Sunteți pe pagina 1din 460

REGIA  NA  IONALĂ  A  PĂDURILOR  –  ROMSILVA

Institutul  de  Cercetări şi  Amenajări  Silvice

AMENAJAMENTUL

U.P.  III  CAVNIC

OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE
DIREC IA MARAMUREŞ

Director tehnic………………………….ing. FLORIN ACHIM
Şef proiect……………………………….ing. FLORIN JUNC
Proiectant………………………………..ing. TURCUŞ CĂ LIN

– 2013 –
CUPRINS

Proces verbal CTE
Fişa indicatorilor de bază 7
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC 13

1. SITUA IA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 15
15
1.1. Vecin
1.2. Elemente
ătă  i,de  hotare a unită  ii de produc  ie
 identificare
 limite, 16
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 17
1.4. Administrarea fondului forestier 18
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 18
1.4.2. Administrarea fondului forestier apar inând altor proprietari 18
18
1.5. Vegeta  ia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier na  ional
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 19
19
2.1. Constituirea unită  ii de produc  ie 19
2.2. Constituirea
2.2.1. i materializarea
 Mărimea ş parcelelor  parcelarului şi subparcelarului
 şi subparcelelor 19
2.2.2. Situa ia bornelor 20
2.2.3. Coresponden  a între parcelarul precedent şi cel actual 22
24
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru
reambularea
2.3.1. Planuri de planurilor  de bază
 bază utilizate 25
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 26
2.4. Suprafa a fondului forestier 26
2.4.1. Determinarea suprafe elor 26
2.4.2. Tabelul 1E 38
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 48
2.4.4. Eviden  a fondului forestier pe destina  ii şi destinatari 49
2.4.5. Suprafa  a fondului forestier pe categorii de folosin ă şi specii 50
2.5. Enclave 51
51
2.6.  Ocupa
2.7.  Organizarea  administrativă (districte, brigăzi, cantoane)
  ii şi litigii 51

53
3.3.1.
 GOSPOD  şRIREA
 IstoriculĂ i analiza  DIN  TRECUT
modului  de gospodărire a pădurilor din trecut 53
până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evolu  ia proprietă  ii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 53
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948 până la intrarea în vigoare 53
a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evolu  ia constituirii U.P. şi a bazelor de amenajare până

3.1.2.2. Evolu  ia reglementării produc  iei 55


la amenajarea anterioară  (inclusiv)                          
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent 56
54
3.1.2.4.  Lucrări de împădurire 58
3.1.2.5.  Instala  ii de transport şi construc  ii forestiere 58
59
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 64
3.3. Concluzii
3.3.1. Evolu  privind  gospod
ia structurii ărirea pădurilor
 pădurilor 64
4. STUDIUL STA IUNII ŞI AL VEGETA IEI 67
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 67
4.1.1.Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem) 68
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unită  ii de produc  ie 70
4.2.1. Geologie 70
4.2.2. Geomorfologie 71
4.2.3. Hidrologie 72
4.2.4. Climatologie 72
4.2.4.1. Regimul termic 73
4.2.4.2. Regimul pluviometric 73
4.2.4.3. Regimul eolian 74
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice 74
4.2.4.5. Date fenologice 75
4.3. Soluri 75
4.3.1. Eviden  a şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 76
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 77
4.3.3. Buletin de analiză 79
4.3.4. Lista unită  ilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 80
4.4. Tipuri de sta iuni 81
4.4.1. Eviden  a şi răspândirea teritorială a tipurilor de sta  iune 81
4.4.2. Descrierea tipurilor de sta  iuni cu factori limitativi şi măsurile

4.4.3. de gospod
Lista unită ărire
ilor impuse  de ace
amenajistice şti tipuri
 pe  factori
 de                         
 sta  iuni 87
83
4.4.4. Lista unită  ilor amenajistice pe tipuri de sta  iuni şi sol 88
4.5. Tipuri de pădure 89
4.5.1. Eviden  a tipurilor naturale de pădure 89
4.5.2. Lista unită  ilor amenajistice pe tipuri de sta  iuni şi păduri 90
4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure 92
4.5.4. Forma  ii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 93
4.6. Structura fondului de produc  ie şi protec  ie 94
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 95
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 97
4.8.1. Situa  ia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi 97
4.8.2. Lista unită  ilor amenajistice pe factori destabilizatori şi limitativi 98
4.9. Starea sanitară a pădurii 99
4.10. Concluzii privind condi  iile sta  ionale şi de vegeta  ie 101

5. STABILIREA FUNC IILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂ DURII 103


ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea func  iilor social-economice şi ecologice ale pădurii 103
5.1.1. Obiective social-economice 103
5.1.2. Func  iile pădurii 103
5.1.3. Subunită  i de produc  ie şi protec  ie constituite
105
5.1.3.1.
5.2.  Constituirea
 Stabilirea subunit
 bazelor de ă  ilor  de
 amenajare ale gospod
 arboretelor  şi ale pădurii
ărire                        106
104
5.2.1. Regimul 106
5.2.2. Compozi ia el 106
5.2.3. Tratamentul 108
5.2.4. Exploatabilitatea 108
5.2.5. Ciclul 109
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUC IE LEMNOASĂ 111
ŞI MĂ SURI DE GOSPODĂ RIRE A ARBORETELOR
CU FUNC II SPECIALE DE PROTEC IE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 111
6.1.1. Reglementarea procesului de produc ie la SUP "A" codru regulat, sortimente

6.1.1.1. Stabilirea posibilită  ii de produse principale 111


6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare 112
6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare 113
6.1.1.1.2.Stabilirea
9.1.2. Accesibilitatea indicatorului de posibilitate dup criteriul
ă  ă  ii   claselor de vârst ă 113
 fondului
   forestier   productiv
 
obişnuite                                            şi a   posibilit     111
6.1.1.2. Adoptarea posibilită  ii 118
6.1.1.3. Recoltarea posibilită  ii 119
6.1.1.4. Prognoza posibilită  ii 121
122
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul  I de categorii func  ionale 122
6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul  II de categorii func  ionale 122
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu func  ii speciale de protec  ie 123
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + conservare + 124
produse secundare)
125
6.3.
6.6.  Lucr ări de arboretelor
Refacerea  îngrijire şi  conducere
slab productive  a arboretelor
 şi substituirea 127
celor cu compozi  ii necorespunzătoare
6.7. M ăsuri
6.5.  Lucr de gospodărireregener
ări  de  ajutorarea
a arboretelor
     ării naturale afectate de factori
 şi  împ ăduriri destabilizatori 128
6.8. Procedura derogării de la prevederile amenajamentului 129

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE 133
ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Poten  ialul cinegetic 133
7.2. Poten  ialul salmonicol 133
134
7.4. Poten  ial ciuperci comestibile 134
7.5. Resurse melifere 134
7.6. Materii prime pentru împletituri 134
7.3. Poten  ial fructe de pădure
7.7. Alte produse 135

8. PROTEC IA FONDULUI FORESTIER 137
137
8.2. Protec ia împotriva incendiilor 137
138
8.1. Protec  ia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 138
139
8.3. Protec  ia împotriva poluării industriale 139
8.4. Protec  ia împotriva bolilor şi a altor dăunători 140
8.7.1. Habitate de interes comunitar existente  în fondul  forestier  proprietate publică 140
8.5. Mă suri de gospod ărire   a arboretelor  cu uscare  anormal ă
a statului
8.6. Măsuri împotriva fenomenelor de eroziune şi alunecare
8.7.2. Lucrări silvotehnice propuse în  arboretele din siturile Natura 2000 situate 140
8.7. Conservarea  biodiversită  ii
în fondul forestier proprietate publică a statului
8.7.3. Măsuri în favoarea conservării biodiversită  ii 147
8.7.3.1.  Măsuri generale 148
8.7.3.2. Măsuri specifice 149
151

8.8. Măsuri de gospodărire în arboretele situate în arii naturale protejate
9. INSTALA II DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE 9.1
ŞI CONSTRUC II SILVICE .1. I
9.1. Instala ii de transport nsta
la ii de transport permanente existente 153

9.1.3. Coresponden  a între situa  ia reală din teren şi eviden  ele contabile 153


15.1. Eviden  e privind descrierea unită  ilor amenajistice 153
154
155
ale O.S. Baia Sprie
9.2. Tehnologii de exploatare 156
9.3. Construc ii silvice 156
15.2. Eviden  e privind mărimea şi structura fondului forestier
10. ANALIZA EFICACITĂ II MODULUI DE GOSPODĂ RIRE 157
A PĂ DURILOR
157
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 158
10.2.1. Indicatori cantitativi 158
10.1. Realizarea continuită  ii func  ionale
10.2.2. Indicatori calitativi 159

11. D I V E R S E 161
161
161
pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
11.1. Data  intrării îndup
                    ă clase
 vigoare de vârstă, grupe func
 a  amenajamentului.   ionale
 Drata  de  ş i specii a  acestuia
aplicare 449
11.2. Recomandări privind   inerea eviden  ei lucrărilor executate 162
11.4. Colectivul de elaborare
                                exploatabilitate şi specii 162
469
11.5. Bibliografie
11.3. Indicarea hăr  ilor anexate amenajamentului 162

PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT 163

12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ 165
12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 165
12.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale SUP-A- codru regulat, 165
sortimente obişnuite
12.1.1.1.
15.4.  Eviden
 Eviden   e ajut ăatoare
 arboretelor
 pentru din  care se recolteaz
 întocmirea  planuriloră posibilitatea  decenală
 de reglementare 165
de produse principale- SUP "A"
a procesului de produc  ie lemnoasă
12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale 167
12.1.2. Recapitula   ia posibilit ă  ii de
regenerare  produse principale 183
                             accesibilitate  şi specii 491
12.1.3. Planul lucrărilor de conservare 187
12.1.4. Recapitula  ia tăierilor de conservare pe specii 192
193
12.2.1.
15.5.  Planul
 Eviden  lucră rilor
  e privind  de îngrijire
accesibilitatea  a arboretelor
 fondului  forestier şi a posibilită  ii 193
12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere  specii
12.2.2.
de     Recapitula
produse   ia posibilit
principale
     ş i  ă  ii
secundare
  decenale   pe a arboretelor 199
201
         principale şi secundare în raport cu drumuri/distan  a de colectare 499
13. PLANURI PRIVIND INSTALA IILE DE TRANSPORT 207
12.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
ŞI CONSTRUC IILE SILVICE
13.1. Planul instala iilor de transport 207
13.1.1. Lista drumurilor şi a unită  ilor amenajistice deservite 207
13.2. Planul construc iilor silvice 208
16.1. Eviden  a şi bilan  ul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului
14. PROGNOZA exploatări şĂ
cu privire la  DEZVOLT RIIă FONDULUI
i împ duriri  FORESTIER 209
209
14.2. Grafice privind eviden  a structurii fondului de produc ie sau protec ie 215
PARTEA A III-A - EVIDEN E DE AMENAJAMENT
14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 217

15. EVIDEN E DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 218
219
15.1.1. Descrierea parcelară 219
15.1.2. Eviden  a pe u.a.  a datelor complementare din descrierea parcelară 219
15.1.3. Eviden a arboretelor inventariate 431
15.1.4. Eviden a arboretelor puse în valoare de ocol 432
15.1.5. Eviden a pe u.a. a arboretelor cu preexisten i 432
433
15.2.1. Reparti  ia suprafe  elor pe categorii de folosin ă forestieră şi grupe func  ionale 433
15.2.2. Reparti ia suprafe elor pe categorii func ionale 435
15.2.3. Situa  ia sintetică pe specii 437
15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii func ionale 439
15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func  ionale şi specii 441
15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 443
15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func  ionale şi specii pentru 445
fondul productiv
15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 447
15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunită  i de produc  ie/protec  ie

15.2.10.Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe UP/SUP, clase de

15.3. Eviden  e privind condi  iile naturale şi de vegeta  ie 477


15.3.1. Eviden  a tipurilor de sta  iune şi a tipurilor de pădure 477
15.3.2. Recapitula ie pe forma ii forestiere 481
15.3.3. Reparti  ia suprafe  elor pe forma  ii forestiere, altitudine, înclinare şi  expozi  ie 483
15.3.4. Reparti  ia suprafe  elor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expozi  ie 487
15.3.5. Eviden a arboretelor slab productive 488
15.3.6. Reparti  ia suprafe  elor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 489
15.3.7. Reparti  ia suprafe  elor în raport cu natura şi intensitatea poluării 490
491

15.4.1. Reparti  ia arboretelor exploatabile pe subunită  i, urgen  e de

15.4.2. Reparti  ia speciilor în raport cu  exploatabilitatea şi participarea în amestec 495


15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilită  ii şi a ciclului 496
15.4.4.  Lista unită  ilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 497
499

15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită  ii decenale de produse

PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI 501

16. EVIDEN E PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 503
503

16.2. Eviden  a dinamicii procesului de regenerare naturală 505


Suprafa  a pă durilor cuprinse în grupa I însumează 1272,09 ha ş i este repartizată în
urmă toarele  categorii  func  ionale:
1.2A Pă duri  situate  pe  stâncă rii,  pe  grohotiş uri,  pe  terenuri  cu  eroziune  în  adâncime,  pe  terenuri
g g

1.2C Benzile  de  pă dure  din  jurul  golului  alpin  (TII) 88,91  ha


1.2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II) 13,59  ha
cu  înclinare  mai  mare  de  35   ,  pe  nisipuri ş i  pietriş uri  cu  înclinare  mai  mare  de  30   (T  II) 17,63  ha
 501,54 ha
34,22  ha
34,52  ha
1.2H  Pă duri  situate  pe  terenuri  alunecă toare  (T  II) 44,85  ha
1.5M 1.4B  Pă durile  din  jurul  oraş ului  Baia  Sprie,  (T  III)
1.4I   Arboretele  situate  de-a  lungul  celorlalte  că i  de  comunica  ie  de  interes  turistic  (T  IV) 536,83 ha
1.5H  Pă durile  stabilite  ca  rezerva  ii  de  semin  e  (  T  II).
-  2.1BPă durile pă duri  în
-   situate   destinate   să   Siturilor
  perimetrul producă  Natura
,  în  principal,   arbori
  2000  –   Mun  iigro ş i   (ROSPA0134),  Gutâi  –
  Gutâi
Creasta  Cocode  calitate   superioară  pentru
ş ului  (ROSCI0089)   (T  IV)  cherestea  (T.VI)  …………….......... ………. 803,82  ha;
În grupa
-  2.1C
  a - II-a
        p ăau
duri fost
  destinate
    s ă 
încadrate produc ă ,  în   principal,
  847,86 ha  cu  urm ă toarele
  arbori   mijlocii  şcategorii
i  sub  iri   func  ionale:
pentru  celuloză ,  construc  ii  rurale ş i  alte  utiliză ri  (T.VI)  ……..…….......... …  44,04  ha;

FA MO CA GO ME PAM LA DR DT DM UP
Descrierile  parcelare
- Compozitia(%) 70   s-au
21   efectuat
4  1cu  cart1ă ri  sta1  ionale0  la  scar
1 ă  mijlocie.
1 0 100
Principalele
- Clasa de productie   caracteristici
3.4 2.6   structurale
3.8 2.4   ale   arboretelor
3.5 3.0   sunt
3.0   urm ă
3.1 toarele:
3.2 3.4 3.2
- Consistenta 0.72 0.81 0.72 0.70 0.80 0.64 0.92 0.85 0.73 0.82 0.74 -  F
- Varsta medie (ani) 81 55 54 106 21 64 20 37 51 30 73 .D.3  - 
-  Clasele  de  vârstă I - 14% II - 19% III - 7% IV - 11% V - 21% VI – 28% Deluro
s  de  gorunete,  fă gete ş i  goruneto-fă gete -  3%
-  F.D.2 - Deluros de cvercete (GO, CE, GΠş i amestecuri dintre acestea) ş i ş leauri de deal - 6%

Pentru  gospodă rirea  arboretelor din  U.P. III  Cavnic s-au  constituit  trei subunită  i :


Unitatea
-  S.U.P.   "A"-  de   produc
  codru   ie  este
  regulat,   situată  în
  sortimente   trei
  obi     vegeta  ie  după  cum 1453,43
  etaje  de
ş nuite... urmează  :
  ha;
-   F.M.1+F.D.4 –
    Montan
- S.U.P. "K"- reserva ii de semin e   premontan    ă
de f gete -
     91% ...44,85 ha;
... 621,67 ha;

Bazele  de  amenajare  adoptate  sunt  urmă toarele:


- regimul: codru;
-
-  S.U.P.  "M"-  pă duri  supuse  regimului  de  conservare  deosebită
- tratamentul:  tă ieri  progresive,  tă ieri  succesive,  tă ieri  rase  de  substituire;
- exploatabilitatea:  tehnică  pentru  arboretele  din  grupa  a  II-a ş i  de  protec  ie  pentru
arboretele din grupa I;
- ciclul: 110 ani pentru arboretele din SUP A.
compozi  ia-  el: corespunză toare tipurilor natural fundamentale de pă dure
Posibilitatea de produse principale este de 4436 mc/an, integral din SUPA, cu un indice de
ameliorată cu  specii valoroase  de  amestec  (paltin, frasin,  cireş , etc.);
recoltare de 3,1 mc/an/ha.

Posibilitatea de produse secundare este de 2015 mc/an din care ră rituri 1927 mc/an ş i
cură  iri  88  mc/an.

Suprafa  a  anuală  de  parcurs  cu  lucră ri  de  îngrijire  este  urmă toarea:
-  degajă ri  –  17,77  ha  ;
3
-  cură  iri  –  15,00  ha  de  pe  care  se  vor  recolta  88  m  ;
3
-  ră rituri  –  66,60  ha  de  pe  care  se  vor  recolta  1927  m  ;
3
-  tă ieri  de  igienă  –  831,07  ha  de  pe  care  se  vor  recolta  682  m  .
3
Prin tă ieri de conservare se estimează recoltarea a 1454 m /an de pe o suprafa ă de
23,91 ha/an.

Lucră rile  de  împă durire  se  prevă d  pe  o  suprafa ă  de  76,06  ha  din  care  completă ri 16,68
ha ş i  împă duriri  integrale  pe  63,38  ha.
Instala  iile  de  transport  existente  însumează  38,4  km ş i  asigură  o  accesibilitate  de  87%.

C.T.E. avizează favorabil lucrarea, aceasta fiind întocmită în conformitate cu NORMELE
SILVICE  în  vigoare ş i  respectă  recomandă rile  conferin  elor  de  amenajare.
D.S. MARAMUREŞ Anul aplicării 2013
O.S. BAIA SPRIE
P DURI ŞI TERENURI DESTINATE
A   Ă
U.P. III CAVNIC      

%
U.P.     
A11   Păduri, planta ii cu reuşită definitivă, regenerări

- - - Consisten a medie
a doborâturilor de vânt sau a altor cauze                                      U.P.

A17    Răchitării  naturale sau  create prin culturi -        -         -                                  A1

PĂ DURI ŞI TERENURI DESTINATE m
IMPĂ DURIRII PENTRU CARE NU U.P.      3
SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA
Indice de creştere curentă     A1      m3
U.P.

FIŞA  INDICATORILOR  DE  CARACTERIZARE


A
FONDULUI FORESTIER

FOLOSIN E Suprafa  a (ha) TOTAL INDICATORUL         U.M


Grupa   I  Grupa II 
1272,09 847,86 Păduri pentru care se reglementează   Gr.  I  ha
IMPĂ DURIRII ŞI REÎMPĂ DURIRII  2119,95
  recoltarea de produse principale         Gr.  II  ha
Total A1 (grupa I+II
Categoria 2A 2C 2E 2H 4B 4I 5H 5M Total )                h
Suprafa a - ha 501,54 88,91 13,59 17,63 34,22 34,52 44,85 536,83 1272,09 a
ENCLAVE                                              6,79        Păduri A 1.1. - A 2.2. Total U.P. (A1 + A2
)                h
Unitatea SUP “A” SUP “M” SUP “K”
REPARTI  IA SUPRAFE  ELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNC  IONALE Total
Suprafa a – ha- 1453,43 621,67 44,85
a
2119,95
Ciclu 110 - - -
UNITĂ   I DE GOSPODĂ RIRE
Publice Forestiere Total La începutul deceniului La sfârşitul deceniului În perspectivă
m/ha %
7,2 10,3 17,5 87 87 100
DENSITATEA RE  ELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA  FONDULUI FORESTIERA1
A1 PĂ DURI ŞI TERENURI DESTINATE  IM-
Propor ia speciilor
PĂ DURIRII PENTRU CARE SE REGLE- 605,57  847,86  1453,43
MENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE
PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care:

*Notă – terenurile afectate  gospodăririi605,57  silvice, cele  neproductive


847,86 1453,43 şiClasa
 cele  scoase  temporar
de produc A1  au fost încadrate
 din fondul forestier
ie medie
- A13 peconven
 cale artificial
ională sau grupaă acuII–a
la natural  reuşitfunc
ă par ială
ional
              ă             U.P.
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, A1
A14

A15 Poieni sau  goluri  destinate împăduririi - - - A1


Vârsta medie ani
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -   U.P. 
Posibilitatea anuală din produse secundare din care m3/an
A21- Fond lemnos total
terenuri împădurite pe cale naturală sau 666,52     -      666,52 rărituri 
A22
m3/an A1
Indici de recoltare
Volum lemnos la ha
A2 artificială cu reuşită par  ială m3/an 666,52 - 666,52 /ha
A23
DE PRODUSE PRINCIPALE 3
m /an/ha
(Total rând A2.1 - A2.5) din care: - - -
doborâturilor de vânt sau a altor cauze                        Posibilitatea anuală din produse principale m3/an
A24 Poieni sau  goluri  destinate împăduririi - - - LUCRĂ RI DE ÎNGRIJIRE ŞI
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - CONSERVARE
TERENURI AFECTATE
B     47,80*   47,80

TERENURI NEPRODUCTIVE LUCRĂ RI DE ÎMPĂ DURIRE


- 10,47* 10,47
ha
ravene)
- 10,11* 10,11
DIN FONDUL FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - - Clasa de vârst ă (ani)
D2 Ocupa  ii şi litigii - 10,11* 10,11 Păduri A 1.1. - A 1.3.
T  O  T  A  L U  .  P  . 1272,09 847,86 2188,33 Păduri A 2.1. - A 2.2. ha / %

Păduri, planta  ii cu reuşită definitivă,

Terenuri de împădurit în urma

TOTAL SPECII
FA MO CA      GO     ME PAM LA DR DT DM
605,57 364,92 220,55 0,84 - 2,44 - 1,24 3,02 10,09 2,47 -
847,86 599,89 GOSPOD
144,71 Ă RIRII
63,20
  SILVICE
11,68
         3,45 9,85 3,17 1,71 8,98 1,22
1453,43 964,81 365,26 64,04 11,68
C (nisipuri, s r turi, mla tini, râpe, 5,89 11,09 6,19 11,80 11,45 1,22
2119,95 1502,37 452,77   ă ă  
75,53 ş  
25,26 13,50 11,09 6,19 16,43 15,31 1,50
100 67 TERENURI25 4
SCOASE TEMPORAR 1 - 1 - 1 1 -
D      
100 70 21 4 1 1 1 - 1 1 -
III0 III1 II6 III7 II9 III0 III0 III0 II9 III5 III0
III2 III4 II6 III8 II4 III5 III0 III0 III1 III2 III4
0,78 0,77 0,82 0,72 0,69 0,94 0,64 0,92 0,90 0,73 0,84
0,74 0,72 0,81 0,72 0,70 0,80 0,64 0,92 0,85 0,73 0,82
61 66 50 53 99 27 64 20 34 36 26
73 81 55 54 106 21 64 20 37 51 30
337285 210295 109832 7396 3158 571 1689 604 2687 949 104
510390 333358 150957 8530 8580 805 1689 604 3347 2391 129
232 218 301 115 270 97 152 98 228 83 85
241 222 333 113 340 60 152 98 204 156 86
6,7 5,7 10,0 5,3 2,4 7,6 0,8 7,8 9,7 5,1 3,3
4436 3313 644 328 85 - 34 - - 32 -
2015 896 1003 20 - 38 - 10 42 6 -
1927 842 972 20 - 36 - 10 41 6 -
Principale Secundare Total
2,1                                1,0 3,8
Degajări Cură  iri      Rărituri Tăieri de igienă Tăieri de conservare
Lucrarea 3 3 3 3
ha ha m       ha m       ha m       ha m
Total 177,74 149,96 883 666,00 19268 831,07 6820 239,11 14543
Anual 17,77 15,00 88 66,60 1927 831,07 682 23,91 1454
Specia FA MO GO PAM TE DT TOTAL
Integrale 28,22 8,72STRUCTURA
12,83 PE CLASE  DE VÂRST0,66
7,64 Ă 5,31 63,38
Complet
I (1-20) ă ri 5,65
II (21-40) 1,74
III (41-60) 2,57
IV (61-80) 1,53
V (81-100) 0,13 1,06 12,68
VI ş i → TOTAL
257,24
Total 18 364,48 25 130,37 9 175,18 12 309,39 21 216,77 15
33,87 10,46 15,40 9,17  1453,43 100
0,79 6,37 76,06
4
286,39 14 403,81 19 154,96 7 240,46 11 445,22 21 589,11 28 2119,95 100
PROGNOZA POSIBILITĂ II DE PRODUSE PRINCIPALE S.U.P. “A”
Nivel de Suprafa  a Volumul arboretelor de 3 Volumul arboretelor de 3 Posibilitatea
în produc  ie expl. în dec.I (V1) - mii m expl. în dec.I-II (V2) -mii m
2012-2021 1453,43 44359 116753 4436
2022-2031 1453,43 72393 138552 4575
2032-2041 1453,43 9802 118259 4600
2042-2051 1453,43 72259 120118 4700

29,15 4    39,33 6 24,59 4 65,28 10 135,83 20 372,34 56    666,52 100

prognoză anuală -  m3/an


O.S. BAIA SPRIE
U.P. III CAVNIC
S.U.P. ,,A’’-codru regulat,

Nr. SPECIA
SPECIA
Nr. Indicatorul UM
crt. Indicatorul UM Total
Total FA MO CA
crt. S.U.P. FA MO CA ME PAM
GO PIN LA
PI ME
DT DR
BR DT GO DM PLT
S.U.P. sortimente obişnuite
00 11 22 33 44 55 66 77 88 99 10 1111 1212 13
10 Ciclul – 110 ani 13
PPăăduri pentru
duri  pentru gr.I
gr.I 605,57 364,92 61,45
621,67 535,06 220,55 11,49
0,84 7,61
- 1,24
2,72 3,02
1,48 2,44
0,87 10,09
0,43 2,47 -
0,28 0,28
care se
care nu se
reglementeaz
reglementeazăă
11 gr.II
gr.II ha
ha 847,86
- 599,89
- 144,71
- 63,20
- 11,68
- 9,85
- 3,17
- 3,45
- 1,71
- 8,98- 1,22
-
recoltarea de
recoltarea de
produse princi-
produse princi- To-
To-
pale (A11-A13) tal
1453,43 964,81 61,45
621,67 535,06 365,26 11,49
64,04 11,68
7,61 11,09
2,72 1,48 5,89
6,19 0,87 11,80
0,43 11,45
0,28 1,22
0,28
pale (A21-A23) tal
22 Propor ia speciilor
Propor ia speciilor %
% 100
100 67
87 25
10 24 11 1- -- -- 1- 1- --
Clasa de produc ie
Clasa de produc ie
33 -- III
III08 III91
III IIII86 III
IV75 II90
IV III
IV00 III
III00 III
III00 IIIII
90 IIIV50 IIIV00
medie
medie
44 Consisten a medie
Consisten a medie -- 0,78
0,65 0,77
0,63 0,82 0,68
0,79 0,72 0,69
0,70 0,64
0,70 0,92
0,70 0,94
0,87 0,90
0,70 0,73
0,71 0,84
0,71

55 Vârsta medie
Vârsta medie ani
ani 61
100 66
107 50
62 53
59 99
15 64
10 20
95 27
32 34
85 3650 26
50
Volum mediu la
Volum mediu la 3
66 3
m /ha
m /ha 232
237 218
228 301
372 115
99 270
31 152
23 98
300 97
101 228
358 8389 85
89
hectar
hectar
Fond lemnos
Fond lemnos 3
77 m
m
3 337285 210295 22867
147172 122139 7396 3158
109832 1134 234 1689
62 604
444 571
88 2687
154 949
25 104
25
total
total
3
Indici
Indici  de
de  cre
creşştere
tere 3
m /an/
m /an/
88 6,7
3,7 5,7
3,1 10,0
8,7 5,3
4,3 2,4
2,4 0,8
1,5 7,8
4,1 7,6
8,0 9,7
7,0 5,1
3,6 3,3
3,6
curent
curentăă ha
ha
33
Indici
Indici  de
de  cre
creşştere
tere m /an/
m /an/
99 3,9
- 3,5
- 5,5
- 2,0
- 2,5
- 2,3
- 5,2
- 2,9- 6,5- 1,5- 1,6-
indicatoare
indicatoare ha
ha
Posibilitatea de
Volumul de extras din 3
10
10 3
m /an
m /an 4436
1454 3313
1436 644
18 328
- 85
- 34
- -- -- -- 32- --
produse principale
tăieri de conservare
Posibilitatea de
Posibilitatea de 3
11
11 3
m /an
m /an 1918
97 880
16 923
80 20
- -- -- 10- 381 42- 5- --
produse secundare
produse secundare
3
12
12 Total (rând 10+11)
Total (rând 10+11) 3
m /an
m /an 6354
1551 4193 1567
1452 98 348
- 85
- 34
- 10- 381 42- 37- --
UM
UM T. conservare
Principale Secundare
Secundare Total
Total
13
13 Indici de recoltare
Indici de recoltare 33
m /an/ha
m /an/ha 3,1
2,3 1,3
0,2 4,4
2,5

STRUCTURA SUPRAFE ELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
O.S. BAIA SPRIE
U.P. III CAVN
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII---›
I C
Suprafa a -ha-
Clasa  de vârstă 621,67
Total 29,15
I 39,33
II 24,59
III 65,28
IV 127,50
V 92,77
VI 243,05
VII---›
%
Suprafa a -ha- 100
1453,43 5
257,24 6
364,48 4
130,37 11
175,18 21
309,39 15
185,58 38
31,19
Volum      -m3-
% 147172
100 592
18 6730
25 3387
9 13450
12 41747
21 26256
13 55010
2
%
Volum      -m3- 100
337285 -
9544 5
72417 2
33347 9
59774 28
106406 18
44777 38
11020
% 100 3 21 10 18 32 13 3
S.U.P. ,,M’’-păduri supuse
regimului de conservare deosebită
Ciclu-              -

STRUCTURA SUPRAFE ELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
SPECIA
Nr. Indicatorul UM
crt. Total MO GO ST FA
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7
Păduri pentru gr.I 44,85 26,06 13,30 2,99 2,50
care se
reglementează ha
1 gr.II - - - - -
recoltarea de
produse princi- To- 44,85 26,06 13,30 2,99 2,50
pale(A11-A13) tal
2 Propor ia speciilor % 100 57 30 7 6

3 Clasa de produc ie - II1 II0 II0 II0 III0


medie
4 Consisten a medie - 0,75 0,78 0,70 0,70 0,80

5 Vârsta medie ani 107 104 113 113 90

6 Volum mediu la 3
578 701 406 453 370
hectar m /ha

7 Fond lemnos 3
25933 18258 5397 1354 924
total m
3
Indici de creştere m /an/
8 5,1 5,8 3,8 4,3 6,4
curentă ha
3
Indici de creştere m /an/
9 - - - -
indicatoare ha
10 Posibilitatea de 3
- - - -
produse principale m /an

11 Posibilitatea de 3
- - - -
produse secundare m /an
3
12 Total (rând 10+11) m /an - - - -
13 Indici de recoltare UM Principale Secundare Total
3
m /an/ha - - -
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII---›
Suprafa a -ha- 44,85 - - - - 8,33 36,52 -
% 100 - - - - 19 81 -
Volum      -m3- 25933 - - - - 4906 21027 -
% 100 - - - - 19 81 -
O.S. BAIA SPRIE
U.P. . III CAVNIC
S.U.P. ,,K’’- rezerva ii de
semin e
STRUCTURA SUPRAFE ELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Ciclul – -

PARTEA I

MEMORIU  TEHNIC

1. SITUA IA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. GOSPODĂ RIREA DIN TRECUT A PĂ DURILOR
4. STUDIUL STA IUNII ŞI AL VEGETA IEI FORESTIERE
5.STABILIREA FUNC IILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂ DURII ŞI A BAZELOR
DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUC IE LEMNOASĂ ŞI MĂ SURI DE
GOSPODĂ RIRE A ARBORETELOR CU FUNC II SPECIALE DE PROTEC IE
7.VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTEC IA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALA II DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUC II
FORESTIERE
10. ANALIZA EFICACITĂ II MODULUI DE GOSPODĂ RIRE A PĂ DURILOR
11. DIVERSE
1.  SITUA  IA  TERITORIAL  -  ADMINISTRATIVÃ
1.1.  Elemente  de  identificare  a  unitã  ii  de  produc  ie

Denumirea unită  ii de  produc  ie III  Cavnic,  este dată  de  localitatea  în  vecinătatea  căreia se  află
grupate majoritatea arboretelor din această unitate de produc  ie şi are o suprafa ă totală de 2188,33 ha.
Din  punct  de  vedere  teritorial  -  administrativ,  pădurile  care  constituie  unitatea  de  produc  ie  sunt
situate pe raza a două comune (Copalnic Mănăştur, Şişeşti) şi a oraşului Cavnic.
Repartizarea fondului forestier pe unită  i teritorial-administrative

Nr. Jude  ul Unitatea  administrativă Parcele  aferente Supraf. %


crt. Ha
1 – 4, 7 – 9, 18, 19, 21 – 27, 100 – 106, 112,
1 com.  Copalnic Mănăştur 117, 119 – 121, 123, 124, 126, 127, 129, 130, 145,69 7
132 – 144, 149, 151,– 152, 154 Tabelul  1.3.2.1.
Maramureş
2 com. Şişeşti 28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 74, 1345,18 61
155D – 159D
3 oraş Cavnic 75 – 92, 94 – 97, 160D – 163D 697,46 32
Total - 2188,33 100

Nr. Coordonatele Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod aria


punctelor(m) Cod aria protejată
punct punct protejată
x x x y
1 688792,22 412278,80 ROSCI 0089 13 685084,64 412545,56 Tabel  1.1.2.
ROSPA 0134
2 688658,76 412276,30 ROSCI 0089 14 685491,82 412996,53 ROSPA 0134
3 688533,95 412321,41 ROSCI 0089 15 685658,86 413282,90 ROSPA 0134
4 688408,57 412382,88 ROSCI 0089 16 685806,82 413535,86 ROSPA 0134
5 688403,40 412585,67 ROSCI 0089 17 685908,98 413431,28 ROSPA 0134
6 688561,66 412704,69 ROSCI 0089 18 686005,44 413983,76 ROSPA 0134
7 688661,91 412770,44 ROSCI 0089 19 686198,37 414115,30 ROSPA 0134
8 688732,06 412628,11 ROSCI 0089 20 686595,61 414185,61 ROSPA 0134
9 688686,17 412463,66 ROSCI 0089 21 686890,79 414317,67 ROSPA 0134
10 688822,83 412465,27 ROSCI 0089 22 687152,70 414427,12 ROSPA 0134
11 688796,01 412765,64 ROSCI 0089 23 687266,06 414634,30 ROSPA 0134
12 688766,92 413036,86 ROSCI 0089 24 687408,03 414617,88 ROSPA 0134
13 688768,49 413156,20 ROSCI 0089 25 687434,14 414853,20 ROSPA 0134
14 688518,71 413218,64 ROSCI 0089 26 687739,04 415126,83 ROSPA 0134
15 688365,52 413178,16 ROSCI 0089 27 687914,81 415316,22 ROSPA 0134
16 688244,07 413334,53 ROSCI 0089 28 688104,56 415247,65 ROSPA 0134
În  cadrul  unită  ii  de  produc  ie  III  Cavnic  există  arii  protejate,  respectiv  situl  Natura  2000  “Mun  ii
Gutâi – cod ROSPA 0134” şi “Gutâi – Creasta Cocoşului – cod ROSCI 0089”.

Pentru a localiza din punct de vedere geografic unitatea de produc  ie, se prezintă în tabelul
următor, coordonatele  în  sistem “STEREO 70”  a limitelor fondului  forestier proprietate publică  a statului
ce face obiectul actualului amenajament:
Nr. Coordonatele Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod aria
punctelor(m) Cod aria protejată
punct punct protejată
x x x y
17 688315,51 413602,03 ROSCI 0089 29 688001,14 415060,22 ROSPA 0134
18 688259,16 413762,36 ROSCI 0089 30 688183,77 414624,74 ROSPA 0134
19 688192,48 413563,13 ROSCI 0089 31 688413,10 414861,49 ROSPA 0134
20 688053,57 413550,43 ROSCI 0089 32 688664,80 414820,00 ROSPA 0134
21 687999,60 413724,26 ROSCI 0089 33 688776,55 414610,69 ROSPA 0134
22 688117,87 413778,24 ROSCI 0089 34 688774,79 414437,71 ROSPA 0134
23 688108,34 413943,34 ROSCI 0089 35 688714,67 414136,50 ROSPA 0134
24 688013,09 414037,00 ROSCI 0089 36 688521,08 413986,13 ROSPA 0134
25 687990,87 414190,20 ROSCI 0089 37 688728,40 413745,08 ROSPA 0134
26 688002,77 414380,70 ROSCI 0089 38 688681,56 413539,10 ROSPA 0134
27 688047,22 414505,32 ROSCI 0089 39 688944,21 413638,76 ROSPA 0134
28 687878,95 414750,58 ROSCI 0089 40 689008,68 413479,81 ROSPA 0134
29 687868,63 415020,46 ROSCI 0089 41 688914,29 413360,90 ROSPA 0134
30 687940,07 415314,15 ROSCI 0089 42 689067,90 413352,89 ROSPA 0134
1 688299,47 411158,17 ROSPA 0134 43 688994,45 413056,32 ROSPA 0134
2 688155,03 411421,51 ROSPA 0134 44 689003,74 412926,76 ROSPA 0134
3 687949,80 411531,29 ROSPA 0134 45 689097,72 412622,01 ROSPA 0134
4 687792,30 411516,97 ROSPA 0134 46 688881,08 412307,94 ROSPA 0134
5 687701,62 411311,74 ROSPA 0134 47 688654,50 412277,11 ROSPA 0134
6 687262,52 411235,37 ROSPA 0134 48 688778,32 411975,11 ROSPA 0134
7 686861,61 411359,47 ROSPA 0134 49 688781,57 411617,56 ROSPA 0134
8 686479,78 411431,06 ROSPA 0134 50 688515,54 411447,10 ROSPA 0134
9 686245,92 411726,97 ROSPA 0134 51 688202,43 411547,11 ROSPA 0134
10 685866,27 411764,55 ROSPA 0134 52 688139,03 411752,14 ROSPA 0134
11 685496,81 411852,77 ROSPA 0134 53 687946,64 411666,74 ROSPA 0134
12 685439,32 412123,11 ROSPA 0134

Puncte Limite UP Hotarele  fondului  forestier


cardinale Vecinãtã  i Felul Denumirea proprietate  public  a  statului

O.S. Mara Creasta Gutinului
Nord U.P. II Şuior
Naturală Creasta Cocoşului Liziera pădurii şi borne Tabel  1.2.1.
Creasta  Arşi  ei
Est O.S. Târgu-Lăpuş Naturală Râul Cavnic Liziera pădurii şi borne
Sud O.S. Târgu-Lăpuş Naturală Râul Cavnic Liziera pădurii şi borne
Culmea Dâmbul lui Andrei
Vest U.P. IV Dumbrăvi  a Naturală Culmea Gutinului Liziera pădurii şi borne
Coasta lui Mihai
Tabel  1.1.2.(continuare)

Denumirea Supra- DistanamedieînKmpânăla…


N. Parcele Comuna  (oraşul)  în  raza
Trupului  sau fa  a Ocolul Gară
Crt. Componente cărea  se  află Comună
bazinetului (  ha  ) silvic C.F.R..
1 Coasta lui Mihai 1; 2; 100; 101 12,94 com.  Copalnic Mănăştur 26 5 30
2 Dealul  Coaşului 3 9,96 com.  Copalnic Mănăştur 27 5 30
3 iganiei 4; 106 1,40 com.  Copalnic Mănăştur 29 7 25
4 Valea Răcaşului 7; 8 16,29 com.  Copalnic Mănăştur 25 9 16
5 Vărateci 9 2,80 com.  Copalnic Mănăştur 26 10 17
6 Cărpiniş 18; 117; 1,31 com.  Copalnic Mănăştur 29 13 20
119; 120
7 Dosul Berin ei 19; 21; 22; 12,74 com.  Copalnic Mănăştur 27 11 18
121; 123; 124; 149
8 Secături 23; 24; 126 26,26 com.  Copalnic Mănăştur 27 11 18
9 Alungit 25 2,68 com.  Copalnic Mănăştur 25 9 16
10 Copalnic 26; 127; 129 19,69 com.  Copalnic Mănăştur 26 2 26
11 Vadului 27; 130; 132 – 134; 10,50 com.  Copalnic Mănăştur 22 4 32
151;154
12 Piatra Roşie 28; 29 39,41 com. Şişeşti 10 1 18
13 Părăul Adiagului 30 – 32; 34; 152 56,90 com. Şişeşti 12 4 22
33; 36; 37; 40 – 42;
44 – 47; 49 – 92; com. Şişeşti
14 Cavnic 1948,99 25 7 33
93 – 96; oraş Cavnic
155D – 163D
15 Roata 97 0,96 oraş Cavnic 24 8 34
16 Valea Teilor 102 – 104 4,06 com.  Copalnic Mănăştur 26 5 30
17 Valea Napilor 105 3,26 com.  Copalnic Mănăştur 27 5 30
18 Siriu-Movile- 112 1,20 com.  Copalnic Mănăştur 24 9 16
Ponorul Cură  elelor
19 Lăschia 135 – 137 6,96 com.  Copalnic Mănăştur 19 6 27
20 Chiuz 138 1,05 com.  Copalnic Mănăştur 18 7 26
21 Tira 139 2,26 com.  Copalnic Mănăştur 17 8 25
22 Pârâul Şcolii 140; 141 1,23 com.  Copalnic Mănăştur 15 9 23
23 Făureşti 142 – 144 5,48 com.  Copalnic Mănăştur 14 11 22
TOTAL U.P. - 2188,33 - - - -

1.2.  Vecinãtã  i,  limite,  hotare

În tabelul următor se prezintă hotarele fondului forestier, vecinătă  ile şi limitele unită  ii de


produc ie:

1.3.  Trupuri  de  pãdure  (  bazinete  )  componente

După toponimia locală în  cadrul unită  ii de produc  ie se pot distinge mai multe trupuri de pădure,


a căror denumire şi suprafa ă sunt date în tabelul de mai jos.
Tabel  1.3.1.

Distan  a medie a pădurilor fa ă de gara C.F.R. Baia Mare este de 25 km, iar fa ă de sediul ocolului
de 20 km.
Accesul în unitatea de produc ie se face pe drumul public Baia Mare – Baia Mare – Sighet.
1.4.  Administrarea  fondului  forestier
1.4.1.  Administrarea  fondului  forestier  proprietate  publicã  a  statului

Pădurile şi terenurile ce constituie fondul forestier proprietate publică a statului , sunt
administrate de Regia Na  ională a Pădurilor Romsilva prin Ocolul Silvic Baia Sprie din cadrul Direc  iei
Silvice Maramureş.

1.4.2.  Administrarea   fondului  forestier  apar  inând  altor  proprietari


Unitatea de produc  ie are pădurile repartizate în 23 de trupuri cu suprafe  e diferite,
Până  în  2004  a  fost  retrocedată  foştilor  proprietari,  în  baza  legilor  fondului  funciar  suprafa  a  de
424,20  ha,  respectiv  Legea  nr,  18/1991  suprafa  a  de  149,30  ha şi  Legea  nr,  1/2000  suprafa  a  de  274,90
ha,  La  această  suprafa ă  se  mai  adaugă 15,52  ha  cu  Legea  18/1991,  62,45  ha  cu  Legea  1/2000 şi  432,70
ha cu Legea 247/2005, suprafe  e retrocedate pe parcursul deceniului expirat (2004-2012), astfel că în
prezent, în cadrul unită  ii de produc  ie există o suprafa ă de 934,87 ha de pădure de  inută de al  i
proprietari.  Se  face  men  iunea  că  la  actuala  amenajare,  pentru  suprafa  a  de  63,13  ha  din  care  15,52  ha  (L
18/1991) şi 47,61  ha (L 1/2000) s-au  operat  acte de proprietate datate înainte de 01.01.2004 dar care  n-au
fost identificate la amenajarea precedentă.
Proprietarii acestor suprafe  e (desfăşurate atât pe natură de proprietari cât şi pe unită  ile
amenajistice  care  le  apar  in  sunt  prezentate  în  tabelele  2.4.1.1.  şi  2.4.1.2.)  în  baza Codului  Silvic,  sunt
obliga  i să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic, pe bază de amenajamente silvice, prin
ocoale silvice de stat ( din cadrul Regiei Na  ionale a Pădurilor – Romsilva) sau ocoale silvice private.

1.5.  Vegeta  ia  forestierã  situată  în  afara  fondului  forestier  na  ional

În limitele teritoriale ale unită  ii de produc  ie III Cavnic, mai există o suprafa ă de 4,4 ha păşuni


împădurite (conform studiului de păşuni O.S. Târgul Lăpuş), cât şi unele pâlcuri de vegeta  ie forestieră
ce au  aspect brăcuit şi care apar  in locuitorilor din raza acestei unită  i de produc  ie.

2.  ORGANIZAREA  TERITORIULUI


2.1.Constituirea  unitã  ii  de  produc  ie

Unitatea  de  produc  ie  III  Cavnic  este  constituită  din  vechea  U.P.  III  Cavnic,  conform  temei
de proiectare întocmită de Ocolul Silvic Baia Sprie, analizată şi aprobată de Conferin  a I de
amenajare  din  data  de  31.05.2012  unde  s-a  stabilit  ca  actuala  unitate  de  produc  ie  să  respecte  vechile
limite teritoriale, denumirea avută şi numărul.

2.2.  Constituirea şi  materializarea   parcelarului şi  subparcelarului

Parcelarul este materializat prin borne din beton armat şi linii parcelare precum şi pichetaje cu
vopsea roşie, reactualizate de către personalul de teren al ocolului. În cadrul acestui parcelar s-au

Parcele Subparcele
Anul  amenajării Suprafa  a  -  ha Suprafa  a  -  ha
Nr, Nr,
medie maximã minimã  * medie maximã minimã  *
1967 102 29,00 69,90 0,90 306 9,80 46,20 0,20
1977 105 28,50 69,90 0,10 355 8,40 46,20 0,10
1987 152 20,40 69,90 0,10 482 6,40 41,00 0,10
1992 152 20,60 69,90 0,10 529 5,90 40,60 0,10
2004 147 18,20 69,10 0,40 548 4,90 42,20 0,20
2013 124 17,65 65,09 0,27 418 5,24 43,47 0,15

constituit 418 de unită  i amenajistice (subparcele),  fa ă de 548  câte au existat la precedenta amenajare.

Materializarea subparcelarului s-a făcut cu vopsea roşie sub îndrumarea exclusivă a
proiectantului,  în  raport  cu  situa  ia  reală  din  teren şi  în  conformitate  cu  normele  de  amenajare  a  pădurilor
în vigoare.

2.2.1.  Mărimea  parcelelor şi  subparcelelor

Întinderea minimă, medie şi maximă a parcelelor şi subparcelelor comparativ cu amenajamentele anterioare este redată mai jos sub
formă tabelară.
Din  analiza  datelor  prezentate  mai  sus,  se  constată  o  scădere  atât  a  numărului  de  parcele  (  de  la
147  la  124)  cât şi  a  numărului  de  subparcele  (de  la  548  la  418)  fa ă  de  amenajarea  precedentă,  datorită
aplicării legilor fondului funciar şi modificărilor importante suferite la amenajarea precedentă, situa  ia
din teren impunând înfiin area sau desfiin area unor subparcele în numeroase situa ii.
Suprafa  a medie a parcelei şi a subparcelei a rămas aproximativ aceeaşi.
Parcela  cu  suprafa ă  maximă  este 50  (65,09  ha), iar  cea  cu  suprafa  a  minimă  106 şi  120 (0,27
ha),  în  timp  ce  subparcela  cu  suprafa ă  maximă  este  41B  (43,47  ha),  iar  subparcela  cu  suprafa  a  minimă
este 79H (0,15 ha).

