,8 Alunecare slabă Rărituri -
prod.mijl.
60A 5,00 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
60B 6,27 1-5M Artif. de 95 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60C 1,09 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
60D 3,20 1-2A5M Artif. de 85 10MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60E 6,66 1-5M Artif. de 90 5FA5MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
60F 21,80 1-2A2C5M Artif. de 85 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60G 1,03 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
61A 15,28 1-2C5M Nat. fund. 110 10FA 0,7 - T. conservare -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,3S
61B 13,47 1-2C5M 110 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. conservare 9110
prod. inf.
20%
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
62A 0,85 1-2A5M Artif. de 45 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.mijl.
62B 5,42 1-5M Nat. fund. 100 5FA5MO 0,3 - T. progr. (rac.) -
prod. mijl. Împ.Îngr. sem
Nat. fund. T. progr. (p.
62C 9,20 1-5M 100 10FA 0,5 - lum.) Îngr. -
prod. mijl.
sem
62D 2,73 1-5M Nat. fund. 100 7FA3MO 0,4 - T. progr. (rac.) -
prod. mijl. Împ.Îngr. sem
Nat. fund. T. progr. (p.
62E 3,45 1-5M 100 10FA 0,5 - lum.) Îngr. -
prod. mijl.
sem
62F 2,07 1-5M Artif. de 40 10MO 0,8 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod.mijl.
62G 21,82 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63A 2,79 1-2A5M Artif. de 100 7MO3FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.mijl
63B 7,08 1-5M Nat. fund. 100 8FA2MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63C 2,37 1-5M Artif. de 100 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
63D 10,90 1-5M Nat. fund. 90 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
63E 8,33 1-5H5M Artif. de 100 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
63F 3,12 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63G 3,39 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,3 - T. progr. (rac.) -
prod. mijl. Împ.Îngr. sem
64A 2,90 1-2A5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,2S T. conservare -
prod. inf.
64B 13,93 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
64C 6,30 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
64D 1,58 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,3S T. conservare.
65A 17,80 1-2A5M 135 10FA 0,5 Tulp. nesăn. pe Ajut. reg.nat. -
prod. inf.
20% Îngr. cult.
65B 0,20 1-5M Nat. fund. 35 10FA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
65C 5,72 1-2A5M Nat. fund. 80 10FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
subprod.
65D 4,43 1-5M Nat. fund. 15 6FA3MO 0,9 - Cură  iri -
subprod. 1PAM
66A 4,55 1-2A4B5M Nat. fund. 45 10FA 0,8 Roca pe 0,3S T. igienă -
prod. inf.
66B 2,21 1-2A4B5M Nat. fund. 100 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. inf.
66C 1,21 1-2A4B5M Nat. fund. 105 10FA 0,5 Roca pe 0,4S T. igienă -
prod. inf.
Nat. fund. T. conservare.
66D 4,64 1-2A4B5M 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1S Ajut. reg.nat. -
subprod.
Îngr. cult.
Nat. fund. T. conservare.
66E 1,15 1-2A4B5M 125 10FA 0,5 Roca pe 0,2S Ajut. reg.nat. -
subprod.
Îngr. cult.
66F 5,88 1-5M Nat. fund. 35 8FA2MO 0,9 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod. mijl.
66G 8,16 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - T. igienă -
prod. mijl.
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
Nat. fund. Doborâturi T. conservare.
67A 9,76 1-2A4B5M 145 10FA 0,6 Ajut. reg.nat. -
subprod. izolate
Îngr. cult.
T. progr. (p.
67B 3,66 1-5M Nat. fund. 105 10FA 0,6 - lum.) -
prod. mijl. ajut.reg.nat.Îng
r. sem
67C 7,80 1-5M Artif. de 35 6MO1DU3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67D 22,20 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67E 2,93 1-5M Nat. fund. 35 6FA4LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
67F 1,31 1-5M Nat. fund. 15 8FA2MO 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,4S
68A 5,59 1-2A4B5M 60 8FA2CA 0,6 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
20%
Nat. fund. Roca pe 0,1 S T. conservare.
68B 14,83 1-2A4B5M 135 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe -
prod. inf. Ajut. reg.nat.
30%
68C 1,17 1-4B5M Artif. de 15 7MO3FA 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
Nat. fund. Roca pe 0,4 S
68D 2,41 1-2A4B5M 60 9FA1CA 0,5 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
Nat. fund. Roca pe 0,2 S
68E 2,84 1-2A4B5M 55 7FA2CA1MO 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
Nat. fund. Roca pe 0,1 S
68F 1,87 1-2A4B5M 55 6FA3MO1CA 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
68G 8,01 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.mijl
68H 12,23 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.sup.
68I 5,02 1-5M Nat. fund. 60 7FA2MO1CA 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
68J 1,85 1-5M Nat. fund. 20 9FA1CA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
68K 0,39 1-2A4B5M Artif. de 55 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
68L 2,08 1-2A5M Nat. fund. 55 8FA2CA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf. 30%
69A 2,50 1-2A5M Artif. de 80 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.mijl
69B 0,84 1-2A5M Nat. fund. 80 8FA2MO 0,5 Alunecare slabă T. igienă -
prod. inf.
69C 3,29 1-2A5M Nat. fund. 65 9FA1CA 0,8 - T. igienă -
subprod.
69D 11,26 1-2A5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 Roca pe 0,3 S T. igienă -
prod. inf.
69E 13,26 1-5M Nat. fund. 15 9FA1DR 0,9 Roca pe 0,3 S Cură  iri -
prod. mijl.
69F 4,05 1-5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
69G 3,54 1-5M Nat. fund. 35 5FA4MO1ME 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
69H 3,50 1-5M Nat. fund. 80 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
subprod.
69I 1,31 1-5M Nat. fund. 10 10FA 0,9 - Degajări -
prod. mijl. Cură  iri
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
69J 0,75 1-5M Nat. fund. 25 6FA2MO2CA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
70 39,37 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
71A 36,47 1-5M Artif. de 40 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71B 18,39 1-5M Artif. de 40 6MO1BR 0,9 - Rărituri -
prod.mijl 1DU2FA
71C 2,97 1-5M Artif. de 40 7DU3MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71D 1,28 1-5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
72A 3,55 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
72B 6,54 1-5M Nat. fund. 40 6MO3FA1LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
72C 38,77 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
prod. inf.
73A 1,41 1-5M Nat. fund. 45 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
73B 6,72 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
73C 6,55 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,5 Roca pe 0,3 S T. conservare. -
prod. inf. Îngr. cult.
73D 8,00 1-2A2C5M Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
prod. inf.
73E 2,73 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
73F 0,42 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
74A 4,43 1-5M Nat. fund. 45 8FA2MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
74B 6,00 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
74C 1,81 1-5M Nat. fund. 5 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S Îng.sem. -
prod. mijl. Completări
74D 20,81 1-2A2C5M Nat. fund. 115 10FA 0,6 Roca pe 0,3 S T. igienă 9110
prod. inf.
74E 1,42 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
74F 0,39 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
74G 0,56 1-5M Artif. de 75 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
75A 3,14 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
75B 2,58 1-5M Nat. fund. 5 8FA2MO 0,9 - Degajări -
prod. mijl.
75C 26,56 1-2A2C5M Nat. fund. 150 10FA 0,5 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
prod. inf.
75D 1,94 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
75E 0,41 1-5M Artif. de 5 6FA3MO 0,9 - Degajări -
prod.mijl. 1PAM
76A 2,91 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.mijl.
76B 5,14 1-5M Nat. fund. 15 10FA 0,9 Roca pe 0,1 S Cură  iri -
prod. mijl.
76C 10,55 1-2A2C5M Nat. fund. 145 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
prod. inf.
76D 7,86 1-5M Nat. fund. 65 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
76E 1,94 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
77A 15,04 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
77B 5,67 1-5M Nat. fund. 70 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
T. progr. (p.
77C 2,29 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,5 - lum.) -
prod. inf. Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
77D 1,56 1-5M Artif. de 70 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
77E 1,99 1-5M Nat. fund. 70 8FA2MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
77F 6,14 1-5M Artif. de 15 9MO1FA 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl Rărituri
78A 2,54 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
T. progr. (rac.)
78B 3,11 1-5M Artif. de 70 10MO 0,3 Roca pe 0,1 S Împ.Ajut.reg.n -
prod.sup. at.
Îngr. sem
Nat. fund. Roca pe 0,1S
78C 0,68 1-5M 80 7FA3MO 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
20%
Artif. de T. progr. (rac.) -
78D 1,74 1-5M 70 8MO2FA 0,4 - Împ.Îngr. sem
prod.sup.
Degajări
78E 2,51 1-5M Artif. de 15 6MO4DT 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl.
Artif. de T. progr. (rac.)
78F 2,14 1-5M 70 6MO4FA 0,3 - Împ.Îngr. sem -
prod.sup.
Degajări
78G 19,01 1-5M Artif. de 15 8MO2FA 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl.
78H 2,49 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
78I 1,36 1-5M Artif. de 70 6MO4FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
78J 2,24 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
Nat. fund. Roca pe 0,1S
79A 7,46 1-2A5M 90 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
79B 1,38 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.mijl.
79C 5,96 1-2A5M Nat. fund. 30 6FA3MO1DT 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
79D 3,02 1-5M Nat. fund. 60 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. mijl.
79E 1,84 1-2A5M Nat. fund. 130 10FA 0,5 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
prod. inf. Ajut. reg.nat.
Nat. fund. Roca pe 0,1 S Îngr. sem.
79F 0,68 1-2A5M 5 10FA 0,6 Completări -
prod. mijl.
Degajări
79G 0,23 1-2A5M Nat. fund. 25 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. inf.
Nat. fund. Roca pe 0,1S
79H 0,15 1-2A5M 60 10FA 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
10%
80A 2,14 1-2A5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf.
80B 2,92 1-2A5M Nat. fund. 110 10FA 0,6 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
prod. inf. Ajut. reg.nat.
 Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi  ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
lă arboretului 2000
T. progr. (îns,
80C 10,23 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S p. lum.) -
prod. mijl. Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
80D 20,92 1-5M Nat. fund. 20 7FA2MO1ME 1,0 - Cură  iri -
prod. mijl. Rărituri
80E 1,44 1-2A5M Nat. fund. 35 10FA 0,7 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf. Rupturi izolate
81B 22,18 1-5M Nat. fund. 30 7FA1MO 1,0 - Rărituri -
prod. mijl. 1BR1DT
81D 1,20 1-5M Nat. fund. 30 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
Total 931,70 * * * * * * * *