2.2.2.   Situa   ia   bornelor

Denumirea  trupului  de  pãdure Numerotarea  bornelor Nr.  bornelor Felul


bornelor
Coasta lui Mihai 2 – 5, 203 – 205 7 beton armat
Dealul  Coaşului 6–8 3 beton armat
Tabel  2.2.2.1.
iganiei 9, 213 2 beton armat
Valea Răcaşului 18, 18bis, 19, 227, 228 5 beton armat
Vărateci 21, 21bis, 23bis 3 beton armat
39bis, 41bis, 70bis, 73bis,
Cărpiniş 7 beton armat
232bis, 233, 236bis
42bis, 45bis, 46bis, 50bis, 51bis, Tabel  2.2.1.1.
Dosul Berin ei 81, 81bis, 237, 239, 239bis, 240, 13 beton armat
242, 242bis,

Secături 53, 55, 55bis, 56, 57, 243, 11 beton armat


246 – 250
Alungit 58, 59 2 beton armat
Copalnic 47, 48, 48bis, 60, 60bis, 61, 252, 9 beton armat
253, 255
Vadului 62, 62bis, 63, 256, 257, 10 beton armat
259 – 261, 261bis, 262
Piatra Roşie 72, 73bis, 75, 75bis, 76 – 79 8 beton armat
Părăul Adiagului 74, 80, 80bis, 83 – 85, 87, 88, 89, 14 beton armat
90 – 94
Notă: * În  tabelul  de  mai  sus  la  suprafa  a  minimă,  atât  în  cazul  parcelei  cât şi  a      subparcelei,  nu  se  iau  în
considerare  suprafe  ele  cu  destina  ie  specială.
Pentru delimitarea fondului forestier, la intersec  ia limitelor parcelare şi în punctele de limită
caracteristice  sau  amplasat  borne  din  beton  armat.  Bornele  au  fost  revopsite şi  refăcute  în  cea  mai  mare
parte (cele deteriorate) atât pietrele cât şi pe arborii martor, de către personalul silvic de teren. La
intersec  a limitelor dintre fondul forestier de stat şi  fondul forestier proprietate privată  sau amplasat  borne
noi, borne care au fost bisate. În total sunt un număr de 256 de borne. Există un număr de 39 borne
bisate.
Datorită mişcărilor de suprafa ă  făcute de-a lungul  perioadelor de amenajare,  numerotarea curentă
a born
Denumirea  trupului  de  pãdure Numerotarea  bornelor Nr. bornelor Felul
bornelor elor n
95, 95bis, 96, 96bis, 97 – 100, u înso 
104, 106, 106bis, 107 – 112, 114, Tabel  2.2.2.1(continuare)
115, 115bis, 116, 117bis, 118, eşte în
Cavnic 118bis, 120bis, 121, 123bis, 108 beton armat
124 – 133, 133bis, 134 – 179, totdea
181 – 189, 189bis, 190, 192,
192bis, 193bis, 195, 195bis, 196, una nu
196bis, 197 - 201
merot
Roata 202 1 beton armat
beton armat area p
Valea Teilor 206 – 209 4
Valea Napilor 212 1 beton armat arcelel
Siriu-Movile-Ponorul Cură  elelor 223 1 beton armat or.
Lăschia 263 – 268 6 beton armat

Chiuz 269 1 beton armat

Tira 270 1 beton armat

Pârâul Şcolii 272 – 274 3 beton armat

Făureşti 276, 279, 282 36 beton armat


TOTAL - 256 -

În tabelul de mai jos este redată situa  ia bornelor pe trupuri de pădure.

2.2.3.  Coresponden  a  între  parcelarul  din  amenajamentul  precedent şi  cel  actual


Tabel  2.2.3.1.
Numãrul  parcelei  din  amenajamentul  întocmit  în  anul
2004 2013 2004 2013 2004 2013 2004 2013
1 1 21I LEG 43A LEG 51F 51F
2A 2A 21J LEG 43B LEG 51R1 51RR
2B 2B 21L LEG 43C LEG 52A 52A
3A% 3A 21M 21B 43D LEG 52B 52B
3A% LEG 22% 22 44A%+D% 44A 52C 52C
3B+M 3B 22% LEG 44B LEG 52D 52D
3V1 3VV 23A 23A 44C LEG 53A 53A
4A 4 23B 23B 44A%+D% 44B 53B 53B
4M1 LEG 23M1 23C 44D%+E% 44C 53C+D 53C
5M1 LEG 23M2 23D 44F LEG 54A 54A
7 7 23M3 23E 44G LEG 54B+H 54B
8A 8A 23M4 23F 45A LEG 54C 54C
8B 8B 24 24 45B LEG 54D 54D
9A% 9 25 25 45C LEG 54E 54E
9A% LEG 26A 26A 45D 45D 54F 54F
9B LEG 26B% 26B 45E 45E 54G 54G
9M1 LEG 26B% LEG 45F 45C 55A 55A
9M2 LEG 26C 26C 45G 45B 55B 55B
10 LEG 26D 26D 45H 45A 55N1 55C
11 LEG 26M1 26E 45R1 45RR 56A 56A
12A LEG 27% 27 46A LEG 56N1 56B
12B LEG 27% LEG 46B LEG 57A+B 57
12C LEG 28A% 28A 46C LEG 58A 58A
12D LEG 28A% LEG 46D 46B 58B+C+D 58B
12E LEG 28B 28B 46E LEG 58E 58C
12F LEG 28C+M1 28C 46F 46A 59A 59A
12M1 LEG 28M2 LEG 46G LEG 59B 59B
13A LEG 29 29 47A LEG 60A 60A
13B LEG 30A% 30A 47B+C% 47B 60B 60B
13C LEG 30A% LEG 47C% 47A 60C 60C
13M1 LEG 30A%+M 30B 48A LEG 60D 60D
14A LEG 30A% 30C 48B LEG 60E 60E
14B LEG 31 31 48C LEG 60F 60F
14C LEG 32A 32A 48D LEG 60G 60G
14D LEG 32B 32B 48E LEG 61A 61A
14M1 LEG 32C 32C 48F LEG 61B 61B
14M2 LEG 33A% 33A 48G LEG 62A 62A
14M3 LEG 33A% LEG 48H LEG 62B 62B
17A LEG 33A% 33F 49A LEG 62C 62C
17B LEG 33B 33B 49B LEG 62D 62D
17C LEG 33C 33C 49C LEG 62E% 62E
17D LEG 33D 33D 49D% 49 62E% 62G
17E LEG 33E 33E 50A 50A 62F 62F
18A LEG 34% 34 50B 50B 63A 63A
18B LEG 34% LEG 50C% 50C 63B 63B
18M1% 18 36A 36A 50C% 50H 63C 63C
18M1% LEG 36B 36B 50C% 50I 63D 63D
19% 19 37A 37A 50D% 50D 63E 63E
19% LEG 37B 37B 50D% 50J 63F 63F
21A%+K% 21A 37C 37C 50E 50E 63G 63G
21A% LEG 40A+M 40 50F+C% 50F 64A 64A
21B LEG 41A 41A 50G 50G 64B 64B
21C LEG 41B+C 41B 50R1 50RR 64C 64C
21D LEG 41C1 41NN 51A 51A 64D 64D
21E LEG 41P1 41PP 51B 51B 65A+B 65A
21F LEG 42A 42A 51C 51C 65C 65C
21G LEG 42B 42B 51D 51D 65D 65D
21H LEG 42C 42C 51E 51E 65E 65B

Tabel  2.2.3.1.(continuare)
Numãrul  parcelei  din  amenajamentul  întocmit  în  anul
2004 2013 2004 2013 2004 2013 2004 2013
65R1 65RR 74D 74D 82A 82A 91E LEG
66A 66A 74E 74E 82B 82B 91F LEG
66B 66B 74F 74F 82C 82C 91G 91C
66C 66C 74G 74G 82D 82D 91H 91D
66D 66D 75A 75A 82E 82E 91I LEG
66E 66E 75B 75B 82F 82F 92A 92A
66F 66F 75C 75C 82M1% 82G 92B 92B
66G 66G 75D 75D 82M1% 82MM 92C 92C
66R1 66RR 75E 75E 83A 83A 92D LEG
67A 67A 76A 76A 83B 83B 92E LEG
67B 67B 76B 76B 84A 84 92F LEG
67C 67C 76C 76C 84B LEG 92G LEG
67D 67D 76D 76D 84C LEG 92H LEG
67E 67E 76E 76E 85A 85A 92I LEG
67F 67F 76N1 76NN 85B 85B 92J LEG
67R1 67RR 77A 77A 85C 85C 92N1 LEG
68A 68A 77B+D 77B 85D 85D 92N2 92NN1
68B 68B 77C 77C 85E 85E 93A LEG
68C 68C 77E 77E 85F 85F 93B LEG
68D 68D 77F 77F 85G 85G 93C LEG
68E 68E 77G 77D 85M1 85MM 93D LEG
68F 68F 77N1 77NN1 86A 86A 93E LEG
68G 68G 77N2 77NN2 86B 86B 93F LEG
68H 68H 77N3 77NN3 86C 86C 93G LEG
68I 68I 77N4 77NN4 86D 86D 93H LEG
68J 68J 78A 78A 87A 87A 93I LEG
68K 68K 78B% 78B 87B 87B 93J LEG
68L 68L 78B% 78J 87C+N1% 87C 93K LEG
68R1 68RR1 78C 78C 87D 87D 93L LEG
68R2 68RR2 78D% 78D 87E 87E 93M LEG
68R3 68RR3 78D% 78H 87F 87F 93N LEG
68R4 68RR4 78D% 78I 87N1% 87NN 93O LEG
69A 69A 78E+B% 78E 88A 88A 93P LEG
69B 69B 78F 78F 88B 88B 93R LEG
69C 69C 78G+H 78G 88C 88C 93S LEG
69D 69D 78N1 78NN1 88D 88D 93T LEG
69E 69E 78N2 78NN2 88E 88E 93U LEG
69F 69F 79A 79A 88F 88F 93V LEG
69G 69G 79B 79B 88G 88G 93N1 LEG
69H 69H 79C 79C 88H 88H 93N2 LEG
Numãrul  parcelei  din  amenajamentul  întocmit  în  anul
2004 2013 2004 2013 2004 2013 2004 2013
95B 95B 97C1 97CC 123% LEG 142A+M1 142A
95C 95C 98P1 LEG 124 124 142B 142B
95D 95D 100 100 125 LEG 142R1 142RR
95E 95E 101 101 126A 126A 143 143
95F 95F 102% 102 126B+M1 126B 144 144
95G% 95G 102% LEG 126C 126C 145A LEG
95G% 95VV 103 103 127% 127A 145B LEG
95H% 95H 104A+M1 104 127% 127B 146 LEG
95H% LEG 105A+M1% 105 127% LEG 147M1 LEG
95N1 95NN1 105A% LEG 128 LEG 148A1 LEG
95N2 95NN2 106% 106 129 129 149 149
96A% 96A 106% LEG 130% 130 150P1 LEG
96A% 96K 112A+M1 112 130% LEG 151 151
96B 96B 115M1 LEG 131 LEG 152 152
96C 96C 116 LEG 132 132 153 LEG
96D 96D 117% 117 133 133 154 154
96E 96E 117% LEG 134 134 155D1 155DD
96F 96F 119% 119 135 135 156D1 156DD
96G 96G 119% LEG 136 136 157D1 157DD
96H 96H 120A LEG 137M1 137 158D1 158DD
96I 96I 120M1 120 138 138 159D1 159DD
96J 96J 121 121 139A 139A 160D1 160DD
96N1 96NN 122 LEG 139B 139B 161D1 161DD
96V1 96VV 123% 123A 140 140 162D1 162DD
97A1 97AA 123% 123B 141 141 163D1 163DD
69I 69I 79D 79D 89A 89A 93N3 LEG
69J 69J 79E 79E 89B 89B 93N4 LEG
70A+B 70 79F 79F 89C 89C 93N5 LEG
71A 71A 79G 79G 89D 89D 93N6 LEG
71B 71B 79H 79H 90A 90A 94A LEG
71C 71C 79M1 79MM 90B 90B 94B% 94B
71D 71D 79R1 79RR 90C 90C 94B% LEG
72A% 72A 80A 80A 90D 90D 94B% 94G
72B% 72B 80B 80B 90E 90E 94C 94C
72C%+A%+B% 72C 80C 80C 90F% 90F 94D 94D
73A% 73A 80D 80D 90F% 90I 94E 94E
73A% 73MM 80E 80E 90G% 90G 94F LEG
73B 73B 81A% 81A 90G% LEG 94G LEG
73C 73C 81A% 81F 90H 90H 94H 94F
73D 73D 81B 81B 90M1 90MM 94I LEG
73E 73E 81C 81C 90V1 90VV 94J 94A
73F 73F 81D 81D 91A 91A 94N1 94NN
74A 74A 81E 81E 91B 91B 94V1 94VV
74B 74B 81M1% 81G 91C LEG 95A% 95A
74C 74C 81M1% 81MM 91D LEG 95A% 95I
Tabel  2.2.3.1.(continuare)

Suprafa  a
Nr. fondului
crt. Planuri  de  bazã Scara Parcele componente forestier Observa  ii

–  ha  -
1 L-34-12-D-c-3-IV 1:5000 45%, 50%, 52%, 53%, 54% 73,69 foaie volantăTabel  2.3.1.1.
2 L-34-12-D-c-4-I 1:5000 57%, 58%, 61%, 71%, 72 85,41 foaie volantă
3 L-34-12-D-c-4-II 1:5000 61%, 71%, 72%, 73%, 74%, 75%, 76 87,14 foaie volantă
50%, 51, 52%, 53%, 54%, 55, 56, 57%, 58%, 59, 60,
4 L-34-12-D-c-4-III 1:5000 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68%, 69%, 70%, 71%, 470,37 foaie volantă
157D%, 158D%, 159D, 160D%, 161D%
68%, 69%, 70%, 71%, 72%, 73%, 74%, 75%, 76%,
5 L-34-12-D-c-4-IV 1:5000 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89%, 491,81 foaie volantă
90%, 161D%, 162D%
6 L-34-12-D-d-3-III 1:5000 89%, 90%, 91%, 92%, 94, 95, 96, 163D% 196,38 foaie volantă
7 L-34-24-A-b-4-III 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
8 L-34-24-A-b-4-IV 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
9 L-34-24-A-d-1-II 1:5000 7%, 8%, 9 10,10 foaie volantă
10 L-34-24-A-d-1-III 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
11 L-34-24-A-d-1-IV 1:5000 7% , 8%, 106, 112 4,29 foaie volantă
12 L-34-24-A-d-2-I 1:5000 8%, 9 2,38 foaie volantă
13 L-34-24-A-d-2-II 1:5000 18, 19, 117, 119, 120, 123, 124, 140, 141, 142 12,96 foaie volantă
14 L-34-24-A-d-2-III 1:5000 8%, 21, 23, 24, 25, 121, 136%, 149 25,96 foaie volantă
15 L-34-24-A-d-2-IV 1:5000 22, 124, 126, 135, 136%, 137, 138, 139 21,31 foaie volantă
16 L-34-24-A-d-3-I 1:5000 3 , 4, 102, 103, 104, 105 18,41 foaie volantă
17 L-34-24-A-d-3-II 1:5000 26, 127%, 129 19,14 foaie volantă
18 L-34-24-A-d-3-III 1:5000
Notă: LEG – legile fondului funciar 1, 2, 100, 101 12,94 foaie volantă
19 L-34-24-A-d-3-IV 1:5000 127% 0,56 foaie volantă
20 L-34-24-A-d-4-I 1:5000 27, 130, 132, 133, 134, 151, 154 10,49 Foaie volantă
21 L-34-24-A-d-4-II 1:5000 Limită de U.P. - Foaie volantă
22 L-34-24-A-d-4-III 1:5000 Limită de U.P. - Foaie volantă
23 L-34-24-B-a-1-II 1:5000 40, 41%, 42%, 44, 45%, 46%, 50%, 155D, 156D 190,16 Foaie volantă
24 L-34-24-B-a-1-III 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
25 L-34-24-B-a-1-IV 1:5000 30%, 31, 32, 33, 34, 36, 37, 152 141,96 foaie volantă
26 L-34-24-B-a-2-I 1:5000 41%, 42%, 46%, 47, 49, 50%, 51, 65, 66, 67, 68%, 190,09 foaie volantă
157D%, 160D%
27 L-34-24-B-a-2-II 1:5000 68%, 69, 85, 86, 87, 88, 89, 90%, 162D% 48,95 foaie volantă
28 L-34-24-B-a-2-III 1:5000 152 2,20 foaie volantă
29 L-34-24-B-a-3-I 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
30 L-34-24-B-a-3-II 1:5000 28, 29, 30% 40,12 foaie volantă
31 L-34-24-B-a-3-III 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
32 L-34-24-B-a-3-IV 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
33 L-34-24-B-b-1-I 1:5000 90%, 91%, 92%, 96%, 97, 163D% 27,96 foaie volantă
34 L-34-24-B-c-1-I 1:5000 142, 143, 144 3,55 foaie volantă
35 L-34-24-B-c-1-III 1:5000 Limită de U.P. - foaie volantă
TOTAL  U.P. - 2188,33 -

2.3.  Planuri  de  bazã  utilizate


Ridicãri  în  plan  folosite  pentru  reambularea  planurilor  de  bazã

În  scopul  determinării  suprafe  elor  şi  întocmirii  hăr  ilor  de  amenajament,  s-au  folosit  planuri  de
bază  cu  curbe  de  nivel  la  scara  1:5000.  Echidistan  a  curbelor  de  nivel  este  de  5m.  Aceste  planuri  au  fost
editate de  I.G.F.C.O.T.  în  anul 1974 după  fotograme din  1968 şi 1969. Reperajul  a fost executat  de  I.P.G.
Timiş în anul 1971 şi O.C.O.T. Timiş în anul 1973.
2.3.1.  Planuri  de  bazã  utilizate

Reparti  ia parcelelor şi a suprafe  elor pe planuri este prezentată în tabelul 2.3.1.1.

2.3.2.  Ridicãri  în  plan  folosite   pentru  reambularea  planurilor  de  bazã

Cu  ocazia  actualei  amenajări  s-au  efectuat  măsurători  în  lungime  de  72,40  km  cu  2420  puncte,  cu
aparatul G.P.S. marca Trimble Recon.
Aceste măsurători reprezintă separări de arborete (limitele subparcelelor nou create, limite de
contur la unele parcele, respectiv limite cu noii proprietari ca urmare a reconstituirii dreptului de
proprietate),  cât şi  alte  limite  unde  s-a  constatat  în  teren  că  forma  de  contur  a  parcelei  sau  subparcelei  nu
corespunde cu cea reprezentată pe harta unită  ii de produc  ie.

Hăr  ile de amenajament la scara 1:20000 s-au executat în sistem G.I.S.

2.4.  Suprafa  a  fondului  forestier


2.4.1.  Determinarea  suprafe  elor

Suprafa  a actuală a U.P. III Cavnic este de 2188,33 ha. Suprafe  ele sunt determinate analitic,


planurile de bază fiind scanate şi vectorizate, pentru poligoanele astfel rezultate extrăgându–se
suprafe  ele aferente (unită  i amenajistice, parcele).

Comparând  suprafa  a  actuală  a  fondului  forestier  cu  cea  a  amenajamentului  precedent  se  constată
că  sunt  modificări  cauzate  de  schimbarea  bazei  cartografice,  precum şi  predării  unei  suprafe  e  de  510,67
ha în baza Legilor 18/1991, Legilor 1/2000 şi 247/2005.

Justificări
Diferen e
Suprafa- + –
Suprafa-
a la Acte Acte
a la Diferen  e Diferen e neidentifi- neidentifi-
amena-
amena- datorate datorate cate la cate la
jarea Legea Legea
jarea - schimbării Total schimbării amenajarea amenajarea Total
prece- 1/2000 247/2005
actuală precedentă precedentă
dentă bazei bazei
cartografice cartografice Legea Legea
18/1991 1/2000
2671.70 2188.33 -483.37 58.89 58.89 -31.59 -15.52 -47.61 -14.84 -432.70 -542.26

Modificările  de  suprafe  e  la  amenajarea  actuală  fa ă  de  cea  precedentă  sunt  redate  centralizat  în
tabelul următor:
Tabel  2.4.1.2.
În tabelul 2.4.1.2. sunt prezentate toate modificările de suprafe  e la nivel de u.a., precum şi
justificarea acestor modificări.
u.a. Suprafata la amenajarea Diferente Justificari
vechi precedenta actuala + - + -
4M1 1.60 0.00 0.00 1.60
5M1 0.26 0.00 0.00 0.26
14M3 0.78 0.00 0.00 0.78
18M1 2.99 0.00 0.00 2.99
22 0.70 0.00 0.00 0.70 Suprafa ă retrocedată
106 1.00 0.00 0.00 1.00
comunei Copalnic Mănăştur
120A 0.56 0.00 0.00 0.56
cu Legea 18/1991
125 0.40 0.00 0.00 0.40
145A 0.30 0.00 0.00 0.30
146 2.49 0.00 0.00 2.49
147M1 3.69 0.00 0.00 3.69
Total 14.77 0.00 0.00 14.77
Suprafa ă retrocedată
34 0.75 0.00 0.00 0.75
comunei Şişeşti
Total 0.75 0.00 0.00 0.75 cu Legea 18/1991
Total L18 15.52 0.00 0.00 15.52
3A 2.14 0.00 0.00 2.14
4M1 3.23 0.00 0.00 3.23
5M1 8.84 0.00 0.00 8.84
9A 1.00 0.00 0.00 1.00
10 0.20 0.00 0.00 0.20
14M3 1.65 0.00 0.00 1.65
19 6.14 0.00 0.00 6.14
21J 0.30 0.00 0.00 0.30
26B 2.69 0.00 0.00 2.69
105M1 0.54 0.00 0.00 0.54
106 1.65 0.00 0.00 1.65 Suprafa ă retrocedată
115M1 2.80 0.00 0.00 2.80 comunei Copalnic Mănăştur
119 1.46 0.00 0.00 1.46 cu Legea 1/2000
125 0.50 0.00 0.00 0.50
127 1.60 0.00 0.00 1.60
128 0.90 0.00 0.00 0.90
130 4.20 0.00 0.00 4.20 Tab.  2.  4.  1.  1.
131 0.90 0.00 0.00 0.90
145B 1.40 0.00 0.00 1.40
146 5.71 0.00 0.00 5.71
147M1 2.83 0.00 0.00 2.83
153 0.40 0.00 0.00 0.40
Total 51.08 0.00 0.00 51.08
30A 5.94 0.00 0.00 5.94 Suprafa ă retrocedată
33A 5.43 0.00 0.00 5.43 comunei Şişeşti
Total 11.37 0.00 0.00 11.37 cu Legea 1/2000
Total L1 62.45 0.00 0.00 62.45
84B 32.90 0.00 0.00 32.90
84C 0.90 0.00 0.00 0.90
90G 2.09 0.00 0.00 2.09
91C 8.40 0.00 0.00 8.40
91D 1.30 0.00 0.00 1.30 Suprafa ă retrocedată
91E 5.50 0.00 0.00 5.50
oraşului Cavnic
91F 0.60 0.00 0.00 0.60
cu Legea 247/2005
91I 5.20 0.00 0.00 5.20
92D 8.60 0.00 0.00 8.60
92E 4.70 0.00 0.00 4.70
92F 1.00 0.00 0.00 1.00
92G 1.10 0.00 0.00 1.10
Tabel  2.4.1.2.(continuare)
92H 1.40 0.00 0.00 1.40
92I 0.90 0.00 0.00 0.90
92J 0.60 0.00 0.00 0.60
92N1 0.10 0.00 0.00 0.10
93A 1.30 0.00 0.00 1.30
93B 1.20 0.00 0.00 1.20
93C 0.90 0.00 0.00 0.90
93D 0.50 0.00 0.00 0.50
93E 1.90 0.00 0.00 1.90
93F 1.80 0.00 0.00 1.80
93G 1.20 0.00 0.00 1.20
93H 3.70 0.00 0.00 3.70
93I 0.90 0.00 0.00 0.90
93J 1.70 0.00 0.00 1.70
93K 0.70 0.00 0.00 0.70
93L 8.40 0.00 0.00 8.40
93M 3.90 0.00 0.00 3.90
93N 0.50 0.00 0.00 0.50
93O 1.20 0.00 0.00 1.20 Suprafa ă retrocedată
93P 1.40 0.00 0.00 1.40 oraşului  Cavnic
93R 0.90 0.00 0.00 0.90 cu Legea 247/2005
93S 2.20 0.00 0.00 2.20
93T 0.40 0.00 0.00 0.40
93U 3.90 0.00 0.00 3.90
93V 4.30 0.00 0.00 4.30
93N1 2.30 0.00 0.00 2.30
93N2 1.30 0.00 0.00 1.30
93N3 0.30 0.00 0.00 0.30
93N4 0.80 0.00 0.00 0.80
93N5 0.60 0.00 0.00 0.60
93N6 0.20 0.00 0.00 0.20
94A 1.60 0.00 0.00 1.60
94B 2.77 0.00 0.00 2.77
94F 1.40 0.00 0.00 1.40
94G 3.70 0.00 0.00 3.70
94I 0.30 0.00 0.00 0.30
95H 2.77 0.00 0.00 2.77
98P1 0.10 0.00 0.00 0.10
Total 136.33 0.00 0.00 136.33
4M1 0.85 0.00 0.00 0.85
9A 2.74 0.00 0.00 2.74
9B 0.40 0.00 0.00 0.40
9M1 3.80 0.00 0.00 3.80
9M2 1.00 0.00 0.00 1.00
10 0.40 0.00 0.00 0.40
11 15.10 0.00 0.00 15.10
12A 5.90 0.00 0.00 5.90
12B 3.80 0.00 0.00 3.80 Suprafa ă retrocedată
12C 3.60 0.00 0.00 3.60 comunei Copalnic Mănăştur
12D 2.80 0.00 0.00 2.80 cu Legea 247/2005
12E 1.10 0.00 0.00 1.10
12F 3.50 0.00 0.00 3.50
12M1 2.60 0.00 0.00 2.60
13A 2.90 0.00 0.00 2.90
13B 2.20 0.00 0.00 2.20
13C 0.50 0.00 0.00 0.50
13M1 3.20 0.00 0.00 3.20
14A 0.60 0.00 0.00 0.60
17C 18.00 0.00
14B 0.80 0.00 0.00 0.80 0.00 18.00
14C 6.50 0.00 0.00 6.50 17D 11.30 0.00
14D 0.50 0.00 0.00 0.50 0.00 11.30
14M1 0.60 0.00 0.00 0.60 17E 0.70 0.00
14M2 0.60 0.00 0.00 0.60 0.00 0.70
14M3 0.27 0.00 0.00 0.27 18A 1.50 0.00
17A 3.00 0.00 0.00 3.00 0.00 1.50
17B 10.40 0.00 0.00 10.40 18B 3.60 0.00
0.00 3.60 Tabel  2.4.1.2.(continuare)
18M1 0.07 0.00 0.00 0.07
19 0.70 0.00 0.00 0.70
21A 0.80 0.00 0.00 0.80
21B 1.70 0.00 0.00 1.70
21C 2.10 0.00 0.00 2.10
21D 2.50 0.00 0.00 2.50
21E 0.90 0.00 0.00 0.90
21F 2.10 0.00 0.00 2.10
21G 1.10 0.00 0.00 1.10
21H 2.00 0.00 0.00 2.00
21I 0.50 0.00 0.00 0.50
21K 2.10 0.00 0.00 2.10
21L 1.00 0.00 0.00 1.00
27 0.38 0.00 0.00 0.38
102 0.19 0.00 0.00 0.19
116 4.20 0.00 0.00 4.20
117 0.28 0.00 0.00 0.28
119 0.50 0.00 0.00 0.50
120A 1.44 0.00 0.00 1.44 Suprafa ă retrocedată
122 0.43 0.00 0.00 0.43 comunei Copalnic Mănăştur
123 0.80 0.00 0.00 0.80 cu Legea 247/2005
127 0.20 0.00 0.00 0.20
146 7.40 0.00 0.00 7.40
148A1 1.10 0.00 0.00 1.10
150P1 0.20 0.00 0.00 0.20
Total 149.45 0.00 0.00 149.45
28A 0.570 0.00 0.00 0.57
28M2 0.200 0.00 0.00 0.20
30A 1.270 0.00 0.00 1.27
43A 3.500 0.00 0.00 3.50
43B 7.100 0.00 0.00 7.10
43C 14.200 0.00 0.00 14.20
43D 9.900 0.00 0.00 9.90
44B 15.300 0.00 0.00 15.30
44C 4.300 0.00 0.00 4.30
44F 2.500 0.00 0.00 2.50
44G 7.200 0.00 0.00 7.20
45A 4.100 0.00 0.00 4.10
45B 1.100 0.00 0.00 1.10
45C 1.100 0.00 0.00 1.10
46A 2.300 0.00 0.00 2.30
46B 4.200 0.00 0.00 4.20
46C 2.700 0.00 0.00 2.70
46E 1.500 0.00 0.00 1.50
46G 1.100 0.00 0.00 1.10

Suprafa ă retrocedată
comunei Şişeşti
cu Legea 247/2005
63 38.80 37.98 0.00 0.82
47A
82 11.500
22.00 0.00
22.28 0.00
0.28 11.50
0.00
67 50.00 49.48 0.00 0.52
48A 11.300 0.00 0.00 11.30
83
68 24.10
66.40 25.86
64.33 1.76
0.00 0.00
2.07
48B 3.300 0.00 0.00 3.30
86
72 25.40
49.80 28.81
48.86 3.41
0.00 0.00
0.94
48C 5.300 0.00 0.00 5.30 Tabel  2.4.1.2.(continuare)
88
73 26.40
26.40 27.06
26.13 0.66
0.00 0.00
0.27
48D 2.100 0.00 0.00 2.10
89
75
48E 41.50
34.70
4.600 44.39
34.63
0.00 2.89
0.00
0.00 0.00
0.07
4.60 Suprafa ă retrocedată
90
77
48F 48.91
34.80
1.100 49.81
34.40
0.00 0.90
0.00 0.00
0.40
1.10 comunei Şişeşti
91 26.00 26.79 Suprafa a din
0.79 0.00 Diferen e
79
48G 21.80
0.600 21.72
0.00 0.00 0.08
0.60 cu Legea 247/2005
procesul plus minus
92
81 u.a. 19.50
48H 19.88
0.800 Suprafa a
43.50 0.00
43.31 0.38
0.00 0.00
0.80
0.19
verbal de
95
49A
84 38.63
6.80predată 42.26
12.800 0.00
6.06
efectiv 3.63
0.00 0.00
12.80
0.74
punere în se constituie "M" urmeză a  fi cedate (SUP
96
49B
85 44.70
3.600 44.95
0.00
36.30 în teren -ha-
35.81 0.25
0.00
0.00 0.00
3.60
0.49 (ocupa ie)
Tabel  2.4.1.3.
posesie -ha- "O")
49C
97
87 4.000
0.90
38.10 0.00
0.96
35.03 0.00
0.06
0.00
Situa  ia suprafe  4.00
0.00
3.07
elor predate conform Legii 18/1991
49D
101
94 1.780
0.50
44.83 0.00
0.52
41.25 0.00
0.02
0.00 1.78
0.00
3.58
Comuna  Copalnic Mănăştur
Total
100 4M1 146.92
102 1.01
1.50 0.00
1.08
1.41 0.00 146.92
0.07
0.00 0.00
0.09
Total L247 1.60 1.60 0.00 0.00
105 5M1 432.70
103 0.40
3.56 0.26
0.00
0.53
3.26 0.00
0.000.26432.70
0.13 0.00
0.30 Determinarea analitică
Total 0.00 0.00
104
120 2.40
510.67
0.30 2.45
0.00
0.27 0.05 0.00
0.00 510.67
0.00 0.03 a suprafe elor prin G.I.S.
Predat 14M3 0.78 0.78 0.00 0.00
106
122 0.25
0.07 0.27
0.00 0.02
0.00 0.00
0.07
3
112 18M1 9.06
1.10 2.999.96
1.20 0.90
0.10 2.99 0.00
0.00 0.00 0.00
127 1.10 0.79 0.00 0.31
7
117 22 5.20
0.42 0.705.44
0.44 0.24
0.02 0.70 0.00
0.00 0.00 0.00
129 2.50 1.67 0.00 0.83
8
119 106 10.50
0.24 10.85
1.000.29 0.35
0.05 1.00 0.00
0.00 0.00 0.00
130 1.50 1.46 0.00 0.04 Determinarea analitică
18
121 120A 0.24
1.30 0.560.31
1.39 0.07
0.09 0.56 0.00
0.00 0.00 0.00
135 3.10 2.05 0.00 1.05 a suprafe elor prin G.I.S.
21 125 1.50
123 0.50 0.401.78
0.56 0.28
0.06 0.40 0.00
0.00 0.00 0.00
136 2.90 2.83 0.00 0.07
22 145A 0.40
124 0.60 0.300.46
0.64 0.06
0.04 0.30 0.00
0.00
139 2.30 2.26 0.00 0.04 0.00 0.00
23
126 12.20 12.44 0.24
0.232.49 0.00
140 146 13.00
0.50 13.23
2.490.49 0.00 0.00
0.01 0.00 0.00
24
132 0.50
0.50 0.59
1.29 0.09
0.79 0.00
0.00
141 147M1 0.80 3.690.74 0.00 3.69 0.06 0.00 0.00
26
134 17.21 17.23 0.02 0.00
144 Total 0.90 1.50 14.771.02
1.46 0.12
0.0014.770.00
0.04 0.00 0.00
28
137 22.83
2.00 24.72
2.08 1.89
0.08 0.00
0.00
147 0.38 0.00 0.00 0.38
Comuna Şişeşti
31
138 2.50
1.00 2.81
1.05 0.31
0.05 0.00
0.00
151 34 3.60 0.753.59 0.00 0.75 0.01 0.00 0.00
32
142 18.90
2.60 19.81
2.76 0.91
0.16 0.00
0.00
154 0.50 0.48 0.00 0.02
33 Total 29.17
143 1.20 0.75
30.00
1.26 0.83
0.06 0.75 0.00
0.00 0.00 0.00
158 0.60 0.48 0.00 0.12
34
149 23.65
Total L 180.50 24.13
15.520.55 0.48 0.00
0.0515.5231.59
0.00 0.00 0.00
Total
36 2153.07
36.30 2180.37
36.35 58.89
0.05 0.00
152 3.50 Situa 
3.62 ia suprafe 
0.12 elor predate conform Legii 1/2000
0.00
Total
41 2663.74
50.20 2180.37
50.42 58.89
0.22 542.26
0.00
155 0.40 0.78 0.38Comuna0.00 Copalnic Mănăştur
42
156 3A 0.20 48.30 48.90
2.140.36 0.60
0.162.14 0.00
0.00 0.00 0.00
45
157 4M1 2.00 37.50 44.36 6.86
1.123.23 0.00
3.233.12 0.00 0.00 0.00
46
159 22.80 23.09 0.29
0.988.84 0.00
5M1 1.90 8.842.88 0.00 Determinarea
0.00   analitică 0.00
47
160 21.50 22.56 1.06
0.601.00 0.00
9A 1.20 1.001.80 0.00 a suprafe elor prin G.I.S.
0.00 0.00
51
161 40.00 42.87 2.87
0.220.20 0.00
10 0.50 0.200.72 0.00 0.00 0.00
52
162 20.70
0.70 21.42
1.14 0.72
0.441.65 0.00
0.00
53 14M3 26.80 1.65
28.93 2.13 0.00 0.00
163 19 1.60 10,012.34 0.746,14 0.00
0.00
55 26.20 28.07 1.87 0.00 3.87 0.00
1 0.70 0.61 0.00 0.09
57 21J 20.60 0.30
23.60 3.00 0.30 0.00 0.00 0.00
2 10.70 10.40 0.00 0.30
58 26B 35.70 2.69
36.56 0.86 2.69 0.00 0.00 0.00
4 1.22 1.13 0.00 0.09
60 105M1 44.00 0.54
45.05 1.05 0.54 0.00 0.00 0.00
9 2.86 2.80 0.00 0.06
61
25 106 28.30
2.70 1.65
28.75
2.68 0.45
0.00 1.65 0.00
0.02 0.00 0.00
62
27 115M1 44.50
2.12 45.54
2.802.06 1.04
0.00 2.80 0.00
0.06 0.00 0.00
64
29 119 23.30
15.00 24.71
1.46
14.69 1.41
0.00 1.46 0.00
0.31 0.00 0.00
65
30 125 28.30 6.99 29.58
0.506.53 1.28
0.000.50 0.00
0.46 0.00 Determinarea
0.00  analitică
66
37 127 35.80
22.40 36.10
1.60
21.63 0.30
0.00 1.60 0.00
0.77 0.00 0.00
a suprafe elor prin G.I.S.
69
40 128 43.80 14.10 44.30
0.90
14.03 0.50
0.000.90 0.00
0.07 0.00 0.00
70
44 130 38.90 31.30 39.37
28.49 0.47
0.004.20 0.00
2.81
4.20 0.00 0.00
71
49 131 58.70 6.32 59.11 0.41
0.000.90 0.00
0.905.83 0.49 0.00 0.00
74
50 145B 34.7069.10 35.42
65.09 0.72
0.001.40 0.00
4.01
1.40 0.00 0.00
76
54 146 28.90 44.50 29.22
40.02 0.32
0.005.71 0.00
4.48
5.71 0.00 0.00
78
56 38.10
11.30 39.33
10.78 1.23
0.00 0.00
0.52
80
59 37.10
7.50 37.65
7.16 0.55
0.00 0.00
0.34

În tabelul 2.4.1.3. este prezentată situa  ia suprafe  elor care au făcut obiectul aplicării legilor


fondului funciar din U.
Suprafa a din
Suprafa a din Diferen e
Diferen e
Suprafa a din
procesulprocesul plus plus
Diferen e
minus minus P. III Cavnic, situa  ie c
u.a. u.a. Suprafa a procesul
Suprafa a verbal de verbal de plus minus
u.a. Suprafa a
predat ă predat verbal de
efectivă efectiv
punere în se constituie "M" urmeză urmez
punere în se constituie "M" a  fi cedate
ă a  fi  (SUP
cedate (SUP omparativă a suprafe  el
predat efectiv
ă  în teren -ha-
în teren -ha- punere în
posesie -ha-
posesie -ha- se constituie "M"
(ocupa ie)
(ocupa ie)
urmez a fi
ă   "O")  Tabel 
cedate  
"O") 2.4.1.3.(continuare)
(SUP
în teren -ha- posesie -ha- (ocupa ie) "O") or predate efectiv in te
17D
93T 46B 11.30 0.40 4.200 11.30
0.40 4.200 0.00 0.00 0.00 Tabel 0.00 2.4.1.3.(continuare)
147M1 2.83 2.83 0.00 0.00 ren cu
93U
17E 46C 3.90 2.700
0.70 3.90 2.700
0.70 0.00 0.00 0.00 0.00
153 0.40 0.40 0.00 0.00
93V
18A 46E 4.30 1.500
1.50 4.30 1.500
1.50 0.00 0.00 0.00 0.00 suprafe  ele ce se regăses
Total
18B 46G 54.95
93N1 2.30 1.100
3.60 51,08
2.30 1.100
3.60 3.87 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00
93N2 47A
18M1 1.30 11.500
0.07 Comuna Şişeşti
1.30 11.500
0.07 c în procesele verbale, re
0.00 0.00 0.00 0.00
30A
93N3
19 48A 5.94
0.30 11.300
0.70 5.94
0.30 11.300
0.70 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 spectiv în titlurile de pro
33A
93N4
21A 48B 5.43
0.80 3.300 5.43
0.80 3.300 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00
Total
21B 48C 11.37
93N5 0.60 5.300
1.70 11.37
0.60 5.300
1.70 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 prietate.
Total L 1
21C 48D 66.32
93N6 0.20 2.100
2.10 62,45
0.20 2.100
2.10 3.87
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
21D
94A 48E 1.60 Situa 
2.50 4.600ia suprafe 
1.60elor predate conform Legii 247/2005
2.50 4.600 0.00 0.00 0.00 0.00
94B
21E 48F 2.77 1.100
0.90 Oraşul Cavnic 0.00 0.00
2.77 1.100
0.90 0.00 0.00
84B
94F 48G 32.90
21F 1.40 0.600
2.10 32.90
1.40 0.600
2.10 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
84C
94G 48H
21G 0.90
3.70 0.800
1.10 0.90
3.70 0.800
1.10 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
90G
21H
94I 49A 2.09 12.800
0.30
2.00 2.09 12.800
0.30
2.00 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
91C
95H
21I 49B 8.40
2.77 3.600
0.50 8.40
2.77 3.600
0.50 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
91D 49C
98P1
21K 1.30 4.000
0.10
2.10 1.30 4.000
0.10
2.10 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
91E
21L 49D 136.33
Total 5.50
1.00 1.780 5.50
1.00 1.780
136.33 0.00
0.00
0.00 0.00 0.00
0.00
0.00 0.00
91F
27 Total 0.60 146.92
0.38 0.60
0.38 0.00 0.00
Comuna  Copalnic Măn0.00
146.92 ăştur 0.00 0.00 0.00
91I
102 Total L 0.19
4M1 5.20
0.85 432.70 5.20
0.19
0.85 432.70 0.00
0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
92D
116
9A 247 8.60
4.20
2.74 8.60
4.20
2.74 0.00
0.00 0.00
0.00
92E
117 Total 4.70
0.28 4.70
0.28 0.00
0.00 3.87 0.00
0.00 0.00
9B 0.40 514.54 0.40 510,67
92F predat 1.00 1.00 0.00 0.00
119
9M1 0.50
3.80 0.50
3.80 0.00 0.00
92G
120A
9M2 1.10
1.44
1.00 1.10
1.44
1.00 0.00
0.00 0.00
0.00
92H
122
10 1.40
0.43
0.40 1.40
0.43
0.40 0.00
0.00 0.00
0.00
92I
123
11 0.90
0.80
15.10 0.90
0.80
15.10 0.00
0.00 0.00
0.00
92J
127
12A 0.60
0.20
5.90 0.60
0.20
5.90 0.00
0.00 0.00
0.00
92N1
146
12B 0.10
7.40
3.80 0.10
7.40
3.80 0.00
0.00 0.00
0.00
93A
148A1
12C 1.30
1.10
3.60 1.30
1.10
3.60 0.00
0.00 0.00
0.00
93B
150P1
12D 1.20
0.20
2.80 1.20
0.20
2.80 0.00
0.00 0.00
0.00
93C
12E
Total 0.90
1.10
149.45 0.90
1.10
149.45 0.00
0.00
0.00 0.00
0.00
0.00
93D
12F 0.50
3.50 0.50
3.50 Comuna Şişeşti 0.000.00 0.00
0.00
93E
28A
12M1 1.90
0.570
2.60 1.90
0.570
2.60 0.00
0.00 0.00
0.00
93F
13A
28M2 1.80
2.90
0.200 1.80
2.90
0.200 0.00
0.00 0.00
0.00
93G
30A
13B 1.20
1.270
2.20 1.20
1.270
2.20 0.00
0.00 0.00
0.00
93H
13C
43A 3.70
0.50
3.500 3.70
0.50
3.500 0.00
0.00 0.00
0.00
93I
13M1
43B 0.90
3.20
7.100 0.90
3.20
7.100 0.00
0.00 0.00
0.00
93J
14A
43C 1.70
14.200
0.60 1.70
14.200
0.60 0.00
0.00 0.00
0.00
93K
14B
43D 0.70
0.80
9.900 0.70
0.80
9.900 0.00
0.00 0.00
0.00
93L
14C
44B 8.40
6.50
15.300 8.40
6.50
15.300 0.00
0.00 0.00
0.00
93M
14D
44C 3.90
4.300
0.50 3.90
4.300
0.50 0.00
0.00 0.00
0.00
93N
14M1
44F 0.50
0.60
2.500 0.50
0.60
2.500 0.00
0.00 0.00
0.00
93O
14M2
44G 1.20
0.60
7.200 1.20
0.60
7.200 0.00
0.00 0.00
0.00
93P
14M3
45A 1.40
4.100
0.27 1.40
4.100
0.27 0.00
0.00 0.00
0.00
93R
17A
45B 0.90
3.00
1.100 0.90
3.00
1.100 0.00
0.00 0.00
0.00
93S
17B
45C 2.20
10.40
1.100 2.20
10.40
1.100 0.00
0.00 0.00
0.00
46A
17C 18.00
2.300 18.00
2.300 0.00 0.00
Tabel  2.4.1.3.(continuare)

punere  în  posesie  nu  este  egală  cu  suprafa  a  efectiv  predată  în  teren,  drept  urmare  rezultă  un  litigiu  de
3,87 ha.

Prin  determinarea analitică  a  suprafe  elor  s-a  constatat că  suprafa  a  din  procesele  verbale  de
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
- U.P. III Cavnic
- Suprafa  a fondului forestier la 01.01.2004 2671,70
Acte de retrocedare neidentificate la amenajarea precedentă - - -
Titlu de 60471 29.08.1996 4M1 1.000
proprietate Mihalca Vasile 2670.70
Titlu de 43615 21.05.1999 4M1 0.280
proprietate Rad Virgil 2670.42
Titlu de 6030 08.01.1999 4M1 0.320
proprietate Vaida Gheorghe 2670.10
Titlu de 44246 14.08.1997 5M1 0.260
proprietate Corzan Dumitru 2669.84
Titlu de 60471 13.05.1996 14M3 0.780
proprietate Tarta Flore 2669.06
Titlu de 44246/78 20.07.1997 18M1 0.740
proprietate Petrehus Vasile 2668.32
Titlu de 60471/49 20.04.1996 18M1 0.970
proprietate Cotofan Ionut 2667.35
Titlu de 529/54 26.08.1993 18M1 1.280
proprietate Rotar Maria 2666.07
Titlu de 60099/79 16.11.1995 22 0.700
proprietate Farcas Ioan 2665.37
Titlu de 6070/27 11.02.1999 34 0.750
proprietate Goloman Gavril 2664.62
Titlu de 60099 16.05.1995 106 1.000
proprietate Petrule Stefan 2663.62
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Titlu de 60471/32 16.11.1995 120A 0.560
proprietate Cernestean Vasile 2663.06
Titlu de 6099/55 24.08.1995 125 0.400
proprietate Mihalca Gheorghe 2662.66
Titlu de 6090/17 30.06.1999 145A 0.300
proprietate Pop Gavril 2662.36
Titlu de 60069/89 20.04.1995 146 0.700
proprietate Cinta Vasile 2661.66
Titlu de 60471/22 24.09.1995 146 0.340
proprietate Petrehus Valeria 2661.32
Titlu de 60471/22 24.09.1995 146 0.500
proprietate Trif Ioana 2660.82
Titlu de 6071/22 24.09.1995 146 0.330
proprietate Ciocotisan Onita 2660.49
Titlu de 60069/9 27.04.199 146 0.620
proprietate 0 5 Barbut Ana, Tetisan 2659.87
Titlu de 40069/8 20.04.199 147M1 1.000
proprietate 8 5 Tamas Liviu 2658.87
Titlu de 4426/55 30.05.199 147M1 1.000
proprietate 7 Cosma Cornel 2657.87
Titlu de 60099/3 16.05.199 147M1 0.710
proprietate 7 5 Rogoz Vasile 2657.16
Titlu de 60069/9 27.04.199 147M1 0.720
proprietate 1 5 Ciocas Aurel 2656.44
Titlu de 60069/8 20.04.199 147M1 0.260
proprietate 7 5 Dradean Ioan 2656.18
Total Legea 18/1991 - - 15,52 2656,18
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Titlu de 1195 05.02.2003 3A 1.600
proprietate Parohia Copalnic 2654.58
Proces 1452 23.08.2002 4M1 0.370
verbal Micle Vasile 2654.21
Proces 1433 23.08.2002 4M1 0.300
verbal Rad Veronica 2653.91
Proces 1434 23.08.2002 4M1 0.360
verbal Petrus Ioan 2653.55
Proces 1441 23.08.2002 4M1 1.000
verbal Petrus Ileana 2652.55
Proces 1284 11.07.2002 4M1 1.200
verbal Petrus Alexandru 2651.35
Proces 5 24.06.2003 5M1 1.720
verbal Balaj Aurelia 2649.63
Proces 3656 17.07.2003 5M1 1.720
verbal Mihalca Ileana 2647.91
Proces 95 12.11.2002 5M1 3.000
verbal Parohia Berinta 2644.91
Proces 1374 23.08.2002 5M1 0.900
verbal Mihalca Ioan 2644.01
Proces 1350 22.08.2002 5M1 0.500
verbal Almasan Teodor 2643.51
Proces 9 13.07.2001 5M1 1.000
verbal Ghete Cornel 2642.51
Titlu de 2638 22.10.2002 9A 1.000
proprietate Ungur Cornel 2641.51

Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din


Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care fără scotere Semnătura
provine terenul sau Scoateri
Nr. Felul beneficiarul scoaterii Unită  ile
Intrări definitive SOLD Suprafa
crt. documentului Data definitive ori temporare din amenajistice Data
Nr. din fondul ă Termen
reprimiri
fondul forestier forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Titlu de 1680 08.04.2003 14M3 0.970
proprietate Cotofan Ionut 2640.54
Titlu de 2684 26.02.2003 14M3 0.680
proprietate Rus Cornel 2639.86
Titlu de 1688 14.06.2003 Prim ria Copalnic M n tur 19 5.400
proprietate ă     ă ăş 2634.46
Proces 955 17.07.2003 26B 2.400
verbal Parohia Copalnic Mănăştur 2632.06
Titlu de 2647 26.02.2002 26B 0.290
proprietate Chira Stefan 2631.77
Proces 63 30.10.2002 33A 1.000
verbal Bud Ioana 2630.77
Proces 1409 22.08.2002 105M1 0.540
verbal Dragomir Silviu 2630.23
Titlu de 52986 21.12.2002 106 0.650
proprietate Mihalca Doina 2629.58
Titlu de 52986 21.12.2002 106 1.000
proprietate Cont Cornelia 2628.58
Titlu de 1682 23.04.2003 115M1 1.400
proprietate Ungur Sarb Ioan 2627.18
Titlu de 1677 21.04.2003 115M1 1.400
proprietate Tamas Liviu 2625.78
Titlu de 1679 08.04.2003 119 1.200
proprietate Rat Stefan 2624.58
Proces 52 02.07.2003 128 0.900
verbal Dragos Antoaneta 2623.68
Documentul de Scopul modificări efectuate   Unită  ile Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din Defrişări Semnătura
Nr.
aprobare denumirea unită  i de la care forestier fondul forestier
Scoateri fără scotere
Felul provine terenul sau şefului de
crt. documentului amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa
Data beneficiarul scoaterii Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 95 05.08.2002 130 4.200
verbal Parohia Vad 2619.48
Proces 1450 23.08.2002 131 0.140
verbal Marc Nastasia 2619.34
Proces 678 14.09.2002 131 0.260
verbal Marc Nastasia 2619.08
Proces 674 10.09.2002 131 0.500
verbal Marc Parasca 2618.58
Proces 1599 05.09.2002 145B 0.520
verbal Les Valer 2618.06
Proces 1599 05.09.2002 145B 0.450
verbal Les Aurelia 2617.61
Proces 1599 05.09.2002 145B 0.430
verbal Les Simion 2617.18
Proces 5687 25.11.2002 146 0.660
verbal Tamas Liviu 2616.52
Titlu de 1668 15.11.2002 146 1.000
proprietate Tamas Gheorghe 2615.52
Titlu de 1667 15.11.2002 146 1.000
proprietate Grigor Liviu 2614.52
Titlu de 6237 16.10.2001 146 1.000
proprietate Ciceu Gheorghe 2613.52
Titlu de 2667 16.10.2003 146 1.720
proprietate Ciceu Gheorghe 2611.80
Titlu de 1683 08.04.2003 147M1 1.000
proprietate Cosma Dorin 2610.80
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Titlu de 2640 26.02.2003 147M1 1.000
proprietate Fane Ioan 2609.80
Proces 15 11.12.2002 147M1 0.620
verbal Cernestean Ioan 2609.18
Titlu de 52986/53 30.07.2001 147M1 0.210
proprietate Rad Onisim 2608.97
Proces 222 21.11.2002 153 0.400
verbal Pop Gavril 2608.57
Total Legea 1/2000 - - 47,61 2608,57
Total acte de retrocedarea neidentificate la amenajarea precedentă - 63,13 2608,57
Legea 1/2000 - - -
Proces 2474 19.07.2005 3A - 0.27
verbal Pop Viorica 2608.30
Proces 2469 18.07.2005 3A - 0.27
verbal Micle Ioan 2608.03
Titlu de 60069/88 22.05.2005 10 - 0.20
proprietate Tamas Liviu 2607.83
Titlu de 6236 14.01.2004 19 - 0.74
proprietate Petrehus Cornelia 2607.09
Titlu de 60099/54 21.05.2005 21J - 0.30
proprietate Dulf Viorica 2606.79
Proces 3 13.10.2004 30A - 5.94
verbal Surani Cornel 2600.85
Proces 2 13.10.2004 33A - 3.18
verbal Fat Alexa 2597.67
Proces 8 01.09.2004 33A - 1.25
verbal Pop Gheorghe şi al  ii 2596.42
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Titlu de 6236 14.11.2004 119 - 0.26
proprietate Petrehus Cornelia 2596.16
Proces 2969 22.05.2005 125 - 0.50
verbal Pasca Ioan 2595.66
Titlu de 4137 30.02.2005 127 - 1.60
proprietate Bob Maria 2594.06
Proces 2640 07.12.2000 146 - 0.33
verbal Fane Ioan, Petrehus Ioan 2595.33
Total Legea 1/2000 - - 14,84 2593,73
Legea 247/2005 - - - -
Titlu de 6765 03.06.2010 4M1 - 0.35
proprietate Faur Sabin 2593.38
Titlu de 6769 03.06.2010 4M1 - 0.50
proprietate Ciocas Ioan 2592.88
Proces 1206 18.04.2011 9A - 0.78
verbal Horja Vladimir 2592.10
Proces 4483 01.10.2009 9A - 1.72
verbal Micle Zorica 2590.38
Proces 4482 05.05.2009 9A - 0.11
verbal Mihaila Nicolae 2590.27
Proces 2166 18.04.2011 9A - 0.13
verbal Ungur Ioan 2590.14
Proces 2166 18.04.2011 9B - 0.40
verbal Ungur Ioan 2589.74
Proces 2166 18.04.2011 9M1 - 3.80
verbal Ungur Ioan 2585.94
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 2166 18.04.2011 9M2 - 1.00
verbal Ungur Ioan 2584.94
Proces 4034 27.04.2009 10 - 0.18
verbal Roman Stefan 2584.76
Proces 4033 27.04.2009 10 - 0.22
verbal Horja Vladimir 2584.54
Proces 4999 22.10.2007 11 - 15.10
verbal Parohia Carpinis 2569.44
Proces 4999 22.10.2007 12A - 5.90
verbal Parohia Carpinis 2563.54
Proces 4999 22.10.2007 12B - 3.80
verbal Parohia Carpinis 2559.74
Proces 4999 22.10.2007 12C - 3.60
verbal Parohia Carpinis 2556.14
Proces 4999 22.10.2007 12D - 2.80
verbal Parohia Carpinis 2553.34
Proces 4999 22.10.2007 12E - 1.10
verbal Parohia Carpinis 2552.24
Proces 4999 22.10.2007 12F - 3.50
verbal Parohia Carpinis 2548.74
Proces 4999 22.10.2007 12M1 - 2.60
verbal Parohia Carpinis 2546.14
Proces 4999 22.10.2007 13A - 2.90
verbal Parohia Carpinis 2543.24
Proces 4999 22.10.2007 13B - 2.20
verbal Parohia Carpinis 2541.04
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 4999 22.10.2007 13C - 0.50
verbal Parohia Carpinis 2540.54
Proces 4999 22.10.2007 13M1 - 3.20
verbal Parohia Carpinis 2537.34
Proces 4999 22.10.2007 14A - 0.60
verbal Parohia Carpinis 2536.74
Proces 4999 22.10.2007 14B - 0.80
verbal Parohia Carpinis 2535.94
Proces 4999 22.10.2007 14C - 6.50
verbal Parohia Carpinis 2529.44
Proces 4999 22.10.2007 14D - 0.50
verbal Parohia Carpinis 2528.94
Proces 2167 18.05.2009 14M1 - 0.60
verbal Fane Maria 2528.34
Proces 4480 22.09.2009 14M2 - 0.60
verbal Pop Dumitru 2527.74
Proces 4034 27.10.2009 14M3 - 0.27
verbal Roman Stefan 2527.47
Proces 4901 03.01.2011 17A - 3.00
verbal Petrehus Axente 2524.47
Proces 4999 22.10.2007 17B - 6.41
verbal Parohia Carpinis 2518.06
Proces 4901 03.01.2011 17B - 3.99
verbal Petrehus Axente 2514.07
Proces 4999 22.10.2007 17C - 16.83
verbal Parohia Carpinis 2497.24
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 4853 01.11.2006 17C - 0.43
verbal Petrehus Axente 2496.81
Proces 4852 01.11.2006 17C - 0.74
verbal Petrehus Vasile 2496.07
Proces 4999 22.10.2007 17D - 11.30
verbal Parohia Carpinis 2484.77
Proces 4999 22.10.2007 17E - 0.70
verbal Parohia Carpinis 2484.07
Proces 2232 21.06.2010 18A - 1.50
verbal Parohia Fauresti 2482.57
Proces 2232 21.06.2010 18B - 3.60
verbal Parohia Fauresti 2478.97
Proces 2201 18.06.2010 18M1 - 0.07
verbal Pop Vasile 2478.90
Proces 4999 22.10.2007 19 - 0.70
verbal Parohia Carpinis 2478.20
Proces 324 02.02.2010 21A - 0.80
verbal Comosesoratul Berinta 2477.40
Proces 324 02.02.2010 21B - 1.70
verbal Comosesoratul Berinta 2475.70
Proces 324 02.02.2010 21C - 2.10
verbal Comosesoratul Berinta 2473.60
Proces 324 02.02.2010 21D - 2.50
verbal Comosesoratul Berinta 2471.10
Proces 324 02.02.2010 21E - 0.90
verbal Comosesoratul Berinta 2470.20
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 324 02.02.2010 21F - 2.10
verbal Comosesoratul Berinta 2468.10
Proces 324 02.02.2010 21G - 0.98
verbal Comosesoratul Berinta 2467.12
Proces 325 02.02.2010 21G - 0.12
verbal Comosesoratul Berinta 2467.00
Proces 325 02.02.2010 21H - 2.00
verbal Comosesoratul Berinta 2465.00
Proces 325 02.02.2010 21I - 0.50
verbal Comosesoratul Berinta 2464.50
Proces 325 02.02.2010 21K - 2.10
verbal Comosesoratul Berinta 2462.40
Proces 325 02.02.2010 21L - 1.00
verbal Comosesoratul Berinta 2461.40
Proces 405 16.05.2009 27 - 0.38
verbal Costin Dorin 2461.02
Proces 3063 05.29.2008 28A - 0.57
verbal Pode Ileana 2460.45
Proces 3063 05.29.2008 28M2 - 0.20
verbal Pode Ileana 2460.25
Proces 1030 14.02.2012 30A - 1.27
verbal Fat Gheorghe 2458.98
Proces 1483 05.19.2010 43A - 3.50
verbal Primăria Cavnic 2455.48
Proces 1483 05.19.2010 43B - 7.10
verbal Primăria Cavnic 2448.38
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 43C - 14.20
verbal Primăria Cavnic 2434.18
Proces 1483 05.19.2010 43D - 9.90
verbal Primăria Cavnic 2424.28
Proces 1483 05.19.2010 44B - 15.30
verbal Primăria Cavnic 2408.98
Proces 1483 05.19.2010 44C - 4.30
verbal Primăria Cavnic 2404.68
Proces 1483 05.19.2010 44F - 2.50
verbal Primăria Cavnic 2402.18
Proces 1483 05.19.2010 44G - 7.20
verbal Primăria Cavnic 2394.98
Proces 1483 05.19.2010 45A - 4.10
verbal Primăria Cavnic 2390.88
Proces 1483 05.19.2010 45B - 1.10
verbal Primăria Cavnic 2389.78
Proces 1483 05.19.2010 45C - 1.10
verbal Primăria Cavnic 2388.68
Proces 1483 05.19.2010 46A - 2.30
verbal Primăria Cavnic 2386.38
Proces 1483 05.19.2010 46B - 4.20
verbal Primăria Cavnic 2382.18
Proces 1483 05.19.2010 46C - 2.70
verbal Primăria Cavnic 2379.48
Proces 1483 05.19.2010 46E - 1.50
verbal Primăria Cavnic 2377.98
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 46G - 1.10
verbal Primăria Cavnic 2376.88
Proces 1483 05.19.2010 47A - 11.50
verbal Primăria Cavnic 2365.38
Proces 1483 05.19.2010 48A - 11.30
verbal Primăria Cavnic 2354.08
Proces 1483 05.19.2010 48B - 3.30
verbal Primăria Cavnic 2350.78
Proces 1483 05.19.2010 48C - 5.30
verbal Primăria Cavnic 2345.48
Proces 1483 05.19.2010 48D - 2.10
verbal Primăria Cavnic 2343.38
Proces 1483 05.19.2010 48E - 4.60
verbal Primăria Cavnic 2338.78
Proces 1483 05.19.2010 48F - 1.10
verbal Primăria Cavnic 2337.68
Proces 1483 05.19.2010 48G - 0.60
verbal Primăria Cavnic 2337.08
Proces 1483 05.19.2010 48H - 0.80
verbal Primăria Cavnic 2336.28
Proces 1483 05.19.2010 49A - 12.80
verbal Primăria Cavnic 2323.48
Proces 1483 05.19.2010 49B - 3.60
verbal Primăria Cavnic 2319.88
Proces 1483 05.19.2010 49C - 4.00
verbal Primăria Cavnic 2315.88
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 49D - 1.78
verbal Primăria Cavnic 2314.10
Proces 1483 05.19.2010 84B - 32.90
verbal Primăria Cavnic 2281.20
Proces 1483 05.19.2010 84C - 0.90
verbal Primăria Cavnic 2280.30
Proces 1483 05.19.2010 90G - 2.09
verbal Primăria Cavnic 2278.21
Proces 1483 05.19.2010 91C - 8.40
verbal Primăria Cavnic 2269.81
Proces 1483 05.19.2010 91D - 1.30
verbal Primăria Cavnic 2268.51
Proces 1483 05.19.2010 91E - 5.50
verbal Primăria Cavnic 2263.01
Proces 1483 05.19.2010 91F - 0.60
verbal Primăria Cavnic 2262.41
Proces 1483 05.19.2010 91I - 5.20
verbal Primăria Cavnic 2257.21
Proces 1483 05.19.2010 92D - 8.60
verbal Primăria Cavnic 2248.61
Proces 1483 05.19.2010 92E - 4.70
verbal Primăria Cavnic 2243.91
Proces 1483 05.19.2010 92F - 1.00
verbal Primăria Cavnic 2242.91
Proces 1483 05.19.2010 92G - 1.10
verbal Primăria Cavnic 2241.81
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 92H - 1.40
verbal Primăria Cavnic 2240.41
Proces 1483 05.19.2010 92I - 0.90
verbal Primăria Cavnic 2239.51
Proces 1483 05.19.2010 92J - 0.60
verbal Primăria Cavnic 2238.91
Proces 1483 05.19.2010 92N1 - 0.10
verbal Primăria Cavnic 2238.81
Proces 1483 05.19.2010 93A - 1.30
verbal Primăria Cavnic 2237.51
Proces 1483 05.19.2010 93B - 1.20
verbal Primăria Cavnic 2236.31
Proces 1483 05.19.2010 93C - 0.90
verbal Primăria Cavnic 2235.41
Proces 1483 05.19.2010 93D - 0.50
verbal Primăria Cavnic 2234.91
Proces 1483 05.19.2010 93E - 1.90
verbal Primăria Cavnic 2233.01
Proces 1483 05.19.2010 93F - 1.80
verbal Primăria Cavnic 2231.21
Proces 1483 05.19.2010 93G - 1.20
verbal Primăria Cavnic 2230.01
Proces 1483 05.19.2010 93H - 3.70
verbal Primăria Cavnic 2226.31
Proces 1483 05.19.2010 93I - 0.90
verbal Primăria Cavnic 2225.41
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 93J - 1.70
verbal Primăria Cavnic 2223.71
Proces 1483 05.19.2010 93K - 0.70
verbal Primăria Cavnic 2223.01
Proces 1483 05.19.2010 93L - 8.40
verbal Primăria Cavnic 2214.61
Proces 1483 05.19.2010 93M - 3.90
verbal Primăria Cavnic 2210.71
Proces 1483 05.19.2010 93N - 0.50
verbal Primăria Cavnic 2210.21
Proces 1483 05.19.2010 93O - 1.20
verbal Primăria Cavnic 2209.01
Proces 1483 05.19.2010 93P - 1.40
verbal Primăria Cavnic 2207.61
Proces 1483 05.19.2010 93R - 0.90
verbal Primăria Cavnic 2206.71
Proces 1483 05.19.2010 93S - 2.20
verbal Primăria Cavnic 2204.51
Proces 1483 05.19.2010 93T - 0.40
verbal Primăria Cavnic 2204.11
Proces 1483 05.19.2010 93U - 3.90
verbal Primăria Cavnic 2200.21
Proces 1483 05.19.2010 93V - 4.30
verbal Primăria Cavnic 2195.91
Proces 1483 05.19.2010 93N1 - 2.30
verbal Primăria Cavnic 2193.61
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 1483 05.19.2010 93N2 - 1.30
verbal Primăria Cavnic 2192.31
Proces 1483 05.19.2010 93N3 - 0.30
verbal Primăria Cavnic 2192.01
Proces 1483 05.19.2010 93N4 - 0.80
verbal Primăria Cavnic 2191.21
Proces 1483 05.19.2010 93N5 - 0.60
verbal Primăria Cavnic 2190.61
Proces 1483 05.19.2010 93N6 - 0.20
verbal Primăria Cavnic 2190.41
Proces 1483 05.19.2010 94A - 1.60
verbal Primăria Cavnic 2188.81
Proces 1483 05.19.2010 94B - 2.77
verbal Primăria Cavnic 2186.04
Proces 1483 05.19.2010 94F - 1.40
verbal Primăria Cavnic 2184.64
Proces 1483 05.19.2010 94G - 3.70
verbal Primăria Cavnic 2180.94
Proces 1483 05.19.2010 94I - 0.30
verbal Primăria Cavnic 2180.64
Proces 1483 05.19.2010 95H - 2.77
verbal Primăria Cavnic 2177.87
Proces 1483 05.19.2010 98P1 - 0.10
verbal Primăria Cavnic 2177.77
Titlu de 20851 27.08.2010 102 - 0.19
proprietate Gliguta Maria 2177.58
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul  modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD Suprafa Data
Nr. definitive ori temporare din
din fondul ă Termen
reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Proces 4999 22.10.2007 116 - 4.20
verbal Parohia Carpinis 2173.38
Proces 4480 22.09.2009 117 - 0.28
verbal Pop Dumitru 2173.10
Proces 4999 22.10.2007 119 - 0.50
verbal Parohia Carpinis 2172.60
Proces 4999 22.10.2007 120A - 1.16
verbal Parohia Carpinis 2171.44
Proces 726 06.17.2010 120A - 0.28
verbal Les Augustin 2171.16
Titlu de 20248 31.04.2009 122 - 0.43
proprietate Pop Vasile 2170.73
Proces 516 16.02.2010 123 - 0.80
verbal Ungur Ioan 2169.93
Proces 4702 12.14.2009 127 - 0.20
verbal Bisztricki Leontina 2169.73
Proces 4999 22.10.2007 146 - 5.80
verbal Parohia Carpinis 2163.93
Proces 4034 27.04.2009 146 - 1.60
verbal Roman Vasile 2162.33
Proces 325 02.02.2010 148A1 - 1.10
verbal Comosesoratul Berinta 2161.23
Proces 325 02.02.2010 150P1 - 0.20
verbal Comosesoratul Berinta 2161.03
Total legea 247/2005 - - 432.70 2161.03
Total suprafa ă retrocedată - - 510.67 2161.03
Documentul de Modificări  în  suprafa  a  fondului Scoateri temporare din
Scopul modificări efectuate Defrişări
aprobare forestier fondul forestier
denumirea unită  i de la care Semnătura
Nr. Unită  ile Scoateri
Felul provine terenul sau
unit ă  ii de la care
crt. documentului Data beneficiarul scoaterii amenajistice Intrări definitive SOLD
Intrări Suprafa
SOLD Supraf. Data
Nr. def. din f.f.    
din fondul    ă Termen
definitive ori temporare din reprimiri
forestier
fondul forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
3, 7, 8, 18, 21, 22, 23, 24, 26, 28, 31, 32,
33, 34, 36, 41, 42, 45, 46, 47, 51, 52, 53,
55, 57, 58, 60, 61, 62, 64, 66, 69, 70, 71,
Diferen  e       datorate       schimbării       bazei 74, 76, 78, 80, 82, 83, 86, 88, 89, 90, 91,
58.89 - 2219.92
cartografice 92, 95, 96, 97, 101, 102, 103, 104, 106,
112, 117, 119, 121, 123, 124, 126, 132,
134, 137, 138, 142, 143, 149, 152, 155,
156, 157, 159, 160, 161, 162, 163
1, 2, 4, 9, 25, 27, 29, 30, 37, 40, 44, 49,
Diferen  e       datorate       schimbării       bazei 50, 54, 56, 59, 63, 67, 68, 72, 73, 75, 77,
79, 81, 84, 85, 87, 94, 100, 105, 120, - 31.59 2188.33
cartografice
122, 127, 129, 130, 135, 136, 139, 140,
141, 144, 147, 151, 154, 158
Total - 58,89 542,26 2188,33
Suprafa  a fondului forestier la 01.01.2013 - - - 2188,33

Scopul  modificării Modificări în suprafa  a fondului Scoater


Documentul de aprobare
efectuate, denumirea i temporare din fondul D Defrişări
Unită  ile forestier forestier fără Semnătura
Nr. provine terenul sau ata
amenajistice/ Scoa-teri scoatere şefului de
crt. Felul beneficiarul scoaterii
Nr. parcele din fond ocol silvic
documentului definitive sau ha                   ha mirii
Data forestier
temporare din fond
forestier

Scopul modifi sau forestier forestier


Documentul de aprobare beneficiarul scoaterii Scoa-teri
cării definitive sau
Nr. efectuate, denu temporare din fond
mirea
crt. Felul Termen repri-
Nr.
documentului provine terenul 
ha                   ha mirii scoatere şefului de forestier
ata din fond ocol silvic

forestier
2.4.3.  Utilizarea  fondului  forestier

După  cum  reiese şi  din  datele  prezentate  în  tabelul  de  mai  jos,  din  suprafa  a  totală  a
unită  ii de produc  ie, 97% este reprezentată de păduri şi terenuri destinate împăduririi sau
reîmpăduririi. Terenurile afectate gospodăririi pădurilor reprezintă 2% din suprafa  a totală iar
terenurile  neproductive  împreună  cu  terenurile  scoase  temporar  din  fondul  forestier  reprezintă  1%
din suprafa  a totală.
Tabel  2.4.3.1.
A.Păduri şi terenuri destinate împăduriri şi reîmpăduriri D
B Terenuri
Numărul şi Terenuri C scoase
Grupa A1. Păduri şi terenuri A2. Păduri şi terenuri
denumirea
func  ională destinate împăduriri destinate împăduriri sau
unită  ii de Total
I-II sau reîmpăduriri în reîmpăduriri în care este
produc ie
care este şi va fi interzisă sau nu este A1+A2
posibil recoltarea posibilă recoltarea de
masei lemnoase masă lemnoasă
U.P. III I 605,57 666,52 1272,09 - - - 1272,09
Cavnic II 847,86 - 847,86 47,80 10,47 10,11 916,24
TOTAL 1453,43 666,52 2119,95 47,80 10,47 10,11 2188,33

Din   totalul   terenurilor   destinate   împăduririi  şi   reîmpăduririi   (1272,09   ha),   60%   sunt
Nr. Simbol Categoria de folosin ă forestieră Suprafa a-ha-
crt. Totală: din care Gr. I Gr. II încadrate în grupa I func  ională iar (847,8
0 1 2 3 4 5
1. P. Fond forestier total 2188,33 1272,09 916,24 6 ha) 40% în grupa a II-a func  ională.
1.1. P.D. Terenuri acoperite cu păduri 2119,95 1272,09 847,86
1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură 0,41 - 0,41
Reparti  ia fondului forestier pe cate
Tabel  2.4.3.2.
1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de produc ie 3,33 - 3,33 gorii de folosin ă se prezintă astfel:
silvică
1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administra ie 44,06 - 44,06
forestieră
1.5. P.I. Terenuri afectate împăduririi - - -
1.6. P.N. Terenuri neproductive 10,47 - 10,47
Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi
1.7. P.T. - - -
neprimite
1.8. P.O. Ocupa  ii şi litigii 10,11 - 10,11
2.5.  Enclave
În  fondul forestier proprietate publică de stat din cadrul unită  ii de produc  ie

Anul amenajării Parcele
III Cavnic exist
2004 ă 
următoarele enclave: 2013 limitrofe
Nr. Suprafa a De  inători Folosin ă Nr. Suprafa a De  inători Folosin ă
Tab.2.5.1.
E1 0,2 Mina Cavnic construc ie E1 0,38 Mina Cavnic construc ie 74
E2 0,1 Locuitori Cavnic cimitir E2 0,13 Locuitori Cavnic cimitir 86
E3 0,1 Locuitori Cavnic fânea ă E3 0,29 Locuitori Cavnic fânea ă 88
E4 1,0 Mina Şuior steril - - - - 56
E5 6,9 Mina Şuior steril E4 5,99 Mina Şuior steril 55;56
Total 8,3 * * * 6,79 * * *

Renumerotarea actuală a enclavelor fa ă de amenajarea precedentă a survenit ca urmare a

Districtul Cantonul  silvic Parcele  componente Suprafa  a aplicării le


Nr. Dnumirea Nr. Denumire (  ha)
gilor fondu
9 Mogoşa 28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 56, 152, 667,96 Tabel  2.6.1.  
155D, 156D, 157D lui funciar.
10 Boldu 57 – 79, 158D, 159D, 160D 846,01
II Cavnic 11 Roata 80 – 92, 94 – 97, 161D, 162D, 163D 536,36
1 – 4, 18, 19, 21 – 27, 100 – 106, 117, 119 – 121,
12 Făureşti 123, 124, 126,127, 129, 130, 132 – 144, 149, 151, 117,71
154
III Dumbrăvi  a 15 Cărbunari 7 – 9, 112 20,29
TOTAL U.P. - 2188,33
2.6.  Organizarea  administrativã  (  districte,  brigăzi,  cantoane  )

Unitatea de produc  ie este arondată în cinci cantoane în cadrul a două districte. Arondarea
pe districte şi cantoane este prezentată în tabelul 2.6.1.
Această  arondare corespunde nevoilor de gospodărire a unită  ii de produc  ie propunându-se

men  inerea ei şi pe viitor.
2.7.  Ocupa  ii şi  litigii
Anul  amenajării
Nr. 2004 2013
crt. Suprafa a Suprafa a
u.a. observa ii u.a. observa ii
-ha- -ha-
1 3M 0,70 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 3B
2 4M 5,80 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 18/1991
3 5M 9,10 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 18/1991
4 9M1 3,80 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
5 9M2 1,00 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
6 12M 2,60 Suprafa  ă  predat în
ă    plus cu L
      1/2000 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
7 13M 3,20 Suprafa  ă  predat în
ă    plus cu
     L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
8 14M1 0,60 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
9 14M2 0,60 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
10 14M3 2,70 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Suprafa ă predată la legea 18/1991
11 18M 3,30 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Actual u.a. 18
12 - - - 19M 3,87 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000
13 23M1 1,20 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 23C
14 23M2 1,80 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 23D
15 23M3 0,70 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 23E
16 23M4 0,70 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 23F
17 26M 5,60 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 26E
18 28M1 0,20 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 28C
19 28M2 0,20 Teren ocupat abuziv - - Suprafa ă predată la legea 247/2005
20 30M 1,30 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Actual u.a. 30B
21 40M 1,70 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 40
22 - - - 73M 0,29 Teren ocupat abuziv (pensiune)
23 79M 0,30 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic 79M 0,30 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic
24 81M 1,70 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic - - Actual u.a. 81G
81M 0,72 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic
25 82M 5,70 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic - - Actual u.a. 82G
82M 0,43 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic
26 85M 4,40 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic 85M 4,40 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic
27 90M 0,10 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic 90M 0,10 Teren ocupat abuziv de E. M. Cavnic
28 104M 0,50 Suprafa ă predată în plus cu L 18/1991 - - Actual u.a. 104
29 105M 1,60 Suprafa ă predată în plus cu L 18/199 - - Actual u.a. 105
30 112M 0,40 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 112
31 115M 2,80 Suprafa ă predată în plus cu L 18/199 - - Suprafa ă predată la legea 1/2000
32 120M 0,30 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 120
33 126M 0,50 Suprafa ă predată în plus cu L 1/2000 - - Actual u.a. 126B
34 137M 2,00 Teren ocupat abuziv - - Actual u.a. 137
35 142M 0,90 Suprafa ă predată în plus cu L 18/199 - - Actual u.a. 142A
36 147M 6,90 Suprafa ă predată în plus cu L 18/199 - - Suprafa ă predată la legea 18/1991
Total 74,90 * * 10,11 *

La amenajarea anterioară in U.P. III Cavnic a existat o suprafa ă de 74,90 ha ocupa  ii şi
litigii, majoritatea provenind de la Exploatarea Minieră Cavnic. In prezent există o suprafa ă de
10,11  ha  ocupa  ii şi  litigii  din  care  3,87  ha  sunt  constituite  ca  urmare  a  aplicării  Legii  1/2000,  0,29
ha sunt ocupare abuzivă a unei persoane juridice, iar 5,95 ha sunt provenite de la Exploatarea
Minieră Cavnic.
Situa  ia acestor suprafe  e se prezintă în tabelul următor:

urmare  a  aplicării  Legii  1/2000,  0,29  ha  sunt  ocupare  abuzivă  a  unei  persoane  juridice,  iar  5,95  ha
sunt provenite de la Exploatarea Minieră Cavnic.

Pe viitor se recomandă de la ocol luarea măsurilor care se impun în vederea clarificării
situa iei acestor terenuri.
3.  GOSPODĂRIREA  DIN  TRECUT
3.1.  Istoricul şi  analiza  modului  de  gospodărire  a  pădurilor  din  trecut  până  la
intrarea  în  vigoare  a  amenajamentului   expirat

In  prezent există o  suprafa ă de 10,11 ha ocupa  ii şi litigii  din  care 3,87 ha sunt constituite ca


3.1.1.  Evolu   ia  proprietă  ii şi  a  modului  de  gospodărire  a  pădurilor  înainte  de  anul  1948

Până în 1948, o parte din pădurile ce alcătuesc la ora actuală unitatea de produc  ie III
Cavnic,  au  fost  păduri  de  stat  (C.A.P.S.).  Restul  au  fost  păduri  composesorale,  păduri  comunale şi
păduri ărăneşti.
Pentru pădurile de stat au fost întocmite amenajamente sumare cu reguli de tăiere bine
stabilite,  dar  care  nu  au  fost  respectate  decât  par  ial.  S-au  făcut  în  general  tăieri  pe  suprafe  e  întinse,
regenerarea  naturală  lăsându-se  la  voia  întâmplării.  Faptul  că  nu  s-a  intervenit  la  timp  cu  tăieri  de
îngrijire, parte din planta  iile executate au fost copleşite de speciile provizorii.
În  anul  1948,  toate  pădurile  au  intrat  în  proprietatea  statului,  iar  prin  H.C.M.  2315/1954,  o
parte din acestea au fost  date spre folosin ă comunelor.

3.1.2.  Modul  de  gospodărire  al  pădurilor  după  1948  până  la  intrarea  în  vigoare  a
amenajamentului  expirat

După  na  ionalizare,  primul  amenajament  s-a  întocmit  în  anul  1954,  în  care  U.P.  III şi  U.P.
IV au constituit M.U.F.B. Cavnic.
La primele amenajamente, bazele de amenajare au fost următoarele:

− Exploatabilitatea tehnică ;
− Ciclul de 100 ani la nivelul anilor 1954 şi de 110 la celelalte amenajări;
− Regimul codru ;
3.1.2.1.  Evolu  ia  constituirii  U.P. şi  a  bazelor  de  amenajare  până  la  amenajarea
anterioar ă  (inclusiv)

Suprafa a Exploatabi-
Anul pădurilor Subunită  i de gospodărire litateaşi
cufunc iide Regi- Compo- Trata- vârsta Ciclul
amena- Supra-
protec ie mul zi ia mentul medie a (ani)
jării fa  a
- ha - % Denumirea Supra- %
fa a Tab. 3.1.2.1.1.
1954 3169,3 * * SUP ,,A”– codru 2654,5 84 codru 56FA18MO T. succesive 100 100
regulat 1GO8CA7DT T. rase
SUP ,,A”– codru 65FA19MO
T. combinate
2885,4 97 codru 9GO4CA3DT T. succesive 106 110
regulat
1968 2994,9 88,4 3 T. rase
SUP ,,H’’–
conservare 88,4 3 codru - T. de igienă - -
deosebită
SUP ,,A”– codru 57FA25MO T. combinate
2389,1 80 codru 9GO4CA2DR T. succesive 108 110
regulat 2DT1DM
1977 2991,0 892,2 30 T. rase
Anul Arborete exploatabile SUP ,,H’’–
Arborete preexploatabile Cre terea Posibi- Indice de Indice Ind,de
conservare 479,8 16 codru ş - T. de  igienă de - ştere -
cre ştere cre
amena- SUP Suprafa a Volum deosebitSuprafa a Volum indicatoare litatea
jării 3 ă 3 3 3 indicatoare recoltare curent
–ha– –ha–
miimSUP ,,A”– codru miim m /ha m /an 3 3 3    
m /ha m /an/ha m /an/ha
57FA26MO T. combinate
1954 A - - regulat,- 2420,5- 78 codru - 8GO5CA2DT
9600 - 3,6 1073,7 110
T. succesive
sortimente 1DR1PLT
19681987 A3106,2 675,3
- T. rase
22 - -
obişnuite - - 5660 - 2,0 6,1
1977 A - - SUP ,,H’’–
- - 9079 81FA13MO
7360 - 3,1 6,1
conservare 566,3 18 codru 3GO2CA1DR T. de igienă - -
1987 A 524,8 166 deosebit 506,9ă 170 9081 5429 - 2,2 6,1
1992 A 486,9 114SUP ,,A”– codru
656,1 184 7242 55FA25MO
4920 T. progresive
3,2 2,2 5,8
regulat, 2271,8 75 codru 9GO6CA1ST 103 110
T. rase
2004 A 496,9 150 sortimente339,0 108 7624 2DR2DT 5600 4,1 4,0 4,1
obişnuite
1992 3128,5 881,6 28 SUP ,,K”– 61MO30MO T. de igien
rezerva ii de 43,5 2 codru     ă - -
5ST4FA
semin e
SUP ,,M’’– 85FA12MO
conservare 699,8 23 codru 2CA1CAS T. de igienă - -
deosebită
SUP ,,A”– codru T. succesive
58FA28MO
regulat, 1865,7 74 codru 4CA4GO1ST T. progresive 107 110
sortimente 1BR1DR1DT T. rase
obişnuite
SUP ,,K”– 58MO29GO T. de igien
2004 2516,3 650,6 26 rezerva ii de 43,7 2 codru     ă - -
7ST6FA
semin e
SUP ,,M’’–
86FA11MO T. de igienă
conservare 606,9 24 codru - -
2CA1CAS
deosebită

În  evolu  ia  bazelor  de  amenajare,  de  la  prima  amenajare şi  până  la  ultima,  nu  sunt  schimbări
semnificative.
Suprafa a grupei I func ionale a crescut de la o amenajare la alta, exploatabilitatea a fost cea
tehnică, iar la SUP K, respectiv SUP M exploatabilitatea a fost cea de protec  ie. Modul de
gospodărire a fost în regim codru.
Tratamentele, func  ie de structura pe specii, au fost tăieri succesive, progresive, combinate şi
rase.
3.1.2.2.  Evolu  ia  reglementării  produc  iei

În  ceea  ce  priveşte  produc  ia  de  masă  lemnoasă,  redată  în  tabelul  de  mai  jos,  se  observă  că
posibilitatea a avut diferite valori pe parcursul perioadelor de amenajare, în func ie de structura pe

Anul Prevederi Împădu- Degajări Cură  iri Rărituri Accidentale II Produse Accidentale I Tăieri de T
P riri principale conservare
amena-
jării Realizări ha/an ha/an ha/an m /an 3
ha/an 3
m /an ha/an 3
m /an ha/an 3
m /an ha/an 3
m /an
3
ha/an m /an ha/a
R Tab. 3.1.2.3.1.
P 128,7 * 169,2 150 621,9 1900 - - 254,8 6375 - - - - *
1968 R 269,5 * 94,9 175 364,6 2850 * 63 445,2 11850 - - - - *
% 209 * 56 116 59 150 - - 175 186 - - - - *
P 296,9 921,0 123,0 138 869,0 2413 - - 354,4 9200 - - - - *
1977 R 139,9 648,3 95,0 138 430,0 1800 * 1900 325,9 8775 - - - - *
% 47 70 77 100 50 75 - - 92 95 - - - - *
P 58,6 214,0 385,0 263 101,0 400 - - 224,3 3388 - - - - *
1987 R 36,8 210,0 262,0 225 260,0 1038 230,0 300 298,0 4775 - - - - *
% 63 94 68 86 257 260 - - 133 141 - - - - *
P 146,9 83,3 448,2 6080 36,1 8330 - - 393,1 49160 - - 333,8 5050 1588
1992 R 77,0 503,0 808,0 2679 29,4 7440 29 1409 381,0 51170 1942 10255 76,0 1272 2484
%
clase
52   de   vârst
604 ă  a  arboretelor.
180 44 81 89 - - 97 104 - - 23 25 15
Tab.3.1.2.2.1.

*NOTĂ : Pentru rubricile respective nu sunt date certe.

La   nivelul   perioadei   1954–1977   nu   s–au   găsit   date   referitoare   la   volumul   arboretelor

exploatabile şi preexploatabile.

3.1.2.3.  Aplicarea  prevederilor  amenajamentelor  anterioare  celui  precedent


În ce priveşte amenajamentele anterioare celui precedent situa  ia se prezintă astfel:

Din datele prezentate în tabelele anterioare se desprind următoarele:
-  lucrări  de  împădurire  la aceste lucrări realizările au depăşit prevederile în deceniul 1968–1976
(prevederile fiind realizate în propor  ie de 209%),  în deceniul următor realizările au reprezentat doar
47%  din  prevederi  iar  în  deceniul  1987  –  1992  realizările  au  reprezentat  doar  63%  din  prevederi.  În
amenajamentul din  1992  realizările nu au  depăşit  prevederile (52%), explica  ia constând  în faptul că
ponderea regenerării naturale a fost mai mare decât a fost estimată ini  ial.
-  degajări  –  la  această  categorie  de  lucrări,  în  deceniul  1968–1976,  s–au  realizat pe  o  suprafa ă
de 94,9 ha (56% din prevederi), în deceniul următor prevederile au fost realizate în propor  ie de
77%, iar in deceniul 1987 – 1992 prevederile au fost realizate în propor ie de 68%, practic în toate
decenii men  ionate prevederile au fost realizate intr-un procent destul de mic. Acest lucru denotă
slaba preocupare a Ocolului Silvic pentru arboretele tinere. În amenajamentul din 1992 suprafa a
prevăzută a fost depăşită  (604 %).
-  cură  iri-r ărituri –  realizările  la  cură  iri în  deceniul 1968-1976  nu  au  depăşit prevederile  în
suprafa ă (56%), în volum prevederile au fost depăşite (116%), în deceniul următor (1977-1986)
realizările au fost de 77% în suprafa ă şi de 100% în volum fa ă de prevederi, iar în deceniul
următor  (1987-1992)  realizările  au  fost  de  68%  în  suprafa ă şi  de  86%  în  volum  fa ă  de prevederi  .
La rărituri realizările deceniului 1968–1976 reprezintă 59% din prevederi în suprafa ă, 150% în
volum,  în  deceniul  următor  (1977-1986),  reprezintă  50%  din  prevederi  în  suprafa ă,  75%  în  volum,
iar  în  deceniul  următor  (1987-1992)  prevederile  au  fost  depăşite  atât  în  suprafa ă  (257%)  cât  şi  în
volum  (260%).  În  amenajamentul  din  1992  la  cură  iri  realizările  în  suprafa ă  au  reprezentat  180%
din  prevederi şi 44%  din  prevederi în  volum.  Acest lucru  se  explică  prin  faptul că s-a  practicat o
periodicitate mai mare decât cea prevăzută de amenajament, lucru impus de situa  ia concretă din
teren. La rărituri prevederile au fost realizate în propor  ie de 81% în suprafa ă iar în volum au
reprezentat 89%. Acest lucru a fost impus de situa ia din teren, unele arborete fiind parcurse cu o
singură interven  ie în deceniu.
-  tăierile  de  igienă  -  prevederile  au  fost  realizate  în  deceniul  1968-1976  în  propor  ie  de  64%
în deceniul următor (1977-1986) în propor  ie de 185%, iar în deceniul următor (1987-1992) în
propor  ie de 93%, ceea ce denotă că au avut loc anumite uscări slabe în deceniul 1977–1986.
Totuşi se remarcă faptul că acest fenomen s-a diminuat în timp. În amenajamentul din 1992
realizările nu au depăşit prevederile, ele reprezentând 67 % în volum.
-  tăieri  de  produse  principale  –  la  această  categorie  de  lucrări  prevederile  au  fost  realizate  în
deceniul 1968-1976 în propor ie de 186% în volum, în deceniul 1977-1986, în propor ie de 92% în
suprafa ă, respectiv 95% în volum,  iar în deceniul 1987-1992, în propor  ie de 133% în suprafa ă,
respectiv  141%  în  volum,  datorită  în  special  construirii  de  noi  drumuri forestiere  ceea  ce  a  dus la
accesibilizarea  majorită  ii  arboretelor  exploatabile.  În  amenajamentul  din  1992  realizările  au  fost  în
procent  de  97%  în  supra
Anul Prevederi Specii
f -P-
a ă,  respectiv  104%  în  v
amenajă- Total
rii Realizări
o Foioase Răşinoase lum,  tot  la  produse  princ
-R-
P - - 128,7
i pale  fiind  precomptat şi
1968 R - - 169,5
% - - 209 volumul extras din prod
P - - 296,9
u 1977 R - - 139,9 se accidentale.
% - - 47
P - - 58,6
Situa  ia  din  ulti
1987 R - - 36,8
% - - 63
P 60,4 86,5 146,9
mul  deceniu  se  va  trata 
1992 R 31,6 45,4 77,0
% 52 52 52
mai  amănun  it  la  analiz

a  critică  a  aplicării  ulti

mului
amenajament.

3.1.2.4.  Lucrări  de  împădurire


suprafe ele pe specii pentru amenajamentele din perioada 1968 – 1987.

3.1.2.5.  Instala  ii  de  transport şi  construc  ii  forestiere

Instala iile de transport s–au înmul it în cursul perioadelor de aplicare a amenajamentelor, ceea
ce a dus la accesibilizarea treptată a U.P. şi la îmbunătă  irea gospodăririi lui. Drumurile

Anul Prevederi Împădu- Degajări Cură  iri Rărituri Accidentale II Produse Accidentale I
Tăieri de T
P riri principale conservare
amena-
jării Realizări ha/an ha/an ha/an m /an 3
ha/an m /an3
ha/an m /an3
ha/an 3
m /an ha/an 3
m /an
3
ha/an m /an ha/a
R Tab.3.2.1.
P 10,24 23,8 15,7 101 52,9 1854 - - 33,1 5600 - - 26,7 1049 936
2004 R 2,28 19,0 11,43 76 37,48 930 27,40 172 25,09 3255 48,34 418 19,43 681 196,
% 22 ările 80
Lucr de împă73durire -73 71  în 50
 sunt redate -  mai jos:
tabelul de - 76 58 - - 73 65 20
forestiere actuale au fost construite în perioada 1967-1990.
Tab.3.1.2.3.2.
Amenajamentele precedente nu au prevăzut realizarea de construc  ii silvice (sedii de

Anul Prevederi-P Specii Total


amenaj GO, CAS, DT,
Lucrăării
rile deRealiz
 împăăridurire
 -R  - sunt
FA redate
  PAM în tabelul MO CI FR
ST  de mai jos, pe specii.
ANN
TE SC
DR
P 4,57 1,16 1,87 1,67 0,24 - - 0,11 0,62 - 10,24
2004 R 0,14 0,13 - 0,65 - - - - 0,75 0,61 Tab.3.2.2.
2,28
% 3 11 - 39 - - - - 121 - 22
ca
ntoane, sedii de districte etc.).

În  ceea  ce  priveşte  această  categorie  de  lucrări,  nu  s-au  găsit  date  certe  în  ce  priveşte
3.2.  Analiza  critică  a  amenajamentului   expirat

Situa  ia realizărilor în compara  ie cu prevederile, în ultimul deceniu, se prezintă mai jos:

În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu se pot spune
următoarele,  cu  men  iunea  că  datele  prezentate  sunt  afectate  de  influen  a  suprafe  elor  retrocedate  în
baza legilor fondului funciar:
- la degajări suprafa  a realizată a fost de 80% fa ă de prevederi, fapt impus de situa  ia existentă
în teren.
- la cură  iri realizările atât în suprafa ă cât şi în volum au reprezentat 73% din prevederi.
-  la  rărituri  prevederile  nu  au  fost  realizate  din  cauza  accesibilită  ii  reduse  a  arboretelor,  dar şi
a lipsei posibilită  ilor de valorificare a masei lemnoase rezultate.
- tăierile de igienă au fost depăşite ca suprafa ă şi nerealizate ca volum recoltat datorită
faptului  că  doborâturile de vânt şi rupturile de zăpadă şi  vânt  au afectat in general  arborete  cu vârste
tinere, cu un volum mic de masă lemnoasă. Lucrări de
u.a. împădurire
Tratamentul   de
- la tăierile pra-
de produse principale prevederile au  fost  realizate în propor  ie de 76% ca suprafa ă
şi 58% ca volum recoltat. Acest lucru se explică prin faptul că au fost parcurse de mai multe ori       ia %S Supr.
Compozi ia Cons. Compozi ia %S Supr. Compozi ia Cons.
aceleaşi suprafe  e, în special
   ani- cu tăierile progresive
           de îns
     ămân  are şi punere  în lumină.     
    ani
Vârsta     Compozi-

Pe lângă lucrările de mai sus au mai fost executate şi tăieri de produse accidentale, fapt
impus de apari  ia doborâturilor de vânt. Acest fenomen a apărut izolat, neafectând suprafe  e
semnificative din cadrul unită  ii de produc  ie.
Indicele total de recoltare  pe ansamblul U.P.  (cură  iri  + rărituri + produse principale + igienă
1 - - -
+  accidentale)  a  fost  de  2,5  m3/an/ha,  mai  mic  fa ă  de  cel  planificat  (3,8  m3/an/ha) ş   
i  mai mic  decât
dezvoltare
  ă
120 10FA 0,2 7FA2MO1PAM 70 2,21
      0,31     Succesiv
indicele de creştere curentă (5,8 m3/an/ha), având loc o acumulare de masă lemnoasă de 3,3
m3/an/ha,  ceea  ce va duce, în viitor,  la posibilitatea normalizării  structurii fondului forestier pe  clase
de vârstă.
- în ceea ce priveşte  lucrările de împăduriri  prevederile
0,9  nu -au  fost -realizate,
-   datorit ă  faptului
Prog, record 1  cMO,PAM,LA
ă 40 1,34
       1LA      
regenerarea naturală s–a realizat în procent mai mare decât a fost      
preconizat.
1,14
10
6FA2MO1PAM

Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului

ab.3.2.3.
Elemente de caracterizare a arboretului şi a semin işului
Su-                
Nr.
Amenajamentul din 2004 Amenajamentul din 2013
vechi fa  a Arboret  matur Semin  iş utilizabil Arboret  matur Semin  iş utilizabil aplicat
inter-
-ha-  Vârsta-

ven ii

Specia

%S Supr.
12F 3,50 105 8GO2ST 0,7 7GO3FA 30 1,05 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 

Funciar
13A 2,90 105 8GO2ST 0,7 10FA 30 0,87 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
21J 0,30 95 9GO1FA 0,6 10FA 20 0,06 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
32C 16,70 115 10FA 0,7 10FA 30 5,01 125 10FA 0,6 10FA 10 1,73 - -
- - -
43C 14,20 135 10FA 0,6 8FA1MO1PAM  40 5,68 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
105 9FA1MO 0,7  8FA1MO1PAM 10 2,16 - -
- - -
44D 4,00 120 6FA4MO 0,3 6MO4FA 70 2,8
5 6FA2MO2PAM 0,7 - - - Prog, record.
1 - - -
45D 3,10 110 8FA2MO 0,7 8FA2MO 10
45E 2,40 105 9FA1PAM 0,6 9FA1PAM 40 0,96 115 9FA1PAM 0,4 8FA2PAM 70 1,66 Prog, însăm.