În continuare
Notă:   Unit  vor fi prezentate succint lucrărilevi silvotehnice  propuse  în  de
habitatele de interes
ă  ile de produc   ie  I Chiusbaia  şi IV  Dumbr ă   a nu fac parte  din  situri  interes  comunitar.
comunitar aceasta pentru estimarea efectelor acestor lucrări asupra habitatelor men  ionate:

1. Lucr ări de îngrijire  şi  conducere   a  arboretelor

Prin  îngrijirea şi  conducerea  pădurii  se  în  elege  sistemul  de  lucrări şi  interven  ii  silvotehnice
prin care se dirijează creşterea şi dezvoltarea pădurii de la întemeierea ei până în apropierea
termenului exploatării sale în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate.
Arboretele considerate habitate de interes comunitar vor fi parcurse conform prevederilor
actualului amenajament silvic cu cură  iri, rărituri şi tăieri de igienă.
a. Cură  iri. Cură  irile sunt lucrări silviculturale ce se aplică arboretelor aflate în faza de
nuieliş şi prăjiniş în scopul înlăturării exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare.
Şi în cazul celor două stadii de dezvoltare arboretul prezintă o desime mare, ca urmare şi
competi  ia inter- şi intraspecifică este foarte intensă ceea ce face ca şi eliminarea naturală să fie
deasemenea intensă şi  adesea  să  se desfăşoare în  contradic  ie  cu elurile fixate.  Înterven  ia  omului,  în
cazul  cură  irilor,  constă  în  grăbirea  şi  dirijarea  procesului  de  eliminare  şi  selec  ie  naturală,  în  scopul
ob  inerii  unui  arboret  sănătos,  bine  propor  ionat şi  spa  iat  în  care  creşterea  arborilor  remanen  i  să  fie
cât mai sus  inută.
Lucrarea  are  un  caracter  de  selec  ie  în  masă,  cu  caracter  negativ,  aten  ia  fiind îndreptată  nu
spre exemplarele valoroase ci spre cele cu o valoare redusă, care urmează să fie extrase.
Obiectivele urmărite prin aplicarea cură  irilor sunt următoarele:
- Continuarea ameliorării compozi  iei arboretului în concordan ă cu compozi  ia-  el fixată.
Acest lucru este realizabil prin înlăturarea exemplarelor copleşitoare din speciile nedorite;

-  Îmbunătă  irea  stării  fitosanitare  a  arboretului,  prin  eliminarea  treptată  a  exemplarelor  uscate,
rupte,  vătămate,  defectuoase,  preexistente,  a  lăstarilor,  având  grijă  să  nu  se  întrerupă  în  nici  un  punct
starea de masiv;
 -  Reducerea  desimii  arboretelor,  pentru  a  permite  regularizarea  creşterii  în  grosime şi  înăl  ime,
precum şi a configura  iei coroanei;
-  Ameliorarea  mediului  intern  al  pădurii,  cu  efecte  favorabile  asupra capacită  ii  productive şi
protectoare, ca şi a stabilită  ii generale a acesteia;
- Valorificarea masei lemnoase rezultate;
- Men  inerea integrită  ii structurale (consisten  a ≥0,8).
Periodicitatea  cură  irilor  variază în  general  între  3 şi  5  ani,  în  func  ie  de  natura  speciilor,  de
starea arboretului, de condi  iile sta  ionale şi de alte lucrări executate anterior.
Sezonul de execu  ie al cură  irilor depinde de speciile existente precum şi de condi  iile de
vegeta  ie. Astfel în arboretele amestecate se recomandă ca însemnarea arborilor de extras să se
realizeze doar în perioada de vegeta  ie, această restric  ie eliminându-se în arboretele pure sau în
amestecurile cu pu  ine specii, când lucrarea se poate executa şi în repausul vegetativ, primăvara
devreme înaintea apari  iei frunzelor sau toamna târziu după căderea acestora.
b. Răriturile. Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru
mijlociu,  care  se  preocupă  de  îngrjirea  individuală  a  arborilor  în  scopul de  a  contribui  cât  mai  activ  la
ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii cultivate.
Lucrarea  are  un  caracter  de  selec  ie  individuală  pozitivă,  preocuparea  de  bază  fiind  îndreptată
asupra  arborilor  valoroşi  care  rămân  în  arboret  până la  termenul  exploatării şi  nu  a  celor  extraşi  prin
interven  ia respectivă. Răriturile devin astfel cele mai preten  ioase, mai complexe şi mai intensive
lucrări de îngrijire, cu efecte favorabile atât asupra genera  iei  existente cât şi asupra viitorului arboret.
Obiectivele urmărite prin aplicarea răriturilor sunt următoarele:
- Ameliorarea calitativă  a  arboretelor,  mai ales  sub  raportul  compozi  iei,  al calită  ii  tulpinilor şi
coroanelor arborilor, al distribu  iei lor spa  iale, precum şi al însuşirilor tehnologice ale lemnului
acestora;
- Ameliorarea structurii genetice a popula iilor arborescente;
-  Activarea  creşterii  în  grosime  a  arborilor  valoroşi,  ca  urmare  a  răririi  treptate a  arboretului,
fără însă  a afecta creşterea în înăl  ime şi producerea elagajului natural;
-  Luminarea  mai  pronun  ată  a  coroanelor  arborilor  de  valoare  din  speciile  de  bază,  cu  ocazia
ultimelor  rărituri,  pentru  a  crea  condi  ii  mai  favorabile  pentru  fructifica  ie şi  deci,  pentru  regenerarea
naturală a pădurii;
-  Mărirea  rezisten  ei  pădurii  la  ac  iunea vătămătoare  a  factorilor  biotici şi  abiotici,  men  inerea
unei stări fitosanitare cât mai bune şi a unei stări de vegeta  ie cât mai active a arboretului rămas;