1 - - -
45F 1,20 110 10FA 0,6 10FA 40 0,48 120 10FA 0,5 8FA2PAM 70 1,08 Prog, p. lum.
1 - - -
45G 9,30 145 8FA2MO 0,4 10FA 80 7,44 120 8FA2MO 0,2  7FA2MO1PAM 70 10,91 Prog, p. lum. 1
45H 16,90 120pra- 8FA2MO 0,4 7FA2MO1PAM 80 13,52 5 7FA2MO1PAM 0,7 - - - Prog, record  1
- - -
46E 1,50 95 9FA1MO 0,6 10FA 30 0,45 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor
%S  Fondului
Supr.  
ia       
Funciar Compozi ia Cons. Compozi ia %S Supr. Compozi ia Cons.
ani-                    ani   
Vârsta            Compozi-
47B 1,90 95 7MO3FA 0,4 10FA 60
48A 11,30 100 10MO 0,4 6FA3MO 40 4,52 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 

Funciar
49A 12,80 135 9FA1MO 0,5 10FA 40 5,12 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
49B 3,60 100 9MO1FA 0,5 6FA4MO 50 1,8 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
50B 3,70 100 6MO4FA 0,7 9FA1MO 10 0,37 110 8FA2MO 0,6 6FA4MO 40 1,64 Prog, însăm
1 - - -
50C 30,30 95 7FA3MO 0,5 10FA 40 12,12 105 10FA 0,5 10FA 50 6,50 Prog, p. lum  1
- - -
115 10FA 0,8 - - - - -
- - -
50D 11,90 145 10FA 0,7 9FA1PAM 40 4,76
105 10FA 0,4  8FA1MO1PAM 70 2,16 - -
- - -
50F 8,80 145 10FA 0,7 10FA 10 0,88 115 9FA1PAM 0,2 8FA1MO1PAM 70 11,94 Prog, însăm
1 - - -
51F 0,70 105 10FA 0,4 8FA1MO 80 0,56 10 10FA 1,0 - - - Prog, record  1
- - -
52B 1,40 85 7MO3FA 0,6 10FA 20 0,28 95 6MO4FA 0,3 6MO4FA 70 1,71 Prog, p. lum  1
- - -
115 8FA2MO 0,3 7FA3MO 60 13,58 Prog, însăm 1 - -     -
Tab.3.2.3.
Elemente de caracterizare a arboretului şi a semin işului 115 6FA4MO 0,6 (continuare)
7FA3MO 40 2,53 Prog, însăm
Su-                 
115 9FA1MO 0,6 7FA3MO 40 1,18 Prog, însăm 1 - -     -
u.a. Amenajamentul din 2004 Amenajamentul din 2013 Nr. Lucrări de
Arboret  matur Semin  iş utilizabil Arboret  matur Semin  iş utilizabil
vechi fa  a  Tratamentul de împădurire
-ha-  Vârsta-
ven ii    Specia %S Supr.

52C 3,00 85 10FA 0,5 9FA1MO 80 2,4 10 10FA 0,9 - - - Prog, record  1


- - -
52D 1,30 110 9FA1PAM 0,5 10FA 50 0,65 10 9FA1MO 0,9 - - - Prog, record  1
MO 10  0,12
53B 1,10 95 9FA1MO 0,4 9FA1MO 90 0,99 10 10FA 0,9 - - - Prog, record  1
- - -
53C 1,10 95 9FA1PAM 0,3 10FA 80 0,88 10 10FA 0,9 - 1 - -    -
53D 1,60
- 135
- 10FA
Prog, record0,5 9FA1MO 80 1,28
 
1 - -    -
54B 9,30 95 6MO4FA 0,5 8FA2MO 60 5,58 10 7FA3MO 0,9 -
54H 1,30
- 90
- 7FA3MO
Prog, record 0,5 9FA1MO 90 1,17
 
54G 0,40 90 10FA 0,2 10FA 90 0,36 10 8FA2MO 0,9 - - - Prog, record  1
MO 20  0,16
62B 5,40 90 7MO3FA 0,6 5FA5MO 40 2,16 100 5FA5MO 0,3  6FA3MO1PAM 70 3,79 Prog, p. lum  1
- - -
63G 3,10 90 10FA 0,6 7FA3MO 80 2,48 100 9FA1MO 0,3  7FA2MO1PAM 70 2,37 Prog, p. lum  1
- - -
69I 1,10 120 10FA 0,3 10FA 60 0,66 10 10FA 0,9 - - - Prog, record  1
- - -
75B 2,20 120 10FA 0,4 10FA 40 0,88 5 8FA2MO 0,9 - - - Prog, record  1
MO 20  0,52

Elemente de caracterizare a arboretului şi a semin  işului
Su- N
u.a. pra- Amenajamentul din 2004 Amenajamentul din 2013 Tratamentul d
vechi fa  a Arboret matur Semin  iş utilizabil Arboret matur Semin  iş utilizabil
-ha- Vârsta- Compozi  ia Cons. Compozi  ia %S Supr. Vârsta Compozi  ia Cons. Compozi- %S Supr.
ani- ani ia Tab.3.2.3.(continuare)
95E 0,90 120 10FA 0,5 7MO3FA 20 0,18 130 10FA 0,2 7FA3MO 70 0,93 Prog, p. lum 1
Anul Suprafa  a Clasa de vârstă (%) 6FA2MO1LA
amenaj6,60 5 VI, + 0,9 Total - - - Prog, record 1
96A ării în produc 
110 ie
7FA3MO I, 0,4 II, 7FA3MOIII, 30IV, 1,98 V, 1PAMVII ,
1954 * * * * * * 100 * 8MO2FA * 0,8 *7FA3MO 20 0,07 - -
127 1968
2,90 *
115 4GO4CA2SC 0,7 * * - * - * - * 55 * *
7CA2SC1GO 0,5 * - - - - -
1977 * * * * * * * * *
130 5,70 105 6CA4GO 0,4 9GO1FA 40 2,28 115 4CA4SC1GO 0,6 - - - - -
1987 * * * * * * * * *
149 19920,50 105
2271,805GO5FA21 0,7 9 7FA3GO 17 3025 0,15 17 115 6 6FA4GO 5 0,5 1007FA3GO 60 0,33 - -
TOTAL2004300,10 *1865,7 * 20 * 23 * 11 * 10 25 * 7 * 4 * 100 * * 73,84 * *
2013 1453,43 18 25 9 12 21 13 2 100 77C 2,50 105
10FA 0,6 10FA 40 1 115 10FA 0,5 10FA 30 0,69 Prog, însăm 1 -
- -
80C 10,30 105 10FA 0,7 - - - 115 10FA 0,7 10FA 20 2,05 Prog, însăm
1 - - -
87D 1,20 115 10FA 0,4 9FA1MO 40 0,48 5 8FA2MO 0,8 - - - Prog, record  1
- - -
87E 4,40 95 10FA 0,8 9FA1MO 20 0,88 105 10FA 0,5 9FA1MO 40 1,90 Prog, însăm
1 - - -
89D 10,20 145 10FA 0,5 8FA1MO1DT 70 7,14 5 7FA2MO1DT 0,9 - - - Prog, record  1
- - -
90B 1,80 110 10FA 0,6 8FA2MO 40 0,72 5 7FA2MO1DT 0,9 - - - Prog, record  1
- - -
90E 5,80 95 8MO2FA 0,6 8MO2FA 40 2,32 85 8FA2MO 0,2 8MO2FA 70 4,61 Prog, p. lum  1
- - -
91I 5,20 85 8MO2FA 0,5 9MO1FA 70 3,64 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
93F 1,80 100 8MO2FA 0,6 8MO2FA 30 0,54 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
93I 0,90 105 10FA 0,8 5FA4MO1SB 30 0,27 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
93N 0,50 80 9FA1MO 0,5 6MO4FA 60 0,3 Suprafa ă retrocedată în baza Legilor Fondului 
Funciar
94B 34,60 105 8FA2MO 0,7 7FA3MO 40 13,84
1
-
95A 11,00 105 7FA3MO 0,7 7FA3MO 50 5,5
5 8FA2MO 0,8 - - - Prog, record  1
- - -

Anul Specii
amenajării FA MO GO CA ST DR DT PAM Total
1954 * * * * * * * * *
1968 * * * * * * * * *
1977 * * * * * * * * *
1987 * * * * * * * * *
1992 55 25 9 6 1 2 2 - 100
2004 59 29 4 4 1 2 1 - 100
2013 67 25 1 4 - 1 1 1 100

3.3.  Concluzii  privind  gospodărirea   pădurilor


3.3.1.  Evolu  ia  structurii  pădurilor
Tab.3.3.1.3.

Evolu  ia claselor de vârstă
Tab.3.3.1.1.
Deşi decalajul între clasele de vârstă se men  ine, se urmăreşte ca în viitor să se reducă
decalajul existent,

*Notă: Pentru rubricile respective nu sunt date.
Evolu ia compozi iei

*Notă: Pentru rubricile respective nu sunt date.
Modificări importante în deceniu  nu  au apărut în propor  ia speciilor. Ponderea cea mai mare
din suprafa  a fondului forestier este de  inută de fag, atât la amenajarea precedentă, cât şi la
amenajarea actuală.
Evolu  ia densită Categorii
ii arboretelor
Anul Suprafa  a în produc  ie  de consisten ă (%)
amenajării sub 0,4 0,4 – 0,6 peste 0,6 Tab.3.3.1.4.
1954 * * * *
1968 * * * * Tab.3.3.1.2.
1977 * * * *
1987 * * * *
1992 2271,8 6 18 76
2004 1865,7 3 8 89
2013 1453,43 7 13 80
Anul Suprafa  a în Clase de produc  ie (%)
amenajării produc  ie I, II, III, IV, V,
1954
*Notă: Pentru
*  
rubricile respective
*  nu sunt
*  
date. * * *
1968 * * * * * *
*Notă: Pentru rubricile respective nu sunt date.
1977 * * * * * *
1987 * * * * * *
1992 2271,8 - 16 70 10 4
2004 1865,7 - 15 76 7 2
2013 1453,43 - 11 82 6 1
Evolu  ia claselor de produc ie

Se constată că structura actuală pe clase de produc  ie este diferită fa ă de cea de la
amenajarea anterioară, crescând ponderea clasei a III – a de produc  ie şi diminuându-se clasa
a II – a de produc ie,

Se pot observa unele mici modificări şi în ceea ce priveşte densitatea arboretelor în
ultimul  deceniu.  Prin  măsuri  de  gospodărire  adecvate,  în  timp  se  va  urmări  o  ameliorare  continuă
a consisten ei arboretelor. Acum consisten a medie a arboretelor la nivel de unitate de produc ie
este 0,74 iar pentru fondul forestier aflat efectiv în produc ie este de 0,78.

4.   STUDIUL   STA   IUNII  ŞI  AL   VEGETA   IEI   FORESTIERE

4.1.  Metode şi  procedee  de  culegere şi  prelucrare  a  datelor  de  teren

Datele din amenajament  s-au cules şi prelucrat în conformitate cu  Normele  tehnice  pentru


amenajarea  pădurilor  –  edi  ia  1986 şi  a  Îndrumarului  pentru  amenajarea  pădurilor  –  1984 -
faza teren editate de Ministerul Silviculturii, respectiv I.C.A.S. Bucureşti şi cu recomandările
Conferin ei I de amenajare.
Prelucrarea  acestor  date  s-a  făcut  în  cea  mai  mare  parte  automatizat  folosind  calculatorul
electronic  din  I.C.A.S.  –  Colectivul  de  amenajare  a  pădurilor  Oradea,  după  un  program  întocmit
de Colectivul INFO - ICAS Timişoara, programul „AS” din 31.03.2009.
În vederea prelucrării automatizate a datelor culese din teren în anul 2012, a fost
necesară utilizarea unor formulare tipizate pentru a asigura cuprinderea tuturor informa  iilor şi
pentru a facilita opera ia de transpunere a lor pe suportul de informa ii utilizat de calculator.
În ce priveşte studiul arboretelor,  descrierea  parcelară a avut caracter de revizuire
aprofundată, făcându-se măsurători şi estimări directe în teren.
În  ce  priveşte  studiul  sta  iunilor acesta  s-a  făcut  în  condi  iile  prevăzute  de  instruc  iuni  cu
cartări la scară mijlocie. Datele pentru identificarea şi caracterizarea tipurilor de sta  iuni şi a
tipurilor de sol, s-au cules atât din teren prin executarea de profile principale de sol, cât şi din
buletinul rezultat în urma analizelor efectuate în laboratorul de pedologie forestieră din cadrul
ICAS- Sta  iunea Braşov.
În cadrul U.P. s-au executat un număr total de 22 profile magistrale de sol, iar din 3
profile s-au recoltat probe în vederea analizării la laboratorul de pedologie din cadrul I.C.A.S.
Braşov.  Date referitoare la modul de amplasare al  profilelor de sol, subparcelele în  care acestea s-
au executat şi nominalizarea pe profile a probelor (eşantioanelor) trimise la laboratorul de
pedologie sunt arătate în cadrul capitolului  4.3.  –  Soluri – din prezentul amenajament.
În  descrierea  parcelară şi în alte eviden  e din amenajament, tipurile de sta  iune şi de
pădure  s-au  redat  prin  indici  de  clasificare  zecimală  extraşi  din  lucrarea  Sistematica  unită  ilor  de
bază  ale  tipologiei  forestiere. Semnifica  ia acestor indici se regăsesc în tabelele 4.4.1.1. şi
4.5.1.1. De asemenea în  Descrierea  parcelară, tipurile de soluri sunt redate sub forma unor
indici, semnifica  ia (decodificarea) acestora regăsindu-se în tabelul 4.3.1.1.
Clasa de produc ie la arboretele cu vârste sub 20 de ani s-a apreciat pe teren în func ie de
starea de vegeta  ie şi poten  ialul productiv al sta  iunilor.
În  descrierea  parcelară  la  fiecare  u.a.  cu  arboret  s-a  notat  subunitatea  de  gospodărire  din
care face parte: S.U.P.- „A”, „M” şi “K”.

Pentru arboretele luate în studiu s-a redat vârsta exploatabilită  ii tehnice şi de protec  ie.


Tipurile de sol au fost identificate folosind datele privind substratul geologic, clima,
microrelieful, orizonturile de diagnostic, prezen a apei freatice, caracteristici fizico–chimice ale
solului (culoare, textură,  structură, compactitate, Ph) corelate apoi cu analizele de daborator.
Tipurile de sta iune au fost stabilite în func ie de datele fizico-geografice (pozi ie
geografică, climă, altitudine, substrat litologic, microrelief, regim hidric), date privind
caracteristicile solului, tipul de floră şi tipul de pădure natural fundamental.

Tipul  de pădure natural fundamental  a fost  stabilit  în  corela  ie cu  tipul de sta  iune dar şi în


func  ie de datele culese cu privire la arboret (specii,compozi  ie, provenien ă, productivitate,
floră).
Pentru  corelarea  datelor  de  teren şi  completarea  lor  cu  analizele  de  laborator  s-au  stabilit
tipurile definitive de  sol,  sta  iune şi  pădure pentru  elaborarea  unei  scheme  ecotipologice  coerente,
care să redea cât mai fidel realitatea.

4.1.1.  Metoda  de  lucru  în  sistem  G.I.S.  (Geografical  Informational  Sistem)

Având  în  vedere că  suprafe  ele şi hăr  ile  amenajistice  au  fost ob  inute  în sistem GIS,  cu
ajutorul calculatorului electronic şi  a unor programe adecvate,  vom prezenta în continuare metoda
de lucru  utilizată. S-au  eliminat astfel  greşelile şi erorile de planimetrare ce apar la metoda clasică
de determinare a suprafe  elor şi s-a scurtat timpul de ob  inere a hăr  ilor amenajistice. Baza de
date  GIS  astfel va  servi  la  următoarea  amenajare  pentru  determinarea  suprafe  elor şi  elaborarea
hăr  ilor  cu  o  mare acurate  e şi  rapiditate  iar  în  perioada  de  aplicare  a  amenajamentului  va  putea
servi la inerea eviden  elor la zi şi la ob  inerea rapidă a situa  iilor necesare prin metodele de
analiză GIS.

Planurile  vechi  la  scara  1:5000  utilizate  la  amenajarea  precedentă  au  fost scanate  şi  apoi
echipate prin transpunerea detaliilor amenajistice şi cu modificările rezultate în urma
măsurătorilor  topografice  au  fost  scanate  (color  indexat  cu  o  rezolu  ie  suficient  de  mare şi  dintr-o
singură  trecere)  la  scanerul  cartografic  cu  programul  WideImage,  ob  inând  baza  cartografică  în
format digital. Pentru unele planuri mai murdare sau deteriorate este necesară şi o cură  are
suplimentară a imaginilor cu ajutorul unor soft-uri adecvate pentru prelucrarea imaginilor .
După  scanare  rasterele (imaginile)  rezultate se  georeferen  iază  (adică se  trec în sistemul  de
coordonate utilizat la restituirea planurilor de bază) prin geopozi  ionarea col  urilor trapezelor,
acestea  având  coordonate  cunoscute.  Această  opera  ie  se  efectuează  cu  VP  Raster  pe  platforma
AutoCad Map şi cu un program specializat care generează coordonate de col  uri de trapez.

Datorită faptului că elementele bazei cartografice pot avea mai multe culori şi deoarece
fişierele  raster  color au  dimensiuni  foarte  mari,  fiind  dificil  de  rulat  pe  majoritatea  computerelor,
pentru  uşurarea  vectorizării  este  utilă  extragerea  straturilor  pe  culorile  corespunzătoare.  Se  ob  in
astfel  în  mod  obişnuit  fisiere  raster  de  dimensiuni  mai  mici,  diferite  pentru  stratul  de  planimetrie,
hidrografie şi  altimetrie,  care  pot  fi  utilizate şi  pentru  vectorizare  semiautomată.  Această  opera  ie
s-a efectuat cu programul VP Raster.
Dacă dispunem de computere puternice se pot folosi direct fişierele raster color, având
astfel  la  dispozi  ie  simultan  toate  detaliile  planului  de  bază  sau  chiar  se  pot  uni  toate  planurile  de
bază  în  acelaşi  proiect,  eliminând  astfel  erorile  de  neînchidere  dintre  planurile  de  bază  . Însă  în
acest caz nu avem acces la func  iile de vectorizare semiautomată.
Pentru realizarea unei baze de date GIS este necesară trecerea din format imagine în
format vectorial prin opera ia de vectorizare (digitizarea pe ecranul computerului a contururilor
elementelor  cartografice).  În  func  ie  de  soft-ul  utilizat  se  vectorizează  pe  straturi  separate  curbele
de nivel, hidrografia şi elementele de  planimetrie.  În  acest caz  s-a  folosit AutoCad  Map, care are
un  aparat  perfec  ionat şi  rapid  pentru  vectorizare.  Odată  cu  vectorizarea  se  introduc şi  codurile  ce
definesc fiecare element cartografic în parte (curbe de nivel, hidrografie şi elemente de
planimetrie)  în  func  ie  de  standardele  existente  şi  de  elementele  urmărite.  Pentru  a  avea  cît  mai
pu  ine erori de neînchidere este bine ca vectorizarea să se facă atent, utilizând func  iile de
închidere Snap. În urma vectorizării se ob  in date de tip punct (bornele amenajistice) şi de tip
linie (limite de parcelă, subparcelă, unitate de produc  ie, ocol silvic, ape, drumuri, limite
administrativ teritoriale, limite de localită  i, curbe de nivel).
După vectorizare se unifică vectorii rezulta  i de pe toate planurile de bază în acelaşi
proiect şi  se fac corec  iile de neînchidere între planurile de bază. Apoi se face o corec  ie automată
a neînchiderilor.  În final  se face defalcarea pe unită  i de produc  ie.
Pentru  uşurin  a  folosirii  şi  interogării  bazelor  de  date  spa  iale  se  realizează  exportul  spre
forma accesibilă softurilor dedicate ArcInfo şi ArcView (din format .dwg în format .shp).
Ulterior  se  transformă  datele  din  format .shp în  fişiere  de  tip  coverage  pentru  corec  iile
finale şi construirea topologiei. Aceste corec  ii finale se realizează cu ArcInfo.
Următoarea opera  ie este construirea topologiei cu ArcInfo, adică stabilirea de rela  ii
spa  iale între elementele  vectorizate.  În  urma acestei opera  ii rezultă  clase  de elemente  de tip linie
sau poligon, acestea din urmă având determinate şi suprafe  ele.
Pentru  a  realiza  o  legătură  între  poligoanele  rezultate şi  datele  amenajistice  este  necesară
introducerea  atributelor  acestora,  prin  care  li  se  atribuie  o  denumire  comună  pe  baza  căreia  se  pot
transfera informa  ii între cele două baze de date, deocamdată separate. În cazul nostru s-au
introdus numărul de parcelă şi indicativul de subparcelă cu ArcView. Pentru alte poligoane
rezultate  se  introduc  atribute  caracteristice  pentru  identificare  (Legea  nr.18/1991,  păşuni,  poieni,

enclave, lacuri, localită  i, etc.).
Acum se pot extrage suprafe ele poligoanelor pentru a fi intoduse  în programul AS prin
exportul  în  format  .dbf accesibil  unor programe  uzuale din  Microsoft  Office,  cum  este  Excel.
După prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi
recunoscute  de  ArcView.  Având  o  bază  de  date  în  format  digital  a  informa  iilor  amenajistice,  se
face  legarea  cu  baza  de  date  spa  ială  pe  seama  coloanei  comune  care  este  indicativul  de  unitate
amenajistică.
Faza următoare este realizarea hăr  ilor amenajistice în format digital. Se ob  in hăr  ile
tematice cerute (harta generală, harta arboretelor şi harta lucrărilor propuse) folosind datele
amenajistice. Aceasta se face prin realizarea unui proiect în programul ArcView în care se aduc
toate straturile de tip punct, linie şi poligon rezultate şi interogarea acestora. Folosind datele
amenajistice din tabele se face etichetarea şi colorarea conform legendelor create după STAS-
urile  în  vigoare.  Dar  pot  fi  ob  inute  multe  alte  hăr  i  tematice  în  func  ie  de  necesită  i.  Opera  ia  de
pregătire  pentru  tipărire  este  destul  de  laborioasă,  necesitând  multe  corecturi şi  aranjări  în  pagină
a elementelor grafice. Hăr  ile finale se plotează, se împart în formate şi se multiplică .
Dacă  dispunem de date cu  privire la altimetrie putem  construi şi modelul tridimensional al
terenului,  putem  face  analiza şi  vizualizarea  configura  iei  terenului,  putem  ob  ine  date  cu  privire
la  înclinare, expozi  ie,  altitudine,  putem  suprapune  hăr  ile  tematice  prin  draparea  peste  modelul
tridimensional al terenului pentru a vedea răspândirea vegeta  iei în func  ie de aceste elemente etc.

4.2.  Elemente  privind  cadrul  natural,  specifice  unită  ii  de  produc  ie

4.2.1.  Geologie

Acest teritoriu  este caracterizat din  punct de  vedere  statigrafic  printr-o  suită  sedimentară


cretacico-paleogenă de tip geosinclinal. În timpul Neogenului, magmatismul s-a manifestat în
această zonă prin ample fenomene vulcanice. Erup  iile vulcanice s-au manifestat aproape
continuu generând produse vulcanice variate. Acestea au fost grupate în mai multe faze. În
Panonian  apar  andezitele,  roca  cea  mai  răspândită  din  cadrul  unită  ii  de  produc  ie  este  andezitul
bazaltoidic. În partea inferioară a unită  ii de produc  ie apar forma  iuni de roci sedimentare din
cuaternar şi  anume:  marne,  gresii,  argile,  iar  de-a  lungul  Văii  Cavnic şi  pâraielor  mai  însemnate,
nisipuri şi pietrişuri.
Natura rocilor fiind vulcanică, deci acidă, influien  iază asupra solurilor din unitatea de
produc ie.
.

4.2.2.  Geomorfologia

Unitatea de produc  ie III Cavnic este situată pe versantul sudic şi sud-estic al Mun  ilor


Gutin şi Mogoşa, pe versantul drept al Văii Cavnic, cu o aşezare geografică ce corespunde
succesiv regiunii de dealuri şi ăn cea mai mare parte a regiunii de munte.
Conform raionării geomorfologice, teritoriul acestei unită  i este aşezat în provincia
alpino-carpatică, inutul  Carpa  ilor  Orientali,  sub  inutul  mun  ilor  vulcanici,  districtul  Oaş-Gutin-
Văratec şi în inutul Carpa  ilor Occidentali, sub  inutul mun  ilor insulari ai Someşului, districtul
Depresiunii Centrale a Silvaniei. Complexul de forme de relief pe care sunt situate pădurile
unită  ii  de  produc  ie  are  un  caracter  de  trecere  de  la  dealuri  la  mun  i  joşi şi  până  la  muntele  Gutin
şi Mogoşa care sunt mun  i vulcanici intens eroda  i de origine neogenă şi mezozoică, lipsi  i de
conuri  dar  cu  numeroase  neckuri şi  dykuri.  În  partea  inferioară  a  unită  ii  de  produc  ie  (Şurdeşti-
Copalnic)  se  identifică şi  forma  iuni  sedimentare  din  Cuaternar.  Din  catena  muntoasă  a  Gutinului
şi Mogoşei  coboară spre  Valea Cavnic culmi framântate,  adesea abrupte,  cu  numeroase denivelări
şi rupturi şi care continuă  cu o zonă deluroasă până la Copalnic.
Prin  urmare,  unitatea  geomorfologică  cea  mai  răspândită  este  versantul  cu  pante  moderată
până la abrupte, predominând cele repezi.
Prezentăm, sumar, reparti  ia suprafe  ei fondului forestier pe altitudine, înclinare şi
expozi  ie (în partea a  III-a aceste date sunt prezentate tabelar şi detaliat):

Altitudinea:

- 250 – 400 …………….... 130,77 ha ………………...6 %
- 401 – 600 ……………......52,05 ha…………….…...2 %
- 601 – 800 …………….....305,07 ha …………….....14 %
- 801 – 1000 ……………...1151,07 ha ……………….53 %
- 1001 – 1200 ……………...489,03 ha…………….…..22 %
- 1201 – 1350 …………… ...... 60,84 ha …………… ...... 3 %
Total………………........ 2188,33 ha …………. ....100 %
Altitudinea minimă este de 250 m (u.a.2B) iar cea maximă este de 1350 m (u.a.75C).

Expozi  ia:
- însorită………………....704,30 ha ………….. 32 %
- par  ial însorită………...1307,28 ha……………60 %
- umbrită………………...176,75 ha ………….....8 %
Total ………………2188,33 ha ………….100 %
Înclinarea   a   terenului:

- moderată  ( < 160 ) ………..…...... 139,88 ha …………......6 %


0 0
- repede (16  – 30  ) …………..... 1386,65 ha …………....64 %
0 0
- foarte repede (31  – 40  )………...566,49 ha………….. ..26 %
- abruptă (> 400 )……… .................... 95,31 ha………… ...... 4 %
Total  ……………………......2188,33  ha  ………......100  %

Situa  ia sintetică pe altitudini, expozi  ie şi pantă este prezentată în partea a III-a a


amenajamentului, capitolul 15.3.3.

4.2.3.  Hidrologie

Re  eaua  hidrografică  din  unitatea  de  produc  ie  este  bogată  fiind  formată  din  Valea  Cavnic
care colectează to  i afluen  ii din acest teritoriu, dintre care cei mai importan  i sunt pâraele:
Cotran  a, Iosifului, Boldu  , Babii, Şuior, Mogoşa, Jghiabului, Adeagului şi vaile: Vadului,
Berin  ei.  Debitul  acestor  cursuri  de  apă  este  relativ  constant  în  tot  cursul anului  fiind  maxim  în
perioada de primăvară.
În  U.P. se mai găsesc o serie de pâraie afluente ale văilor amintite mai sus.

Regimul hidrologic al pârâurilor din unitatea de produc ie este de tipul “I” care se
caracterizează prin ape mari primăvara, provenite din topirea zăpezilor peste care se suprapun
ploile de primăvară. Foarte frecvente sunt şi viiturile de scurtă durată din timpul verii.

Alimentarea  acestor  pârâuri  este  atât  nivală  cât şi  pluvială.  Apele  subterane  prezintă  re  ele
locale neînsemnate pentru vegeta  ia forestieră.

4.2.4.  Climatologie

Pentru caracterizarea climei din teritoriul ocolului, au fost utilizate datele de la Sta ia
meteorologică Baia Mare preluate din Atlasul Climatic, acestea având următoarele caracteristici:

4.2.4.1.  Regimul  termic

- este moderat, media anuală oscilând între + 6-8o, mai mică în păr  ile nordice;
- temperatura lunii ianuarie -3oC cu varia  ii  între -2 -5oC în aceleaşi  condi  ii de mai sus;
- temperatura lunii iulie + 18oC cu varia  ii între +19oC şi 14oC în nord;
- temperatura minimă absolută - 30,0oC;
- temperatura maximă absolută + 39,2oC.

Pe anotimpuri temperaturile sunt: primăvara +9oC, vara +18oC, toamna +9oC,


o
iarna –1,1 C.
Primul înghe 27.X ( 28.IX – 30.XI ) , iar ultimul înghe 21.IV ( 17.III – 3.VI ):
- număr de zile cu temperatura peste 0-28oC;
- număr de zile cu  temperaturi peste +5o -22oC;
- număr de zile cu peste +10o - 17oC.
Sezonul de vegeta ie fiind destul de lung speciile forestiere au condi ii bune de
dezvoltare.

4.2.4.2.  Regimul  pluviometric


Alături  de  temperatură  precipita  iile  atmosferice  constituie  factori  decisivi  care
influen  ează  dezvoltarea  vegeta  iei  forestiere.  Cantită  ile  anuale  de  precipita  ii  au  valori  cuprinse
între 950 mm – 1000 mm în zona Cavnic (media 976 mm). În sezonul rece, frecven a
fenomenelor hidrometeorologice ( cea ă, brumă, etc. ) este mai mare mai ales pe văi.
Cantită  ile  cele  mai  mari  cad  în  lunile  mai-august,  iar  cele  mai  mici  în  primele  trei  luni
ale anului.

Pe anotimpuri există următoarea repartizare a precipita  iilor:
-  iarna…………………………205  –  275  mm;
-  primăvara……………………235  –  275  mm;
-  vara………………………..…300  –  425  mm;
-  toamna………………….……245  –  295  mm.
Cantită  ile  maxime  căzute  în  24  ore………..68  mm.
Numărul  zilelor  cu  strat  de  zăpadă  ……..….69  zile.

Din  observa  iile  făcute  pe  teren,  zăpezile  mari şi umede  din  primăvară  în  special,  se  lipesc
de ramuri şi produc ruperea vârfurilor la speciile de răşinoase ( mai mult la pin ) îndeosebi pe
versan  i expuşi vânturilor din vest.
Cantită  ile  de  precipita  ii  căzute  în  această  regiune  sunt  mari  (  800  –  1000  m  ) şi  satisfac
în  bune  condi  iuni  nevoile  vegeta  iei  forestiere,  ele  neproducând  calamită  i  naturale  decât  cu  totul
excep  ional din cauza procentului mare de împădurire a teritoriului.
Umiditatea  relativă  a  aerului se  men  ine ridicată  tot timpul anului,  chiar  şi în  lunile  de
vară.
Cantită  ile  de  precipita  ii şi  perioadele  în  care  cad  favorizează  de  asemenea  dezvoltarea
vegeta iei forestiere.

4.2.4.3.  Regimul  eolian

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direc  ia vest şi nord vest. După cum s-a mai
arătat  ele  produc  pagube  numai  în  măsura  în  care  sunt  înso  ite  de  zăpezi  mari.  Dintre  acestea  pot
fi amintite: vântul care bate din vest cu maxim de intensitate în lunile iunie şi iulie, aduce
precipita  ii  cu  caracter  liniştit  şi  este  în  general  un  vânt  cald,  crivă  ul  din  est,  nord-est  intens  în
lunile noiembrie şi decembrie.

4.2.4.4.  Indicatorii  sintetici  ai  datelor  climatice

-  indicele  de  ariditate  de  Martonne  anual  – media  54;


-  umezeala  relativă  a  aerului  (media  anuală)  –  70  –  80  %;
-  evapotranspira  ia  poten  ială  anuală  –  550  –  600  mm.

Suprafa  a O.S. Baia Sprie se situează în provinciile climatice c.f.b.x. ( partea din


amonte ) şi D.f.b.x. ( partea colinară şi depresionară din aval ) după Köpen  cu:
- climă temperată ( boreală cu ierni reci şi strat de zăpadă;
- precipita ii suficiente ( 976 mm/an );
- temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22oC şi cel pu  in 4 luni depăşeşte
o
10 C.
- maxim pluviometric la începutul verii.
Specia Înfrunzirea Înflorirea Coacerea  semin  elor Periodicitatea
fructifica  iilor
FA 10-15.V 15-25.V 20-30.X 4-6 ani
GO 5-10.V 10-20.V 20-25.X 6-7 ani
MO 10-20.V 20-25.V 15-20.X 3-4 ani
ST 10-15.V 15-20.V 15.IX-15.X 6-8 ani
CA 1.VII-10.IV 5.IV-30.IV 1.X-25.X 2-3 ani

Indicele  de  ariditate  de  Martonne  ( Ia  ),  calculat  cu  formula  :

P
Ia =
T + 10
unde  P  =  suma  precipita  iilor,  iar  T  =  temperatura  medie,  este  de  54  ( anual  ).

4.2.4.5.  Date  fenologice


Influen  a climei asupra fazelor de vegeta  ie  a speciilor din cadrul ocolului este următoarea:

Func  ie de altitudine perioadele de înfrunzire, înflorire şi coacerea semin  elor variază cu


10-15  zile.  Se  men  ionează  faptul  că  în  ultimul  timp  atât  la gorun  cât  şi  la  stejar,  periodicitatea
fructifica  iilor este şi mai mare fapt pentru care producerea puie  ilor acestor specii, precum şi
regenerarea naturală  a acestor arborete este destul de dificilă.

4.3.  Soluri

În vederea cunoaşterii caracteristicilor morfologice şi fizico-chimice ale solurilor şi
pentru  corelarea  lor  cu  unitatea  de  relief şi  substratul  litologic  s-au  executat  22  profile  principale
de sol, iar din 3 s-au trimis probe pentru analiză la laboratorul de pedologie al ICAS –  Braşov (u.a
81A, 90F, 96F).
Pe  baza  descrierii profilelor  de  sol şi  a  interpretării rezultatelor  analizelor  de  laborator
efectuate s-au identificat 5 tipuri şi 7 subtipuri de sol , care sunt prezentate,  în tabelul 4.3.1.1.
4.3.1.  Eviden  a şi  răspândirea  teritorială  a  tipurilor  de  sol

Nr. Tipul de Subtipul Succesiunea Suprafa a Locul de


Clasa Codul identificare
crt. Sol de sol orizonturilor ha %
Tipurile şi subtipurile de sol existente în U.P. III Cavnic sunt: (u.a.)
Entiantrosol
Spolic 0504 - 13,59 1 *
Protisoluri total tip de sol 13,59 1 * tab.  4.3.1.1.
total clasă de sol 13,59 1 *

Luvosol
stagnic 2212 Ao-El-Btw-C 112,99 5 *
Luvisoluri total tip de sol 112,99 5 *
total clasă de sol 112,99 5 *
tipic 3101 Ao-Bv-C 87,87 4 *
Eutricambosol litic 3110 Ao-Bv-R 10,10 - *
total tip de sol 97,97 4 *
Cambisoluri tipic 3201 Ao-Bv-R 1522,65 72 81A, 90F, 96F
Districambosol litic 3206 Ao-Bv-R 359,56 17 *
total tip de sol 1882,21 89 *
total clasă de sol 1980,18 93 *

Prepodzol
tipic 4101 13,19 1 *
Spodisoluri total tip de sol 13,19 1 *
total clasă de sol 13,19 1 *
Total General 2119,95 100 *

După  cum  rezultă  din  tabelul  de  mai  sus,  se  poate  observa  că  preponderent  este  tipul  de
sol districambosol, cu subtipul tipic care ocupă 72% din suprafa ă.
Răspândirea  tipurilor  de  sol  în  cadrul  sta  iunilor  forestiere  din  teritoriul  U.P.,  este  arătată
la capitolul 4.4.1. ( tabel 4.4.1.1. ) şi 4.4.4.
Pe lângă faptul  că  în  descrierea  parcelară la fiecare u.a.  (subparcelă) este  men  ionat tipul
de  sol  prin  codul  acestuia,  la  capitolul  4.3.4.  s-a  întocmit  în  sinteză  o  listă  cu  reparti  ia  unită  ilor
amenajistice  pe  tipuri şi  subtipuri  de  sol.  Din  această  listă  se  poate  deduce  următoarea  răspândire
teritorială a tipurilor şi subtipurilor de sol în cadrul U.P.

4.3.2.  Descrierea  tipurilor şi  subtipurilor  de  sol

Entiantrosol  spolic(Protosol  antropic  incipient)– cod: 0504, fără succesiune de


orizonturi,ocupă 13,59 ha (- % ) şi este slab dezvoltat, format pe halde de steril.
Luvosol  stagnic  - cod: 2212 (denumirea veche:  Brun  luvic  pseudogleizat  ) cu profil: Ao-
El-Btw-C, ocupă 5% din suprafa  a U.P, este format pe luturi, şisturi sericitoase, pe versan  i
domoli sau platouri, este puternic acid pH = 4,3-5,2, cu valori mai mici în orizontul podzolit El,
slab humifer cu un con inut de humus de 2,2% pe grosimea de 12 cm, oligomezobazic la
mezobazic cu un grad de satura  ie în baze V = 48-58%, cu valori mai scăzute în El, mijlociu
aprovizionat în azot total (0,11 g%), luto-nisipos la suprafa ă şi luto-argilos în profunzime, de
bonitate  mijlocie  pentru gorun. Bonitatea  mijlocie  este determinată  de  volumul edafic  mijlociu,
limitat fiind de nivelul apari iei orizontului Btw greu, foarte slab permeabil, compact în perioada
de  vegeta  ie.  Pe  acest  sol  regimul  de  umiditate  este  alternant,  iar  troficitatea  este  mică.  În  aceste
condi  ii se recomandă o compozi  ie el cu 8Go2Ju (Mj) pe versan  ii însori  i şi cu 5Go5Fa sau
6Go2Fa2Fr pe versan ii umbri i.
Eutricambosol  tipic cod:  3101  (denumirea  veche:  Brun  eumezobazic  tipic) ocupă  4%
din suprafa  a U.P. acoperită cu vegeta  ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de
orizonturi:
Ao-Bv-R.
Acest sol se defineşte prin orizontul B cambic ( Bv ) având gradul de satura  ie în baze
peste 53%. Este format pe roci bogate în minerale calcice şi feromagnezice, calcare tectonice,
dolomite, conglomerate, gresii calcaroase, marne, şisturi cloritoase .
Se  întâlneşte  pe  versan  i  moderat  la  repezi  înclina  i  cu  expozi  ii  umbrite şi  semiumbrite,
cu forma  iuni de făgete de deal de productivitate mijlocie uneori superioară cu floră de mull
reprezentată prin Asperula-Asarum.
Este  puternic  acid  la  suprafa ă şi  acid  în  profuzime  cu  ph  =4,7-5,2,  foarte  humifer  cu  un
con inut de humus de 6,3% pe grosimea de 17cm, mezobazic cu un grad de satura ie în baze
V=66-68%, foarte bine aprovizionat în azot total (0,22g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate
mijlocie (în terenul studiat) pentru fag, molid şi carpen. Bonitatea mijlocie este determinată de
volumul edafic  util mijlociu  ca  urmare  a  prezen ei scheletului pe  profil în  propor ie  de  25-50%
(semischeletic).
În  aceste  condi  ii edafice  se  recomandă  promovarea  fagului,  bradului şi molidului, care  cu
rădăcina sa trasantă valorifică mai bine solul scheletic astfel : 5FA3MO2BR.

Eutricambosol  litic  (brun  eumezobazic  litic) -  cod  3110;  ocupă  sub1%  din  suprafa ă,  cu
profil  Ao-Bv-R şi  este  format  pe  versan  i  foarte  repezi  sau  repezi,  puternic  acid  la  acid(ph=4,9-
5,2); moderat humifer cu un con inut de humus de 3,2%, pe grosimea de 8 cm, mezobazic cu un
grad  de satura ie în  baze în  Bv  de  63%, bine  aprovizionat în  azot total(  0,16%),  luto-nisipos la
luto-prăfos, de bonitate inferioară pentru fag, carpen şi gorun. Bonitatea inferioară este
determinată  de  volumul  edafic  util  mic  ca  urmare  a  superficialită  ii  solului,  roca  masivă  aflându-
se între 20 – 50 cm adâncime.
Districambosol  tipic  (brun  acid  tipic)  ,  cod  3201,  ocupă  72%,  cu  profil  Ao-Bv-R,  format
pe  roci sărace  în  minerale calcice  dar  bogate  în  minerale  feromagneziene,  gresii feruginoase  ,
şisturi cloritoase, cuar  ite negre, micaşisturi ş.a. pe versan  i cu expozi  ii şi pante diverse, este
foarte puternic acid la acid cu pH=3,9-4,9, slab la foarte humifer cu un con inut de humus de 1,0-
13,3% pe grosimea de 5-15 cm, oligobazic la oligomezobazic cu un grad de satura ie în baze
V=29-31%,  scăzut  la  foarte  bine  aprovizionat  în  azot  total  (0,05-0,70g%),  luto-nisipos  la  lutos  de
bonitate superioară şi mijlocie pentru fag, molid  şi gorun.  Bonitatea  superioară  este  determinată
de volumul edafic util mare, iar bonitatea mijlocie de volumul edafic util mijlociu. Bonitatea
mijlocie cu volumul edafic mijlociu se realizează când pe profil apare scheletul solului în
propor  ie de 25-50% (semischeletic), aceasta poate fi chiar mică când pe profil scheletul
reprezintă 50-75% (scheletic). În aceste condi  ii edafice se recomandă compozi  ii diferen  iate
astfel: în FM3 -10MO cu scoruş sau 5MO5LA (10LA) pe versan  ii superiori sau pe culmi; în
FM2 -5MO3BR2FA sau 4MO4FA2BR şi în FM1+FD4 - 10FA sau 8FA2MO. Solul
districambosol tipic a fost identificat în u.a. 90F,  81A şi 96F
Districambosol  litic  (  brun  acid  litic), cu codul 3206 ocupă 17% din suprafa  a U.P.
acoperită cu vegeta  ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de orizonturi : Ao-Bv-R, cu
rocă masivă situată între 20-50 cm adâncime, format pe roci cu minerale sărace în minerale
calcice dar bogate în minerale feromagnezice, gresii feruginoase, şisturi cloritoase, cuar  ite
închise  la  culoare,  micaşisturi,  pe  versan  i  foarte  repezi,  este  foarte  puternic  acid  cu  ph=3,8-4,2,
4.3.3.  Buletin  de  analiză
slab la foarte humifer cu un con inut de humus de 2,1-5,1% pe grosimea de 5cm, oligomezobazic
tab.  4.3.3.1.
cu un grad de satura ie în baze V=31-43%, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,10-
0,26g%), luto-nisipos, de bonitate inferioară pentru fag şi inferioară mijlocie pentru molid.
Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic al solului din cauza
superficialită  ii acestuia fiind format pe versan  i repezi şi con  inutului de schelet. În condi  iile
edafice descrise mai sus se recomandă următoarele compozi  ii el: 6FA4MO SAU 5FA 5MO,
unde va trebui evita  i versan  ii expuşi vânturilor puternice.
Prepodzol  tipic(  Brun  feriiluvial  tipic), Cod  4101,  ocupă  sub  1%, cu  profil  Aou-Bs-R,
format pe roci acide, gresii silicioase, cuar  ite, micaşisturi ş.a. pe versan  i cu expozi  ii şi pante
diverse, este foarte puternic la puternic acid cu pH=4,4-4,7, foarte humifer ( humus brut ) cu un
Capaci- Grad Azot
U.a. Nivel Umidi- Humus Baze de H de tatea de satu- total Tex
Ori tate Ca schimb schimb totală ra ie în
Nr Tip şi subtip de sol pH tu-
Zon CO3 de baze
crt Arboret: compozi ie- ra
-turi % schimb
prod. % me/% Me/% me/%
cm % me/% g%
* * * * * * * * * * * * * *
u.a. 81A Ao 0 –10 1,630 3,787 13,181 - 5,064 12,251 17,315 29,246 0,676 n-l
3. Districambosol tipic Bv 10 – 90 0,596 4,291 1,007 - 6,846 14,627 21,473 31,882 0,052 n-l
8FA2BR,sămân ă,
110 ani, Ps R - - - - - - - - - - -
* * * * * * * * * * * * * *
u.a. 90F Ao 0–7 2,206 3,930 12,985 - 6,846 15,147 21,993 31,128 0,666 n-l
4. Districambosol tipic 7 – 87 2,305 4,264 1,287 - 6,252 13,514 19,766 31,631 0,066
Bv n-l
10FA,sămân ă,80 ani,
Ps R - - - - - - - - - - -

* * * * * * * * * * * * * *
Ao 0 –10 2,747 4,309 13,321 - 6,252 14,553 20,805 30,050 0,683 n-l
u.a. 96F
5. Districambosol tipic Bv 10 – 90 3,567 4,938 1,343 - 6,054 14,108 20,162 30,028 0,069 n-l
8FA2BR,sămân ă,
115 ani, Ps R - - - - - - - - - -
-

con inut de humus pe grosimea de 20cm de 5,7%, oligomezobazic, cu un grad de satura ie în baze
√=33-37%, foarte bine aprovizionat în azot total ( 0,29g%), luto-nisipos, de bonitate mijlocie
pentru fag sau superioară  pentru molid.  Bonitatea  superioară  se  realizează  pe  soluri  cu  un  volum
edafic mare, iar cea mijlocie cu volum edafic mijlociu ( dar molidul pe volum edafic mijlociu
poate  realiza  productivitate  superioară).  Pe  acest  sol  se  recomandă  următoarele  compozi  ii el:  în
F.M.3-10MO sau 6MO4LA, 6LA4MO, în F.M.2 – 6MO4BR sau 6MO2BR2FA în F.M.1+F.D.4
– 10FA.
Nr Tipuldestaiune Suprafaa Categorii de bonitate Tp şi  subtip
crt. Codul Diagnoza ha % super mijl. infer
FM1+FD4  –  Etajul  montan-premontan  de  făgete
Sta  iune nedefinită din zona montană
1 4255 pe protosoluri antropice formate pe 13,59 1 - - 13,59 0504 - entiantrosol spolic
foste halde de steril, de bonitate
inferioară (Bi).
Montan-  premontan  de făgete Pi, podzolic 3206 – districambosol litic
2 4311 15,87 1 - - 15,87
edafic mic,cu Vaccinium 4101 –  prepodzol litic
Montan-premontan  de  făgete  Pi,  brun  acid 3201 – districambosol tipic
3 4321 272,51 13 - - 272,51
edafic mic 3206 – districambosol litic
Montan-premontan de făgete Pm, brun acid 3201 – districambosol tipic
4 4322 1516,42 72 - 1516,42 -
cu mull edafic mijlociu 3206 – districambosol litic
Montan- premontan de făgete Pi, brun edafic 3110 –  eutricambosol litic
5 4410 91,44 4 - - 91,44 3201 – districambosol tipic
mic, cu Asperula-Dentaria
3206 – districambosol litic
Ha 1909,83 91 - 1516,42 393,41 -
Total  FM1+FD4 % 91 - - 72 19 -
4.4.1.  Eviden a şi  ră spândirea
FD3  –Etajul gorunete,ă 
deluros  de  teritorial   făagete   de  staă  gete
 şi  goruneto-f
  tipurilor iune
Deluros  de  făgete  Pi,  divers  podzolit  edafic
6 5231 9,26 - - - 9,26 3110 – eutricambosol litic
mic cu Vacciniun-Luzula
categorii de bonitate şi tipuri de sol.
 