- Modelarea eficientă a mediului intern a pădurii;
- Recoltarea şi valorificarea completă  a arborilor care trebuie să ,,cadă” din pădure.
Periodicitatea răriturilor depinde de caracteristicile arboretului (compozi  ie, consisten ă,
vârstă, clasă de produc  ie etc.), de intensitatea lucrărilor precum şi de condi  iile sta  ionale, aceasta
variind între 4 şi 6 ani.
c.  Tăieri  de  igienă.  Aceste  lucrări  urmăresc  asigurarea  unei  stări  fitosanitare  corespunzătoare
a  arboretelor,  obiectiv  ce  se  realizează prin  extragerea  arborilor usca  i  sau  în  curs  de  uscare,  căzu  i,
rup  i  sau  doborâ  i  de  vânt  sau  zăpadă,  puternic  ataca  i  de  insecte  sau  ciuperci  ,  cu  vătămări  mecanice,
precum şi  a  arborilor  –  cursă şi  de  control  folosi  i  în  lucrările  de  protec  ia  pădurilor  fără  ca  prin  aceste
lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.
Tăierea arborilor care fac obiectul lucrărilor de igienă se poate face tot timpul anului , cu
excep  ia răşinoaselor afectate de gândaci de scoar ă, care este de preferat să se extragă înainte de
zborul adul ilor.
Masa lemnoasă  de extras prin  tăieri  de igienă este  inclusă  în  categoria produselor accidentale
neprecomptabile  (care  nu  depăşesc  5  mc/an/ha  raportat  la  suprafa  a  unită  ii  de  produc  ie  din  care  fac
parte arboretele parcurse,  micşorată  cu mărimea suprafe  ei  periodice în rand a arboretelor în care se  va
interveni cu tratamente în deceniul următor).
Dacă  volumul  de  extras  prin  tăieri  de  igienă  depăşeşte  valoarea  men  ionată,  acesta  este  inclus
în  categoria  produselor  lemnoase  precomtabile şi  se  scade  fie  din  posibilitatea  de  produse  secundare  –
rărituri (produse accidentale II – când arboretele parcurse au vârste mai mici decât ¾ din vârsta
exploatabilită  ii ), fie din cea de produse principale (produse accidentale I – în cazul arboretelor
afectate de factori destabilizatori a căror vârstă este mai mare decât ¾ din vârsta exploatabilită  ii).
2.   Tratamente.  Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se
realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o genera  ie la alta.
Prin  tratament se  în  elege modul special cum se face exploatarea  şi se asigură regenerarea
unei păduri în cadrul aceluiaşi regim, în vederea atingerii unui anumit scop.
Masa  lemnoasă  care  rezultă  în  urma  aplicării  tratamentelor  este  încadrată  în  grupa  produselor
principale iar tăierea prin care se realizează poartă  numele de tăiere de produse principale.
a.   Tratamentul   t ăierilor  progresive.  Acest tratament constă în aplicarea de tăieri repetate
neuniforme, concentrate în anumite ochiuri, împrăştiate neregulat în cuprinsul arboretelor
exploatabile, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea semin  işului natural sub masiv, până ce se va
constitui noul arboret.
În principiu tăierile progresive urmăresc realizarea obiectivului regenerării naturale sub
masiv prin două modalită  i:

- punerea  treptată  în  lumină  a  semin  işurilor  utilizabile  existente  precum şi  a  celor  instalate
artificial prin semănături  sau planta  ii sub masiv sau în margine de masiv;
- provocarea însămân ării  naturale prin  rărirea sau  deschiderea arboretului acolo unde nu s-
a produs.
 Pentru realizarea acestor obiective se disting în cadrul tratamentului men ionat trei genuri de
tăieri:  tăieri  de  deschidere  de  ochiuri  sau  de  însămân  are,  tăieri  de  lărgire  a  ochiurilor  sau  de  punere  în
lumină precum şi tăieri de racordare.
T ăierile   de   deschidere   de   ochiuri   sau   de   îns ămân   are  urmăresc în principal să asigure
instalarea şi dezvoltarea semin  işului utilizabil şi se aplică în anii de fructifica  ie a speciei sau
speciilor valoroase, în por  iunile de pădure în  care semin  işul este sau se poate instala fără dificultă  i.
T ăierile de lărgire   a   ochiurilor   sau   de   punere   în   lumin ă  urmăresc  iluminarea  semin  işului
din ochiurile deschise şi lărgirea lor progresivă
Luminarea  ochiurilor  deja  create  care  se  corelează  cu  ritmul  de  creştere şi  nevoile  de  lumină
ale semin  işului se face  moderat şi treptat (prin mai multe tăieri) la speciile de umbră respectiv printr-o
tăiere intensă la speciile de lumină într-un an cu fructifica  ie abundentă. Lărgirea ochiurilor în
por  iunile  regenerate  se  poate  face prin  benzi  concentrice  sau  excentrice  numai  în  marginea  lor  fertilă
unde regenerarea progresează activ datorită condi  iilor ecologice favorabile.
T ăierile   de   racordare  constau în ridicarea printr-o ultimă tăiere a arborilor rămaşi în
ochiurile regenerate. Aceste tăieri se execută de regulă după ce s-a regenerat şi por  iunea dintre
ochiuri sau când semin  işul ocupă cel pu  in 70% din suprafa ă şi are o înăl  ime de 30-80 cm.
Dacă  însă  regenerarea  este  îngreunată  sau  semin  işul  instalat  este  puternic  vătămat  tăierea  de
racordare se poate executa fiind însă urmată imediată de completări în por  iunile neregenerate.
Tratamentul tăierilor progresive răspunde din punct de vedere al biodiversită  ii genetice
actualelor şi viitoarelor cerin  e, de asemenea posedă aptitudini pentru conservarea şi ameliorarea
structurii pe specii a arboretelor (diversitate ecosistemică). Calitatea deosebită a acestui tratament
rezidă din faptul că ideea regenerării în ochiuri este preluată din procesul de regenerare a pădurii
naturale.
8.6.3. Măsuri în favoarea  conserv ării biodiversit ă  ii

Conservarea biodiversită  ii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în
vedere la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerin  elor unei gospodăriri durabile a pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale.
Conservarea biodiversită  ii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
următoarelor tipuri de măsuri/ac  iuni:

a) măsuri generale favorabile biodiversită  ii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi
func iile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului şi
genofondului forestier.
8.6.3.1. Măsuri generale
 Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea diversită  ii biologice la nivelul tuturor
ecosistemelor forestiere în vederea maximizării func  iei ecoprotective prin conservarea diversită  ii
genetice şi specifice.
Prin măsurile propuse de actualul amenajament s-au avut în vedere următoarele:
- promovarea cu prioritate a regenerării  naturale a  arboretelor cu  prilejul aplicării tratamentelor
silviculturale, prin adoptarea regimului codru (cu excep ia salcâmetelor);
- în cazul în care se recurge la regenerare artificială, s-a recomandat ca materialul genetic,
pentru  fiecare  specie,  să  fie  din  provenien  e  locale,  popula  ia  locală  fiind  unitatea  de  bază  în  raport  cu
care se stabileşte strategia de management;
-  s-au  constituit  subparcele  cu  suprafe  e  cât  mai  mari  care  să  includă  arbori  din  aceeaşi  specie
şi popula  ie şi de aceeaşi vârstă sau vârste apropiate;
- conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice) prin includerea lor în subparcele
distincte şi stabilirea de eluri de gospodărire corespunzătoare;
-  men  inerea  unui  amestec  bogat  de  specii  la  nivelul  fiecărui  arboret  prin  promovarea  tuturor
speciilor adaptate condi  iilor sta  ionale locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în
propor  ii  corespunzătoare  ecologic şi  economic  ce  păstrează,  din  punct  de  vedere  al  bogă  iei  de  specii,
caracterul natural al ecosistemelor.
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării interven  iilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- prin planurile de amenajament se recomandă a nu se extrage subarboretul cu prilejul
efectuării interven  iilor silvotehnice (cu excep  ia situa  iilor în care afectează mersul regenerării în
arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor
tinere) – capitolul 12;
- s-au men  inut luminişurile, poienile şi terenurile pentru hrana faunei sălbatice în vederea
conservării biodiversită  ii păturii ierbacee respectiv păstrarea unei suprafe  e mozaicate;
- păstrarea arborilor mor  i ("pe picior" şi "la sol")  cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi
a lucrărilor de îngrijire şi  conducere;
- păstrarea unor "arbori pentru biodiversitate" - buchete, grupe de arbori sau por  iuni şi mai
mari, reprezentative sub raportul biodiversită  ii. Aceste por  iuni se pot constitui şi ca subparcele

distincte şi  urmează  a  fi  conduse  până  la  limita  longevită  ii,  urmând  a  fi  apoi  înlocuite,  progresiv,  cu
altele,  cu  prilejul  aplicării  tăierilor  de  regenerare şi  este  de  dorit  să  fie  cât  mai  dispersate  în  cuprinsul
unită  ii  de gospodărire.  Pot fi  aleşi,  în  acest scop,  arbori care prezintă deja  putregai, scorburi, arbori  cu
lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema men inerii acestor arbori în
arboretele  afectate  de  factori  destabilizatori  (cu  intensitate  a  atacului  de  cel  pu  in  slabă),  în  care  există
deja arbori usca  i, ataca  i de insecte, vătăma  i de vânt şi zăpadă sau de vânat, răni  i prin aplicarea
lucrărilor silvotehnice etc;
-  în  cadrul  unită  ilor  de  gospodărire  s-a  urmărit  realizarea  unei  structuri  echilibrate  pe  clase  de
vârstă întrucât fiecare clasă de vârstă  este înso  ită de un anume nivel al biodiversită  ii;
- conducerea arboretelor la vârste mari potrivit exploatabilită  ii tehnice care să favorizeze
adoptarea  de  cicluri  de  produc  ie  lungi  creează  premisa  sporirii  biodiversită  ii.  Faptul  că  într-o  unitate
de gospodărire cu structură pe clase de vârstă echilibrată există arboretele exploatabile cu vârste
înaintate denotă un nivel ridicat al biodiversită  ii;
- referitor la habitatele marginale/fragile (liziere, zone umede, grohotişuri, stâncării), prin
amanajament se recomandă protejarea acestora şi a vegeta  iei limitrofe, după caz (zone umede,
grohotişuri),  pentru  men  inerea  condi  iilor  specifice  în  vederea  protejării  biodiversită  ii  caracteristice
acestor suprafe  e. Detalierea acestor măsuri de protejare se va regăsi la capitolul de reglementare a
procesului de produc ie – cap. 6.2.;
- ori de câte ori într-un arboret există elemente remarcabile care pot să facă obiect de
conservare, zonele în care acestea s-au aflat s-a individualizat în subparcele aparte, urmând a i se
aplica un regim de gospodărire favorabil protejării  elementelor respective şi a habitatului lor.

8.6.3.2 Măsuri specifice
Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea şi/sau protec  ia valorilor de biodiversitate
(obiectivelor de conservare) pentru care pădurilor respective li s-a atribuit func  ii prioritare de
protec  ie (subgrupa func  ională 1.5).
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a biodiversită  ii la
diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversită  ii sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu
referiri şi la tipologia sta  ională şi la tipologia habitatelor naturale.
Referitor  la  alte  măsuri  specifice  se  va  urmări  protejarea  unor  popula  ii  importante  din  specii
amenin  ate  la  nivel european,  ca acvila ipătoare mică,  ciocănitoarea  neagră,  ciocănitoarea  de  stejar,
şerparul etc.
În arboretele cuprinse în amenajamentul silvic al O.S. Baia Sprie, men  inerea stabilită  ii şi
biodiversită  ii ecosistemelor şi speciilor locale este un deziderat de prim ordin.