Deluros    de    făgete    Pm,     podzolit     -
Tabel  4.4.1.1.
7 5233 pseudogleizat edafic mijlociu cu Carex 0,56 - - 0,56 - 2212 – luvosol stagnic
pilosa
Deluros  de  făgete  Pm,  brun  edafic  mijlociu 3101 – eutricambosol tipic
8 5242 63,59 3 - 63,59 -
cu Asperula-Asarum
Ha 73,41 3 - 64,15 9,26 -
Total FD3
% 3 - - 3 - -
FD2  –  Etajul  deluros  de  cvercete  (de  gorun,  cer,  gârni ă,  amestecuri  dintre  acestea) şi şleauri  de  deal
9 6142 Deluros    de    cvercete    Pm,    podzolit- 65,03 3 - 65,03 - 2212 – luvosol stagnic
pseudogleizat edafic mijlociu
10 6153 Deluros de cvercete cu sleauri de deal fara 20,48 1 20,48 - - 3101 – eutricambosol tipic
fag Ps, brun si cenusiu edafic mare
Deluros de cvercete cu    făgete de limita
11 6241 inferioara Pm,podzolit-pseudogleizat,  edafic 47,40 2 - 47,40 - 2212 – luvosol stagnic
mijlociu–mare cu Carex pilosa
Deluros de cvercete cu    făgete de limita
12 6253 3,80 - 3,80 - - 3101 – eutricambosol tipic
inferioara Ps, brun edafic mare
Ha 136,71 6 24,28 112,43 - -
Total  FD2
% 6 - 1 5 - -
Ha 2119,95 100 24,28 1693,00 402,67 -
TOTAL U.P. % 100 - 1 80 19 -

4.4.Tipuri  de  sta  iune

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de sta  iune identificate, suprafa  a ocupată pe

Din  datele  prezentate  în  tabelul  de  mai  sus  se  poate  observa  că  sta  iunile  cele  mai  bine
reprezentate în cadrul unită  ii de produc  ie, din punctul de vedere al bonită  ii, sunt cele de
bonitate mijlocie 80%, urmate de cele de bonitate inferioară cu 19%, în timp ce sta  iunile de
boniate  superioară  participă  numai  în  propor  ie  de  1%  .  Se  poate  spune  deci,  că  în  cadrul  unită  ii
de produc  ie există condi  ii de vegeta  ie variate de la foarte bune la mai pu  in bune.
Tipul natural de pădure Factori şi Măsuri de gospodă
Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a Tipuli  productivitatea
natural de pădure Factori şi Mdeă suri de gospod
factorii ă
Etajul şi productivitatea determ.
de factorii  ecologi
Etajul Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a ş   acestuia determ.
ecologici   Compozi  ecologi  ia  
fitoclima Indicativul de clasificare  şi descrierea
tipului de sta  iune  concisă a acestuia ecologici Compozi   ia  
fitoclima tipului de sta  iune Tipul natural de pădure limitativi,
Factori şi Tab.  Recomand Compozi i
Mriăsuri de gospodă
tic tipului de sta  iune limitativi, ă
4.4.2.1.(continuare)  
Compozi i
tic Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a riscuri Recomandăde împăd. în ter
ri factorii
Etajul şi productivitatea determ.
riscuri   împă d.
Tab.  4.4.2.1.(continuare) ecologi
 în ter
goale
acestuia ecologici Compozi   ia  
goale
fitoclima 5.2.4.2. - Deluros de făgete  Pm, brun iune
tipului de sta  edafic mijlociu cu -volum Tab.  4.4.2.1.
6.2.4.1. limitativi, Compozi i
tic  - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pm,
Asperula-Asarum edafic - men inerea
Recomandări
- men inerea
podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu-mare cu Carex pilosa riscuri tipului natural împăd. în ter
4.4.1.0. –Montan-premontan de făgete Pi, brun edafic mic, cu 411.5. Făget de limită cu -substan e tipului natural 8FA  2M
Se  găseşte  pe  versan i  moderat la  puternic  înclina i,  umbri i,  semiumbri 422.1 F get cu Carex - volum goale
Terenuri
Asperula Dentaria.
     f ă ră  stânc ă rie   aparent ă ,   pe   versan   i   u ş or   la   moderat flor ă  de ămull   (i)   nutritive fundamentalde
fundamentalde
- men inerea 8FA
8FA   2PA
2M
4.2.5.5. litologic:
substrat -  Sta  iune   nedefinit
 şisturi ă  din
 cristaline,   zona
 mica   montană  pe  protosoluri
şisturi,conglomerate.  Humus de tip421.2  Făget de deal pe edafic - volum pp- men inerea
dure
Terenuri    nestâncoase sau cu rare iviri de stânci pe versan i
înclina i cu soluri cu mull moder pseudogleizate mijlociu pilosa (m) -apa ă
ă dure şi a
tipului natural 7FA 8FA 2PA
  2PAM
FM1+
FD3 antropice formate pe foste halde de steril, de bonitate
mull forestier. Sol: brun eumezobazic tipic, textura: luto-nisipos-lutos, mijlociu consisten- ei
moderat   la puternic  ânclina  i,  cu  soluri  brune  mezo şi  eubazice  cu soluri schelete cu floră accesibil
profunde la profunde slab la semischelete cu carex pilosa mijlociu edafică consist. cât mai
fundamentalde 7FA 2MO 1
FD4 inferioar ă  (Bi).
schelet: slab schelet-semischelet, volum edafic: mijlociu-submijlociu. Flora 416.1.
de mul (m) F ă get montan cu - aciditate
mijlociu pline
pline 7FA 2MO 1
mull, pu in profunde, superficiale, scheletice, slab productive
productive
Acest tip de  pentru
sta iune
  fag s-a
 ş i   carpen.
înfiin at la actuala amenajarea i nu exist       - volum p ă dure
FD2 solului : Asperula-Asarum uneori cu Festuca, Carex. Regim de troficitate:
       
pentru fag.              ş     ă 411.7.  Făget  montan pe
Vaccinium myrtillus (i) -men inerea 5FA  3MO
6.2.5.3.
în  lucră -rile
 Deluros
 de sta  de  cvercete
  iuni  cu fă gete
 forestiere. S-au de  p ălimit
mezotrofic. Fond de substan e nutritive: mijlociu. Reac ia solului: moderat strată  inferioar
 tipurile ă  Ps,
 de pădure soluri schelete de edafic - men inerea 6FA 3MO
brun edafic mare tipului natural
tipului natural
natural fundamentale aferente acestor por iuni de terenuri
acid.  Regim de umiditate: euhidric. Bonitate:mijlocie pentru fag, carpen şiproductivitate inferioară de p dure 6FA 3MO
folosin  a. i u or la moderat 421.1 F get de deal cu   ă
fundamentalde
forestiere
Terenuri  fînainte
specii de amestec.
ără stânc  de aă riele fi  schimbat
    aparentă,ă   pe versan    ş     (i)   ă     - 8FA 2PA
flor de mull (s) p- men inerea
ă dure şi a 7FA 2PAM
înclina i, cu soluri brune eumezobazice cu mull profunde, slab ă      - men inerea
4.3.1.1.  -  Montan-premontan  de  făgete  Pi,  podzolic  edafic  mic, - substan e
- deficit de -ameliorarea
consisten- ei
tipului natural
scheletice, cu flor ă  de mull de
5.2.3.1. - Deluros de făgete Pi, divers podzolic edafic mic cu
          tipul   Asperula-Asarum,   foarte 512.1 Gorunet cu Carex consist. cât mai 7GO 2DT
cu Vaccinium. Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci, nutritive
- aciditate
ap în sezonul pline
arboretelor prin
fundamentalde
6.1.4.2. - Deluros
productive pentru fag.
   de
    cvercete   (cer,   gorun,   gârni  ă   ) Pm,   podzolit- 416.1. F ă get montan cu ă    pline 7FA  2MO 1
  Sta  iuni  situate  pe  coame şi  cumpene  înguste, pilosa (m) 7GO 1FR 1C
Vaccinium-Luzula.
coame, versan i moderat la puternic ânclina i cu soluri puternic       - aciditate
- volum introducerea
estival p-men inerea
ădure 5FA 
pseudogleizat edafic mijlociu
pe  versan  i superiori, puternic înclina  i, expozi  ii umbrite şi
acide cu moder, divers podzolite, superficiale, de productivitate
Vaccinium myrtillus (i)
424.1. F
  ă    get de dealuri activ
edafică paltinului şi 7FA 3MO 2GO
Platouri terase i versan i u or înclina i, cu soluri brune luvice cu flor acidofil (i) tipului natural
cire ului 6FA 2GO 1C
semiumbrite. Soluri brune luvice, oligobazice mijlociu 
inferioar ă  pentru  ş   fag.    ş           profunde,
    ă  ă  -apa ş
de pădure
scheletice, chiar scheletice pietroase. Volum edafic foarte mic,
pseudogleizate cu Carex - Poa, mijlociu productive pentru accesibilă
FM1+ bonitate
4.3.2.1.  –inferioar ă pentru fag.  de făgete Pi, brun acid edafic 522.1 Goruneto-f get
ă   cu -volum 7GO 2FA
FD2
cvercinee.  Montan-premontan   - men inerea
FD3
FD4 Carex pilosa (m) edafic 6GO  2FA
mic. - substan e consist. cât mai
Terenuri    nestâncoase sau cu rare iviri de stânci, pe versan i 415.1. F get montan cu - substan e pline
înclina i, expozi ii în general însorite, soluri brune luvice (   ă     nutritive
nutritive - men inerea
7FA 2MO 1
5.2.3.3. 
6.1.5.3. -
   -   Deluros
Deluros de
     de   f ă
cvercete gete cu
 
   şPm,leauri
  podzolit-pseudogleizat
de
    deal f r
  ă ă    fag Ps-m,
  edafic Luzula luzuloides (i-m) - apa - men inerea
- men inerea 7FA 2MO 1
podzolite ) scheletice, superficiale sau mijlociu profunde, cu 422.1. F get cu Carex - aciditate tipului natural 8FA 2D
mijlociu, cu Carex pilosa
brun i
 ş   cenu iu
ş   edafic   mare   ă     accesibil
activă ă tipului natural
Luzula slab productive pentru fag.
Terenuri cu  pante  uşoare,  soluri  luvice,  pseudogleizate  profunde 511.1 Gorunet normal cu fundamentalde 8GO  2PA,C
pilosa (m) - fundamentalde 7FA 3D
Terenuri cu panta moderată şi poale de versan  i soluri brune flor de mull (s) -umiditatea pădure
cu Carex pilosa ă      p ă dure 8GO 1DT
eumezobazice   tipice şi  molice  de profunde slab scheletice cu flor de 411.4. Făget  montan pe temporar
4.3.2.2.  –  Montan-premontan   făgete  Pm,   brun  acid   cu   mullă  7FA 2MO 1
mull
edafic mijlociu. soluri schelete cu floră de excesivă
7FA 2MO 1
Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci, pe versan i în mull ( m) - men inerea
general  însori  i şi  par  ial  însori  i  de  la  uşor  la  repezi  cu  înclinare - substan e
tipului natural
412.1 Făget  montan nud nutritive
pe soluri brune acide, slab la mediu podzolite, slab la fundamentalde
aciditatea 7FA 2MO 1
semischeletice, profunde, reavene, cu floră de Festuca sau chiar pe soluri brune şi brune pădure
mull, mijlociu productive pentru fag. g ă lbui   moderat 7FA 2MO 1
acide ( m)

Dacă,  analizăm  răspândirea în  suprafa ă  a  tipurilor  de  sta  iuni,  se  constată  că  cel  mai  bine
reprezentat este tipul de sta  iune – 4322 – Montan-premontan de făgete Pm, brun acid cu mull
edafic mijlociu , care participă cu un procent de 72%.
Analizând  reparti  ia  suprafe  ei pe etaje fitoclimatice  se constată că  teritoriul unită  ii de
produc  ie este răspândit pe trei etaje fitoclimatice, cea mai mare parte ( 91% ) a unită  ii de
produc  ie se află în  FM1+FD4  –  Etajul  montan-premontan  de  făgete.
Reparti  ia pe etaje fitoclimatice se poate urmări la capitolul 15 din partea a III-a a
amenajamentului în paragraful 15.3.4.
4.4.2. Descrierea  tipurilor de sta  iuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti f
actori
4.5.  Tipuri  de  pădure
4.5.1.  Eviden  a şi  răspândirea   teritorial ă  a  tipurilor  naturale  de  pădure

Nr. Tip  de Tip  de  pădure Suprafa  a Productivitatea        naturală


crt. sta  iune Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Inf.
ha ha ha
1 4255 Răspândirea
4.1.6.1.  tipurilor
Făgete   montane  de
cu
     p ă dure
Vaccinium  pe
    sta
myrtilus
  iuni
  (i)
  forestiere  ş
13,59i   productivitatea
1 -   arboretelor
-   este
13,59
2 4311 prezentatFă ăgete
4.1.6.1. în tabelul  de
  montane  mai
 cu  jos.  myrtilus (i)
 Vaccinium 15,87 1 - - 15,87
3 4321 4.1.5.1. Făgete  montane cu Luzula luzuloides (i) 272,51 13 - - 272,51
Făgete  montane pe soluri scheletice cu floră
4.1.1.4. 907,93 43 - 907,93 -
4 4322 de mull (m)
Făget  montan nud pe soluri brune şi brune –
4.1.2.1 608,49 29 - 608,49 -
gălbui moderat acide (m)
4.1.1.5 Făget de limită cu floră de  mull (i) 18,14 1 - - 18,49
5 4410 Făget  montan pe soluri scheletice cu floră de
4.1.1.7 73,30 3 - - 73,73
mull de productivitate inferioară (i)
6 5231 4.2.4.1. Făgete de deal cu floră acidofilă (i) 9,26 - - - 9,26
7 5233 4.2.2.1. Făget cu Crex pilosa (m) 0,56 - - 0,56 -
Făgete de deal pe soluri scheletice cu floră de
8 5242 4.2.1.2. 63,59 3 - 63,59 -
mull (m)
9 6142 5.1.2.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 33,08 2 - 33,08 -
5.2.2.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 31,95 1 - 31,95 -
10 6153 5.1.1.1 Gorunet   normal cu flor
    ă    de mull   (s) 20,48 1 20,48 - -
11 6241 4.2.2.1 Făgete cu Carex pilosa (m) 47,40 2 - 47,40 -
12 6253 4.2.1.1 Făgete de deal cu floră de mull (s) 3,80 - 3,80 - -
ha 2119,95 100 24,28 1693,00 402,67
TOTAL        U.P.
% 100 - 1 80 19

Din punct de vedere al productivită  ii naturale 1% sunt de productivitate superioară, 80%
sunt de productivitate mijlocie şi 19% de productivitate inferioară.
4.5.4.  Forma  ii  forestiere şi  caracterul  actual  al  tipului  de  pădure

Pădurile  în studiu  alcătuiesc  în  total  4  forma ii  forestiere.  Ponderea cea mai mare o au făgetele


pure montane (88%), urmată de făgetele pure de dealuri (6%), gorunetele pure (2%), goruneto-
făgetele (1%) iar terenurile goale reprezintă 3%.
Analizând caracterul actual al tipului de pădure redat pe forma ii forestiere, tipuri de sta iune şi tipuri de
pădure în partea a III-a a amenajamentului, la paragraful 15.3.1. şi 15.3.2., dar şi din tabelul 4.5.4.1., se constată
că 75% din păduri sunt natural fundamentale, artificiale (22%) iar un procent scăzut este ocupat de arborete
derivate (3%).
Lista  forma iunilor  forestier  în  raport  cu  caracterul  actual  al  tipului  de  pădure  este  redată  în
tabelul 4.5.4.1.
tab.  4.5.4.1.
Caracterul actual al tipului de pădure
Artificial
de productivitate                   Total de prod. de prod. Total
Forma ia
Inf.
mijl  

Terenuri
Nedefinit

goale
Total
Parial

forestieră Subpr Sup+


Sup. Mijl. Inf.     Sup.   Mijl.   Inf.  
ha                                               %
01 -      -     -     -     -     -      -     -     -    -    -      -    68,38  63,38 3
-      -     -     -     -     -      -     -     -    -    -      -     100    100     
41 - 1034,78 333,72    81,30 - - - - 436,72 15,76    7,55 1909,83 - 1909,83
88
montane - 55 17 4 - - - - 23 1 - 100 - 100

42 3,49 42,20 9,26 37,46  17,43 - 4,76 4,09 1,13 4,79 - 124,61 - 124,61
6
de dealuri 3 34 7 30 14 - 4 3 1 4 - 100 - 100

51 20,48 8,74 - - - - 17,23 6,67 - 0,44 - 53,56 - 53,56 2


Gorunete pure 39 16 - - - - 32 12 - 1 - 100 - 100

52 -            0,93     -      6,34   4,85     -        11,51    8,32      -       -       -       31,95     -     31,95


1
Goruneto-făgete -         3        -       20      15            -            36      26       -       -       -      100            -         100

ha   23,97  1086,65 342,98 125,10 22,28    -    33,50  19,08 437,85 20,99 7,55  2119,95  68,38  2188,33 100
%     1     51    16    6     1     -      2     1    21    1    -      97     3     100    
TOTAL
ha         1453,60        125,10  22,28        52,58          458,84    7,55  2119,95  68,38  2188,33 100
%           69            6     1            2             22       -      97     3     100    
4.6. Structura fondului de produc  ie şi protec  ie

obişnuite Reparti  ia suprafe  elor pe grupe de specii, clase de vârstă şi de produc  ie din U.P. III


Cavnic se prezintă astfel:

tab.  4.6.1
Grupa Suprf Clase de vârstă Clase de produc  ie
SUP de
ha      I      II     III    IV     V     VI    VII     I      II     III     IV     V
specii
Querc.    11,96       -         0,13          0,08     2,06    0,26          9,43       -         -        2,79      8,20          0,72      0,25

”A” DR          383,25   63,73   173,24     27,67    53,19   39,53        23,20   2,69       -       142,28    239,73    1,24          -

Codru FA     964,81  175,05  160,75     92,74  107,08  254,88      146,35  27,96     -            13,23   889,58     58,18        3,82


regulat- DT       92,19     17,88     29,72      9,88   12,85   14,72      6,60        0,54       -             -       57,25    20,11     14,83
sortimente
DM       1,22      0,58      0,64        -        -         -         -        -         -             -      1,18          0,04         -
deosebităTotal     1453,43  257,24  364,48   130,37 175,18  309,39      185,58  31,19     -       158,30  1195,94   80,29     18,90

Querc.    16,29       -         -             -        -         -       16,29        -         -            16,29       -             -         -

”K” DR       26,06       -         -             -        -       5,83      20,23        -         -            26,06       -             -         -
Rezerva ii FA            2,50            -         -            -        -       2,50        -        -         -            -      2,50        -         -
de semin e
Total      44,85       -         -            -        -       8,33      36,52        -         -            42,35    2,50        -         -

Querc.      0,28            -         -        0,28     -         -         -        -         -            -         -            -          0,28
„M”
DR       66,08        7,01        22,76      2,08     8,84     22,13      3,26               -            18,85     38,46      8,77          -
Păduri
FA     535,06   15,35     12,90        17,99    51,32    104,94   89,51  243,05      -            -     144,04  301,23     89,79
supuse
regimului DT       19,97        6,79      3,67          3,96     5,12    0,43        -        -         -            -      3,47          8,51      7,99
F gete pure
de ă
consrvare DM        0,28            -         -        0,28     -         -         -        -         -             -         -             -         0,28
Total    621,67   29,15     39,33        24,59    65,28    127,50   92,77  243,05      -            18,85   185,97  318,51     98,34
FăgeteQuerc.
 pure     28,53       -         0,13          0,36     2,06    0,26      25,72        -         -            19,08    8,20          0,72      0,53
DR          475,39   70,74   196,00     29,75    62,03   67,49        46,69   2,69       -       187,19    278,19     10,01       -
TOTAL FA      1502,37  190,40  173,65   110,73 158,40  362,32      235,86    271,01      -            13,23    1036,12    359,41     93,61
U.P. DT          112,16   24,67     33,39        13,84    17,97   15,15      6,60        0,54       -             -       60,72    28,62     22,82
DM 1,50 0,58 0,64 0,28 - - - - - - 1,18 0,04 0,28
Total 2119,95  286,39  403,81 154,96 240,46  445,22 314,87    274,24 - 219,50  1384,41    398,80 117,24

Structura fondului forestier total din punct de vedere al compozi iei, clase de produc ie,
consisten ă, vârstă medie, creşteri curente, şi volum (total şi pe ha) se prezintă astfel:
Total
Specificări Specii
U.P.
FA MO CA GO ME PAM LA DR DT DM
Compozi ia % 70 21 4 1 1 1 - 1 1 - 100
Clasa de produc ie III4 II6 III8 II4 III5 III0 III0 III1 III2 III4 III2
Consisten a 0,72 0,81 0,72 0,70 0,80 0,64 0,92 0,85 0,73 0,82 0,74
Vârsta medie 81 55 54 106 21 64 20 37 51 30 73
Creşt. crt.  mc/an/ha 4,8 9,6 5,1 3,1 4,7 0,8 7,8 7,8 5,1 3,3 5,8
Volum           mediu
222 333 113 340 60 152 98 204 156 86 241
mc/ha
Volum total mc 333358 150957 8530 8580 805 1689 604 3347 2391 129 510390
propor  ia speciilor este aproape corespunzătoare fa ă de tipurile natural fundamentale de
tab.  4.6.2.
pădure;

Nr. Caracterul actual al tipului de pădure u.a. Suprafa  a %


crt. ha
28A, 30C, 33A, 33B, 33F, 36A, 37A, 37C,
50A, 50E, 51D, 51E, 61B, 64A, 65A, 66A,
66B, 66C, 68A, 68B, 68D, 68E, 68F, 68L,
1. Natural fundamental de productivitate 69B, 69D, 72C, 73C, 73D, 74D, 75C, 76C, 342,98 63
inferioară
77C, 78C, 79A, 79E, 79G, 79H, 80A, 80B,
80E, 82A, 82F, 85B, 86A, 86B, 86C, 87D,
87E, 88A, 88E, 88F, 88G, 90A
2B, 24, 28B, 31, 32A, 32C, 34, 65C, 66D,
2. Natural fundamental subproductiv 66E, 67A, 69C, 69H, 89B, 90C, 90H, 91A,
Indicatorii  din  tabelul  de  mai 125,10 23
  sus  (4.6.2.)  se  referă  la  fondul  forestier  total  şi  reflectă
133, 142B, 152
următoarele:
1, 2A, 21A, 21B, 25, 26A, 26B, 26C, 26D,
3. Total derivat de productivitate mijlocie 33,50 6
26E, 105, 112, 137
27, 100, 101, 102, 103, 104, 106, 127A, 127B,
4. Total derivat de productivitate  inferioară 19,08 4
129, 130, 132, 138, 140, 142A, 144, 154
23C, 23D, 55C, 56B, 82B, 87C, 117, 139B,
5. Artificial de productivitate inferioară 20,99 4
141
Total * 541,65 100

clasele de produc  ie I, II şi III, arată că arboretele care populează teritoriul U.P. sunt
corespunzătoare poten  ialului sta  ional;
clasa de produc  ie medie este III2, ceea ce denotă că arboretele au o stare de vegeta  ie
bună şi valorifică la maximum poten  ialul sta  ional;
consisten  a  medie este  bună, inând  cont de  faptul că  28%  din arborete  sunt în  clasa  de
vârstă VI+;
indicele  de  creştere  curentă  este  normal,  influen  at  de  clasele  de  vârstă  a  II,  III şi  IV  care
sunt 38 %;
volumul mediu la hectar este aproape corespunzător cu clasele de produc  ie la o vârstă
medie de 73 de ani;
4.7.Arborete  slab  productive şi  provizorii

Reparti  ia arboretelor slab productive, în func  ie de caracterul actual al tipului de pădure, se


prezintă în tabelul următor:
multe, 90% sunt constituite din arborete natural fundamentale de productivitate inferioară şi
subproductive.  Într-un  procent  mai  mic  sunt  arboretele  artificiale  de  productivitate  inferioară  (4%)
şi  arboretele  total  derivate  (10%)  arborete  care  vor  trebui  înlocuite  treptat  pe  măsură  ce  vor  ajunge
la vârsta exploatabilită  ii tehnice (50 - 60 ani). La fel vor trebui înlocuite şi cele artificiale de
productivitate inferioară (4%).
tab.4.7.1.
În schimb cele 23% arborete natural fundamentale subproductive, degradate din diverse
cauze precum păşunat, delicte, doborâturi, poluare, etc. vor trebui înlocuite în prima urgen ă,
deoarece aceste arborete nu folosesc integral poten ialul sta ional existent.
Cele 63% arborete natural fundamentale de productivitate inferioară, fiind situate pe
sta  iuni de bonitate inferioară, nu  vor face obiectul  înlocuirii într-un viitor apropiat, deoarece nu  s-ar
ob  ine arborete mai productive decât în mică măsură din cauza poten  ialului sta  ional scăzut.
De fapt majoritatea acestora au fost încadrate în subunită  ile de conservare deosebită
(  S.U.P.  –  M ) fiind situate pe versan  i cu pantă mare ( peste 35o) cu soluri excesiv schelete,
superficiale şi  ca urmare  nu este indicată  refacerea  lor, cele mai multe arborete slab  productive fiind
făgete de productivitate inferioară.
Arboretele  slab productive  se  vor  înlocui cu  specii valoroase, corespunzătoare condi  iilor
sta ionale.
Ritmul  şi etapele  de  înlocuire  a  arboretelor  slab  productive  sunt  arătate  la  paragraful 6.6.
Referitor la refacerea arboretelor total derivate ( cărpinete aproape pure cu prezen  a cvercineelor
sau fagului  în  procent de  10  – 20% ) tăierile se vor  adopta conform celor expuse la subcapitolul  1.4.
din  Normele  tehnice  privind  alegerea şi  aplicarea  tratamentelor contându-se pe regenerarea
naturală a speciilor valoroase în propor  ie de 20 – 40%.
Cele 541,65 ha, arborete slab productive, reprezintă 25% din suprafa  a pădurii. Cele mai
Dintre factorii destabilizatori şi limitativi, roca la suprafa ă se regăseşte pe 654,58 ha (30% din
suprafa  a  U.P.),  tulpinile  nesănătoase  se  întâlnesc  pe  242,37  ha  (11%  din  suprafa  a  U.P.),  eroziunea
în suprafa ă se regăseşte pe 39,55 ha (2% din suprafa  a U.P.), alunecările pe 33,47 ha (1% din
suprafa  a  U.P.),  uscarea  pe  31,31  ha  (1%  din  suprafa  a  U.P.),  iar  doborâturile  de  vânt şi  rupturile  de
zăpadă şi vânt pe 3,26 ha respectiv 4,47 ha.
Măsurile  silvotehnice  necesare  pentru  conducerea  arboretelor  afectate  vor  fi  tratate  în  detaliu
la paragraful 6.7. şi la capitolul 8.

4.9.  Starea  sanitară  a  pădurii

Pentru ca func  iile atribuite arboretelor să fie îndeplinite cu maxim de eficien ă, acestor
arborete trebuie să li se asigure o stare fitosanitară  corespunzătoare.
În  general  starea  sanitară  a  pădurilor  este  dependentă  de  ac  iunea  directă  a  factorilor  biotici
şi abiotici şi indirectă de factorii antropici.
De  asemenea  vânatul  nu  produce  pagube  vizibile  culturilor  tinere  prin  folosirea  ca  hrană  a
frunzelor şi lujerilor sau  prin zdrelirea tulpinii.
Extragerile ilegale şi selective de arbori din fondul forestier sunt minime şi se manifestă
datorită presiunii popula  iei asupra pădurii.
Prin lucrările de igienă executate periodic, s-a ajuns ca în majoritatea arboretelor din
unitatea de produc  ie să se men  ină o stare fitosanitară corespunzătoare.
Pentru asigurarea unei bune stări fitosanitare a pădurilor este necesar ca lucrările de
igienizare şi  cură  ire  să  fie  executate  la  timp  conform  instruc  iunilor şi  normelor  în  vigoare.  În  acest
sens ocolul silvic va lua următoarele măsuri:
extragerea la timp a arborilor usca  i, vătăma  i, doborâ  i sau rup  i de vânt şi zăpadă;
cură  irea la timp a parchetelor de resturile rămase de la exploatare;
executarea în timp util a tăierilor de igienă planificate, parcurgându-se anual întreaga
suprafa ă prevăzută în planul de îngrijire şi conducere a arboretelor.
Pe linie de ”Certificarea pădurilor” există o serie de recomandări precum :
- Existen  a unei anumite cantită  i de lemn mort în pădure este foarte necesară.
“Lemnul  mort  reprezintă  cel  mai  bogat  habitat  într-o  pădure  sănătoasă”  afirma  Kei Kirby,
expert în păduri, de la „English Nature”.
- Până la o treime din speciile forestiere din Europa depind, pentru supravie  uirea lor de
arborii foarte bătrâni şi de lemnul mort. Lemnul mort nu este o componentă op  ională, ci una de
importan ă critică în func  ionarea pădurii, care joaca cinci roluri majore în ecologia unei păduri
naturale, sănătoase:

•  Men  ine  productivitatea  pădurii  prin  asigurarea  materiei  organice,  umidită  ii,  substan  elor
nutritive şi  a  vetrelor  de  regenerare  pentru  conifere,  cunoscându-se  faptul  că  semin  ele  unor  specii
de arbori germinează de preferin ă pe buştenii căzu  i, în curs de putrezire.
•  Asigură  habitate  pentru  vie  uitoarele  care  trăiesc,  se  hrănesc  sau  cuibăresc  în  cavită  ile  din
lemnul  mort  sau  în  curs  de  putrezire şi  pentru  vie  uitoarele  acvatice  care  trăiesc  în  băl  ile  create  de
buştenii şi ramurile căzute în apă.
• Reprezintă o sursă alimentară pentru consumatorii specializa  i, cum sunt gândacii,
ciupercile sau bacteriile.
• Stabilizează pădurea prin faptul că ajută la consolidarea pantelor, stabilitatea
suprafe  elor şi la prevenirea eroziunii solului în cazul furtunilor, ploilor  puternice şi  a  altor
fenomene climatice extreme.
• Stochează carbonul pe termen lung, în felul acesta, diminuând impactul  produs  de
schimbările climatice. (“Lemn mort - Păduri vii”,  Studiu WWF, 2004)
Standardele FSC din Suedia încurajează managementul lemnului mort, care
vizează o creştere a stocurilor de lemn mort într-o pădure tipică de molid până la pu  in peste 20 m
3/ha,  comparativ  cu  nivelele  obişnuite  care  adeseori  sunt  situate  sub  5  m3/ha.  În  condi  ii  naturale,
aceste nivele depăşesc în mod obişnuit 60-80 m3/ha.
Sistemul de certificare FSC favorizează deja men  inerea lemnului mort înscopul
prezervării  biodiversită  ii.  Orice  schemă  de  certificare  trebuie  să  adauge  unele cerin  e referitoare
la lemnul mort. Standardul na ional privind aplicarea FSC în Germania constituie un exemplu:
„S-a dezvoltat o strategie pentru men  inerea şi proliferarea arborilor biotop (habitat) şi a
lemnului mort; ea este integrată în planul de management:
-  Arborii cu găuri de ciocănitori şi alte cavită  i naturale sunt excepta  i de la  folosin  e
forestiere şi lăsa  i să îmbătrânească şi să putrezească în mod natural...
- Arborii solitari care au fost despica  i sau sfărâma  i de furtuni sau trăznete, ca şi arborii
mor  i care s-au dezmembrat ori s-au prăbuşit datorită stării avansate de descompunere, rămân în
pădure...”
Rolul pădurilor în men  inerea valorilor mediului - fie că ne referim la componentele de
ordin  social,  economic  sau  ecologic –  este  evident,  însă  măsura în  care  interac  iunea  societă  ii cu
acest ecosistem este cea adecvată, poate fi îndelung discutată. Plecând de la ideea de asigurare a
resurselor, a continuită  ii func  iilor pădurii, s-au elaborat numeroase defini  ii a ceea ce înseamnă
management durabil. Unele au fost elaborate de agen  ii guvernamentale, exponen  i ai societă  ii
civile sau organiza ii interna ionale:
- Gospodărirea durabilă a pădurilor reprezintă gospodărirea pădurii în vederea
asigurării de produse şi servicii în mod continuu, fără ca prin aceasta să se diminueze valorile
inerente  şi capacitatea  productivă  a  pădurii şi fără  inducerea  unor  efecte nedorite  asupra  mediului
fizic şi a celui social. [ITTO, 1998] sau,
-  „Dezvoltarea este durabilă atunci când îndeplineşte cerin  ele genera  iilor actuale fără
a compromite capacitatea genera  iilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesită  i”
[Comisia Interna  ională pentru Mediu şi Dezvoltare, 1987].
Conform rezolu  iei H1 a Conefin  ei Ministeriale privind Protec  ia Pădurilor în Europa,
managementul forestier durabil se defineşte ca: ”administrarea şi folosirea pădurilor şi terenului
forestier  într-un  mod şi  la  un  nivel  la  care  se  men  ine  biodiversitatea,  productivitatea,  capacitatea  de
regenerare, vitalitatea şi  poten  ialul de a îndeplini  acum şi în viitor func  iile ecologice,  economice şi
sociale relevante, la nivel local, na  ional şi global şi care nu  aduce prejudicii  altor ecosisteme”.

4.10.  Concluzii  privind  condi  iile  sta  ionale şi  de  vegeta  ie

Corela  ia  dintre  bonitatea  sta  iunilor  şi  productivitatea  arboretelor  care  vegetează  pe  aceste

Bonitatea sta  iunilor Productivitatea arboretelor Diferen  e


Categoria Supr. % Categoria Supr. % + -
sta  iuni este redată în tabelul de mai jos.
Natural fundamental de productivitate  superioară 23,97 1
Artificial de productivitate  superioară 212,11 10 tab. 4.10.1.
Superioară 24,38 1 Par  ial derivat de productivitate superioară 0,31 - 10 -
Nedefinite - -
Total 236,39 11
Natural fundamental de productivitate mijlocie 1086,65 51
Par ial derivat de productivitate mijlocie 13,43 1
Mijlocie 1693,00 80 Total derivat de productivitate mijlocie 33,50 2 - 15
Artificial de productivitate mijlocie 225,74 11
Nedefinite 7,55 -
Total 1366,87 65
Natural fundamental de productivitate inferioară 342,98 16
Natural fundamental subproductiv 125,10 6
Par  ial derivat de productivitate inferioară 8,54 -
Inferioară 402,67 19 Total derivat de productivitate  inferioară 19,08 1 5 -
Artificial de productivitate inferioară 20,99 1
Nedefinite - -
Total 516,69 24
Total 2119,95 100 Total general 100 * *

Condi  iile specifice unită  ii de produc  ie III Cavnic au dus la identificarea a 12 tipuri de sta  iuni


forestiere, încadrate în trei etaje de vegeta  ie (FM1 + FD4,  FD3 şi FD2). În  cadrul acestei
diversită  i sta  ionale s-au  descris 14 tipuri de pădure.

Cadrul natural prezentat în  acest capitol,  oferă condi  ii bune  de  dezvoltare molidişurilor  şi


făgetelor,  goruneto-făgetelor şi cvercineelor.

Speciile care vegetează cel mai bine sunt: fagul, molidul, gorunul şi diversele tari.
Sta  iunile  oferă  condi  ii  bune  de  dezvoltare  frasinului,  paltinului,  carpenului şi  jugastrului,  specii  de
amestec şi ajutor dar şi diverselor răşinoase în zonele premontane şi montane.
Analizând datele din tabelul 4.10.1. se constată o diferen ă între bonitatea sta  iunilor şi
productivitatea actuală  a  arboretelor,  astfel 10% din arboretele care vegetează pe sta  iuni de bonitate
mijlocie realizează clase de produc  ie superioare, acestea fiind în general arborete tinere de
răşinoase.
De  asemenea  se  constată  că  sta  iunile  de  bonitate  inferioară  ocupă  19%  din  suprafa ă,  iar
24%  sunt  arborete  de  productivitate  inferioară,  prin  urmare  5%  din  arborete  sunt  necorespunzătoare
bonită  ii sta  iunilor şi se datorează unor factori antropeici (păşunat abuziv, neglijarea executării
unor lucrări, rănirii arborilor în urma exploatării), fenomenului de uscare, a unor atacuri de
dăunători,  vătămărilor  provocate  de  vânat,  tulpinile  nesănătoase,  etc.,  cauze  care  au  condus  în  timp
la apari ia arboretelor natural fundamentale subproductive sau total derivate.
a   )   compozi  ia  arboretelor – din tabelul de la paragraful 15.2.9. (partea a III-a) se desprind
următoarele compozi  ii pe U.P. şi subunită  i :
- SUP ,,A”: 67FA 25MO 4CA 1GO 1PAM 1DT 1DR
- SUP ,,M”: 87FA 10MO 2CA 1ME
- SUP ,,K”: 57MO 30GO 7ST 6FA
- UP : 70FA 21MO 4CA 1GO 1ME 1PAM 1DT 1DR
Se observă că arboretele din SUP “A” au o compozi  ie pe specii favorabilă pentru a fi
conduse la vârste mari. Compozi  ia acestor arborete se va îmbunătă  i după aplicarea măsurilor
prevăzute de actualul amenajament, în special după executarea opera  iunilor culturale.

b)  clasele  de  vârstă  pentru  fondul  productiv  sunt  :


+
I – 18%, II – 25%, III – 9%, IV – 12%, V – 21%, VI  – 15%

c)  clasele  de  produc  ie  pentru  fondul  productiv  sunt  :

II – 11%, III – 82%, IV – 6%, V – 1% .
5.  STABILIREA   FUNC  IILOR  SOCIAL   -ECONOMICE   ALE  PĂDURII

ŞI  A  BAZELOR  DE  AMENAJARE

5.1.  Stabilirea  func  iilor  social-economice şi  ecologice  ale  pădurii

5.1.1.  Obiective  social-economice şi  ecologice

Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile din cadrul unită  ii de
produc  ie III Cavnic sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat


crt.
-Terenuri cu pantă  mare;
1. Protec  ia terenurilor şi solurilor -Terenuri cu condi ii grele de vegeta ie;
-Terenuri degradate; Tabel  5.1.1.1
-Terenuri alunecătoare
-Crearea si  men  inerea unui aspect peisagistic deosebit în jurul oraşului
2. Servicii de recreere Cavnic;
-Crearea si  men  inerea unui aspect peisagistic deosebit de-a lungul şoselei
Baia Mare – Cavnic;
Servicii ştiin  ifice şi de ocrotire a -Producerea de semin  e  forestiere pentru speciile GO, ST, şi MO;
3. -Zone din periometrul Situl Natura 2000 – Mun ii Gutâi ( ROSPA 0134), Gutâi –
genofondului şi ecofondului forestier
Creasta Cocoşului ( ROSCI 0089);
-Lemn de calitate superioară şi cherestea;
4. Produse lemnoase
-Lemn pentru celuloză, construc  ii rurale şi alte utilizări.
5. Alte produse în afara lemnului şi -Vânatul,fructe de pădure, ciperci comestibile, plante  medicinale şi
servicilor aromate.

5.1.2.Func  iile  pădurii


Corespunzător grupelor de obiective şi servicii luate în considerare şi prezentate succint
anterior, amenajamentul a stabilit func  iile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele şi le-a

Sprafa  a
Grupa, subgrupa şi categoria func  ională
Codul încadrat în  grupe şi categorii funcDenumire
  ionale după cum urmează: ha %

GRUPA I Tabel  5.1.2.1.


Păduri situate  pe  stâncării,  pe  grohotişuri,  pe  terenuri  cu eroziune  în adâncime,  pe  terenuri
2A cu înclinare  mai  mare  de  35 0,  iar  cele  situate  pe  substrate  de  fliş,  nisipuri  sau pietrişuri,  cu 501,54 24
0
înclinare mai mare de 30 (TII)
Benzi de pădure din jurul golurilor alpine, cu lă  imi de 100 – 300m, constituite cu ocazia
2C lucrărilor de amenajare a pădurilor în func  ie de panta şi natura terenului, precum şi de 88,91 4
starea de vegeta  ie a pădurilor respective (TII)
2E Planta ii forestiere executate pe terenuri degradate (TII) 13,59 -
2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare  (TII) 17,63 1
4B Păduri din jurul oraşului Cavnic precum si păduri situate în perimetrul construibil al acestora  (TIII) 34,22 2
4I Benzi de pădure situate de-a lungul şoşelelor  turistice de importan ă deosebită  (TIV) 34,52 2
5H Păduri constituite ca rezerva ii pentru producerea de semin e forestiere (TII) 44,85 2
Păduri  situate  în  periometrul  Situl  Natura  2000  –  Mun ii  Gutâi  (  ROSPA  0134),  Gutâi  –  Creasta 536,83
5M 25
Cocoşului ( ROSCI 0089) (TIV)
Total  grupa  I 1272,09 60
Sprafa  a
Grupa, subgrupa şi categoria func  ională
Codul Denumire ha %
GRUPA a  II-a Tabel  5.1.2.1.(continuare)
Păduri destinate să producă arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea
1B 803,82 38
(TVI)
1C Păduri destinate să producă arbori mijlocii şi sub  iri pentru celuloză, construc  ii rurale şi 44,04 2
alte utilizări (TVI)
Total  grupa  a  -  II  -  a 847,86 40
TOTAL        U.P. 2119,95 100

Tipul de categorie Categorii func  ionale Suprafa  a


func  ională
ha %
Tabel  5.1.2.2.
T. II. 2A, 2C, 2E, 2H, 5H 666,52 31
T. III. 4B 34,22 2
T. IV. 4I, 5M 571,35 27
T.VI. 1B, 1C 847,86 40
TOTAL    U.P. 2119,95 100

Potrivit    elurilor   fixate   în   vederea   atingerii   obiectivelor   social-economice  şi   ecologice,

Pe tipuri de categorii func  ionale, situa  ia se prezintă astfel:

actualul  amenajament  a  atribuit  pădurilor  func  ii  de  produc  ie şi  protec  ie  în  care  prioritar  este elul
de  produc  ie  (pentru  pădurile  din  tipul  VI  de  categorie  func  ională) şi  de  protec  ie  (pentru  tipul  II,
III şi  IV  de  categorie  func  ională)  urmărindu-se  ob  inerea  unor  sortimente  în  cantită  i  cât  mai  mari
şi  mai  valoroase  concomitent  cu  realizarea  efectelor  de  protec  ie  pe  care  le  poate  oferi  pădurea  prin
însăşi existen  a ei.
Pe  ansamblu,  arboretele  zonate  în  grupa  I  func  ională  reprezintă  60%  din  totalul  suprafe  ei
acoperite cu pădure, iar cele din grupa a - II - a func  ională 40%.

5.1.3.  Subunită  i  de  produc  ie  sau  de  protec  ie  constituite

Potrivit func  iilor atribuite pădurilor, aşa după cum s-a prezentat mai sus, se impune
constituirea a trei subunită  i de gospodărire.

În concluzie se constituie următoarele subunită  i:
- de produc  ie şi protec  ie:  SUP-A  –  codru  regulat  ,  sortimente  obişnuite (1453,43 ha).
Această subunitate include arboretele în care se reglementează procesul de produc  ie. Arboretele
din  această  subunitate  de  produc  ie  sunt  încluse  în  grupa  I  func  ională,  tipurile  III şi  IV,  categoria
4B  (34,22  ha),  4I  (34,52  ha) şi  5M  (536,83  ha)  precum şi  grupa  a  -  II  -  a  func  ională,  tipul  VI de
categorie func  ională, categoria 1B (803,82 ha) şi 1C (44,04 ha) . elul de gospodărire a acestor

arborete este produc  ia lemnului de dimensiuni mari, mijlocii şi sub  iri (diametre medii la


explatabilitate), apt pentru ob  inerea de sortimente de lucru obişnuit (cherestea, celuloză şi
construc ii rurale);

- de protec  ie:  SUP  –M  –  păduri  supuse  regimului  de  conservare  deosebită (621,67 ha),
arboretele fiind încadrate în grupa I func  ională, tipul de categorie func  ională II, categoria 2A
(501,54  ha),  2C (88,91  ha),  2E  (13,59  ha) şi  2H  (17,63  ha). elul  urmărit în  gospodărirea  acestor
arborete este conservarea lor în vederea asigurării cu eficien ă a rolului de protec  ie ce le-a fost
atribuit;
-  de  protec  ie: S.U.P.  “K”  –  pădurile  stabilite  ca  rezerva  ii  pentru  producerea  de  semin  e
forestiere şi  conservării  genofondului  forestier,  (44,85  ha),  arborete  apar  inând  în  întregime  grupei
I func  ionale,  categoria func  ională 5H – tipul func  ional II.
În continuare se prezintă  tabelar constituirea subunită  ilor de gospodărire (tabelul 5.1.3.1.).
5.2.  Stabilirea   bazelor  de  amenajare  ale  arboretelor şi  ale  pădurii

Pentru a dirija arboretele de la actuala structură spre structura corespunzătoare, menită să
îndeplinească în cele mai bune condi  iuni obiectivele social-economice, este necesar să se
stabilească  căile  prin  care  să  se  poată  ajunge  la  această  structură,  acestea  fiind:  regimul,  compozi  ia
el, tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul.

5.2.1.  Regimul

inând  seama  de  obiectivele  social-economice  fixate,  de  func  iile  atribuite  şi  de  structura
actuală  a  fondului  productiv  şi  protectiv  al  unită  ii  de  produc  ie,  în  care  ponderea  este  de  inută  de
fag,  de necesită  ile folosirii cât  mai eficiente a capacită  ii de produc  ie şi protec  ie se adoptă  regimul
codrului.

5.2.2.  Compozi  ia  –  el

Reprezintă  asocierea şi  propor  ia  speciilor  dintr-un  arboret,  care  îmbină  în  orice  moment  al
existen  ei lui, în modul cel mai favorabil, exigen  ele biologice ale pădurii cu cerin  ele social-
economice. Pentru fiecare arboret în parte, actualul amenajament a stabilit o compozi ie
corespunzătoare  tipului  de  pădure,  condi  iilor  sta  ionale,  vârstei  actuale,  func  iilor  social-economice

şi ecologice atribuite precum şi stării de fapt a acestuia.
Pentru arboretele exploatabile s-a stabilit compozi  ia-  el de regenerare, determinată în
raport cu elurile de gospodărire, cu condi  iile ecologice existente şi sistemul de cultură adoptat.
Pentru restul arboretelor s-a stabilit compozi  ia-  el la exploatabilitate ce reprezintă cea mai
favorabilă compozi  ie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilită  ii, în raport cu compozi  ia
actuală şi cu posibilită  ile de modificare a ei prin lucrări de îngrijire şi conducere preconizate.