Ca  o  măsură  specifică  de  protejare  a  diferitelor  specii  de  interes  comunitar,  la  nivel  de  unitate
amenajistică a fost semnalată eventuala prezen ă a preexisten  ilor sau a arborilor cu tulpini
nesănătoase (scorburi), în aceşti arbori existând cuiburi ale unor specii de ciocănitoare.
Dintre  căile  de  ac  iune  propuse  de  amenajament  pentru  men  inerea  stabilită  ii şi  biodiversită  ii
ecosistemelor şi speciilor locale pot fi men  ionate câteva mai importante:
- conducerea arboretelor la vârste de peste 110 ani, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor
naturală din sămân ă;
-realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se men  ină şi să se
îmbunătă  ească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
- promovarea compozi iilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural fundamentale
de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material seminologic de provenien ă locală;
- prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuită  ii recoltelor pe durate de 110
ani  se  realizează  un  mozaic  de  habitate  naturale  aflate  în  diverse  stadii  de  dezvoltare,  lucru  benefic  în
primul rând pentru men  inerea şi dezvoltarea popula  iilor de animale de talie medie şi mare;
- luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor (arătate la cap. 8.2);
- inerea sub control a efectivelor popula  iilor de insecte care pot  produce grada  ii şi protejarea
duşmanilor naturali ai acestora;
- gospodărirea  ra  ională  a  speciilor  care  fac  obiectul  activită  ii  cinegetice,  asigurându-se  hrană
complementară şi  suplimentară  atunci  când  este  necesar,  men  inându-se  efectivele şi  propor  ia  dintre
sexe la niveluri optime, asigurându-se starea de sănătate şi evitându-se producerea unor epizootii,
respectându-se  cu  stricte  e perioadele de prohibi  ie şi  evitându-se executarea unor lucrări  deranjante  în
perioada de împerechere;
- circa 4% din suprafa  a O.S. Baia Sprie este ocupată cu păduri supuse regimului de
conservare deosebită în care arborii vor fi men  inu  i până la vârste înaintate, ceea ce constituie o
garan  ie  în  plus  pentru  perpetuarea  unor  specii  specializate,  (cel  pu  in  într-o  anumită  perioadă  a  vie  ii
sau a ciclului de dezvoltare), pe arborete bătrâne.
În  plus,  în  arboretele  ce  fac  parte  din  situl  de  importan ă  comunitară  –  Gutâi-Creasta  Cocoşului
(ROSCI0089), dar şi în vecinătatea acestora, nu s-au propus următoarele:
- realizarea de construc ii forestiere;
- utilizarea,  stocarea,  transportul,  manipularea  sau  producerea  de  substan  e,  materiale,  deşeuri
solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din siturile amintite;
- realizarea unor activită  i care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică,
luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafa ă sau
subterana (inclusiv ape);
- realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosin ă a terenului;

- efectuarea unor activită  i care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a
speciilor de interes comunitar;
- inundarea de terenuri;
- activită  i sau lucrări care să afecteze direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau
migrare a speciilor de interes comunitar;
- crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
8.7. Măsuri de gospodărire   în   arboretele   situate   în   arii   naturale   protejate

Obiectivele amenajamentului silvic al O.S.  Baia Sprie  coincid cu obiectivele  generale  ale re elei

Natura  2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În
cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuită ii pădurii, promovarea
tipurilor  fundamentale  de  pădure,  men  inerea  func  iilor ecologice şi  economice  ale pădurii  aşa  cum  sunt
stabilite ele prin încadrarea în grupe func ionale şi subunită  i de gospodărire.
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi sus  in
integritatea re  elei Natura  2000 şi  conservarea pe  termen  lung  a  habitatelor forestiere  identificate  în
zona studiată.
În continuare sunt prezentate măsurile de gospodărire luate în arboretele situate în aria
naturală protejată în vederea realizării obiectivelor asumate de amenajamentul silvic al O.S. Baia
Sprie:
realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere prin care se urmăreşte men  inerea şi
îmbunătă  irea stării de sănătate, a stabilită  ii şi biodiversită  ii naturale;
executarea lucrărilor de îngrijire la timp;
se va urmări  conducerea arboretelor în regimul codru;
se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul
arboretelor ajunse la vârsta exploatabilită  ii, tratament ce permite totodată şi conservarea
biodiversită  ii, în spe ă tratamentul tăierilor progresive;
se  va  urmări  promovarea  compozi  iilor  de  regenerare  apropiate  de  cele  ale  tipurilor  natural
fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material
seminologic de provenien ă locală;
o aten  ie sporită se va acorda arboretelor din grupa I func  ională, de protec  ie, prin
creşterea stabilită  ii ecosistemice şi asigurarea permanen  ei pădurii în spa  iu şi timp;
se  va  acorda  o  aten  ie  deosebită  arboretelor  ce  au  fost  identificate  cu  o  stare de  conservare
nefavorabilă  sau  par  ial favorabilă  determinându-se  cauza  pentru  care  au  ajuns  în  această
situa  ie şi încercând dacă se poate remedierea acestei stări;

ameliorarea permanentă a stării fitosanitare a arboretelor şi luarea măsurilor necesare
pentru prevenirea incendiilor;
recoltarea ra  ională şi ecologică a ciupercilor şi fructelor de pădure comestibile şi a
speciilor de plante medicinale;
reconstruc  ia  ecologică  a  unor  arborete  necorespunzătoare  în  raport  cu  noile  func  ii  pe  care
trebuie să le exercite, refacerea desimii arboretelor rărite sub ac  iunea factorilor
vătămători periculoşi, ameliorarea compozi  iei arboretelor artificiale sau par  ial derivate;
 respectarea normelor de exploatare a masei lemnose şi evitarea pe cât posibil a rănirii
arborilor rămaşi pe picior sau a semin  işului în cazul tratamentelor;
se recomandă păstrarea a 1-2 arbori usca  i/ha (căzu  i la sol sau în picioare) pentru
men  inerea biodiversită  ii descompunătorilor şi pentru ca păsările să-şi poată instala
cuiburile,  se  vor  men  ine  băl  ile,  pâraiele,  izvoarele  etc.  într-o  stare  care  să  le  permită  să  îşi
exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor,  amfibienilor, insectelor;
în  măsura  în  care  normele  tehnice  o  permit,  perioada  de  executare  a  lucrărilor  silvotehnice
să  nu  se  suprapună  cu  perioada  de  reproducere  a  speciilor  de  animale  sau  cu  perioada  de
cuibărit a păsărilor ce habitează în arboretele situate în arii naturale protejate..
În arboretele ce fac parte din situl de importan ă comunitară –  Gutâi-Creasta  Cocoşului
(ROSCI0089), dar şi în vecinătatea acestuia, nu s-au propus următoarele:
utilizarea,  stocarea,  transportul,  manipularea  sau  producerea  de  substan  e,  materiale,  deşeuri
solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din siturile amintite;
realizarea unor activită  i care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică,
luminoasă,  atmosferică  sau  prin  care  să  se  exploateze  diverse  zăcăminte  minerale  de  suprafa ă
sau subterana (inclusiv ape);
realizarea de defrişări  pentru schimbarea categoriei de folosin ă a terenului;
efectuarea unor activită  i care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a speciilor
de interes comunitar;
inundarea de terenuri;
activită  i sau lucrări care să afecteze direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau
migrare a speciilor de interes comunitar;
crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
Lungime -km- Suprafa  a Volumul
Indicativ Denumirea În limitele În afara deservită deservit
drum drumului fondului limitelor fondului Total 3
-ha- -m -
forestier forestier
Drumuri  existente
Drumuri publice
DP001 D.N. Baia – Sighetul Marma iei - 21,8 21,8 268,99 17420
DP002 D.C. Baia Sprie - Chiuzbaia - 5,6 5,6 22,00 1110
DP003 Baia Sprie-Cavnic cu ramifica ie - 14,2 14,2 525,74 15106
Vl.Podului, Pr.Bulzului
DP004 Copalnic – Cavnic - 2,0 2,0 42,79 2005
DP005 Baia Mare – Copalnic - 2,7 2,7 10,39 432
DP006 Dumbrăvi  a – Dăneşti - 2,6 2,6 5,47 229
DP007 Dăneşti – Cetă  ele - 1,0 1,0 5,75 543
Copalnic-Coaş-Remecioara cu
DP008 - 7,2 7,2 117,19 3384
ramifica ie Vl. Slav
DP009 Copalnic – Curtuiuşul Mic - 1,2 1,2 23,40 269
DP010 Berin  a – Cărpiniş - 2,0 2,0 76,64 2047
DP011 Baia Mare – Ocoliş - 2,5 2,5 18,61 150
Total D.P. * - 62,8 62,8 1116,97 42695
 Drumuri de exploatare ale altor sectoare
DE001 Drum industrial Şuior 5,26 2,00 7,26 300,56 6653
Total D.E. * 5,26 2,00 7,26 300,56 6653
Drumuri forestiere
FE001* Pârâul Prihodu 0,83 - 0,83 - -
FE002 Pârâul Măgura 1,67 - 1,67 2,25 47
FE003 Valea Borcutului 1,17 - 1,17 96,38 1861
Inventarul instala iilor de transport                                             
FE004 Valea Şeitău  a 3,5 - 3,5 319,92
Tabel 9.1.1.1.
11435
FE005 Valea Limpedea 7,17 - 7,17 492,19 18785
FE006 Valea Jilipului 1,50 - 1,50 155,99 3405
FE007 Lacul Bodii – Valea iganului 2,34 - 2,34 67,79 3269
FE008 Pârâul Mogoşa - 1,3 1,3 211,70 16186
FE009 Pârâul Fundurilor - 0,6 0,6 14,03 742
FE010 Şuior 3,3 1,9 5,2 269,94 17016
FE011 La Trei Culmi 0,8 - 0,8 89,07 1069
FE012 Valea Dochi-Valea Boldu 4,8 - 4,8 241,41 10542
FE013 Pârâul Boldu 3,0 - 3,0 377,65 8662
FE014 Pârâul Varvara 1,2 - 1,2 112,30 4331
FE015 Pu il central 1,3 0,6 1,9 110,19 4499
FE016 Roata Gutin 2,5 1,4 3,9 168,88 5792
FE017 Valea Morii 3,1 0,9 4,0 99,04 1908
FE018 Valea Morii – Valea Bulzului 2,7 - 2,7 114,89 1360
FE019 Valea Stânişoarei – Pr. Bulzului 2,9 - 2,9 148,99 10262
FE020 Cărbunari  - Plantaj 1,0 - 1,0 8,61 747
Total F.E. 44,78 6,7 51,48 3101,22 121918
Total drumuri existente 50,04 71,5 121,54 4518,75 171266
Drumuri forestiere necesare - Drumuri forestiere proiectate
FP001 Drumul Bulatului 3,3 - 3,3 144,75 8902
Drumuri forestiere necesare propuse
FN001 Cota 1000 1,2 - 1,2 26,25 1463
Total drumuri forestiere necesare 4,5 - 4,5 171,00 10365
Total O.S. 54,54 71,5 126,04 4689,75 181631

9.   INSTALA   II   DE   TRANSPORT,   TEHNOLOGII   DE   EXPLOATARE

ŞI   CONSTRUC   II   FORESTIERE
9.1.  Instala   ii   de   transport
9.1.1. Instala  ii  de transport  permanente  existente şi necesare

* Notă:  drumuri care nu deservesc pădure proprietate publică a statului, şi a căror lungime nu a fost
luată în calculul
densită  ii re  elei instala  iilor de transport.

Planul instala  iilor de transport cuprinde un studiu în func  ie de nivelul actual şi de

perspectivă privind dotarea cu drumuri forestiere în concordan ă cu prevederile amenajamentului
actual referitoare la lucrările de cultură şi exploatare.
În actualul studiu general se prezintă următoarele date:
● inventarul instala  iilor de transport permanente existente şi necesare (tab. 9.1.1.1.);
●  planul  instala  iilor  de  transport  propuse  a  se  construi  în  primii  10  ani  (cap.  13.1.  partea  a-
II-a);
● accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită  ii de produse principale şi secundare în
raport cu distan a de colectare ( paragraful 15.5. din partea a III-a);
 ●  situa  ia  fondului  forestier şi  a  posibilită  ii  de  produse  principale şi  secundare  în  raport  cu
distan a de colectare ( paragraf 15.5. partea a III-a ).
La data întocmirii amenajamentului pădurile Ocolului Silvic Baia Sprie erau deservite de
51,48 km drumuri forestiere, 62,8 km drumuri publice şi 7,26 km drumuri de exploatare ale altor
sectoare (drum minier), deci în total 121,54 km.
Fa ă  de  această  re  ea  de  drumuri,  accesibilitatea  fondului  forestier  productiv  este  asigurată  în
procent de 88%, iar a fondului forestier total (suprafa ă) tot în procent de 88%.
Având  în  vedere  că  accesibilitatea  fondului  forestier  nu  este  asigurată  în  propor  ie  de  100%,
s-a  propus  a  se  construi  încă  un  drum  forestier,  dar  pentru  primul  deceniu  acesta  nu  este  rentabil  a  se
construi (vezi calculul de la cap. 13.1.) din cauza volumului relativ mic de masă lemnoasă din
bazinetele respective şi din cauza posibilită  ilor financiare reduse existente în prezent (investi  ia
specifică depăşeşte valoarea unui  metru cub de masă lemnoasă). De asemenea există un drum  forestier
proiectat, a cărui execu  ie în deceniu va duce la mărirea densită  ii şi accesibilită  ii fondului forestier.

a) Densitatea  actuală a   instala   iilor   de   transport   este:

Specificări Accesibilitatea actuală ( % ) Accesibilitatea

la sfârşitul deceniului I ( % )
a) Suprafa  a fond forestier
- total 88 91
- productiv 88 92
Total din care:
-Exploatabil 82 88
-Preexploatabil 87 93
-Neexploatabil 92 94
b) Posibilitatea totală 84 94
Total din care:
-Produse principale 79 100
-Produse secundare 98 87
-Tăieri de igienă 85 86
-Tăieri de conservare 87 88
- drumuri publice ……………….……….…. 62800 m: 4883,20 ha = 12,9 m/ha
- drumuri de exploatare ale altor sectoare.......  7260 m: 4883,20 ha = 1,5 m/ha
- drumuri forestiere…………………………. 51397 m: 4883,20 ha = 10,5 m/ha

TOTAL …………………... 121457 m : 4883,20 ha = 24,9 m/ha
Notă:  în  calculul  densită  ii  drumurilor  auto  forestiere,  nu  a  fost  cuprins  drumul  FE001,  acest
drum nu mai deserveşte pădure proprietate publică a statului, administrată  de RNP ROMSILVA.
b) Densitatea  la  sfârşitul deceniului:

Deşi nu  întreaga  suprafa ă a  ocolului silvic  este  accesibilizată,  nu  s-au  propus a  se construi
alte drumuri forestiere, deoarece este vorba de trupuri izolate, intercalate cu alte proprietă  i,
eventualele  drumuri  necesare  trebuind  sa  treacă  peste  terenurile  altor  proprietari.  Construirea  unor  noi
drumuri  forestiere se va  putea realiza doar când se vor  găsi  resurse pentru  exproprieri, sau  prin crearea
unor parteneriate cu ceilal  i proprietari de terenuri  din zonă.
Există  la  nivel  de  ocol  silvic  trei  drumuri  forestiere  proiectate,  care  sunt  în  diferite  stadii  de  execu  ie,
finalizarea  construirii  lor  ar  face  ca  la  sfârşitul  deceniului  de  aplicare  a  amenajamentului  densitatea  să
fie de 25,6 m/ha.

c) Accesibilitatea  fondului forestier  şi a posibilită  ii

În  cadrul  datelor  de  sinteză  trecute  în  tabelul  de  mai  jos,  s-au  considerat  accesibile  arboretele
a căror distan ă de colectare până la instala  iile de transport este mai mică sau egală cu 1,2 km.