Deoarece majoritatea arboretelor sunt alcătuite din fag, în compozi  ia-  el de regenerare


această specie este prevăzută în propor  ie de până la 80%. Pentru îmbunătă  irea compozi  iei şi a
condi  iilor sta  ionale, în compozi  iile respective s-au prevăzut şi alte specii cum ar fi: paltinul,
frasin şi alte specii de amestec.

Prin lucrările propuse se va urmări realizarea treptată pe parcursul ciclului a compozi  iei
optime, compozi  ie redată în tabelul 5.2.2.1.
Compozi  ia  - el
Tabel  5.2.2.1.

Tip de Tip de Supr af. Suprafa  a  pe  specii  -  ha


SUP sta iune Compozi  ia  el ha
FA       MO       CA       GO       ME      PAM              ST                DR       DT
4311
4.1.6.1. 7FA2MO1PAM
pădure 10,73 7,52 2,14 - - - 1,07 - - -
4321
4.1.5.1. 7FA2MO1PAM 31,21 21,85 6,24 - - - 3,12 - - -
4322 4.1.1.4.    7FA2MO1PAM     834,00    583,80    166,80       -                    -                    -                83,40                -                    -                    -
4.1.2.1.    7FA2MO1PAM     439,75    307,84     87,94                -                    -                    -                43,97                -                    -                    -
4410     4.1.1.5.              8FA2MO                  2,06              1,65              0,41        -                    -                    -                    -                    -                    -                    -
5233     4.2.2.1.      8FA2PAM        0,56              0,44        -                    -                    -                    -        0,12        -                    -                    -
A - codru regulat – 5242     4.2.1.2.    7FA2PAM1DT            20,21     14,15                -                    -                    -                    -        4,04        -                    -        2,02
5.1.2.1     6GO3FA1DT      33,08      9,93        -                    -                19,84                -                    -                    -                    -        3,31
6142
5.2.2.1.     6GO3FA1DT      31,95      9,57        -                    -                19,19                -                    -                    -                    -        3,19
sortimente obişnuite6153     5.1.1.1.       8GO2DT         4,19        -                    -                    -        3,35        -                    -                    -                    -        0,84
6241     4.2.2.1.      8FA2PAM                41,89     33,51                -                    -                    -                    -        8,38        -                    -                    -
6253     4.2.1.1.      8FA2PAM        3,80              3,08        -                    -                    -                    -        0,72        -                    -                    -
TOTAL SUP - A ha    1453,43    993,34    263,53       -                42,38                -       144,82       -                    -        9,36
%                                    68        18         -                    3                    -         10         -                    -         1
Compozi  ia actuală S.U.P. A (100%) 67        25                  4         1                    -                    1                    -                    1         1
4255 4,1,6,1, 7FA2MO1PAM 13,59 9,51 2,72 - - - 1,36 - - -
4311 4.1.6.1. 7FA2MO1PAM 5,14 3,61 1,02 - - - 0,51 - - -
4321 4.1.5.1. 7FA2MO1PAM 241,30 168,91 48,26 - - - 24,13 - - -
4322 4.1.1.4. 7FA2MO1PAM     53,70     37,59     10,74                -                    -                    -        5,37        -                    -                    -
4.1.2.1. 7FA2MO1PAM     160,41    112,29     32,08                -                    -                    -                16,04                -                    -                    -
M – conservare deosebită 4.1.1.5. 8FA2MO        16,08     12,86      3,22        -                    -                    -                    -                    -                    -                    -
4410
4.1.1.7. 8FA2MO        73,30     58,64     14,66                -                    -                    -                    -                    -                    -                    -
5231 4.2.4.1. 6FA2GO2DT 9,26 5,56 - - 1,85 - - - - 1,85
5242 4.2.1.2. 8FA2PAM 43,38 30,36 - - - - 8,68 - - 4,34
6241 4.2.2.1. 8FA2PAM 5,51 4,41 - - - - 1,10 - - -
TOTAL SUP - M ha           621,67      443,74      112,70         -          1,85          -                 57,19                 -                     -          6,19
%                                    72        18         -                    -                    -                    9                    -                    -         1
Compozi  ia actuală S.U.P. M (100%) 87        10                  2                    -                    1                    -                    -                    -                    -
K –rezerva  ii  pentru 4322 4.1.1.4.          10MO                     20,23                 -                 20,23                -                    -                    -                    -                    -                    -                    -
producerea  de  semin  e 4.1.2.1.              7MO3FA                  8,33              2,50              5,83        -                    -                    -                    -                    -                    -                    -
forestiere 6153 5.1.1.1. 8GO2ST 16,29 - - - 13,30 - - 2,99 - -
ha 44,85 2,50 26,06 - 13,30 - - 2,99 - -
TOTAL SUP - K % 6 57 - 30 - - 7 - -
Compozi  ia actuală S.U.P. K (100%) 6 57 - 30 - - 7 - -
TOTAL UP ha      2119,95     1439,58      402,29         -                 57,53                 -         202,01       2,99          -                 15,55
%                                    68        19         -                    3                    -                    9                    -                    -         1
Compozi  ia actuală U.P. (100%) 70        21                  4         1         1         1                    -                    1         1

În tabelul de mai sus este prezentată compozi  ia optimă comparativ cu cea actuală.
Comparând aceste compozi ii, la S.U.P. “A”, prin aplicarera prevederilor stabilite prin actualul
amenajament, se urmăreşte creşterea propor  iei fagului, gorunului şi paltinului.
5.2.3.  Tratamentul

Defineşte structura arboretelor din punct de vedere al reparti  iei arboretelor pe categorii
dimensionale şi ale etajării popula  iilor de arbori şi arbuşti.

Tratamentele ce se preconizează a se executa s-au stabilit conform  Normelor  tehnice


pentru  alegerea şi  aplicarea  tratamentelor – 1988. Majoritatea arboretelor sunt alcătuite din fag,
molid, gorun şi amestecuri ale acestora. În aceste arborete s-au prevăzut tratamente cu perioade
lungi de regenerare (tratamentul tăierilor progresive) în general cu 3 şi 4 tăieri, în func  ie de
starea actuală a arboretelor, starea semin  işului existent şi condi  iile de regenerare create. În
arboretul  prevăzute  a  fi  parcurs  cu  acest  tratament  se  impune  executarea  neîntârziată  a  lucrărilor  de
îngrijire a semin  işului instalat.

Tratamentul tăierilor succesive s-a propus în ideea continuită  ii tratamentului inceput în
deceniul trecut.

Arboretele  puternic  cărpinizate,  sunt  propuse  a  fi  parcurse  cu  tratamentul  tăierilor  rase  de
substituiri urmate de împăduriri cu specii adecvate sta  iunii şi tipului de pădure natural
fundamental, precum şi de lucrări de ingrijirea culturilor.

5.2.4.  Exploatabilitatea

Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă în
cazul pădurilor de codru regulat prin vârsta exploatabilită  ii.
Vârsta exploatabilită  ii  s-a  stabilit  în  conformitate  cu  normele  tehnice  în  vigoare.  Această
vârstă asigură realizarea sortimentelor de lemn fixate prin elul de produc  ie pentru fiecare specie .
În descrierea parcelară vârsta exploatabilită  ii este redată pentru fiecare u.a. în raport cu
specia preponderentă, provenien  a şi clasa de produc  ie a acesteia.
Pentru arboretele din grupa a II-a func  ională s-au stabilit vârste ale exploatabilită  ii
tehnice, iar pentru cele din grupa I vârste ale exploatabilită  ii de protec  ie.
Vârsta  medie  a  exploatabilită  ii  calculată,  este  de  108  ani  pentru  S.U.P.  “A”  –  codru  regulat.
Calculul vârstei medii a exploatabilită  ii este prezentat la punctul 15.4.3. din partea a III-a.

Pentru arboretele cu func ii speciale de protec ie excluse de la reglementarea procesului de
produc  ie, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilită  ii urmând să fie gospodărite în regim de
conservare,  până  la  vârsta  la  care  efectul  de  protec  ie  începe  să  se  diminueze  (exploatabilitatea  de
protec ie).

5.2.5.  Ciclul

Ca principală bază de amenajare ciclul determină, în cazul codrului regulat, mărimea şi
structura pădurii în ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
inând  cont  de  starea actuală  a  arboretelor şi  de  vârsta  medie  a  exploatabilită  ii,  s-a  stabilit
un ciclu de 110 ani pentru SUP – A.
6.   REGLEMENTAREA   PROCESULUI   DE   PRODUC   IE   LEMNOAS Ă
ŞI  MĂSURI  DE  GOSPODĂRIRE  A  ARBORETELOR   CU  FUNC  II
SPECIALE   DE   PROTEC   IE

6.1.   Reglementarea   procesului   de  recoltare   a   produselor   principale

Reglementarea  procesului  de  produc  ie  în  vederea  recoltării  de  produse  principale  s-a  făcut
în  cadrul  unei singure subunită  i şi anume subunitatea ,,A”  – codru  regulat, sortimente obişnuite
în suprafa ă de 1453,43 ha.
Reglementarea procesului de produc  ie constă în stabilirea posibilită  ii şi în elaborarea
planului de recoltare a produselor principale şi secundare.
Prin reglementarea procesului de produc  ie se urmăreşte:
- optimizarea  structurii  arboretelor  în  raport  cu  condi  iile  ecologice şi  cerin  ele  social–
economice;
-
- realizarea  unui  fond  de  produc  ie  care  să  permită  exercitarea  cu  continuitate  pe
termen  lung  a  func  iilor  de  produc  ie şi  protec  ie  ale  pădurii şi  creşterea  stabilită  ii
ecologice şi  eficacită  ii  func  ionale  ale  acestora;
crearea  cadrului  adecvat  pentru  aplicarea  unei  culturi  silvice  intensive şi  respectarea
până  la  nivel  de  arboret  a  reglementărilor  de  ordin  silvicultural.

6.1.1.  Reglementarea   procesului   de  produc  ie  în   S.U.P.   “A”   -  codru  regulat,
sortimente  obişnuite

Reglementarea procesului de produc  ie lemnoasă constă în:
- stabilirea  posibilită  ii  de  produse  principale;
- elaborarea  planului  decenal  de  recoltare  a  produselor  principale;
- elaborarea  planului  lucrărilor  de  îngrijire.

6.1.1.1.  Stabilirea  posibilită  ii  de  produse  principale

În  vederea  stabilirii  posibilită  ii  de  produse  principale  s-au  calculat  indicatorii  după  metoda
creşterii indicatoare şi după metoda claselor de vârstă.
6.1.1.1.1.  Stabilirea  indicatorului  de  posibilitate  prin  intermediul  creşterii  indicatoare

Pentru aplicarea procedeului bazat pe creşterea indicatoare se au în vedere următoarele
elemente:
-ciclul ......................................... ……........110 ani;
-suprafa a SUP ”A” ............................. 1453,43 ha;
-creşterea indicatoare –  Ci................. …....5724 mc.
Prin calcule efectuate cu ajutorul calculatorului electronic, utilizând formule adecvate din
Normele  tehnice  în  vigoare,  s–au  stabilit  volumele  de  masă  lemnoasă  posibil  de  recoltat  în  primii
10, 20, 40 şi 60 de ani, respectiv VD, VE, VF şi VG, volume care, potrivit stării arboretelor,
tratamentelor  de  aplicat şi  perioadelor  de  regenerare  adoptate,  ar  putea  fi  exploatate,  fără  sacrificii
de exploatabilitate, în următorii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani.
Aceste volume, la care s–au adăugat şi creşterile produc  iei principale au următoarele valori:
VD = 44359 mc; VD/10 = 4436 mc/an;
VE = 116753 mc; VE/20 = 5838 mc/an;
VF = 208368 mc; VF/40 = 5209 mc/an;
VG = 276936 mc; VG/60 = 4616 mc/an.
Precizând  că  valoarea  parametrului  Q  este  0,42  aceasta  exprimând  raportul  dintre  volumele
reale de masă lemnoasă exploatabilă în primii 60 de ani şi volumele care ar fi necesare pentru
recoltarea  anuală şi  continuă,  în  acelaşi  interval,  a  unei  posibilită  i  egale  cu  creşterea  indicatoare,  se
deduce că subunitatea “A” – codru regulat – prezintă deficit de masă lemnoasă exploatabilă.
Conform  Normelor  tehnice  pentru  amenajarea  pădurilor,  pentru  unită  ile  de  gospodărire  cu
deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q<1), la stabilirea posibilită  ii în condi  iile asigurării
continuită  ii, indicatorul de referin ă care va fi luat în considerare la stabilirea posibilită  ii va fi
valoarea cea mai mică dintre rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40 şi VG/60.
În  cazul  acestei  subunită  i,  valoarea  cea  mai  mică  o  are  raportul  VD/10  =  4436  mc/an,  acesta
fiind, deci, indicatorul de posibilitate semnificativ după metoda creşterii indicatoare, indicator de
luat în seamă la adoptarea posibilită  ii de produse principale.
Specificări Clase de vârstă Clasade
I II III IV V VI VII Total
Suprafaa-ha 257,24 364,48 130,37 175,18 309,39 185,58 31,19 1453,43 264,26
% 18 25 9 12 21 13 2 100

6.1.1.1.2.  Stabilirea  indicatorului  de  posibilitate  după  criteriul  claselor  de  vârstă

SP I SP II Suprafa  a periodică În vederea stabilirii indicatorului de posibilitate 


Creştere
Clasa de S V V+5Cr Volum 35xCr Total III IV
vârstă
curentă S S după criteriul claselor de vârstă au fost
Vi Vk Vj actual S S
ha mc mc ha mc mc mc ha mc mc mc ha ha parcurse următoarele etape:
I 257.24 9544 1109 0.00 0 0 0 8.86 667 2275 2942 0.00 248.38
II 364.48 72417 3881 0.00 0 0 0 26.96 3782 7770 11552 316.15 21.37 a) analiza structurii pe clase de vârstă;
III 130.37 33347 1171 7.12 0 0 1000 43.01 13124 13650 26774 80.24 0.00
b) constituirea suprafe elor periodice;
IV 175.18 59774 1336 15.14 0 353 2650 160.04 57061 44730 101791 0.00 0.00
V 309.39 106406 1651 154.61 5994 0 7410 154.78 94122 49945 144067 0.00 0.00 c) încadrarea arboretelor în suprafe ele periodice în 
VI 185.58 44777 540 185.58 16979 20049 10439 0.00 0 0 0 0.00 0.00
VII 31.19 11020 77 31.19 0 10274 1131 0.00 0 0 0 0.00 0.00 func ie de urgen a de regenerare;
TOTAL 1453.43 337285 9765 393.64 22973 30676 22630 393.65 168756 118370 287126 396.39 269.75 d) determinarea posibilită  ii.
S.P. Normal 396.39 396.39 396.39 264.26
Diferen e -2.75 -2.74 0.00 5.49

a) Analiza structurii pe clase de vârstă
După cum se observă, structura pe clase de vârstă este dezechilibrată.
b) Constituirea suprafe elor periodice
Structura pe clase de vârstă  este următoarea:
Având  în  vedere   că   forma  iile  forestiere  existente  în  cadrul  subunită  ii  de  produc  ie,  care  au
Tab.6.1.1.1.2.1
o  perioadă  de  regenerare  mai  mare  de  20  de  ani  (SFM1),  reprezintă  mai  mult de  25%  din  suprafa  a
S.U.P.  “A”  ,  s-au  adoptat lungimi ale  perioadei de  30  de  ani (primele  trei)  şi ultima  de  20  de  ani
după cum urmează:
c) Încadrarea arboretelor în suprafe e periodice în func ie de uregen a de regenerare.
Pentru calculul indicatorului de posibilitate s-a făcut incadrarea arboretelor (în func  ie de
urgen  e) în suprafa  ele periodice a căror suprafa ă trebuie să fie aproximativ egală sau cât mai
apropiată de S.P.N.
În S.P. I au fost încadrate arboretele care respectă rela  ia TA+30>TE, în S.P. II au fost

Crestere

Crestere
Crestere
încadrate  arboretele  care  respectă  rela  ia  TA+60>TE,  iar  în  S.P.  III  au  fost  încadrate  arboretele  care

URG
respectă rela  ia TA+90>TE până s-a ajuns la S.P.N. În rela  iile prezentate, TA reprezintă vârsta
actuală, iar TE reprezintă  vârsta exploatabilită  ii.
Se  prezintă  în  tabelul  6.1.1.1.2.3.  încadrarea  arboretelor  în  prima  suprafa ă  periodică  în  rând
şi calculul indicatorilor de posibilitate după metoda claselor de vârstă prin procedeul deductiv şi
procedeul inductiv.
Tab.6.1.1.1.2.3
Procedeul deductiv Procedeul inductiv
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30

u.a. S (ha) Total Total (Vol. Total


Volum (Vol. Volum Volum (Vol. % de volum de extras
+5Cr)   
+5Cr) +5Cr) extras
URGEN A I
95 F 1.23 13 124 2 134 0 0 0 0 0 0 100 134
45 B 15.59  15 1575 14 1645 0 0 0 0 0 0 100 1645
45 D 3.16 15 240 3 255 0 0 0 0 0 0 100 255
50 F 17.06  15 2065 13 2130 0 0 0 0 0 0 100 2130 Tab.6.1.1.1.2.2
50 J 5.44 15 838 6 868 0 0 0 0 0 0 100 868
52 B 2.44 15 422 6 452 0 0 0 0 0 0 100 452
62 B 5.42 15 970 12 1030 0 0 0 0 0 0 100 1030
63 G 3.39 15 478 7 513 0 0 0 0 0 0 100 513
78 B 3.11 15 554 12 614 0 0 0 0 0 0 100 614
78 F 2.14 15 389 7 424 0 0 0 0 0 0 100 424
90 E 6.58 15 447 11 502 0 0 0 0 0 0 100 502
94 B 24.64  15 2759 41 2964 0 0 0 0 0 0 100 2964
95 E 1.33 15 130 1 135 0 0 0 0 0 0 100 135
Total 91.53 - 10991  135 11666 0 0 0 0 0 0 - 11666
URGEN A II
26 D 2.48 24 608 11 663 0 0 0 0 0 0 100 663
100 1.41 24 135 5 160 0 0 0 0 0 0 100 160
101 0.52 24 78 2 88 0 0 0 0 0 0 100 88
102 1.08 24 86 3 101 0 0 0 0 0 0 100 101
103 0.53 24 46 1 51 0 0 0 0 0 0 100 51
104 2.45 24 223 5 248 0 0 0 0 0 0 100 248
105 3.26 24 427 17 512 0 0 0 0 0 0 100 512
106 0.27 24 56 1 61 0 0 0 0 0 0 100 61
112 1.2 24 212 7 247 0 0 0 0 0 0 100 247
127 A 0.4 24 24 1 29 0 0 0 0 0 0 100 29
127 B 0.39 24 23 1 28 0 0 0 0 0 0 100 28
129 1.67 24 100 4 120 0 0 0 0 0 0 100 120
130 1.46 24 186 3 201 0 0 0 0 0 0 100 201
132 1.29 24 163 3 178 0 0 0 0 0 0 100 178
138 1.05 24 94 3 109 0 0 0 0 0 0 100 109

Crestere

Crestere
Crestere
139 A 1.38 24 114 5 139 0 0 0 0 0 0 100 139

URG
140 0.49 24 40 1 45 0 0 0 0 0 0 100 45
142 A 2.07 24 231 3 246 0 0 0 0 0 0 100 246
144 1.46 24 139 3 154 0 0 0 0 0 0 100 154
154 0.48 24 44 1 49 0 0 0 0 0 0 100 49
45 C 1.55 26 407 4 427 0 0 0 0 0 0 100 427
45 E 2.37 26 519 4 539 0 0 0 0 0 0 100 539
50 B 4.11 26 0 0 0 1607 15 1682 0 0 0 60 1009
50 C 12.99  26 0 0 0 2715 47 2950 0 0 0 40 1180

ab.6.1.1.1.2.3.(continuare)
Procedeul deductiv Procedeul inductiv
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30

u.a. S (ha) Total Total (Vol. Total


Volum (Vol. Volum Volum (Vol. % de volum de extras
+5Cr)   
+5Cr) +5Cr) extras

77 C 2.29 26 0 0 0 511 4 531 0 0 0 40 212


94 G 4.32 26 0 0 0 1124 17 1209 0 0 0 40 484
95 A 2.96 26 0 0 0 719 11 774 0 0 0 60 464
23 E 0.63 27 123 1 128 0 0 0 0 0 0 100 128
27 2.06 27 0 0 0 303 10 353 0 0 0 100 353
46 B 1.59 27 725 4 745 0 0 0 0 0 0 60 447
50 I 3.08 27 835 8 875 0 0 0 0 0 0 100 875
62 C 9.2 27 2079 35 2254 0 0 0 0 0 0 100 2254
62 D 2.73 27 734 8 774 0 0 0 0 0 0 100 774
62 E 3.45 27 852 13 917 0 0 0 0 0 0 100 917
78 D 1.74 27 424 8 464 0 0 0 0 0 0 100 464
87 E 4.74 27 0 0 0 796 12 856 0 0 0 60 514
96 H 1.01 27 327 3 342 0 0 0 0 0 0 100 342
121 1.39 27 0 0 0 344 4 364 0 0 0 60 218
142 B 0.6 27 0 0 0 75 0 75 0 0 0 60 45
149 0.55 27 60 2 70 0 0 0 0 0 0 100 70
67 B 3.66 33 0 0 0 944 17 1029 0 0 0 60 617
119 0.29 33 0 0 0 87 1 92 0 0 0 60 55
Total 92.65 - 10114  170 10964 9225 138 9915 0 0 0 - 15818
URGEN A III
46 A 21.5 31 0 0 0 9418 65 9743 0 0 0 60 5846
50 D 5.81 31 0 0 0 0 0 0 2631 19 2726 30 818
80 C 10.23  31 0 0 0 3335 41 3540 0 0 0 60 2124
88 A 2.78 31 0 0 0 0 0 0 606 12 666 30 200
92 B 7.05 32 0 0 0 0 0 0 2630 38 2820 30 846
95 C 1.65 32 0 0 0 0 0 0 505 8 545 30 164
96 K 0.36 32 0 0 0 0 0 0 130 2 140 30 42
3B 8.74 33 0 0 0 0 0 0 2456 19 2551 30 765
44 A 21.6 33 0 0 0 0 0 0 7732 93 8197 40 3279
88 E 8.64 33 0 0 0 0 0 0 2031 46 2261 30 678
89 B 10.86  33 0 0 0 0 0 0 2812 51 3067 30 920
96 F 20.95  33 0 0 0 7018 92 7478 0 0 0 60 4487
30 B 4.75 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
54 A 4.07 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
54 C 0.65 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
54 F 4.67 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
55 A 19.5 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
59 A 6.29 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
60 A 5 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
60 B 6.27 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
60 C 1.09 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
60 G 1.03 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
62 G 21.82  33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
63 B 7.08 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
63 C 2.37 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
63 F 3.12 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
64 D 1.58 33 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total
URG III 209.46  - 0.00 0.00 0.00 19771 198 20761 21533 288 22973 - 20168
Total
393.64 -     21105    305   22630     28996      336     30676      21533   288   22973        -           47652
general
d) Calculul posibilită  ii
Procedeul deductiv S-a aplicat următoarea formulă:

∑   PRM10 + ∑   PRM15 − 20 + ∑   PRM 25 − 30 =  PD  =  4563  m3/an


PD  =
10 20 30
în care:

PRM 10 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 10 ani
PRM 15–20 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 15–20 ani
PRM 25–30 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 25–30 ani.
3
Prin acest procedeu s–a ob inut un indicator de posibilitate de 4563m /an.
Procedeul inductiv  -  bazat  pe însumarea  volumelor  posibil  de  extras  în  primul  deceniu  din
arborete  încadrate  provizoriu  în  suprafa  a periodică  în  rând conduce  la  o valoare a  posibilită  ii de
3
4765 m /an.
Analizând  valorile  ob  inute  prin  cele  două  procedee  rezultă  un  indicator  de  posibilitate  după
metoda claselor de vârstă de 4563 m3/an.

6.1.1.2.  Adoptarea  posibilită  ii   de   produse   principale

Pentru deceniul 2013-2022 s-a adoptat o posibilitate de produse principale pentru S.U.P. A de
3
4436  m /an, inând  cont  de  indicatorii  de posibilitate  semnificativi  calculati  prin  intermediul  celor
două metode de calcul:  metoda creşterii indicatoare, respectiv metoda claselor de vârstă.
S-a adoptat această posibilitate inându-se cont de perioada de regenerare adoptată pentru
fiecare arboret în parte, în func  ie de situa  ia regenerării naturale şi în func  ie de starea actuală a
fiecărui arboret (în special consisten  a scăzută) hotărâtoare f
Metoda  de calcul
iind urgen  a de regenerare.
Prin intermediul creşterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
În  această  situa  ie, la Conferin  a a  II-a de amenajare s-
Ci 5724 S.P. normală (ha) 396,39 a propus şi adoptat posibilitatea de 4436
3
VD/10 (m ) 4436 Perioada I (ani) 30
3
VE/20 (m ) 5838 S.P. I (ha) 393,64 m3/an.  Se  consideră  că  această  posibilitate  asigură  continui
3
VF/40 (m ) 5209 Perioada II (ani) 30
3
VG/60 (m ) 4616 S.P. II    (ha) 393,65 tatea  produc  iei  de  lemn  în  concordan ă
3
Q 0,42 Volumul arboretelor exploatabile m /ha 290 cu necesitatea regenerării arboretelor şi îmbunătă  irii func  ii
3
m' – P. inductiv (m /an) 4765
3
ρ – P.deductiv (m /an) 4563 lor de protec  ie şi produc  ie.
3 3
P1 = 4436 m /an P2 = 4563 m /an
3
Posibilitatea adoptată P = 4436 m  /an
Arborete încadrate în deceniul I proiectantul a propus adoptarea unei posibilită  i de 
Urgen a u.a. Suprafa  a Volum total Volumdeextras
ha m
3
m
3 4436 mc/an, valoare corespunzătoare
Urgen  a I
13 95F 1,23 124 124
indicatorului de posibilitate rezultat după metoda de calc
15 45B, D, 50F, J, 52B, 62B, 63G, 78B, F, 90E, 94B, 95E 90,30 10977 10977 ul prin intermediul creşterii indicatoare.
Total urgen a I 91,53 11101 11101
Urgen a II Conferin  a a II-
24 26D, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 127A, B, 129, 130, 25,34 3429 3429
132, 138, 139A, 140, 142A, 144, 154 a de amenajare a avizat adoptarea unei posibilită  i de 4436 
26 45C, E, 50B, C, 77C, 94G, 95A 30,59 8112 3926 mc/an pentru S.U.P. A.
27 23E, 27, 46B, 50I, 62C, D, E, 78D, 87E, 96H, 119, 121, 142B, 149 33,06 8249 7305
Total urgen  a II 88,99 19790 14660
Urgen a III
31 46A, 50D, 80C, 88A 40,32 16675 8612
32 92B, 95C, 96K 9,06 3505 1109
33 3, 44A, 67B, 88E, 89B, 96F 74,45 24583 8878
Total urgen  a III 123,83 44763 18599
TOTAL 304,35 75654 44360
Calculul posibilită  ii
Tab.6.1.1.2.1.

suprafe  e conform legilor fondului funciar , respectiv structurii actuale pe clase de vârstă.
6.1.1.3.  Recoltarea  posibilită  ii
Eviden  a arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale pe

Analizând    valorile    rezultate    prin    cele    două    metode    (4436    mc/an    respectiv    4563    mc/an),
urgen  e de regenerare, este prezentată în tabelul 6.1.1.3.1.
Tab.6.1.1.3.1.

- Eviden  a arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale
- Planul decenal de recoltare a produselor principale.
Aceste piese se  găsesc în partea a  II-a a  amenajamentului,  capitolul 12.  În  eviden  a  arboretelor
sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P., pe urgen e de regenerare, preliminate a face
obiectul tăierilor pe următorii 10 ani. În planul decenal de recoltare sunt trecute aceleaşi arborete,  cu
volumul de extras în penultima coloană, indicându-se totodată felul tratamentului de aplicat şi
modul de regenerare al viitorului arboret.

Pentru recoltarea  posibilit
În vederea  recoltăă riiii  posibilit
în condi avantajoase
ă  ii  de  din punct
 produse principale  de întocmit:
 s-au  vedere gospodăresc şi
cultural, propunerea lucrărilor de regenerare s-a făcut în raport de :
-  starea  arboretelor,  trecându-se  în  primul  deceniu  arboretele  cu  consisten ă  redusă  sau  care  au
ajuns  la  vârsta  exploatabilită  ii,  cele  afectate  de  factori  destabilizator,  respectiv  cele  care  au  trecut
de vârsta exploatabilită  ii;
- asigurarea regenerării naturale în arboretele  parcurse cu  tăieri,  care prezintă  consisten ă  redusă
şi semin  iş utilizabil existent;
- instala iile de transport existente.
Tratamentele de aplicat sunt cele din “Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea
tratamentelor”.
Tratamentul  tăierilor  progresive  -  a  fost  ales  pentru  asigurarea  regenerării  naturale  sub
masiv,  în  arborete  de  tipul  natural  fundamental  de  pădure  sau  care  pot  fi  dirijate  spre  tipul  natural
fundamental de pădure. Tratamentul se va executa pe o suprafa ă totală de 275,85 ha, acest
tratament dând rezultate mai bune în ceea ce priveşte regenerarea în cadrul acestei unită  i de
produc  ie.  Pentru  arboretele  în  care  s-a  propus  acest  tratament,  având  semin  iş  utilizabil  instalat  s-a
propus şi ajutorarea regenerării naturale (îngrijirea semin  işului).
− tăieri  progresive  de  însămân  are  (deschidere  de  ochiuri)  -  s-au  prevăzut  în  arborete  cu
consisten  a  0,6-0,8  fără  semin  iş  instalat, sau  cu  semin  iş  pe  cel  mult  0,2  S,  în  u.a.3B,  44A,  50D,
88A, E, 89B, 92B, 95C, 96K, 119 în suprafa ă de 67,78 ha;
− tăieri  progresive  de  punere  în  lumină  (lărgirea  ochiurilor) au  fost prevăzute în arborete
cu  consisten  a 0,5 –  0,6,  cu  semin  iş instalat  pe 0,3 –  0,5 S,  semin  iş care urmează a  fi pus în lumină
prin  lărgirea  ochiurilor,  în  u.  a.  50B,  C,  67B,  77C,  87E,  95A,  96G,  121,  142B  în  suprafa ă  de  37,06
ha;
− tăieri  progresive  de  însămân  are  punere  în  lumină au fost prevăzute în arborete cu
consisten  a  0,6  –  0,7,  cu  semin  iş  instalat  pe  0,1  –  0,3  S,  în  u.  a.  27,  46A,  80C,  96F  în  suprafa ă  de
54,74 ha;
− tăieri  progresive  de  racordare  s-au  prevăzut  în  arborete  cu  consisten  a  redusă,  0,2-0,5,
înlăturându-se restul arboretului bătrân, semin  işul fiind instalat pe 0,6-0,7S regenerarea naturală
fiind  asigurată,  iar  unde  semin  işul  este  instalat  într-o  propor  ie  mai  mică,  starea  arboretelor  impune
parcurgerea acestor arborete cu ultima tăiere,  mizându-se pe instalarea semin  işului pe cale naturală,
urmând a se executa şi împăduriri în punctele în care regenerarea naturală nu a fost asigurată
(completarea  regenerării  naturale);  suprafa  a  de  parcurs  cu  aceste  lucrări  este  de  100,51  ha  (u.a.23,
45B, E, 46B, 50F, I, J, 52B, 62B, D, 63G, 78B, D, F, 90E, 94B, 95E, F, );
− tăieri  progresive  de  punere  în  lumină,  racordare în care se vor executa două
interven  ii, prima de punere în lumină prin lărgirea ochiurilor existente cu semin  iş instalat, iar a
doua de racordare a ochiurilor cu semin  iş instalat, regenerarea naturală fiind asigurată în urma
aplicării primei  interven  ii  respectiv  cea de punere  în lumină,  urmând  a  fi  înlăturat restul arboretului
bătrân  prin  cea  de  a  doua  interven  ie,  cea  de  racordare;  au  fost  prevăzute  în  arborete  cu  consisten  a
0,5  –  0,6,  cu  semin  iş  instalat  pe  0,5  –  0,6  S,  semin  iş  care  urmează  a  fi  pus  în  lumină  prin  lărgirea
ochiurilor,  iar  în  punctele  unde  regenerarea  este  asigurată  urmând  a  fi  făcută  ultima  tăiere,  cea  de
racordare  a  ochiurilor  cu  semin  iş  instalat,  înlăturându-se  arboretul  bătrân;  suprafa  a  de  parcurs  cu
aceste lucrări este de 15,76 ha, respectiv în u.a.45C, 62C, E, 96H, 149.

Tratamentul  tăierilor  rase  de  substituire  -  a  fost  prevăzut  în  arboretele  puternic  cărpinizate
(u.a 26D 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 127A, B, 129, 130, 132, 138, 139A, 142A, 144,
154), pe o suprafa ă de 25,34 ha.
Un caz aparte îl reprezintă tratamentul tăierilor successive (u.a. 45D), care s-a propus în
ideea  continuită  ii  tratamentului,  având  în  vedere  că  în  parcelele  respective  în  deceniul  expirat  s-au
executat tăieri succesive.  Acest trataments-a propus pe o suprafa ă de 3,16 ha.
Pentru  a  indica  structura viitorului arboret,  în  ceea  ce  priveşte compozi  ia,  a  fost precizată
compozi  ia el de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclusă de asemeni în planul decenal.
Indicele de recoltare ce va rezulta în  urma recoltării posibilită  ii  de produse principale pentru
3
S.U.P. A, preconizat de actualul amenajament este de 3,1 m /an/ha, ia
Suprafa a de Volum de extras (mc) Posibilitatea pe specii mc/an r intensitatea interven iei de
Tratamentul parcurs ( ha)
3
totală anuală total anual CA DT FA GO MO PAM 146 m /an/ha.
T. progresive 275,85 27,59 40678 4067 15 12 3282 80 644 34
T. rase 25,34 2,53 3429 343 313 20 5 5 - -
T. succesive 3,16 0,32 255 26 - - 26 - - - În tabelul 6.1.1.3.2. se prezintă posibilitatea pe tratamente, su
Total 304,35 30,44 44360 4436 328 32 3313 85 644 34

prafe  e şi specii.

Actuala amenajare După 10 ani După 20 ani După 30 ani


Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
VD 44359 VD 72393 VD 92802 VD 72259
VE 116753 VE 138552 VE 118259 VE 120118
VF 208369 VF 211868 VF 186825 VF 182753
VG 276935 VG 274503 VG 337465 VG 328991
Q 0,4 Q 0,4 Q 0,5 Q 0,6
m - m - m - m -
P 4436 P 4575 P 4600 P 4700
6.1.1.4.  Prognoza  posibilită  ii

O prognoză a posibilită  ii de produse principale în  perioada de aplicare a următoarelor trei

de ani, urmând ca în viitor, pe măsura normalizării treptate a structurii fondului de produc  ie pe
clase de vârstă, posibilitatea de produse principale va fi egală cu creşterea indicatoare (8157  mc/an).
Tab.6.1.1.3.2.

6.2.  Măsuri  de  gospodărire  a  arboretelor  cu  func  ii  speciale  de  protec  ie
6.2.1.  Măsuri  de  gospodărire  a  arboretelor  din  tipul  I  de  categorii  func  ionale

În cadrul U.P. III Cavnic nu sunt arborete încadrate în tipul I de categorii func ionale.

6.2.2.  Măsuri  de  gospodărire  a  arboretelor  din  tipul  II  de  categorii  func  ionale

Aceste arboretele fac parte din S.U.P.“M” –  păduri supuse regimului  de conservare deosebită, în


suprafa ă de 621,67 ha şi S.U.P.“K” – rezerva  ii de semin  e, în s
amenajamente  se prezint( ha)
Suprafa a de parcurs  ă astfel: Volum de extras (mc) Posibilitatea pe specii mc/an
S.U.P.
u totală anuală total anual FA MO prafa ă de 44,85 ha, fiind
Tab.6.1.1.4.1.
“M” 239,11 23,91 14543 1454 1436 18 excluse de la reglementarea procesului de produc  ie lemnoasă
, sunt încadrate în tipul II
func  ional, iar scopul acestor arborete este protec  ia terenurilor şi solurilor, respective de
producerea semin elor forestiere.

În  func  ie de stadiul de dezvoltare al lor, în aceste arborete se propun următoarele lucrări:


a)  -  tăieri  de  conservare  -  se  vor  executa  în  arboretele  mature,  a  căror  vârstă  este  suficient  de  mare
pentru  a  le  asigura  regenerarea  naturală.  Eviden  a  arboretelor  cu  tăieri  de  conservare  este  prezentată
în  "Planul  lucrărilor  de  conservare".  Din  acest  plan  rezultă  că  lucrări  de  conservare  se  vor  face  în
u.a.32C, 33A, F, 36A, 37A, 50E, 51D, E, 57, 61A, B, 64A, 65A, 66A, D, E, 67A, 68B, 73C, 79E,
80B, 81A, 85A, B, 90C, 95H.
Prin  tăierile  de  conservare  propuse  se  urmăreşte,  în  principal,  regenerarea  acestor  arborete,
precum şi  extragerea  volumului  rezultat,  motiv  pentru  care  procentul  de  extras  corespunde  acestui
obiectiv. Procentele de extras variază intre 9 şi 100%.  În func  ie de situa  ia concretă din teren.
Procente  de  extras  între  9  şi  26%  s-au  propus  in  arboretele  cu  consisten ă  de  0,5  –  0,7,  cu
semin  iş  instalat  pe  0,1  –  0,4S,  iar  pentru  arboretele  cu  semin  iş  instalat  pe  0,7S şi  consisten ă  0,3  s-
au propus procente de extras de 100%.
În tabelul 6.2.2.1. se prezintă o centralizare a suprafe  elor de parcurs şi volumelor de extras prin

3m /an/ha, cu excep ia unor calamit i sau alte situa ii extre


          ă           
Specificări Tipul Suprafa a ( ha ) Volum  ( mc) Posibilitatea anuală pe specii (  mc )
func ional Totală Anuală Total Anual FA MO CA GO ME PAM LA DR DT DM me.
II 11,29 1,13 - - - - - - - - - - - -
Degajări III-VI 166,45 16,64 - - - - - - - - - - - - Extragerea  materialului  lemnos  se va  face  doar cu 
Total 177,74 17,77 - - - - - - - - - - - - mijloace hipo,  interzicându-se categoric
II 4,27 0,43 37 4 4 - - - - - - - - -
Cură  iri III-VI 145,69 14,57 846 84 50 31 - - 2 - - 1 - - trac  iunea  mecanică.  De  asemenea  în  toate  aceste  arborete 
Total 149,96 15,00 883 88 54 31 - - 2 - - 1 - -
II 27,05 2,71 934 93 12 80 - - - - - - 1 - se  va  interzice  păşunatul,  la  fel  ca şi  în
Rărituri III-VI 638,95 63,89 18334 1834 830 892 20 - 36 - 10 41 5 -
Total 666,00 66,60 19268 1927 842 972 20 - 36 - 10 41 6 -
celelalte arborete.
Total II 31,32 3,14 971 97 16 80 - - - - - - 1 -
Cură  iri+ suprafa ă şi volum pe natură de lucrări se prezintă conform situa  iei din tabelul 6.3.1. -
III-VI 784,64 78,46 19180 1918 880 923 20 - 38 - 10 42 5
Rărituri Total 815,96 81,60 20151 2015 896 1003 20 - 38 - 10 42 6 -
6.3.  Lucrări  de  îngrijire şi  conducere  a  arboretelor
T.de Totallucră831,07
rile de831,07
 conservare.
6820 682 493 129 30 13 5 3 - 4 4 1 Tabel    6.3.1.
igienă
În  baza  situa  iei  de  fapt  constatată  cu  prilejul  descrierii  parcelare şi  potrivit  “Normelor  tehnice
pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” edi  ia 1986, s-a întocmit planul lucrărilor de îngrijire
şi conducere al arboretelor, plan prezentat în partea a II-a a amenajamentului paragraful 12.2.1.
inând cont de tipurile de pădure în care se încadrează arboretele prevăzute în planul
lucrărilor  de  îngrijire,  precum şi  de  indicii  de  recoltare  realiza  i  în  perioada  anterioară  de  aplicare  a
amenajamentului,  de  indicii  de  recoltare  pentru  rărituri  din  normele  tehnice mai  sus  amintite,  pentru
fiecare  arboret  în  parte  s-au  stabilit  indicii  de  recoltare  adecva  i  precum şi  numărul  de  interven  ii  în
deceniu.
Intensitatea interven  iei (Vol.extras/Supr.extras) la cură  iri este de 5,9 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la cură  iri este de 5-8 ani.
Intensitatea interven  iei (Vol.extras/Supr.extras) la rărituri este de 28,9 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la rărituri este de 8-10  ani.
Arboretele  a  căror  consisten ă  este  în  prezent  de  doar  0,8  au  fost  propuse  cu  lucrări  pe  procent
din  suprafa ă,  în  timp  ce arboretele  cu  consisten ă  1,0  au  fost prevăzute  cu  două  interven  ii în
deceniu.  Având  în  vedere  că  unele  arborete  au  fost  prevăzute  cu  două  interven  ii  în  deceniu,  iar
altele au fost prevăzute cu lucrări doar pe procent din suprafa ă, suprafa  a de parcurs este
diferită  fa ă  de  suprafa  a  arboretelor  prevăzute  la  lucrările  respective,  astfel  că  suprafa  a  ce  va  fi
parcursă în deceniu cu degajări, cură  iri şi rărituri  este de 993,70 ha, fa ă de 835,90 ha (suprafa  a
arboretelor prevăzute cu  lucrările men  ionate), reprezentând un procent de 85%.

inând cont de periodicitate precum şi de men  iunea de mai sus, posibilitatea anuală în
Se recomandă  următoarele:
-  anticipat  parcurgerii  arboretelor  cu  cură  iri  se  va  realiza  accesibilitatea  acestora,  prin  deschiderea
de poteci de colectare a lemnului ce va rezulta, lă  imea acestora fiind de 1-1,5 m.
-  executarea  cură  irilor  în  sezonul  de  vegeta  ie,  sezon  în  care  propor  ia  amestecurilor  se  realizează
mai uşor.
-  colectarea  lemnului care  rezultă  din  cură  iri se va  face  folosindu-se  numai mijloace  de  trac  iune
animală, iar în cazul răriturilor se va interzice categoric folosirea tractoarelor forestiere.
-  pentru  evitarea  rănirii  arborilor  de  viitor  afla  i  de-a  lungul  căilor  de  colectare  a  lemnului  rezultat
din rărituri, aceştia se vor proteja cu manşoane şi lonjeroane.
La executarea lucrărilor de îngrijire se va acorda prioritate cură  irilor şi răriturilor în
arboretele  cu  consisten ă  plină,  neparcurse  anterior  cu  astfel  de  lucrări.  Organele  silvice  vor  urmări
realizarea obligatorie a posibilită  ii pe suprafa ă,  posibilitatea pe volum având un caracter orientativ.
În  situa  iile  în  care  arboretele  ce  nu  au  fost  propuse  de  actualul  amenajament  cu  lucrări  de  îngrijire,
dar ajung în decursul deceniului să îndeplinească condi  iile corespunzătoare executării acestor
lucrări, organele silvice au obliga  ia să realizeze cură  iri (sau rărituri) şi în aceste arborete. De
asemenea  în  cazul apari  iei unor  fenomene  naturale  care  produc  calamită  i arboretelor (doborâturi
de  vânt  sau  rupturi  de  zăpadă)  se  vor  executa  toate  lucrările  necesare  în  arboretele  respective,  chiar
dacă nu sunt prevăzute în plan, anticiparea unor astfel de fenomene fiind imposibilă.

În partea a II-
Specificări Tipul Suprafa a  ( ha ) Volum  ( mc) Posibilitatea anuală pe specii (  mc ) a a amenajamentului la paragraful 12.2.2. în finalul p
func ional Totală Anuală Total Anual FA MO CA GO ME PAM LA DR DT DM lanului de îngrijire a
Produse
principale
III-VI 304,35 30,44 44360 4436 3313 644 328 85 - 34 - - 32 - arboretelor, este redată  recapitula  ia posibilită  ii pe specii 
Tăieri de 239,11 23,91 14543 1454 1436 18
conservare
II - - - - - - - - şi structura posibilită  ii pe specii.
Produse II 31,32 3,14 971 97 16 80 - - - - - - 1 -
III-VI 784,64 78,46 19180 1918 880 923 20 - 38 - 10 42 5 -
secundare
Total 815,96 81,60 20151 2015 896 1003 20 - 38 - 10 42 6 - 6.4.  Volumul  total  posibil  de  recoltat  (produse  pri
II 270,43 27,05 15514 1551 1452 98 - - - - - - 1 - ncipale  +conservare  +produs  secundare)
Total III-VI 1088,99 108,90 63540 6354 4193 1567 348 85 38 34 10 42 37 -
Total În 1359,42
 tabelul135,95
 6.4.1. 79054 7905
se prezint 5645 1665
ă volumul total348 85  din
 de recoltat 38  cadrul
34  U.P.
10  III42 38
 Cavnic: -
T.de Total 831,07 831,07 6820 682 493 129 30 13 5 3 - 4 4 1
igienă Tabel  6.4.1.
Total * 2190,49 967,02 85874 8587 6138 1794 378 98 43 37 10 46 42 1
general
8587mc
ITOTAL = = 4,1 mc/an/ha
2119,95ha

Comparând acest indice total (4,1 m3/an/ha) cu indicele de creştere curentă pe unitatea de
produc  ie  (5,8  m3/an/ha)  se  constat  ă o acumulare  de  mas ă lemnoas  ă ce  va  duce  la  creşterea
volumului de masă lemnoasă şi va contribui la normalizarea structurii fondului de produc  ie.

6.5.  Lucrări  de  ajutorare  a  regenerării  naturale  şi  împăduriri

Lucrările de regenerare preconizate a se executa în cursul deceniului sunt sistematizate în
planul  lucrărilor  de  regenerare  din  partea  a  II-a  a  amenajamentului,  paragraful  12.3.  La  elaborarea
acestui  plan, inând  cont  de  condi  iile  sta  ionale,  exigen  ele  biologice  ale  speciilor şi  cerin  ele  social
economice ale pădurii, s-au folosit compozi  iile de regenerare prevăzute în “Îndrumări tehnice
pentru compozi  ii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor” edi  ia 1986, corespunzător
grupelor ecologice în care se încadrează suprafe  ele ce urmează a fi propuse cu lucrări de
regenerare.
Pe ansamblul lucrărilor de regenerare propor  ia speciilor ce se vor introduce este următoarea :

45FA14MO19GO13PAM1TE8DT
În compozi  ia de regenerare se regăsesc specii valoroase autohtone, ponderea mare fiind
de  inută de fag. Din planul lucrărilor de regenerare rezultă că în cursul deceniului se vor executa
lucrări de regenerare după cum urmează:

− lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale, prevăzute la punctul “A” în planul
lucrărilor de regenerare şi împădurire, în suprafa ă totală de 153,48 ha, din care:
-  lucrări  de  ajutorarea  regenerării  naturale  (distrugerea şi  îndepărtarea  păturii  vii)
pe o suprafa ă de 18,76 ha şi (mobilizarea solului), pe o suprafa ă de 55,30 ha;

- lucrări de îngrijire a regenerării naturale (receparea semin  işurilor sau
tinereturilor vătămate, descopleşirea semin  işurilor), pe o suprafa ă  de 79,42 ha.