Tabel 9.1.1.2.

(totale)  de  84%  iar  a  posibilită  ii  de  produse  principale  de  79%.  La  drumurile  existente  accesibilitatea
medie este de 650 m.
Date  de  detaliu  privind  accesibilitatea  fondului  forestier şi  a  posibilită  ii  pe  drumuri  existente

şi necesare se  în
Deci gă  prezent
sesc în  partea a III-a la  fondului
accesibilitatea  paragrafele  15.4.1.
  forestier  şi 15.4.2.
  (suprafa   a  totală)  este  de  88%,  a  posibilită  ii
Suprafa  a  fondului  forestier  din  cadrul  ocolului  se  repartizează  pe  distan  e  de  colectare  după
cum urmează:

- 100 - 300 m……………………………1625,27 ha…………33%
- 301 – 600 m………………………….. 1347,28 ha…………28%
- 601 – 900 m …………………………...833,18 ha……….…17%
- 901 - 1200 m………………………..….498,46 ha………….10%
- 1201- 1600 m………………………..…315,79 ha…………. 7%
- peste 1601 m.................................. ……263,22 ha .........….. 5%
TOTAL………………….. 4883,20 ha………. .100%
 9.1.2. Coresponden  a între situa  ia reală din teren şi eviden  ele contabile ale O.S. Baia Sprie

În tabelul de mai jos este prezentată o situa  ie comparativă între starea de fapt din teren şi eviden 

ele contabile ale O.S. Baia Sprie în ce
priveşte drumurile forestiere.
Nr. de inventar   dării în    Lun- Parceletab. 
re eaua 9.1.3.1.
 prin care   Lucrări de
existentă
formă  numerelor   
Eviden  e O.S. Baia Sprie (fişa individuală a mijlocului fix, registrul art
Amenajamen mă    drumă
t RNP MFP sin ă
Nr. Lun- Supra-
crt Indicati gime fa a Denumire de inventar al mijloacelor fixe)
v sament Denumir - km - - ha -
Pârâul Măgura MAnul L ime Supra-
ăgura  ă    Punct de racordare la Punct final 
e drum Panta Cate-
plat- fa a
.P./u.a. gime maxi gorie
Sitfolo- trece drumul
ău  a - km - U.P./u.a. /borna U.P./u.a./borna
Valea Şeitău  a -m- - ha -
Sitău  a prelungire
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
16 17 18 19
1  FE001    I/119D Pârâul Prihodu 0,83  0,50 - - - - - - - -
- - -
Valea Şuiorului -
2  FE002    I/118D 1,67 1,0 29226 - 1988 - - - -
- - - -
Valea   iganului  
2,34
    FE003
31,40     I/115D
   Valea    
  Valea Borcutului
iganului
  29534   -    1,171971
  0,70
   -    Vl. Borcutului
-
     - 29466
         -- 1970
               - - - -
             --
        -
    
- - - -- - -
   29398 - 1981 - - - -
Pârâul
9    FE009   III/156D
4  FE004    I/116D       0,6
Fundurilor     3,5 2,10
- - - -
29399 - 1987 - - - -
- - - -
Brazi Limpedea  29050 - 1976 - - - -
- - - -
Valea Dochi-
5  
12 FE005   III/159D
  FE012   I/117D      Valea Limpe
  Ezerele            29120   -    1994     -       -        -               -                        -          
dea  7,17  4,30           -             -        -    -
Iezer Limpedea    29155   -    1972     -       -        -               -                        -          
6  FE006 II / 89D Valea            -             -        -    -
29531
Jilipului 1,50  0,90 (Racosi)         -  1966  -   -    -        -              -      
Cărbunari –
- -        -
       - -  -
Plantaj       
1,0
   0,60       -
        -
    -         -    -                  -
               -
           51; 59
        
-
    
- Lacul Bodii –
7  FE007 II / 90D     2,7 1,62 - - - - - - -
Bulzului                                              
8 FE008 III/155D Pârâul Mogoşa 1,3 0,78 - - - - - - - -

- - - -

0,36 - - - - - - - -
- - - -
10 FE010 III/157D Şuior 5,2 3,12 - - - - - - - -

- - - -
11 FE011 III/158D  La Trei Culmi 0,8 0,48 - - - - - - - -
- - - -
2,88           -             -       -         -       -       -        -               -                        -         
Vale            -             -        -    -
a Bo
ldu

13 FE013  III/160D  Pârâul Boldu 3,0 1,80 - - - - - - - -

- - - -
14 FE014  III/161D Pârâul Varvara  1,2 0,72 - - - - - - - -
- - - -
15 FE015  III/162D Pu il central 1,9 1,14 - - - - - - - -
- - - -
16 FE016  III/163D Roata Gutin 3,9 2,34 - - - - - - - -
- - - -
17 FE020 IV/150D
Vl. Morii – Pr. -
18 FE018 IV/151D                                              -             21; 28; 32  
     -      -   -
Nu trece prin
 19 FE017 IV/152D Vl. Morii 4,0 2,40 Vl. Morii 29497 - 1971 - - fond forestier d -        -    -
- - e
s
Vl.Stânişoarei – tat
20 FE019 
IV/153D 29411   -    1978     -       -        -               -                        -               2

Tota 8; 29; 31-35        -        -    -

l
După cum se poate observa, există unele neconcordan  e între situa  ia reală din teren şi
eviden ele contabile ale O.S. Baia Sprie.
La  amenajarea  actuală  au  fost  măsurate  lungimile  tuturor  drumurilor  forestiere  existente  în
teren. De asemenea au fost corectate în amenajament denumirile drumurilor forestiere, astfel încât
acestea să corespundă cu denumirile înregistrate atât în eviden  ele R.N.P. cât şi în cele ale
Ministerului Finan elor Publice.

9.2. Tehnologii de exploatare

Având în vedere ponderea importantă a tratamentelor intensive prevăzute prin actualul
amenajament şi pentru a se asigura protec  ia ecologică a pădurilor şi a mediului înconjurător
tehnologia de exploatare va consta în următoarele:
a) Pregătirea unită  ilor amenajistice pentru exploatare
nu se vor accepta solu  ii de colectare cu tractoarele în unită  ile amenajistice cu
o
înclinarea mai mare de 23  ( 40% ). În aceste u.a. se va permite colectarea doar cu instala ii cu cablu
sau cu animale de muncă pentru distan  e până la 400 m;
desimea admisă a căilor amenajate pentru tractarea ( incluzând şi traseele
existente ) va fi de maximum 100 m/ha pentru un bazinet sau pentru instala iile cu cablu de 85
m/ha, suprafa  a ocupată de acestea încadrându-se în 5% din suprafa  a parchetului ( u.a. );
elementele  geometrice  limitative  admise: instala  ii cu  cablu  –  lă  imea  culoarului
deschis  maxim  6m  (  între  trunchiurile  arborilor  marginali  ).  Căile  de  acces  pentru  tractoare  sau  alte
culoare  de  acces  pentru  exploatare:  lă  imea  culoarului  maxim  4,7  m,  lă  imea  căii  de  circula  ie  2,5
m, declivitatea maximă a căii 5%;
la jonc  iunea cu calea de transport ( drum auto ) a căilor pentru tractoare sau a
liniilor  pentru  funiculare  se  vor  materializa  spa  ii de  lucru,  de  regulă  în  afara  regenerării  şi  pe  cât
posibil fără mişcări mari de pământ.
b) Doborârea arborilor
este  obligatorie  executarea  tapei  la  diametrul  mai  mare  de  15  cm  precum şi  efectuarea
tăierii  din  partea  opusă  la  3  –  5  cm  deasupra  tapei.  Înăl  imea  acesteia  va  fi  mai  mică  de  15  cm  iar
adâncimea de 1/3 până  la 1/5 din ,,  d “ la răşinoase şi ½ până la 1/3 la foioase;
direc  ia  de  doborâre  spre  aval  este  interzisă,  de  asemenea  este  interzisă  doborârea  spre
ochiurile cu semin iş. Este obligatorie folosirea penelor hidraulice sau mecanice la direc ionarea
căderii;
arborii doborâ  i se cură ă de crăci la locul de doborâre şi se sec  ionează în lungimi

maxime de 10 m la foioase şi 12 m la răşinoase.

c) Colectarea lemnului
trunchiurile rezultate din sec  ionare se olăresc înainte de mişcarea lor dacă nu se
utilizează scuturi sau conuri metalice sau din material plastic;
este obligatorie utilizarea rolelor de ghidare dacă lemnul se apropie cu cablul tractorului
o
sau funicularului la un unghi mai mare de 10 ;
corhănirea normală a pieselor cu volum mai mare de 0,1 mc este interzisă, la fel şi
voltatul.
Tehnologia folosită în exploatarea lemnului va fi cea a “trunchiurilor şi catargelor”.
Exploatarea  lemnului  sub  form ă de   trunchiuri  şi  catarge

Această  tehnologie  presupune  extragerea  pieselor  de  lungime  mare,  rezultate  prin  cură  irea
de  crăci  a  arborilor  doborâ  i.  Trunchiul  este  partea  din  arborele  de  foioase  cuprinsă  între  sec  iunea
rezultată la doborâre şi sec  iunea de sub prima cracă groasă, având lungimea, la vârsta de
exploatabilitate mai mare de 12 m. Catargul este partea din arborele de răşinoase cuprinsă între
sec  iunile de doborât şi de tăiere (înlăturare) a vârfului.
Metoda  constă  în  doborârea şi  cură  area  manuală  a  crăcilor,  urmată  de  sec  ionarea  vârfului
sau a trunchiului  la un anumit diametru  minim,  urmat de tragerea pieselor  astfel  rezultate în  tăblii  în
cadrul parchetului sau al platformei primare spre fasonare în sortimente de lemn brut. Odată
fasonate, aceste sortimente pot fi sortate şi transportate la locul de încărcare în camioane, pe
categorii.
Metoda nu este folosită în cazul crângurilor, datorită caracteristicilor dimensionale şi
calitative ale lemnului care nu permit ob  inerea de trunchiuri din care să se poată fasona sortimente
de lemn brut.
9.3.  Construc   ii   forestiere

Construc iile forestiere existente în cadrul ocolului silvic sunt eviden iate în paragraful
13.2. din partea a II-a. Se observă din acea situa  ie că în cadrul ocolului există 5 sedii de canton
silvic, un sediu de district, o cabană pepinieră, 2 colibe de vânătoare, un punct de control, o
magazie,  un  sediu  de  pepinieră,  o  remiză şi  cameră  de  uscare,  un  centru  de  fructe şi  sediul  Ocolului
Silvic Baia Sprie.
Dintre aceste construc  ii 14 sunt în stare bună şi foarte bună iar una în stare mediocră.
Pentru deceniul următor nu s-a propus construirea altor obiective silvice.

Tabel 10.1.1.
Grupa a- II -a
Grupa I-a
Categorii func ionale
Anul Categorii func ionale ( ha ) TOTAL
( ha )
amen. Grupa I
2A 2B 2C 2E 2H 2I 2L 3H 3I 4B 4C 4I 5G 5H 5J 5M 1B 1C TOTAL

2004 956,90 - 90,60 40,10 5,70 - 386,30 200,20 1116,3 96,90 65,70 56,60 1,10 91,30 9,00 - 3116,70 2872,70 90,40 2963,10

2013 680,23 2,29 124,97 30,79 41,17 2,16 316,93 - 1246,83 40,43 - 42,02 0,98 44,85 6,72 606,74 3187,11 1449,94 52,70 1502,64

10.   ANALIZA   EFICACITÃ   II   MODULUI   DE   GOSPODÃRIRE   A   PÃDURILOR

10.1. Realizarea  continuitã  ii func  ionale
Suprafa  a totală a ocolului la actuala amenajare este de 4883,20 ha, din care în grupa I

func  ională  s-au  inclus  3187,11  ha (  inclusiv  clasa  de  regenerare  –  8,44  ha  )  iar  în  grupa a  II  –a
1502,64  ha  (  inclusiv  clasa  de  regenerare  –  0,85  ha  )  restul  de  193,45  ha  reprezentând  terenuri  fără
grupă func  ională ( afectate, neproductive , ocupa  ii şi litigii).
Din  tabelul  10.1.1.  se  observă  că  suprafa  a  inclusă  în  grupa  I  func  ională  a  crescut  fa ă  de
amenajarea precedentă de la 3116,70 ha la 3187,11 ha datorită apari iei unor modificări privind
încadrarea  în categorii func ionale fa ă  de  vechea amenajare.  Astfel,  pădurile  încadrate  la  amenajarea
precedentă în categoriile func ionale 3H şi 4C (grupa I) în marea lor majoritate au fost retrocedate
foştilor  proprietari  iar  obiectivele  industriale  poluante  au  încetat  activitatea,  categoriile  respective  ne
mai  fiind  de  actualitate.  Au  apărut  în  schimb  categoriile  func ionale  2B,2I şi  în  special  5M  –  păduri
situate în perimetrul siturilor Natura 2000.
Unele  modificări  mai  pu  in  semnificative  au  suferit şi  celelalte  categorii  func  ionale,  unde
în general a scăzut suprafa  a arboretelor care erau încadrate în acele categorii.
Se consideră că actuala zonare func  ională surprinde mai bine aspectele specifice din
cadrul O.S. Baia Sprie şi respectă prevederile din Normele tehnice în acest sens.
În vederea asigurării continuită  ii func  ionale şi a unei gospodăriri judicioase, cu
respectarea principiului continuită  ii, este necesară pe viitor păstrarea limitelor ocolului şi ale
unită  ilor  de  produc  ie  de  la  o  amenajare  la  alta,  numeroasele  rearondări şi  modificări  de  suprafa ă
făcând dificilă o gospodărire eficientă şi cu atât mai mult urmărirea de-a lungul timpului a
rezultatelor acesteia.

10.2. Dinamica dezvoltãrii fondului forestier
10.2.1. Indicatori cantitativi

Din cele 3178,67 ha cu pădure din grupa I func  ională, pentru 2245,90 ha ( 71% ) se
reglementează procesul de produc  ie de produse principale dar cu restric  ii de aplicare a
tratamentelor  iar  restul  de  932,77  ha  (  29%  ) sunt  gospodărite  în  regim  natural  sau  prin  lucrări  de
conservare.