− lucrări de regenerare - împăduriri în terenuri goale: 2,22 ha;
− lucrări de regenerare - împăduriri în suprafe  e ce vor fi parcurse cu taieri progresive: 34,87 ha;
− lucrări de regenerare-împăduriri în suprafe  e ce vor fi parcurse cu taieri succesive: 0,95 ha;
− lucrări de regenerare - împăduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate(substituiri): 25,34 ha;

Pe  unitatea  de  produc  ie,  în  cursul  deceniului  vor  fi  parcurse  cu  împăduriri  63,38  ha,  la  care

se adaugă completări necesare  ca urmare a unor pierderi  naturale (20%),  rezultând  o suprafa ă totală

de 76,06 ha. Se indică  orientativ ca numărul de puie  i la hectar să  fie de 5  mii.

Pentru reuşita lucrărilor de regenerare se recomandă următoarele :

- pregătirea terenului încă din toamna premergătoare anului de execu  ie a planta  iilor;

- executarea planta  iilor în perioada optimă;
-  parcurgerea  cu  lucrări  de  îngrijire  a  planta  iilor şi  regenerărilor  naturale  ori  de  câte  ori  este
Supraf.
Simbol Categoria de lucrări - interzicerea categorică  a păşunatului în aceste supr
ha
A. LUCRĂ RI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂ RII NATURALE 153,48 afe  e.
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 74,06
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase - La  sfârşitul  planului  de  regenerare şi  împădurire  s-
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
Se red ă în tabelul 6.5.1. o centralizare a planului lucrărilor de regenerare.18,76 a  indicat  orientativ  ordinea  de  execu  ie  a
A.1.3. Distrugerea şi îndep ărtarea  p ăturii vii 
A.1.4. Mobilizarea solului 55,30
A.1.5. Extragerea subarboretului - tabel  6.5.1. lucrărilor prevăzute în acest plan. Unitatea silvică are o
A.1.6. Extragerea semin  işului şi tineretului neutilizabil - bliga  ia înregistrării eviden  elor privind
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm -
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 79,42 aplicarea amenajamentului, a provenien  ei materialului 
A.2.1. Receparea semin  işurilor sau tinereturilor vătămate 79,42
A.2.2. Descopleşirea semin  işurilor - de împădurit folosit pentru fiecare u.a.
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc semin  işurile şi drajonii -
LUCRĂ RI DE REGENERARE
parcursă cu lucrări de regenerare.
B. 63,38
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 2,22
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri -
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamită  i  naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă,
B.1.3. 2,22
uscare etc. şi alte cauze)
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
B.2. Împăduriri în suprafe  e parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 35,82
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 34,87
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive 0,95
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a  fi parcurse cu tăieri în crâng -
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. -
Împăduriri în suprafe  e parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a
B.3. 25,34
arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) 25,34
B.3.2. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere sta  ional -
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compozi  iei şi consisten  ei (după reconstruc  ie ecologică) -
C. COMPLETĂ RI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 12,68
C.1. Completări în arborete tinere existente -
C.2. Completări în arborete nou create (20%) 12,68
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 76,02
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente -
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 76,02
E. ÎMPĂ DURIRI ÎN TERENURI CU CONDI II EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate  cu reziduri din i  ei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate la limita  vegeta  iei  forestiere -
E.5. Împăduriri pe terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
6.6.  Refacerea  arboretelor  slab  productive şi  substituirea  celor  cu  compozi  ii  necorespunzătoare

Dinamica  propusă  privind  substituirea  arboretelor  necorespunzătoare  a  avut  în  vedere  în  primul
rând  arboretele  a  căror  men  inere  nu  este  justificată  datorită  stării  lor  de  vegeta  ie  (consisten ă
scăzută, compozi  ie necorespunzătoare, productivitate scăzută).

Dinamica şi  modalitatea de refacere-substituire a arboretelor slab  productive este arătată  în


tabelul 6.6.1.

Dinamica refacerii arboretelor slab productive

Arboretele din tipurile III-VI de categorii func ionale Arborete de tipul II
Tăiericuregenerarenaturală Tăieride
Caracterul actual al Supraf. Tăieri rase Tăieri în crâng Tăieri
dinsămână conservare
tipului de pădure ha de
Alte Alte Tabel  6.6.1.
Dec.I Dec.II Alte dec. Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I igienă
dec. dec.
Natural fundamental
125,10 11,46 - 28,44 - - - - - - 42,03 43,17
subproductiv
Total derivate de
33,50 - - 23,88 6,94 - - - - - - 2,68
productivitate mijlocie
Total derivate de
19,08 2,06 - - 17,02 - - - - - - -
productivitate inferioară
Artificial de
20,99 - - 5,23 - - - - - - - 15,76
productivitate inferioară
TOTAL U.P. 198,67 13,52 - 57,55 23,96 - - - - - 42,03 61,61

Analizând datele din tabelul 6.6.1, din categoria arboretelor care care fac obiectul  refacerii şi
care  pot  fi  aduse  la  o  stare  normală  prin  lucrări  adecvate,  79,51  ha  se  vor  reface  în  deceniul  I,  57,55
Există în cadrul U.P. o suprafa ă de 198,67 ha ocupate de arborete slab productive şi provizorii.
ha  se  vor  substitui  in  alte  decenii  prin  tăieri  cu  regenerare  naturală  din  sămân ă,  iar  61,61  ha  sunt
prevăzute la tăieri de igienă.
Lucrări prevăzute
Natura şi Unită  i Supraf.
gradul de
amenajistice ha Total
afectare
6.7.   M ăsuri  de  gospodărire  a  arboretelor  af
Doborâturi
de vânt 46A, 67A 31,26 21,50 - 9,76 - - - - - - 31,26 ectate  de  factori  destabilizatori
- izolate
Total * 3,26 21,50 - 9,76 - - - - - - 31,26 Arboretele afectate de factori destabilizatori 
Uscare 8A, 8B, 32C 28,14 - - 17,29 - - - - - 10,85 28,14 sunt prezentate mai jos:
-slabă Tabel  6.7.1.
- puternică 23C, 23D 3,17 - - - - - - 3,17 - - 3,17

progres.

conserv.
T.rase
Total * 31,31 - - 17,29 - - - 3,17 - 10,85 31,31

Com-

semin
pletări
Dega

Îngr.

igienă
Cură
iri
Rupturi de

T.

Tăieride
Tăieride
zăpadă şi 80E, 96C, 96G 4,47 - - - 0,75 - - - - 3,72 4,47
vânt
-izolate
Total * 4,47 - - - 0,75 - - - - 3,72 4,47
Alunecare 25, 59B, 69B, 86A 19,19 - - - 0,87 - - - - 18,32 19,19
-slabă
-mijlocie 86C, 136 14,28 - - - - - - - - 14,28 14,28
Total * 33,47 - - - 0,87 - - - - 32,60 33,47
Eroziune în
suprafa ă 66C, 79C, 86A, 86C, 88A, 88G 39,55 2,78 - - 6,02 3,29 - - - 27,46 39,55
-moderată
Total * 39,55 2,78 - - 6,02 3,29 - - - 24,46 39,55
29, 32A, 32B, 32C, 33C, 33D, 36B,
37C, 41A, 55C, 56B, 60B, 60C, 60D,
60F, 62F, 63A, 63C, 63D, 64C, 64D,
Rocă la 65C, 66D, 66F, 68B, 68F, 68G, 68H,
suprafa ă 68I, 69H, 74B, 74C, 76B, 76D, 76E, 337,08 24,65 - 61,45 71,68 8,43 1,92 - 2,49 166,46 337,08
- /0,1S 78B, 78C, 79A, 79B, 79C, 79D, 79E,
79F, 79G, 79H, 80B, 80C, 81A, 81F,
82A, 82B, 82G, 85A, 85B, 86C, 88G,
88H, 89A, 90B
30C, 33B, 34, 37A, 51A, 51D, 51E,
- /0,2S 64A, 66E, 68E, 72C, 76C, 80A, 80E, 112,95 - - 19,08 1,46 - - - - 92,41 112,95
81G, 152
33A, 33F, 36A, 50A, 50E, 61B, 65A,
- /0,3S 66A, 69D, 69E, 73C, 74D, 81E, 82F, 150,30 - - 77,27 - 13,26 - - - 59,77 150,30
86A, 88F, 95H
- /0,4S 66C, 68A, 68D, 73D, 75C, 87C 45,02 - - - - - - - - 45,02 45,02
-/0,5S 28A 9,23 - - - - - - - - 9,26 9,26
Total * 654,58 24,65 - 157,80 73,14 21,69 1,92 - 2,49 372
2654,58
Tulpini 8A, 23F, 25, 79H, 112, 120, 126B,
nesănătoase 18,89 - 6,27 - 1,26 - - - - 11,36 18,89
138, 140, 142A, 143, 144, 151
10%
3A, 21B, 22, 23A, 24, 26D, 28B, 32C,
20% 37C, 61B, 65A, 68A, 78C, 90H, 91A, 116,75 23,78 9,71 48,56 - - - - - 34,70 116,75
96F, 100, 105, 119, 121, 124, 127A,
Dintre  factorii  destabilizatori şi  limitativi,  roca  la  suprafa ă  se  regăseşte  pe  654,58  ha  (30%
din suprafa  a U.P.), tulpinile nesănătoase se întâlnesc pe 242,37 ha (11% din suprafa  a U.P.),
eroziunea în suprafa ă se regăseşte pe 39,55 ha (2% din suprafa  a U.P.), alunecările pe 33,47 ha (1%
din suprafa  a U.P.), uscarea pe 31,31 ha (1% din suprafa  a U.P.), iar doborâturile de vânt şi  rupturile
de zăpadă şi vânt pe 3,26 ha respectiv 4,47 ha.
Pe ansamblu, din suprafa  a totală afectată de factori destabilizatori şi limitativi, 540,05 ha
vor fi parcurse cu tăieri de igienă, 257,43 ha vor fi parcurse cu tăieri de conservare, 99,73 ha cu
tăieri  progresive,  82,04  ha  cu  rărituri,  24,98  ha  cu  cură  iri,  22,23  ha  cu  tăieri  rase,  pe  3,17  ha  se  vor
face completări, pe 2,49 se va face îngrijirea semin  işului, iar pe 1,92 ha se va face degajări.
Se  men  ionează  că  suprafe  ele  din  tabelul  6.7.1.  sunt  suprafe  e  totale,  suprafe  ele  efective  pe
care se vor face lucrările de îngrijire fiind în general mai mici, iar interven  iile moderate.

6.8.  Procedura  derogării  de  la  prevederile  amenajamentului

În  deceniul expirat (2003-2012),  volumul mediu  anual recoltat din  produse  accidentale I  a


fost de 418m3/an, în timp ce produsele accidentale II a fost de 172m3/an. Se apreciază că pe
perioada de aplicare a actualului amenajament volumul mediu anual rezultat din produsele
accidentale se va situa la același nivel, dacă factorii destabilizatori vor ac  iona cu aceeași
intensitate. În  vederea  ob  inerii derogării de  la  prevederile  amenajamentului (dacă  va  fi cazul),  se
vor respecta în tocmai prevederile Ordinului M.M.P. 3814 din 06.11.2012, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea
categoriei de folosin ă a terenurilor din fondul forestier.
Conform  acestui  ordin,  modificarea prevederilor amenajamentului  silvic în  vigoare se  face
în următoarele situa  ii:
-  arborii  afecta  i  de  factori  destabilizatori,  biotici şi/sau  abiotici,  dintr-un  arboret  însumează
peste 20% din volumul acelui arboret existent la data apari iei fenomenului, determinat prin
diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară” din amenajamentul silvic
cu volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia;
- arborii afecta  i de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentara  i pe o suprafa ă de peste 5000m2;
-arboretele  exploatabile  din  zona  de  stepă,  silvostepă  şi câmpie  forestieră care  au  semin  iş
utilizabil instalat pe cel pu  in 30% din suprafa  a acestora şi în care propor  ia speciilor de
stejar este de cel pu in 50% neincluse în planu decenal de recoltare a produselor principale;
- este necesară schimbarea solu  iilor de gospodărire a pădurilor şi/sau de împădurire a
terenurilor forestiere.

Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documenta iei care
cuprinde următoarele:
-  memoriul  justificativ  prin  care  se  prezintă  cauzele  care  determină  necesitatea  modificării
prevederilor amenajamentului silvic şi se justifică solu  iile tehnice propuse;
- informa iile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile
amenajamentului  silvic,  unită  ile  amenajistice  din  care  se  va  precompta  volumul  propus  a  se
extrage)
-  studiul  de  specialitate  avizat  de  Comisia  tehnică  de  avizare  pentru  silvicultură  din  cadrul
autorită  ii publice centrale care răspunde de silvicultură;
-actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorială pentru protec  ia mediului.
Documenta  ia prezentată mai sus se va întocmi de către ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la care
participă:  expertul  care  asigură  controlul  tehnic  pentru  lucrările  de  amenajare  a  pădurilor  din  cadrul
unită  ii specializate autorizate pentru  lucrări de  amenajarea pădurilor  care  a întocmit amenajamentul
silvic, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorită  ii publice centrale care
răspunde  de  silvicultură  în  a  cărei  rază  teritorială  se  află  ocolul  silvic  în  cauză, şeful  ocolului  silvic
care asigură administrarea sau serviciile silvice pentru arboretul/arboretele afecatat/afectate,
reprezentantul direc  iei silvice, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului. Pentru
situa iile în care terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, la analiza pe teren vor fi
invita  ii şi  un  reprezentant  al  structurii  de  administrare/custodelui  arei  naturale  protejate,  precum şi
un reprezentant al autorită  ii teritoriale pentru protec  ia mediului.
Documenta  ia astfel întocmită, însuşită de persoanele enumerate mai sus, şi însuşită de
avizul favorabil al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorită  ii publice centrale
care  răspunde  de  silvicultură,  se  va  înainta  spre  aprobare  autorită  ii  publice  centrale  care  răspunde
de silvicultură (de către direc  ia silvică, prin Regia Na  ională a Pădurilor – Romsilva, în cazul
fondului forestier proprietate publică a statului, precum şi al fondului forestier al altor de  inători,
administrat sau  pentru care prestează  servicii  silvice un  ocol silvic de stat; de către ocolul silvic care
administrează fondul forestier sau prestează servicii silvice pentru acesta).
Masa  lemnoasă  afectată  de  factori  destabilizatori, biotici şi/sau  abiotici,  care  se  recoltează
din arboretele încadrate în subunitatea de gospodărire pentru care se reglementează procesul de
produc  ie şi care se încadrează ca produse accidentale I, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare,  se  precomptează  ca  produse  principale.  În  cazul  în  care  masa  lemnoasă  afectată  de  factori
destabilizatori biotici şi/sau abiotici se recoltează din arborete încadrate în subunită  ile de
gospodărire de tip „E”, „K”, şi „M”, pentru care nu se reglementează procesul de produc  ie
lemnoasă, precum şi în subunită  ile de gospodărire de tip „G”, nu se precomptează.

Precomptarea masei lemnoase se  realizează  din  arborete cu  urgen ă mai  mică decât  ale celor


din care fac parte arborii afecta ii de factorii destabilizatori. Se interzice precomptarea din
arboretele  încadrate  în  urgen  a  I  de  regenerare,  precum şi  din  arboretele  de  stejari  parcurse  cu  tăieri
de însămân  are.
Masa  lemnoasă  afectată  de  factori  destabilizatori  biotici şi/sau  abiotici  care  se  încadrează  ca
produse accidentale  II, nu se precomptează.
În cazul fondului forestier proprietate publică a statului, aprobarea actelor de punere în
valoare, pentru  produse accidentale care nu implică modificare prevederilor  amenajamentului silvic,
se face,  de  către şeful de  ocol silvic de  stat  sau  de  către  directorul direc  iei  silvice în  structura  căreia
se află ocolul silvic în cauză.
Şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice are următoarele
obliga ii:
- să notifice structura teritorială de specialitate a autorită  ii publice centrale care
răspunde  de  silvicultură,  cu  cel  pu  in  5  zile înainte  de  autorizarea  spre  exploatare  a
fiecărei partizi de produse principale;
- să  comunice  structurii teritoriale  de  specialitate  a autorită  ii publice  centrale  care
răspunde  de  silvicultură,  trimestrial,  până  la  data  de  15  a  lunii  următoare  fiecărui
trimestru, situa  ia produselor accidentale I autorizate la exploatare şi modul de
precomptarea a acestora;
- să efectueze precomptări  în condi  iile normelor tehnice şi ale legisla  iei în vigoare;
- să urmărească încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilită
prin amenajament.
Schimbarea categoriei de folosin ă forestieră se face în baza unei documenta  ii care
cuprinde:
- solicitarea proprietarului;
- memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice;
- avizul  emis  de  structura  teritorială  de  specialitate  a  autorită  ii  publice  centrale  care
răspunde de silvicultură
- actul administrativ al autorită  ii teritoriale pentru  protec  ia mediului;
- fișa tehnică privind schimbarea categoriei de folosin ă forestieră;
- dovada plă  ii taxei;
- acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unită  ilor
administrativ-teritoriale și al terenurilor proprietate privată sau avizul Regiei Na  ionale a
Pădurilor-Romsilva pentru terenurile forestiere proprietate publică  a statului;

- documentele, în copie, privind dovada proprietă  ii;

- planu de situa ie al terenului, executat în sistemul de proiec ie Stereo 70, înso it de
o  copie  de  pe  harta  amenajistică,  cu  indicarea  amplasamentului  terenului  forestier,
vizată de ocolul silvic care asigură  administrarea sau serviciile silvice;
-
documentul  emis  de  către  unitatea  el aboratoare  prin  care  a  avizat  proiectul  tehnic
sau studiul de fezabilitate
În cazul drumurilor forestiere, împădurirea taluzurilor se face în conformitate cu
prevederile proiectului tehnic privind execu ia acestuia.
În  scopul  asigurării  condi  iilor  privind  siguran  a cirula  iei,  vegeta  ia  forestieră  instalată  pe
taluzurile drumurilor forestiere se exploatează în regimul produselor accidentale.
În cazul construirii culuarului de frontieră și a fâşiei de protec  ie a frontierei de stat,
schimbarea  categoriei  de  folosin ă  se  face  numai  dacă  terenul  respectiv  apar  ine  fondului  forestier
proprietate publică a statului.
Evaluarea  de  mediu  nu  mai  este  necesară,  datele  respective  (eviden  a  habitatelor  de  interes
comunitar  existente  în  fondul  forestier  proprietate  publică  a  statului  analizat,  lucrările  silvotehnice
propuse, măsuri în favoarea conservării biodiversită  ii, măsuri specifice, etc.) se regăsesc în
capitolul 8 ”Conservarea Biodiversită  ii”.
7.  VALORIFICAREA  SUPERIOARĂ  A  ALTOR  PRODUSE
ALE  FONDULUI  FORESTIER  ÎN  AFARA  LEMNUL

Pe  lângă  produc  ia  de  lemn  care  constituie elul principal  al gospodăririi silvice,  alături  de
func  iile  de  protec  ie,  fondul  forestier  mai  furnizează şi  o  serie  de  alte  produse  valoroase,  după  cum
urmează:
7.1.Poten  ialul  cinegetic

Suprafa  a U.P. III Cavnic face parte din fondul de cinegetic nr. 28 Cavnic-Plopiş
fond administrat de A.J.V.P.S.
Vânatul principal este mistre  ul, căpriorul, cerbul carpatin din categoria vânatului cu păr,
fazanul la vânatul cu pene, iar cel secundar este reprezentat de iepure, vulpe, etc. Acest vânat
găseşte  condi  ii  relativ  bune  de  dezvoltare inînd  cont  da  natura  terenurilor  sub  raportul  folosin  ei:
păduri terenuri arabile, păşuni şi fine  e, sub aspectul bonită  ii fondul de vânătoare poate asigura
condi  ii optime pentru un număr mai mare de vânat, al cărui număr actual este sub limita optimului..
Pentru asigurarea hranei vânatului sunt afectate 3,33 ha (3V, 90V, 94V, 95V, 96V).
paza eficientă a vânatului;
asigurarea liniştei vânatului;
urmărirea evolu  iei efectivelor de vânat;
combaterea dăunătorilor vânatului;
asigurarea unui inventar minim de instala  ii de vânătoare;
asigurarea hranei suplimentare a vânatului;
respectarea cu stricte  e a sezonului şi condi  iilor de vânătoare stabilite de lege;
Studiul  general  al  amenajamentului  la  nivel  de  ocol  con  ine  o  analiză  mai  amănun  ită  asupra
întregii organizări a produc  iei cinegetice şi a măsurilor necesare pentru optimizarea ei.

7.2.Poten  ialul  salmonicol

Se  men  ionează  faptul  că  Valea  Cavnic  cât şi  unele  pâraie  din  cuprinsul  unită  ii  de  produc  ie
au  o  apă  poluată,  datorită  exploatărilor  miniere  care  au  fost  în  zonă,  prin  uramare  acestea  nu  sunt
apte  pentru  cultura  salmonizilor.  S-.ar  putea  amenaja  unele  bazine  piscicole  pe  pârâul  Boldu şi  pe
alte pâraie în amonte de Valea Cavnic, pentru cultura păstrăvului.
7.3.Poten  ialul  de  fructe  de  pădure

Pe baza realizărilor din  deceniul anterior, din raza unită  ii  de produc  ie se preconizează că se


pot recolta annual următoarele cantită  i medii pe sortimente de produse:

• afine negre 6,0 tone;
• zmeură 1,0 tone;

• mure 7,0 tone;
• mere pădure  e 1,4 tone.
Pe lânga aceste se mai pot recolta: coarne; măcieşe; porumbele şi măcieşe.
Produc  ia este variabilă, ea depinzînd de starea vremii, suprafe  ele dezgolite prin tăieri de
produse principale şi de unii factori tehnico-economici.
7.4.  Poten  ialul  de  ciuperci  comestibile

Speciile de ciuperci ce prezintă interes economic sunt hribii (Boletus edulis) şi gălbiori
(Cantharellus  cibarius).  Cantită  ile  ce  se  pot  recolta  sunt  foarte  variabile, şi  depinde  de  posibilitatea
sensibilizării  locuitorilor  pentru  adunarea şi  prelucrare  lor  în  timp  util.  În  ultimi  ani  recolta  de  hribi
a scăzut fiindcă,  sunt aduna  i de popula  ie pentru  consum  propriu  sau valorificarea lor la pre  uri  mai
mari  pe  pia  a  liberă,  cât şi  a  metodei  de recoltare  practicată,  prin  rupere  sau  smulgere  prin  care  se
distrug miceliile fructifere.
7.5.  Resurse  melifere

Având în vedere că speciile forestiere melifere lipsesc în totalitate din compozi  ia
arboretelor actuale nu se poate vorbi de o bază meliferă în fondul forestier.
În suprafe  ele din vecinătatea pădurii (păşuni şi fâne  e) resursele melifere sunt slab
reprezentate.

7.6.  Materii  prime  pentru  împletituri

În cadrul U.P. în prezent nu există răchitării.

7.7.  Alte  produse

Pe teritoriul unită  ii de produc  ie se mai pot recolta şi valorifica în medie anual următoarele


produse:

Plante  medicinale şi  aromatice  –  În  ultimii  ani  nu  s-au  recoltat  plante  medicinale  din  cadrul
U.P. Se recomandă însă ca in viitor să se acorde aten  ie şi acestei posibilită  i de valorificare a
produselor pădurii.

Semin  e  forestiere - În cadrul U.P.-ului există 6 arborete (7, 8A, 8B, 63E, 64B, 64C) în
suprafa ă totală de 44.85  ha, constituite ca rezerva  ii de semin  e.

Semin  ele se culeg din semincerii aleşi conform instruc  iunilor tehnice, arbori de regulă


situa  i în etajul dominant, care prin însuşirile lor fenotipice denotă un genotip superior.

Potrivit normelor tehnice in vigoare, aceste arboreta vor fi exceptate de la tăiere şi vor fi
conduse pâna la vârsta exploatabilită  ii fiziologice.

Furaje  –  Din  terenurile  de  hrană  pentru  vânat,  anual  se  poate  recolta  în  medie  o  cantitate  de
1–2 tone de fân.

8.   PROTEC   IA  FONDULUI   FORESTIER  ŞI  CONSERVAREA


BIODIVERSITĂ  II

8.1.Protec  ia  împotriva  doborâturilor şi  rupturilor  de  vânt şi  de  zăpadă

Cu ocazia efectuării descrierii parcelare s-a urmărit stabilirea gradului de periclitare a
arboretelor  datorită  acestor  fenomene.  Din  datele  înregistrate  de  ocol,  informa  ii  ale  personalului şi
constatările  din  teren,  rezultă  că  aceste  fenomene  au  afectat  unitatea  de  produc  ie  în  propor  ie  destul
de mică, respectiv 3,26 ha de doborâturi de vânt şi 4,47 ha de rupturi de zăpadă.
Pentru  a  preîntâmpina  sau  a  reduce  efectul  vânturilor  puternice  şi  al  furtunilor,  în  viitor  se
recomandă următoarele măsuri:
- respectarea compozi iei el recomandate de amenajament
- aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, (mai ales cură  irile), pentru a realiza un
coeficient de zvelte  e corespunzător în arboretele tinere
- parcurgerea obligatorie a suprafe  elor prevăzute cu lucrări de îngrijire
- asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor prin executarea la timp a
tăierilor de igienă
- crearea de arborete amestecate
- formarea unor arborete pluriene şi relativ pluriene, bi sau multietajate şi conservarea
acestor arborete
- formarea de liziere rezistente la ac iunea vânturilor.
În cazul apari iei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în cazul

doborâturilor concentrate extragerea integrală a materialului lemnos va fi urmată obligatoriu de

împădurirea suprafe  elor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.

8.2.Protec  ia  împotriva  incendiilor

Cu  toate  că  zona  în  care  se  află  unitatea  de  produc  ie  nu  este  expusă  perioadelor  mai  lungi
de uscăciune, în perioada de vară-toamnă (mai secetoasă), se pot isca incendii prin neglijen  a
omului (păstori, lucrători forestieri, turişti, localnici etc.).
Punctele  cele  mai  periclitate  sunt  cele  cu  arborete  tinere  din  apropierea  drumurilor şi  cele  de
la  liziera  pădurii.  În  ultimii  ani  nu  s-au  semnalat  incendii  în  U.P.,  dar  se  recomandă  câteva  măsuri
de protec ie:

- constituirea în punctele mai ridicate de observatoare care să permită depistarea la timp a
incendiilor;
- amenajarea unor locuri de fumat în zonele frecventate, unde să se expună şi o serie de
materiale de propagandă şi aten  ionare;
- pichetele de incendiu existente să fie verificate şi men  inute în perfectă stare de func  ionare;
- intensificarea pazei contra incendiilor în perioadele secetoase, prin patrulări  sus  inute;
- să  se  ducă  o  muncă  sus  inută  de  educare  a  popula  iei  privind  pericolul  incendiilor.  Trebuie
atrasă  aten  ia  mai  ales  asupra  aruncării  de igări  aprinse şi  asupra  aprinderii  focului  în  pădure şi  la
liziera pădurii. În acest scop se vor amenaja vetre de foc fixe pentru turişti, se va interzice
aprinderea focurilor la întâmplare şi se va face instruirea ciobanilor şi muncitorilor forestieri privind
regulile de comportare în  pădure, controlându-se şi aplicarea acestora.
În  cazul apari  iei unor incendii, se vor extrage exemplarele afectate şi se va asigura refacerea
densită  ii arboretului afectat prin completări (în cazul arboretelor cu vârste de până la 10-15 ani)

sau prin împăduriri (în cazul arboretelor cu vârste mai mari de 15-20 ani).  Împăduririle se vor

face cu material genetic din provenien e locale.

8.3.  Protec  ia  împotriva  poluării  industriale

În  cadrul U.P. nu există surse majore de poluare industrială.  În viitor, dacă  vor apărea surse de


poluare care să afecteze fondul forestier, se vor lua următoarele măsuri:

- eliminarea, în limita posibilită  ilor, a surselor majore de poluare
- extragerea exemplarelor afectate
- în cazul în care poluarea afectează suprafe e întinse, concomitent cu extragerea
materialului lemnos se va asigura regenerarea naturală sau artificială a suprafe elor dezgolite
- limitarea  propagării  poluării,  prin  măsuri  luate  împreună  cu  alte  institu  ii  abilitate  în
acest sens.

8.4.  Protec  ia  împotriva  bolilor şi  a  altor  dăun ători

Deşi în ultimele decenii nu s-au semnalat atacuri importante de dăunători, se impun unele
măsuri de  prevenire-combatere  dintre  care amintim metodele  culturale: toaletarea  arborilor  pentru
eliminarea ramurilor bolnave (posibilă în arboretele tinere dar mai dificilă în arboretele mature).
După tăierea crăcilor,  cioturile se pot badijona cu substan  e pe bază  de oxid  de cupru  sau de mercur.
Aceleaşi  substan  e  se  pot  folosi  la  dezinfectarea şi  badijonarea  trunchiurilor  la  care  scoar  a  infectată
a fost îndepărtată sau cură  ată. Instrumentele folosite se dezinfectează cu alcool sau formol.

Arborii puternic vătăma  i se extrag cu prioritate. În cazul unor atacuri de insecte care
afectează  suprafe  e  mai  mari,  se  va  evita  dezgolirea  solului  prin  asigurarea  regenerării  naturale  sau
artificiale.
Principala sarcină a personalului silvic este supravegherea dăunătorilor. Supravegherea este
opera  ia prin care se urmăreşte dezvoltarea, evolu  ia (dinamica) agen  ilor patogeni şi a insectelor
dăunătoare.  Prin  această  opera  ie  se  culeg şi  se  prelucrează  datele  caracteristice  dinamicii  înmul  irii
în masă a dăunătorilor adică cele legate de grada  ia acestora, pentru prevenirea atacurilor
(prognoză).
Dacă aceste sarcini sunt duse la îndeplinire în mod curent şi conştient iar prin lucrări de
igienizare  se  asigură  o stare  fitosanitară  corespunzătoare, se  realizează şi  protec  ia pădurilor în  acest
domeniu. Această obliga  ie s-a realizat întocmai de către personalul de teren, fapt ilustrat şi de
intensitatea slabă a acestor atacuri în ultimul deceniu.

8.5.  Măsuri  de  gospodărire  a  arboretelor  cu  uscare  anormală


În cadrul unită  ii de produc  ie în studiu nu s-au semnalat astfel de fenomene.
Măsurile  de  prevenire  a  uscării  anormale  trebuiesc  corelate  cu  măsurile  de  protec  ie  descrise
anterior, recomandându-se următoarele:
- asigurarea liniştii în pădure;
- eliminarea cauzelor de ordin antropic (răniri de arbori, păşunat abuziv, extrageri pe alese);
- utilizarea în lucrări de împăduriri a genotipurilor locale rezistente la condi  iile de stres
nutritiv şi deficit temporar de apă;
- eliminarea treptată a arborilor din lăstari;
-
reducerea treptată a combaterilor integrale a defolierilor şi trecerea la combaterea exclusiv
biologică
- evitarea dezgolirii solului prin extragerea exemplarelor uscate.
Se consideră că aceste măsuri vor duce la prevenirea fenomenului de uscare, condi  ie ca
pădurile să-şi îndeplinească în bune condi  ii rolul atribuit.

8.6.  Protec  ia  împotriva  fenomenelor  de  eroziune şi  alunecare


U.P. Tip habitat Natura Tip habitat românesc Tip pădure Suprafa  a
2000 ha %
Fenomenele de eroziune şi alunecare apar datorită  su
R4110          -     Pãduri     sud-est bstratului litologic favorizant.
9110  –  Păduri  de  fag  de carpatice      de      fag      (Fagus 415.1 – Făget  montan cu  Luzula
III 118,16 100 Aceste  fenomene  apar  în  cadrul  unită  ii  de  produc  ie  pe  o 
tip  Luzulo  -  Fagetum sylvatica) cu  Festuca  drymeia luzuloides (i)
suprafa ă  de  73,02  ha.  În  aceste  arborete
Total 118,16 100 se vor evita tăierile rase şi extragerea preexisten  ilor, c
are pot declanşa alunecări de teren şi
eroziune.

8.7.  Conservarea  biodiversită  ii


8.7.1.  Habitate  de  interes  comunitar  existente  în  fondul  forestier  proprietate  publică  a  statului
din  U.P.  III  –Cavnic
Siturile Natura 2000  ROSCI0089-Gutâi  –  Creasta  Cocoşului respectiv  ROSPA0134  –
Mun  ii  Gutâi ocupă în fondul forestier proprietate publică a statului din U.P. III – Cavnic o
suprafa ă de 931,7 ha, ceea ce reprezintă 43% din suprafa  a unită  ii de produc  ie în studiu.
După  analiza  habitatelor  forestiere  de  interes  comunitar  men  ionate  în  Formularul  Standard
a sitului de interes comunitar  ROSCI0089-Gutâi  –  Creasta  Cocoşului, s-a constatat prezen  a
următoarele habitate de interes comunitar în cuprinsul arboretelor din unitatea de produc  ie
men  ionată:

Eviden a habitatelor forestiere de interes comunitar din situl Natura 2000 –  ROSCI0089-Gutâi

–  Creasta  Cocoşului
Tabel  nr.  8.7.1.1.
identificate arborete considerate ca habitate de interes comunitar în suprafa ă de 118,16 ha.

8.7.2.  Lucrări  silvotehnice  propuse  în  arboretele  din  siturile  Natura  2000  situate  în  fondul
forestier  proprietate  publică  a  statului  din  U.P.  III  -  Cavnic

Date referitoare la u.a.-urile din siturile Natura 2000 (ROSCI0089-Gutâi  –  Creasta
Cocoşului respectiv  ROSPA0134  –  Mun  ii  Gutâi) existente în fondul forestier proprietate publică a
În cuprinsul fondului forestier  proprietate  publică  a  statului din  U.P. III  –  Cavnic  au fost
statului din U.P. III – Cavnic sunt prezentate tabelar în cele ce urmează:
u.a. Suprafa  a Categoria Caracterul Vârsta Compozi  ia Consis- Factor Lucrarea Cod
-ha- func  iona actual  al -ani- ten  a destabilizator propusă habitat
-lă arboretului Natura
2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
54A 4,07 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl. Tabel  nr.  8.7.2.1.
54B 8,36 1-5M Nat. fund. 10 7FA3MO 0,9 - Degajări -
prod. mijl. Cură  iri
54E 0,74 1-5M Artif. de 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
55A 19,50 1-5M Nat. fund. 100 6FA1MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
55B 4,77 1-5M Artif. de 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
55C 3,80 1-2E5M Artif. de 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe T. igienă -
prod.inf. 0,1S
56A 0,99 1-2A5M Artif. de 40 10MO 0,8 - Rărituri -
prod.mijl.
56B 9,79 1-2E5M Artif. de 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe T. igienă -
prod.inf. 0,1S
57 23,60 1-2C5M Nat. fund. 145 10FA 0,3 - T. -
prod. mijl. conservare
58A 4,27 1-2C5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
58B 23,48 1-2C5M Nat. fund. 130 10FA 0,3 - T. -
prod. mijl. conservare
58C 8,81 1-2C5M Nat. fund. 5 10FA 0,8 - Degajări -
prod. mijl.
59A 6,29 1-5M Nat. fund. 95 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
59B 0,87 1-2A2C5M Artif. de 35 10MO 0,8 Alunecare Rărituri -
prod.mijl. slabă
60A 5,00 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
60B 6,27 1-5M Artif. de 95 7MO3FA 0,8 Roca pe T. igienă -
prod.sup. 0,1S
60C 1,09 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe T. igienă -
prod. mijl. 0,1S
60D 3,20 1-2A5M Artif. de 85 10MO 0,8 Roca pe T. igienă -
prod.sup. 0,1S
60E 6,66 1-5M Artif. de 90 5FA5MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
60F 21,80 1-2A2C5M Artif. de 85 7MO3FA 0,8 Roca pe T. igienă -
prod.sup. 0,1S
60G 1,03 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
61A 15,28 1-2C5M Nat. fund. 110 10FA 0,7 - T. -
prod. mijl. conservare
61B 13,47 1-2C5M Nat. fund. 110 10FA 0,7 Roca pe 0,3S T. 9110
Tulp. nes n. pe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
62E 3,45 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,5 - T. progr. (p. -
prod. mijl. lum.) Îngr.
sem
62F 2,07 1-5M Artif. de 40 10MO 0,8 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod.mijl.
62G 21,82 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63A 2,79 1-2A5M Artif. de 100 7MO3FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.mijl
63B 7,08 1-5M Nat. fund. 100 8FA2MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63C 2,37 1-5M Artif. de 100 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
63D 10,90 1-5M Nat. fund. 90 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
63E 8,33 1-5H5M Artif. de 100 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
63F 3,12 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63G 3,39 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,3 - T. progr. -
prod. mijl. (rac.)
Împ.Îngr. sem
64A 2,90 1-2A5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,2S T. conservare -
prod. inf.
64B 13,93 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
64C 6,30 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
64D 1,58 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
65A 17,80 1-2A5M Nat. fund. 135 10FA 0,5 Roca pe 0,3S T. conservare. -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe Ajut. reg.nat.
20% Îngr. cult.
65B 0,20 1-5M Nat. fund. 35 10FA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
65C 5,72 1-2A5M Nat. fund. 80 10FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
subprod.
65D 4,43 1-5M Nat. fund. 15 6FA3MO 0,9 - Cură  iri -
subprod. 1PAM
66A 4,55 1-2A4B5M Nat. fund. 45 10FA 0,8 Roca pe 0,3S T. igienă -
prod. inf.
66B 2,21 1-2A4B5M Nat. fund. 100 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. inf.
66C 1,21 1-2A4B5M Nat. fund. 105 10FA 0,5 Roca pe 0,4S T. igienă -
prod. inf.
66D 4,64 1-2A4B5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1S T. conservare. -
subprod. Ajut. reg.nat.
Îngr. cult.
66E 1,15 1-2A4B5M Nat. fund. 125 10FA 0,5 Roca pe 0,2S T. conservare. -
subprod. Ajut. reg.nat.
Îngr. cult.
66F 5,88 1-5M Nat. fund. 35 8FA2MO 0,9 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod. mijl.
66G 8,16 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - T. igienă -
prod. mijl.
67A 9,76 1-2A4B5M Nat. fund. 145 10FA 0,6 Doborâturi T. conservare. -
subprod. izolate Ajut. reg.nat.
Îngr. cult.
67B 3,66 1-5M Nat. fund. 105 10FA 0,6 - T. progr. (p. -
prod. mijl. lum.)
ajut.reg.nat.În
gr. sem
67C 7,80 1-5M Artif. de 35 6MO1DU3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67D 22,20 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67E 2,93 1-5M Nat. fund. 35 6FA4LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
67F 1,31 1-5M Nat. fund. 15 8FA2MO 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
68A 5,59 1-2A4B5M Nat. fund. 60 8FA2CA 0,6 Roca pe 0,4S T. igienă -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe
20%
68B 14,83 1-2A4B5M Nat. fund. 135 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe Ajut. reg.nat.
30%
68C 1,17 1-4B5M Artif. de 15 7MO3FA 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
68D 2,41 1-2A4B5M Nat. fund. 60 9FA1CA 0,5 Roca pe 0,4 S T. igienă -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe
30%
68E 2,84 1-2A4B5M Nat. fund. 55 7FA2CA1MO 0,7 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe
30%
68F 1,87 1-2A4B5M Nat. fund. 55 6FA3MO1CA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. inf. Tulp. nesăn. pe
30%
68G 8,01 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.mijl
68H 12,23 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.sup.
68I 5,02 1-5M Nat. fund. 60 7FA2MO1CA 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
68J 1,85 1-5M Nat. fund. 20 9FA1CA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
68K 0,39 1-2A4B5M Artif. de 55 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
68L 2,08 1-2A5M Nat. fund. 55 8FA2CA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf. 30%
69A 2,50 1-2A5M Artif. de 80 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.mijl
69B 0,84 1-2A5M Nat. fund. 80 8FA2MO 0,5 Alunecare slabă T. igienă -
prod. inf.
69C 3,29 1-2A5M Nat. fund. 65 9FA1CA 0,8 - T. igienă -
subprod.
69D 11,26 1-2A5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 Roca pe 0,3 S T. igienă -
prod. inf.
69E 13,26 1-5M Nat. fund. 15 9FA1DR 0,9 Roca pe 0,3 S Cură  iri -
prod. mijl.
69F 4,05 1-5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură  iri -
prod. mijl.
69G 3,54 1-5M Nat. fund. 35 5FA4MO1ME 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
69H 3,50 1-5M Nat. fund. 80 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
subprod.
69I 1,31 1-5M Nat. fund. 10 10FA 0,9 - Degajări -
prod. mijl. Cură  iri
69J 0,75 1-5M Nat. fund. 25 6FA2MO2CA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
70 39,37 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
71A 36,47 1-5M Artif. de 40 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71B 18,39 1-5M Artif. de 40 6MO1BR 0,9 - Rărituri -
prod.mijl 1DU2FA
71C 2,97 1-5M Artif. de 40 7DU3MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71D 1,28 1-5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
72A 3,55 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
72B 6,54 1-5M Nat. fund. 40 6MO3FA1LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
72C 38,77 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
prod. inf.
73A 1,41 1-5M Nat. fund. 45 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
73B 6,72 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
73C 6,55 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,5 Roca pe 0,3 S T. -
prod. inf. conservare.
Îngr. cult.
73D 8,00 1- Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
2A2C5M prod. inf.
73E 2,73 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
73F 0,42 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
74A 4,43 1-5M Nat. fund. 45 8FA2MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
74B 6,00 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
74C 1,81 1-5M Nat. fund. 5 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S Îng.sem. -
prod. mijl. Completări
74D 20,81 1- Nat. fund. 115 10FA 0,6 Roca pe 0,3 S T. igienă 9110
2A2C5M prod. inf.
74E 1,42 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
74F 0,39 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură  iri -
prod.mijl
74G 0,56 1-5M Artif. de 75 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
75A 3,14 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
75B 2,58 1-5M Nat. fund. 5 8FA2MO 0,9 - Degajări -
prod. mijl.
75C 26,56 1- Nat. fund. 150 10FA 0,5 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
2A2C5M prod. inf.
75D 1,94 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
75E 0,41 1-5M Artif. de 5 6FA3MO 0,9 - Degajări -
prod.mijl. 1PAM
76A 2,91 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.mijl.
76B 5,14 1-5M Nat. fund. 15 10FA 0,9 Roca pe 0,1 S Cură  iri -
prod. mijl.
76C 10,55 1- Nat. fund. 145 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
2A2C5M prod. inf.
76D 7,86 1-5M Nat. fund. 65 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
76E 1,94 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
77A 15,04 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
77B 5,67 1-5M Nat. fund. 70 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
77C 2,29 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,5 - T. progr. (p. -
prod. inf. lum.)
Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
77D 1,56 1-5M Artif. de 70 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
77E 1,99 1-5M Nat. fund. 70 8FA2MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
77F 6,14 1-5M Artif. de 15 9MO1FA 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl Rărituri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
78A 2,54 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
Roca pe 0,1 S T. progr. (rac.)
78B 3,11 1-5M Artif. de 70 10MO 0,3 Împ.Ajut.reg.nat.
-
prod.sup. Îngr. sem
78C 0,68 1-5M Nat. fund. 80 7FA3MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
Tulp. nesăn. pe
prod. inf. 20%
78D 1,74 1-5M Artif. de 70 8MO2FA 0,4 - T. progr. (rac.) -
Împ.Îngr. sem
prod.sup. Degajări
78E 2,51 1-5M Artif. de 15 6MO4DT 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl.
78F 2,14 1-5M Artif. de 70 6MO4FA 0,3 - T. progr. (rac.) -
Împ.Îngr. sem
prod.sup. Degajări
78G 19,01 1-5M Artif. de 15 8MO2FA 0,9 - Cură  iri -
prod.mijl.
78H 2,49 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
78I 1,36 1-5M Artif. de 70 6MO4FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
78J 2,24 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
79A 7,46 1-2A5M Nat. fund. 90 10FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
Tulp. nesăn. pe
prod. inf. 30%
79B 1,38 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.mijl.
79C 5,96 1-2A5M Nat. fund. 30 6FA3MO1DT 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
79D 3,02 1-5M Nat. fund. 60 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. mijl.
79E 1,84 1-2A5M Nat. fund. 130 10FA 0,5 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
Ajut. reg.nat.
prod. inf.
79F 0,68 1-2A5M Nat. fund. 5 10FA 0,6 Roca pe 0,1 S Îngr. sem. -
Completări
prod. mijl. Degajări
79G 0,23 1-2A5M Nat. fund. 25 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. inf.
79H 0,15 1-2A5M Nat. fund. 60 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
Tulp. nesăn. pe
prod. inf. 10%
80A 2,14 1-2A5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf.
80B 2,92 1-2A5M Nat. fund. 110 10FA 0,6 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
Ajut. reg.nat.
prod. inf.
80C 10,23 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S T. progr. (îns, p. -
lum.)
prod. mijl. Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
80D 20,92 1-5M Nat. fund. 20 7FA2MO1ME 1,0 - Cură  iri -
prod. mijl. Rărituri
80E 1,44 1-2A5M Nat. fund. 35 10FA 0,7 Roca pe 0,2 S T. igienă -
Rupturi izolate
prod. inf.
81B 22,18 1-5M Nat. fund. 30 7FA1MO 1,0 - Rărituri -
prod. mijl. 1BR1DT
81D 1,20 1-5M Nat. fund. 30 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
Total 931,70 * * * * * * * *
reglementărilor prezentului amenajament silvic cu: tăieri de igienă (89%) şi tăieri de conservare
(11%).
În continuare vor fi prezentate succint lucrările silvotehnice propuse în arboretele
considerate  habitate  de  interes  comunitar,  aceasta  pentru estimarea  efectelor  acestor  lucrări  asupra
habitatelor men ionate:
Tăieri de igienă
Aceste lucrări urmăresc asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor,
obiectiv ce se realizează prin extragerea arborilor usca  i sau în curs de uscare, căzu  i, rup  i sau
doborâ  i  de vânt  sau zăpadă,  puternic  ataca  i de insecte sau  ciuperci ,  cu vătămări  mecanice, precum
şi a arborilor – cursă şi de control folosi  i în lucrările de protec  ia pădurilor fără ca prin aceste
lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.
Tăierea  arborilor  care  fac  obiectul lucrărilor  de  igienă  se  poate  face  tot  timpul  anului  ,  cu
excep  ia  răşinoaselor afectate  de  gândaci  de  scoar ă,  care  este  de  preferat  să  se  extragă înainte  de
zborul adul ilor.
Masa lemnoasă de extras prin tăieri de igienă este inclusă în categoria produselor
accidentale  neprecomptabile  (care  nu  depăşesc  5  mc/an/ha  raportat  la  suprafa  a  unită  ii  de  produc  ie
din care fac parte arboretele parcurse, micşorată cu mărimea suprafe  ei periodice în rând a
arboretelor în care se va interveni cu tratamente în  deceniul următor).
Dacă volumul de extras prin tăieri de igienă depăşeşte valoarea men  ionată, acesta este
inclus în categoria produselor lemnoase precomtabile şi se scade din posibilitatea de produse
principale (produse accidentale I – în cazul arboretelor afectate de factori destabilizatori a căror
vârstă  este mai  mare  decât  ¾  din  vârsta  exploatabilită  ii).  În  cazul  arboretelor  prevăzute  cu  lucrări
de  îngrijire,  volumele  rezultate vor fi  înregistrate la  produse secundare  (produse accidentale II –
când arboretele parcurse au vârste mai mici decât ¾ din vârsta exploatabilită  ii ), fără ca prin
aceasta  să  se  renun  e la  parcurgerea  în  continuare  cu  opera  iuni  culturale a  arboretelor  incluse  în
planul lucrărilor de îngrijire şi conducere.

Lucrări de conservare

Aceste  lucrări  se  pot  adopta şi  aplica  în  pădurile  de  protec  ie  supuse  regimului  special  de
conservare (tipul II de categorii func ionale).
Ele constau dintr-un sistem de interven ii necesare a se aplica în arboretele cu vârste
Arboretele care vegeteaz produse
în   habitate    de   interes    comunitar vor   fi   parcurse conform
înaintate  exceptate    de   la    tăieri  de ă     principale,   în  scopul   asigură  rii  permanen   ei p  ădurii şi  a
ameliorării poten  ialului său ecoprotectiv.
Prin aceste lucrări de conservare se va urmări în principal următoarele:
Creşterea stabilită  ii ecosistemice şi asigurarea permanen  ei pădurii în spa  iu şi timp;
Asigurarea reînnoirii cu caracter continuu sau periodic, prin regenerare, a arboretelor supuse
regimului de conservare;
Ameliorarea permanentă a stării fitosanitare a arboretelor;
Îndrumarea treptată a structurii reale a fiecărui arboret sau ansambluri de arborete spre
structuri optime, fixate potrivit func iilor ce le sunt atribuite;
Prevenirea dereglărilor sau degradărilor de ordin structural sau func  ional care ar putea
periclita permanen  a pădurii sau diminua capacitatea lor ecoprotectivă;
Reconstruc  ia  ecologică  a  unor  arborete  necorespunzătoare  în  raport  cu  noile  func  ii  pe  care
trebuie să le exercite , refacerea desimii  arboretelor rărite sun ac  iunea factorilor vătămători
periculoşi, ameliorarea compozi  iei arboretelor artificiale sau par  ia derivate;
Valorificarea materialului lemnos rezultat din executarea interven iilor proiectate.
Lucrările de conservare cuprind următoarele interven  ii:
- lucrări  de  igienă, prin care sunt extraşi arborii usca  i sau în curs de uscare,  rup  i de vânt
sau de zăpadă, ataca  i de dăunători, poluare;
- promovarea  nucleelor  de  regenerare  naturală din specii valoroase prin efectuarea de
extrageri de arbori de  intensitate  redusă.  Prin  aceste  lucrări se recoltează exemplarele
cu defecte, ajunse la limita longevită  ii fiziologice, exemplare din specii cu valoare
redusă;
- îngrijirea  semin  işurilor şi  a  tinereturilor  naturale  valoroase, prin lucrări adecvate
potrivit stadiului lor de dezvoltare (descopleşiri, recepări, degajări);
- împădurirea  golurilor  existente folosind  specii şi  tehnologii corespunzătoare sta  iunii şi
elurilor de gospodărire urmărite;
- introducerea  speciilor  de  subarboret şi  subetaj în pădurile de cvercinee pure sau
amestecate.
În  ceea  ce  priveşte  intensitatea  tăierilor  care  au  rolul  de  a  promova  nucleele  de  regenerare

şi înlăturarea treptată a elementelor necorespunzătoare din arboret prin normele actuale se
recomandă  ca  limita  minimă  a  extragerilor  să  fie  corespunzătoare  volumului  recoltat  prin  tăieri  de
igienă  iar  limita  superioară  nu  poate  fi  precizată,  ea  diferind  de  la  un  arboret  la  altul.  Se  precizează
totuşi  că  în  cazul  în  care  extragerile  depăşesc  10%  din  volumul  pe  picior  a  arboretului  să  fie  bine
justificate prin starea de fapt a arboretului ce impune interven  ii cu intensită  i mai mari.

8.7.3.  Măsuri  în  favoarea  conservării  biodiversită  ii


Conservarea biodiversită  ii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în
vedere  la  amenajarea  tuturor  pădurilor.  El  răspunde  cerin  elor  unei  gospodăriri  durabile  a  pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale.
Conservarea  biodiversită  ii vizează  realizarea  mai multor  obiective  ce conduc  la  adoptarea
următoarelor tipuri de măsuri/ac  iuni:
a)  măsuri  generale  favorabile  biodiversită  ii,  urmărite  la  nivelul  fiecărui  arboret,  oricare  ar  fi
func  iile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face
parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului şi
genofondului forestier.

8.7.3.1.  Măsuri  generale

Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea diversită  ii biologice la nivelul tuturor
ecosistemelor  forestiere  în  vederea  maximizării  func  iei  ecoprotective  prin  conservarea  diversită  ii
genetice şi specifice.
Prin măsurile propuse de actualul amenajament s-au avut în vedere următoarele:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
-  în  cazul  în  care  se  recurge  la  regenerare  artificială,  s-a  recomandat  ca  materialul  genetic,
pentru  fiecare  specie,  să  fie  din  provenien  e  locale,  popula  ia  locală  fiind  unitatea  de  bază  în  raport
cu care se stabileşte strategia de management;
- s-au constituit subparcele cu suprafe  e cât mai mari care să includă arbori din aceeaşi
specie şi popula  ie şi de aceeaşi vârstă sau vârste apropiate;
- conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice) prin includerea lor în subparcele
distincte şi stabilirea de eluri de gospodărire corespunzătoare;
- men  inerea unui  amestec bogat de  specii la nivelul  fiecărui arboret  prin promovarea tuturor
speciilor adaptate condi  iilor sta  ionale locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în
propor  ii corespunzătoare ecologic şi economic ce păstrează, din punct de vedere al bogă  iei de
specii, caracterul natural al ecosistemelor.
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării interven  iilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- prin planurile de amenajament se recomandă a nu se extrage subarboretul cu prilejul
efectuării interven  iilor silvotehnice (cu excep  ia situa  iilor în  care afectează mersul regenerării în
arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea
arboretelor tinere)
-  s-au  men  inut luminişurile,  poienile  şi terenurile  pentru  hrana  faunei sălbatice  în  vederea
conservării biodiversită  ii păturii ierbacee respectiv păstrarea unei suprafe  e mozaicate;
- păstrarea arborilor mor  i ("pe picior" şi "la sol") cu prilejul efectuării tăierilor de
regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere.
-  păstrarea  unor  "arbori  pentru  biodiversitate"  -  buchete,  grupe  de  arbori  sau  por  iuni şi  mai
mari, reprezentative sub raportul biodiversită  ii. Aceste por  iuni se pot constitui şi ca subparcele
distincte şi  urmează  a fi  conduse până  la limita longevită  ii, urmând  a fi  apoi înlocuite, progresiv,  cu
altele, cu prilejul aplicării tăierilor de regenerare şi este de dorit să fie cât mai dispersate în
cuprinsul unită  ii de gospodărire. Pot fi aleşi, în acest scop, arbori care prezintă deja putregai,
scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema
men inerii acestor arbori în arboretele afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de
cel  pu  in  slabă),  în  care  există  deja  arbori  usca  i,  ataca  i  de  insecte,  vătăma  i  de  vânt şi  zăpadă  sau
de vânat, răni  i prin aplicarea lucrărilor silvotehnice etc;
-  în  cadrul  unită  ilor  de  gospodărire  s-a  urmărit  realizarea  unei  structuri  echilibrate  pe  clase
de vârstă întrucât fiecare clasă de vârstă este înso  ită de un anume nivel al biodiversită  ii;
- conducerea arboretelor la vârste mari potrivit exploatabilită  ii tehnice care să favorizeze
adoptarea de cicluri de produc  ie lungi creează premisa sporirii biodiversită  ii. Faptul că într-o
unitate de gospodărire cu structură pe clase de vârstă echilibrată există arboretele exploatabile cu
vârste înaintate denotă un nivel ridicat al biodiversită  ii;
- referitor la habitatele marginale/fragile (liziere, zone umede, grohotişuri, stâncării), prin
amanajament se recomandă protejarea acestora şi a vegeta  iei limitrofe, după caz (zone umede,
grohotişuri), pentru men  inerea condi  iilor specifice în vederea protejării biodiversită  ii
caracteristice acestor suprafe  e. Detalierea acestor măsuri de protejare se va regăsi la capitolul de
reglementare a procesului de produc ie.
- ori de câte ori într-un arboret există elemente remarcabile care pot să facă obiect de

conservare, zona în care acestea se află s-a individualizat în subparcelă aparte, urmând a i se

aplica un regim de gospodărire favorabil protejării  elementelor respective şi  a habitatului lor.

8.7.3.2  Măsuri  specifice

Sunt  acele  măsuri  menite  să  asigure  conservarea  şi/sau  protec  ia  valorilor  de  biodiversitate
(obiectivelor de conservare) pentru care pădurilor respective li s-a atribuit func  ii prioritare de
protec  ie (subgrupa func  ională 1.5).
Amenajamentele dispun  de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a biodiversită  ii
la  diferite  niveluri  ale  acesteia.  Elemente  ale  biodiversită  ii  sunt  cuprinse  în  descrierea  parcelară,  cu
referiri şi la tipologia sta  ională şi la tipologia habitatelor naturale.
În arboretele cuprinse  în amenajamentul silvic  al U.P. III  Cavnic,  men  inerea stabilită  ii şi
biodiversită  ii ecosistemelor şi speciilor locale este un deziderat de prim ordin.
Ca o măsură specifică de protejare a diferitelor specii de interes comunitar, la nivel de
unitate  amenajistică  a  fost  semnalată  eventuala  prezen ă  a  preexisten  ilor  sau  a  arborilor  cu  tulpini
nesănătoase  (scorburi),  în  aceşti  arbori  existând  cuiburi  ale  unor  specii  de  ciocănitoare  (de  exemplu
u.a.: 2B, 28A, 68D, 68E, 68F, 68L, 79A, 86A, 88A, 88E, 89B
Dintre căile de ac  iune propuse de amenajament pentru men  inerea stabilită  ii şi
biodiversită  ii ecosistemelor şi speciilor locale pot fi men  ionate câteva mai importante:
- conducerea  arboretelor  la  vârste  de  peste  110  ani,  urmărindu-se  îndeosebi  regenerarea  lor
naturală din sămân ă (de exemplu u.a.23E, 45B, 45C, 45D, 45E, 46A, 50J, 77C, 95E, 149);
- realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se men  ină şi să se
îmbunătă  ească  starea  de  sănătate,  stabilitatea şi  biodiversitatea  naturală  (u.a.  41B,  42B,  50G,  65D,
92C, 95B, 96I);
- promovarea compozi iilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural
fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material seminologic de
provenien ă locală;
- prin  planificarea  tăierilor  de regenerare în spiritul  continuită  ii  recoltelor pe  durate de 110-
120 ani se realizează un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, lucru
benefic în primul rând pentru men  inerea şi dezvoltarea popula  iilor de animale de talie medie şi
mare;
- luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor (arătate la cap. 8.2);
- inerea sub control a efectivelor popula  iilor de insecte care pot produce grada  ii şi
protejarea duşmanilor naturali ai acestora;
-
gospodărirea  ra  ională  a  speciilor  care  fac  obiectul  activită  ii  de  vânătoare,  asigurându-se
hrană complementară şi suplimentară atunci când este necesar, men  inându-se efectivele şi
propor  ia  dintre  sexe  la  niveluri  optime,  asigurându-se  starea  de  sănătate şi  evitându-se  producerea

unor epizootii, respectându-se cu stricte  e perioadele de prohibi  ie şi evitându-se executarea unor


lucrări deranjante în perioada de împerechere;
- recoltarea ra  ională şi ecologică a ciupercilor, fructelor de pădure şi a plantelor
medicinale;
- circa  30%  din  suprafa  a  unită  ii  de  produc  ie  este  ocupată  cu  păduri  supuse  regimului  de
conservare deosebită în care arborii vor fi men  inu  i până la vârste înaintate, ceea ce constituie o
garan  ie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate, (cel pu  in într-o anumită perioadă a
vie  ii sau a ciclului de dezvoltare), pe arborete bătrâne.

8.8.  Măsuri  de  gospodărire  în  arboretele  situate  în  arii  naturale  protejate

Obiectivele amenajamentului silvic al U.P. III – Cavnic coincid cu obiectivele generale ale
re  elei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuită  ii
pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, men  inerea func  iilor ecologice şi
economice  ale  pădurii  aşa  cum  sunt  stabilite  ele  prin  încadrarea  în  grupe  func  ionale şi  subunită  i
de gospodărire.
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi
sus  in integritatea re  elei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere
identificate în zona studiată.
În continuare sunt prezentate măsurile de gospodărire luate în arboretele situate în arii
naturale protejate în vederea realizării obiectivelor asumate de amenajamentul silvic al UP III –
Cavnic:
realizarea  lucrărilor  de  îngrijire şi  conducere  prin  care se  urmăreşte  men  inerea şi
îmbunătă  irea stării de sănătate, a stabilită  ii şi biodiversită  ii naturale;
executarea lucrărilor de îngrijire la timp;
se va urmări conducerea arboretelor în regimul codru;
se  va  urmări  promovarea  celui  mai  intensiv  tratament  posibil  de  aplicat,  în  cazul
arboretelor ajunse la vârsta exploatabilită  ii, tratament ce permite totodată şi
conservarea biodiversită  ii, în spe ă tratamentul tăierilor progresive;
se va urmări promovarea compozi  iilor de regenerare apropiate de cele ale
tipurilor natural fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale
folosirea de material seminologic de provenien ă locală;

o aten  ie sporită se va acorda arboretelor din grupa I func  ională, de protec  ie,


prin  creşterea  stabilită  ii  ecosistemice şi  asigurarea  permanen  ei  pădurii  în  spa  iu
şi timp;
se  va  acorda  o  aten  ie  deosebită  arboretelor  ce  au  fost  identificate  cu  o  stare de
conservare  nefavorabilă  sau  par  ial  favorabilă  determinându-se  cauza  pentru  care
au ajuns în această situa  ie şi încercând dacă se poate remedierea acestei stări;
ameliorarea permanentă a stării fitosanitare a arboretelor şi luarea măsurilor
necesare pentru prevenirea incendiilor;
recoltarea  ra  ională şi  ecologică  a  ciupercilor şi  fructelor  de  pădure  comestibile şi
a speciilor de plante medicinale;
refacerea desimii arboretelor rărite sub ac  iunea factorilor vătămători periculoşi
sau destabilizatori, ameliorarea compozi iei arboretelor artificiale;
respectarea normelor de exploatare a masei lemnose şi evitarea pe cât posibil a
rănirii arborilor rămaşi pe picior sau a semin  işului în cazul tratamentelor;
se  recomandă  păstrarea  a  1-2  arbori  usca  i/ha  (căzu  i  la  sol  sau  în  picioare)  pentru
men  inerea biodiversită  ii descompunătorilor şi pentru ca păsările să-şi poată
instala  cuiburile,  se  vor  men  ine  băl  ile,  pâraiele,  izvoarele  etc.  într-o  stare  care  să
le  permită  să  îşi exercite rolul în  ciclul de  reproducere al peştilor,  amfibienilor,
insectelor;
în măsura în care normele tehnice o permit , perioada de executare a lucrărilor
silvotehnice  să  nu  se  suprapună  cu  perioada  de  reproducere  a  speciilor  de  animale
sau cu perioada de cuibărit a păsărilor ce habitează în arboretele situate în arii
naturale protejate.

În  plus,  în  arboretele  ce  fac  parte  din  siturile  Natura  2000  de  importan ă  comunitară  Mun ii
Gutâi ( ROSPA 0134) şi Gutâi – Creasta Cocoşului ( ROSCI 0089),  dar şi  în  vecinătatea  acestora,  nu  s-au
propus următoarele:
- realizarea de construc ii forestiere;
- utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substan e, materiale,
deşeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din siturile amintite;
- realizarea  unor  activită  i  care  să  devieze  cursuri  de  apă,  care  să  genereze  poluare  fonică,
luminoasă,  atmosferică  sau  prin  care  să  se  exploateze  diverse  zăcăminte  minerale  de  suprafa ă  sau
subterana (inclusiv ape);
- realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosin ă a terenului;

- efectuarea unor activită  i care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a
speciilor de interes comunitar;
- inundarea de terenuri;
- activită  i  sau  lucrări  care  să  afecteze  direct  sau  indirect  zonele  de  hrănire,  reproducere  sau
migrare a speciilor de interes comunitar;
EXPLOATARE ŞI CONSTRUC    II SILVICE
- crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
9.   INSTALA   II   DE   TRANSPORT,   TEHNOLOGII   DE

9.1.Instala  ii  de  transport


9.1.1.Instala  ii  de  transport  permanente  existente

Indicativ Denumirea Lungime -km- Suprafa  a Volumul


În afara deservită deservit
drum drumului În pădure Total 3
pădurii -ha- -m -
Drumuri existente
Drumuri  publice
Baia Sprie – Cavnic cu
DP003 ramifica ie valea Podului, pârâul - 10,0 10,0 387,51 11189
Bulzului
DP004 Copalnic – Cavnic - 2,0 2,0 42,79 2005
DP005 Baia Mare – Copalnic - 1,5 1,5 1,40 69
Copalnic – Coaş-Remecioara cu
DP008 - 0,2 0,2 16,44 1725
ramifica ie valea Slav
DP 010 Berin  a – Cărpiniş - 2,0 2,0 76,64 2047
Total D.P. - 15,7 15,7 524,78 17035
Drumuri  forestiere
FE008 Pârâul Mogoşa - 1,3 1,3 211,70 16186
FE009 Pârâul Fundurilor - 0,6 0,6 14,03 742
FE010 Şuior 3,3 1,9 5,2 269,94 17016
FE011 La Trei Culmi 0,8 - 0,8 89,07 1069
FE012 Valea Dochi-Valea Boldu 4,8 - 4,8 241,41 10542
FE013 Pârâul Boldu 3,0 - 3,0 377,65 8662
FE014 Pârâul Varvara 1,2 - 1,2 112,30 4331
FE015 Pu il central 1,3 0,6 1,9 110,19 4499
FE016 Roata Gutin 2,5 1,4 3,9 168,88 5792
Total F.E. 16,9 5,8 22,7 1595,17 68839
Total drumuri existente 16,9 21,5 38,4 2119,95 85874
TOTAL  GENERAL 16,9 21,5 38,4 2119,95 85874

Unitatea  de  produc  ie  III  Cavnic  este  deservită  de  9  drumuri  forestiere şi  5  drumuri  publice,
Accesibilitatea actuală şi la sfârşitul deceniului este redată în tabelul de mai  jos:
tab.9.1.2.1.
Accesibilitatea actuală Accesibilitatea la sfârşitul deceniului
după cum urmeazSpecific
ă: ări
(%) (%)
Accesibilitatea fondului forestier total 87 87 tab.9.1.1.1.
Accesibilitatea fondului productiv total 87 87
din care –exploatabil 84 84
-preexploatabil 90 90
-neexploatabil 89 89
Accesibilitatea posibilită  ii totale 86 86
din care –principale 79 79
-secundare 98 98
-conservare 90 90
-igienă 85 85
Accesibilitatea medie –km- 0,65 0,65

Accesibilitatea  fondului  forestier  cu  o  distan ă  de  colectare  de  până  la  1,2  km  este  asigurată  în

din care drumuri forestiere 22,7 km. Starea acestor drumuri este bună.

Pe  lângă  drumurile  permanente  arătate  mai  sus,  în  interiorul  pădurii  se  mai  găsesc  o  serie  de
drumuri nepermanente (drumuri de exploatare TAF) care pot fi utilizate pentru nevoile de recoltare,
ele fiind nepietruite. Aceste drumuri nu s-au luat în calculul indicelui de densitate a instala iilor de
În  prezent  unitatea  de  produc  ie  dispune  de  o  re  ea  de  drumuri  în  lungime  totală  de  38,4  km,
transport.
Densitatea actuală a instala  iilor de transport este de 17,5 ml/ha (38,4 km/2188,33 ha).

9.1.2.Accesibilitatea  fondului  forestier  productiv şi  a  posibilită  ii

propor  ie  de  87%,  iar  a  posibilită  ii  în  propor  ie  de  86%.  Un  procent  de  13%  din  suprafa ă  (284,94
ha), este inaccesibil. Pentru această suprafa ă nu a fost propusă construirea de noi drumuri
forestiere, în interiorul pădurii fiind drumuri de căru  e , nepermanente care pot fi utilizate pentru
nevoile de recoltare şi  colectare.

tabelul următor:
tab.  9.1.3.1.

Amenajament Eviden  e O.S. Baia Sprie (fişa individuală a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloace


Ampla- Lun- Supra- Anul Lun- Lă ime Suprafa a Punct de racordare Punct final drum
Nr. Nr. de inventar u.a. p
dării în plat-
crt Indicativ sament Denumire gime fa a Denumire gime la re  eaua existentă
folo- formă - ha - U.P./u.a./borna
U.P. /u.a. - km - - ha - RNP MFP - km - U.P./u.a. /borna
sin ă -m-
1 FE008 III/155D Pârâul Mogoşa 1,3 0,78 - - - - - - - - -
2 FE009 III/156D Pârâul 0,6 0,36 - - - - - - - - -
Fundurilor
3 FE010 III/157D Şuior 5,2 3,12 - - - - - - - - -
4 FE011 III/158D La Trei Culmi 0,8 0,48 - - - - - - - - -
5 FE012 III/159D Valea Dochi- 4,8 2,88 - - - - - - - - -
Valea Boldu
6 FE013 III/160D Pârâul Boldu 3,0 1,80 - - - - - - - - -
7 FE014 III/161D Pârâul Varvara 1,2 0,72 - - - - - - - - -
8 FE015 III/162D Pu il central 1,9 1,14 - - - - - - - - -
9 FE016 III/163D Roata Gutin 3,9 2,34 - - - - - - - - -

După cum se poate9.1.3.   Coresponden
 observa   a  între
 nu se poate face  ositua   ia  iereal
 corela ă  din
 între  datele  din ş iamenajament
  teren   eviden  ele  contabile   ale mijloacele
 şi cele din   O.S.  Baia fixe
  Sprie
 deoarece oc
olul nu a pus la
O situa  ie comparativă între starea de fapt din teren şi eviden  ele contabile ale O.S. Baia Sprie în ce pr

iveşte drumurile forestiere este redată în

dispozi  ia proiectantului fişa individuală a mijlocului fix.
În scopul protejării semin  işurilor ce vor crea viitorul arboret, a arborilor rămaşi pe picior şi
a solului se vor avea în vedere următoarele considerente:

− la  emiterea  autoriza  iei  de  exploatare  să  se  pună  accent  pe  materializarea  în  teren  a  limitelor
parchetului,  a  zonelor  regenerate şi  a  căilor  de  scos  –  apropiat  a  materialului  lemnos  cu  indicarea
întregului traseu de parcurs până la baza de colectare;

− să se stabilească corect epocile şi termenele de tăiere şi scoatere a materialului lemnos;
− pentru fiecare parchet se va preciza tehnologia de exploatare în raport cu tratamentul fixat;
− doborârea  arborilor  să  se  facă  în  afara  ochiurilor  cu  semin  iş  utilizabil,  evitându-se  zdrelirea
arborilor rămaşi pe picior;
Tabel  10.1.1.
Grupa I Grupa a II-a Categorii
Anul Categorii func ionale ( ha ) func ionale ( ha ) TOTAL
amena- Tipul func ional
U.P.
jării II III IV VI
Total Total
2A 2C 2E 2H 5H 5J 4B 4I 5M 1B 1C
2004 560,90 43,90 - - 43,70 2,50 94,60 34,40 - 780,00 1700,40 38,00 02518,40
173
2013 501,54 88,91 13,59 17,63 44,85 - 33,22 34,52 536,83 1272,09 803,82 44,04 847,86 2119,95

− colectarea arborilor ce se exploatează să se facă cu tractorul sau cu atelaje sub formă de
Se poate observa că la actuala amenajare apar diferen  e datorate următoarelor cauze:
arbori sec  iona  i în trunchiuri şi catarge fiind interzisă colectarea arborilor întregi;

− colectarea materialului să se facă numai pe traseele stabilite cu ocazia predării parchetelor
spre exploatare;
− la terminarea lucrărilor de exploatare este obligatorie evacuarea în totalitate a materialului
lemnos şi cură  irea integrală, corespunzătoare a parchetului;

− reprimirea  parchetului  se  va  face  în  mod  obligatoriu  la  termenele şi  în  condi  iile  stabilite  prin
autoriza ia de exploatare.

9.3.Construc  ii  silvice

Pe teritoriul unită  ii  de produc  ie în  studiu  există  un  canton  silvic în  u.a. 97C.  Starea acestei
clădiri este bună.
Deoarece personalul de teren are condi  ii de cazare în localită  ile din raza U.P., pentru
deceniul următor nu se propune construirea unor alte cantoane.
10.  ANALIZA  EFICACITĂ  II   MODULUI   DE   GOSPOD ĂRIRE
A   P ĂDURILOR
10.1.Realizarea  continuită  ii  func  ionale

Se prezintă mai jos evolu  ia suprafe  elor pe grupe şi categorii func  ionale în  ultimele două


perioade de amenajare.

− la actuala amenajare a fost reanalizată încadrarea arboretelor pe categorii func  ionale
func  ie de elurile de gospodărire atribuite pădurilor din teritoriul studiat

− la actuala amenajare o parte din suprafa  a grupei a II-a fost încadrată în grupa I
func  ională,  categoria  5M  –  păduri  situate  în  perimetrul  siturilui  Natura  2000  –  Mun ii Gutâi
( ROSPA 0134), Gutâi – Creasta Cocoşului  ( ROSCI 0089),  2E  –  planta  ii  forestiere  pe  terenuri
degradate, 2H – păduri situate pe terenuri alunecătoare.
− o parte din suprafa  a categoriilor func  ionale din grupa a II-a existente la amenajarea
precedentă a fost retrocedată în baza legilor fondului funciar
Asigurarea continuită  ii func  ionale a pădurilor presupune în general două aspecte:
asigurarea continuită  ii produc  iei şi asigurarea continuită  ii protec  iei. Pentru realizarea
continuită  ii  func  ionale  a  pădurilor  au  fost  atribuite  func  ii  pentru  fiecare  arboret,  amenajamentul
prevăzând modalită  i specifice de gospodărire, prin care se urmăreşte o anumită specializare a
arboretelor în vederea asigurării continuită  ii şi exercitării la maximum a func  iilor atribuite.

Gruparea arboretelor în raport cu func  iile atribuite şi elurile de gospodărire urmărite s-a
făcut în cadrul a trei subunită  i de produc  ie (protec  ie) – S.U.P.”A”, S.U.P.”K” şi S.U.P.”M”.

Din  suprafa  a  totală  a  unită  ii  de  produc  ie  de  2188,33  ha,  pădurile  ocupă  2119,95  ha  (97%),
terenurile afectate 68,38 ha (3%).

Se consideră că actuala zonare func  ională a arboretelor preconizată de amenajament este
corespunzătoare, asigurând continuitatea func  ională precum şi realizarea în bune condi  ii a
obiectivelor economice şi sociale, prezentate în capitolul 5 al studiului.
Nr. Indicatori cantitativi U.M. Valori
crt.
1 Ponderea pădurilor în suprafa  a totală a fondului  forestier % 97
3
2 Volumul lemnos pe picior - total m 510390
3
3 Volumul lemnos pe picior - mediu m /ha 241
4 Clasa de produc ie medie - III2
3
5 Creşterea curentă totală m 12297
3
6 Creşterea curentă medie m /an/ha 5,8
3
7 Creşterea curentă totală – fond  productiv m 9764
3
8 Creşterea curentă medie – fond productiv m /ha 6,7
3
9 Creşterea indicatoare – totală – SUP A m /an 5724
3
10 Creşterea indicatoare –  medie – SUP A m /an/ha 3,9
3
11 Posibilitatea de produse principale - totală m /an 4436
3
12 Posibilitatea de produse principale - la hectar m /ha 146
3
13 Posibilitatea de produse secundare – totală m /an 2015
3
14 Posibilitatea de produse secundare - la hectar m /ha 25

Arboretele din S.U.P. “A” (1453,43 ha) vor trebui să asigure continuitatea produc  iei de
masă  lemnoasă.  Condi  ia  esen  ială  pentru  asigurarea  continuită  ii  o  constituie  reparti  ia  echilibrată
a  arboretelor  pe  clase  de  vârstă.  Acest  deziderat  nu  este  satisfăcut,  în  prezent  mărimea  unei  clase
de vârstă fiind destul de mult diferită în raport cu  mărimea unei clase de vârstă normale.
Prin măsurile preconizate de amenajament, treptat, în viitor, se va ajunge la o situa  ie de
normalizare a structurii fondului forestier productiv pe clase de vârstă, aceasta permi  ând
recoltarea unei posibilită  i anuale de produse principale mai mare decât  cea stabilită în prezent.
Totodată, în timp, vor fi îmbunătă  ite: compozi  ia arboretelor, consisten  a şi clasa de
produc  ie, aceste elemente favorizând creşterea produc  iei şi productivită  ii pădurilor.

10.2.Dinamica  dezvoltării  fondului  forestier

Din  datele  prezentate  în  dinamica  dezvoltării  fondului  forestier  se  desprind  o  serie  de  aspecte
care pot fi analizate în cadrul a două grupe principale de indicatori: indicatori cantitativi şi
indicatori calitativi.

10.2.1.Indicatori  cantitativi

Indicatorii cantitativi care trebuiesc lua i în considerare pentru a caracteriza dinamica

următoarele aspecte:
-  suprafa
dezvolt   a pădurilor
ării fondului   care
 forestier  alcătuiesc fondul productiv  a cunoscut valori diferite  de-a  lungul
 sunt:
timpului – 3169,30 ha în anul 1954 şi 2119,95 ha în prezent; tabel  10.2.1.

- fondul lemnos total pe picior al arboretelor care alcătuiesc fondul productiv a cunoscut
fluctua  ii în raport cu mărimea suprafe  ei arboretelor pe clase de vârstă. Se apreciază că fondul
lemnos  total  –  510390  m3,  precum şi  volumul  mediu  la  hectar  de  241  m3,  se  situează  aproape  de
valoarea  corespunzătoare  în  raport  de  suprafa ă,  de  compozi  ia  arboretelor,  de  condi  iile  sta  ionale
şi  de  vegeta  ie  existente.  Aceasta  se  datorează  în  principal  faptului  că  structura  actuală  pe  clase  de
vârstă prezintă un dezechilibru destul de pronun  at în raport cu mărimea unei clase de vârstă
normale,  aşa  cum  se  poate  vedea  din  componen  a  claselor  de  vârstă  actuale  (graficul  II)  cu  clasele
de vârstă normale (graficul IV) din paragraful 14.2. din partea a  II-a a studiului.
-  de  asemenea  mărimea  consisten  ei  pe  ansamblul  arboretelor  de  0,74  are  influen ă  directă  în
Analizând
calculul  datele
 volumului  de de  mai
 mas sus precum
ă  lemnoas ă.  şi cele din paragraful 14.1. din partea a II-a, se constată
-  creşterea  curentă  totală  pentru  fondul  productiv  a  evoluat  în  sensul  creşterii  ei  (până  în  anul
3 3 3 3
2013), de la 11100 m  în 1960 (3,7 m /an/ha) la 9763 m  (6,7 m /an/ha) în prezent.
-  posibilitatea  de  produse  principale şi  cea  de  produse  secundare  au  cunoscut  fluctua  ii  de-a
lungul timpului, datorită în principal modificării suprafe  ei şi a metodologiei de calcul. Dacă
3
amenajamentul precedent a stabilit o posibilitate de produse principale de 5600 m /an, iar
posibilitatea de produse secundare de 1955 m3/an, prin amenajamentul actual se adoptă o
posibilitate de produse principale de 4436 m3/an şi de 2015 m3/an la secundare. Valoarea
posibilită  ii de produse principale va creşte în următorii 30 ani datorită normalizării treptate a
structurii fondului de produc  ie pe clase de vârstă, în viitor, posibilitatea de produse principale
urmând să fie egală cu creşterea indicatoare (8157 mc/an/ha).
Indicele de creştere indicatoare are în prezent o valoare de 3,9 m3/an/ha. În viitor, ca
urmare  a  normalizării  structurii  fondului  forestier,  acest  indice  va  ajunge  la  5,6  m3/an/ha,  ceea  ce
echivalează cu o posibilitate de produse principale de 8157 m3/an.

10.2.2.Indicatori  calitativi

Se prezintă mai jos principalii indicatori calitativi ai fondului de produc  ie:
a) Structura fondului de produc ie pe specii:
67FA 25MO4CA1GO1PAM1DR1DT.
Se observă ponderea destul de mare a fagului şi molidului dar există şi arborete de carpen,
aceste specii trebuind înlocuite par  ial, astfel încât în viitor compozi  ia arboretelor să fie:
68FA 18MO 3GO 10PAM 1DT
b)  Ponderea speciilor cu valoare ridicată.  În  cadrul  U.P.  III  Cavnic  nu  există  arborete  încadrate
în grupa a II-a func  ională, categoria func  ională 1A.
c)  Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene.  În  cadrul  U.P.  nu  există  arborete  naturale
cu structuri pluriene, doar arborete cu structură relativ plurienă.
d) Structura fondului de produc ie în raport cu modul de regenerare.
- arborete regenerate din sămân ă……………67%
- arborete regenerate din lăstari……….……. 22%
- arborete regenerate din planta ii………..…. 11%

Al i indicatori calitativi sunt:

- clasa de produc ie  medie a arboretelor din  U.P. este III2 (FA  III4, MO  II6, CA  III8, GO  II4,  ME


III5,  PAM III0, DR  III1, DT III2)urmând ca pe măsură ce vor fi aplicate prevederile amenajamentelor,
aceasta să cunoască îmbunătă iri.
- productivitatea arboretelor se prezintă astfel:
- productivitate superioară………..…...….11%
- productivitate mijlocie…………………. 73%
- productivitate inferioară…………..……..24%
- vitalitatea arboretelor pe ansamblul unită  ii de produc  ie se prezintă astfel:
- viguroasă………..… - %
- normală…..………..85%
- slabă………….……15%.

11.DIVERSE

11.1.Data  intrării  în  vigoare  a  amenajamentului.  Durata  de


aplicabilitate  a  acestuia

Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01. 2013, are o durată de aplicabilitate de 10
ani, urmând ca revizuirea lui să se facă în anul 2022 (faza de teren).

11.2.  Recomandări  privind  inerea  eviden  ei  lucrărilor  executate  pe  parcursul
duratei  de  valabilitate  a  amenajamentului

Conform instruc  iunilor în vigoare, ocolul silvic are sarcina permanentă de a ine la zi
eviden  a tuturor lucrărilor ce se execută în perioada de valabilitate a amenajamentului, fie că au
fost sau nu propuse în studiu.

În  eviden  ele  anuale  se  vor  înregistra  pe  baza  realizărilor  din  anul  respectiv,  sprijinite  pe
acte legale, următoarele elemente privind:

- mişcări de suprafe  e din fondul forestier;
- suprafa  a arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare şi volumul de masă lemnoasă
rezultat în urma acestor tăieri;
- suprafa  a arboretelor slab productive parcurse cu lucrări de refacere şi substituire şi
volumul de masă lemnoasă recoltat;
- suprafa  a arboretelor parcurse cu tăieri de îngrijire şi volumul de masă lemnoasă
rezultat;
-  volumul  de  masă  lemnoasă rezultat  din  produse  accidentale  precum şi  precomptarea  lui
pe seama posibilită  ii de produse principale;
- suprafe  e efectiv realizate cu lucrări de regenerare şi împăduriri;
- suprafe e efectiv realizate cu culturi speciale ;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere şi clădiri silvice;
La  finele  fiecărui  an  de  aplicare  se  va  face  o  totalizare  pe  U.P.  a  elementelor  acumulabile
înregistrate în eviden  a anuală.
Eviden  a  decenală  a  aplicării  amenajamentului  este  un  centralizator  pe  ani a  categoriilor
de  lucrări  executate  în  U.P.  unde  se  acumulează  diferen  ele  în  plus  sau  în  minus  dintre  cantită  ile
planificate şi cele realizate.

11.3.  Indicarea  hăr  ilor  anexate  amenajamentului


Prezentului amenajament se anexează următoarele hăr  i la scara 1: 20 000:
-Harta arboretelor ;
-Harta lucrărilor de cultură şi exploatare.

11.4.Colectivul  de  elaborare


Faza  de  teren: -descrieri parcelare cu cartări sta  ionale - ing. Turcuş Călin
- ing. Trip Adrian
- ridicări în  plan - ing. Turcuş Călin
- ing. Trip Adrian
- inventarieri arborete - ing. David Constantin
- teh. Popa Nicolae
Faza  birou: -redactarea amenajamentului – ing. Turcuş Călin
- asamblări – ing. Turcuş Călin
- cola  ionat – ing. Turcuş Călin
Îndrumare şi  control - ing. Achim Florin- Director tehnic şi membru C.T.E – I.C.A.S.  Bucureşti
- ing. Popa Pavel - Şef sta  iune I.C.A.S. Oradea
- ing. Junc Florin - Şef proiect.

11.5.  Bibliografie
1. Beldie, Al –  Flora  indicatoare  din  pădurile  noastre, 1967
2. Carcea, F –  Metoda  de  amenajare  a  pădurilor, 1972
3. Chiri ă, C.D., Pătrăşcoiu, N –  Extras  din  sistematica  unită  ilor  de  bază  ale  tipologiei  forestiere
4. Chiri ă, C.D. şi colaboratorii  –  Solurile  României, 1967
5. Chiri ă, C.D. şi colaboratorii –  Sta  iuni  forestiere, 1977
6. Florescu,  I, Nicolescu, N –  Silvicultura, Vol. 1 şi 2, edi  ia 1996-1998
7. Giurgiu, V –  Biometria  arborilor şi  arboretelor  din  România, 1972
8. Rucăreanu, N,  Leahu,  I –  Amenajarea  pădurilor, 1982
9. Stănescu, V şi colab. –  Flora  forestieră  lemnoasă  a  României, Editura Ceres, 1997
10. M.S. – I.C.A.S.  –  Norme  tehnice  pentru  amenajarea  pădurilor, 1986
11. M.S. –  I.C.A.S. –  Norme  tehnice  pentru  alegerea şi  aplicarea  tratamentelor, 1986
12. M.S. – I.C.A.S. –  Norme  tehnice  pentru  îngrijirea şi  conducerea  arboretelor, 1986
13. Academia României –  Monografia  geografică  a  R.S.R.
14. Academia României –  Atlas  R.S.R.
15. Academia de Ştin  e Agricole şi Silvice –  Sistemul  român  de  clasificare  a  solurilor, 1980
16. ICAS – Amenajamentul U.P. III Cavnic , edi ia 2004.

PARTEA A  II  –A

PLANURI  DE AMENAJAMENT

12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
13. PLANURI PRIVIND INSTALA IILE DE TRANSPORT
SI CONSTRUC IILE FORESTIERE
14. PROGNOZA DEZVOLTĂ RII FONDULUI FORESTIER
12.PLANURI  DE  RECOLTARE ŞI  CULTURĂ

12.1.Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1.Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P. “A” –codru regulat,
sortimente obişnuite
12.1.1.1.Eviden  a arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse
principale - S.U.P. A

tabel  12.1.1.1.1.
Supr. Vol.+ Urg. Nr. de Vol. de
u.a. 5xCr. Cons. de Semintiş utilizabil PRM interven ii Felul  taierii extras
(ha)
(mc) reg. Total În dec. (mc)
Urgen  a I
95 F 1.23 124 0.2 13 6MO4FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 124
45 B 15.59 1575 0.2 15 7FA2MO1PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 1575
45 D 3.16 255 0.2 15 7FA2MO1PAM 10 1 1 T. succesive (definitivă) 255
50 F 17.06 2065 0.2 15 8FA1MO1PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 2065
50 J 5.44 838 0.3 15 9FA1MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 838
52 B 2.44 422 0.3 15 6MO4FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 422
62 B 5.42 970 0.3 15 6FA3MO1PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 970
63 G 3.39 478 0.3 15 7FA2MO1PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 478
78 B 3.11 614 0.3 15 10MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 614
78 F 2.14 424 0.3 15 5FA5MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 424
90 E 6.58 447 0.2 15 8MO2FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 447
94 B 24.64 2759 0.3 15 7FA3MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 2759
95 E 1.33 130 0.2 15 7FA3MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 130
Total
91.53 11101 * * * * * * * 11101
urg. I
Urgen  a a II-a
26 D 2.48 663 0.8 24 - 10 1 1 Tăieri rase 663
100 1.41 160 0.6 24 - 10 1 1 Tăieri rase 160
101 0.52 88 0.7 24 - 10 1 1 Tăieri rase 88
102 1.08 101 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 101
103 0.53 51 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 51
104 2.45 248 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 248
105 3.26 512 0.6 24 - 10 1 1 Tăieri rase 512
106 0.27 61 0.7 24 - 10 1 1 Tăieri rase 61
112 1.2 247 0.7 24 - 10 1 1 Tăieri rase 247
127 A 0.4 29 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 29
127 B 0.39 28 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 28
129 1.67 120 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 120
130 1.46 201 0.6 24 - 10 1 1 Tăieri rase 201
132 1.29 178 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 178
138 1.05 109 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 109
139 A 1.38 139 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 139
140 0.49 45 0.6 24 - 10 1 1 Tăieri rase 45
142 A 2.07 246 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 246
144 1.46 154 0.6 24 - 10 1 1 Tăieri rase 154
154 0.48 49 0.5 24 - 10 1 1 Tăieri rase 49
45 C 1.55 427 0.5 26 8FA2PAM 10 2 2 T. progresive (p. lum., rac.) 427
45 E 2.37 539 0.4 26 8FA2PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 539
50 B 4.11 1682 0.6 26 6FA4MO 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 693
50 C 12.99 2950 0.5 26 10FA 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 1236
77 C 2.29 531 0.5 26 10FA 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 237
tabel  12.1.1.1.1.(contimuare)
94 G 4.32 1209 0.6 26 7FA3MO 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 484
95 A 2.96 774 0.6 26 7FA3MO 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 310
23 E 0.63 128 0.4 27 10FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 128
27 2.06 353 0.6 27 10FA 20 3 2 T. Prog. (însăm., p. lumină) 212
46 B 1.59 725 0.5 27 8MO2FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 725
50 I 3.08 875 0.4 27 8FA1MO1PAM 10 1 1 T. progresive (racordare) 875
62 C 9.2 2254 0.5 27 6FA3MO1PAM 20 2 1 T. progresive (p. lum., rac.) 2254
62 D 2.73 734 0.4 27 5FA5MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 734
62 E 3.45 917 0.5 27 10FA 20 2 1 T. progresive (p. lum., rac.) 917
78 D 1.74 464 0.4 27 5MO5FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 464
87 E 4.74 856 0.5 27 9FA1MO 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 385
96 H 1.01 342 0.6 27 9MO1FA 20 2 1 T. progresive (p. lum., rac.) 342
119 0.29 92 0.6 27 - 20 3 1 T. progresive (însămân  are) 28
121 1.39 364 0.6 27 8FA2GO 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 148
142 B 0.6 75 0.5 27 5GO5FA 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 23
149 0.55 70 0.5 27 7FA3GO 10 2 2 T. progresive (p. lum., rac.) 70
Total
88.99 19790 * * * * * * * 14660
urg. II
Urgen a a III-a
46 A 21.5 9743 0.7 31 8FA1MO1PAM 20 3 2 T. Prog. (însăm., p. lumină) 5497
50 D 5.81 2726 0.8 31 - 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 817
80 C 10.23 3540 0.7 31 10FA 20 3 2 T. Prog. (însăm., p. lumină)) 2085
88 A 2.78 666 0.8 31 10FA 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 213
92 B 7.05 2820 0.7 32 7MO3FA 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 903
95 C 1.65 545 0.7 32 10FA 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 163
96 K 0.36 140 0.8 32 7FA3MO 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 43
3B 8.74 2551 0.7 33 10GO 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 810
44 A 21.6 8197 0.7 33 8FA1MO1PAM 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 2594
67 B 3.66 1029 0.6 33 10FA 20 2 1 T. progresive (p. lumină) 420
88 E 8.64 2261 0.8 33 10FA 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 723
89 B 10.86 3067 0.8 33 10FA 25 3 1 T. progresive (însămân  are) 920
96 F 20.95 7478 0.7 33 6FA4MO 25 3 1 T. progresive (p. lumină) 3411
Total 123.83 44763 * * * * * * * 18599
urg. III  
Total
304.35 75654 * * * * * * * 44360
general  
Recapitula  ie pe urgen  e
* 1.23 124 0 * * * * * * 124
* 90.3 10977 30 * * * * * * 10977
Total 91.53 11101 30 * *           *     *     *                *              11101
urg. I
* 25.34 3429 8 * * * * * * 3429
* 30.59 8112 10 * * * * * * 3926
* 33.06 8249 11 * * * * * * 7305
Total 88.99 19790 29 * *           *     *     *                *              14660
urg. II
* 40.32 16675 13 * * * * * * 8612
* 9.06 3505 3 * * * * * * 1109
* 74.45 24583 24 * * * * * * 8878
Total
123.83 44763 41 * * * * * * 18599
urg. III  
Total 304.35 75654 100 * *           *     *     *                *              44360
general  
Unitatea Compozi ia-  el Supraf. Suprafa  a  efectivă  de  împădurit
amenajistic
Unitatea
Unitateaă Tipul de Compozi ia- 
Compozi ia- elel Ind. efectiv
Supraf.
Supraf. ă
Formula de Suprafa
Suprafa a  a  efectiv
-  specii    efectiv
- ă ă dede  împ
  împăădurit
durit
staTipul de
  iune şi de
amenajisticăă Tipul de
amenajistic împ ă
Formula de durire
Formula de
Ind.
Ind. (împ ăduriri
efectiv
efectiv
Supraf. ăă - - specii 
specii  - -
UnitateaSupr. sta sta  iune
  iune ş şi i
tipul de Compozi ia-  el aco- dede ajut. regen, ăduriri
ăduriri Suprafa  a  efectivă  de  împădurit
Nr.
amenajistic Supr.
Supr. Tipul de împ împăădurire
Comp. sem. durire Ind. (împ (împ
efectivă FA MO GO PAM TE DT
- ha - ă p dure
ă iune i
tipul de
tipul de
sta
Formula de
utilizabil
per.
aco-aco-
de ajut. regen,
ajut. regen, -  specii  -
Nr.Nr. 12.3.    ş Comp. sem.
Comp. sem. (împ
îngrijiri)ă duriri FA
ha FA MOMO
ha GO
haGO PAM
PAM
ha TE
haTE DT
haDT
Supr.
- ha -   Planul
- ha - ppăădure
tipul de
  lucrărilorîmp
dure deă durire
 utilizabil
utilizabil
regenerareper. şi  împădurire
per.
 aco- tabel  12.3.1.(continuare)
1Nr. 2 3 Comp. sem.4 5 îngrijiri)
îngrijiri)
6
ajut. regen, ha
7FAha ha
8MOha ha
9GOha ha
10
PAMha haha
11TE ha ha
12DT
- ha - pădure per. tabel  12.3.1.(continuare)
11 22 33 6MO3FA1DT 44
utilizabil
9MO1FA 1,0 55 66
îngrijiri) 7ha7 8ha
8 9ha9 10 10
ha 1111
ha tabel  1212
ha12.3.1.
4.3.2.2.
46B
95F1 1,592
1,23 3
6.1.4.2. 60FA30DT10MO 100MO
7GO2TE1DT 4 0,3 1,0
Recapitula 
5 0,48
0,37 6ie 0,26 - 7 0,06
0,37 8 - 9 - 10 - 11 0,16
- 12
411.4.
412.1.
127B 0,39 8MO2FA
6MO4FA
70GO20TE10DT 0,7 1,0 0,39 - - 0,27 - 0,08 0,04
512.1. A.Lucr
B 1 3,17 * 7FA2MO1PAM
5MO4FA1DT ă*ri
-   necesare 1,0 pentru
* -   2,22
asigurarea  regenerării  naturale
2,22 - - - - -
4.3.2.2.
96H
50F 17,06
1,01 60FA40MO
70FA30DT8GO2DT 0,3 1,0
A1.Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 5,12
0,30 2,90
0,20 2,22
- - - - 0,10
-
6.1.4.2.
411.4.
412.1.
B129
 2 1,67
119,43 * 8FA1MO1PAM
9MO1FA
80GO20DT * 0,7 *1,0 1,67
35,82 17,31 - 8,72- 1,34 7,64-
0,10 -- 0,33
2,05
A. 1.3. Distrugerea şi indepărtarea 512.1. păturii-  vii în u.a. 1,0 85A, B, 32C, 33A, F, 36A, 37A, 51D, E, 61A, 64A, 65A, 66D, E, 67A,
4.3.2.2.
6.1.4.2. 7FA2MO1PAM
6GO3FA1DT
  -  
B 3
149
50I 25,34
3,08
0,55 * 125,09 50FA40MO10PAM
60GO40DT * 0,3 * 18,76 25,34 0,92
0,16 8,69
0,43 - --
0,39 12,73
0,10
- --
0,10 0,66
- 3,26
0,06
-
pe  o suprafa ă total522.1. ă  de
6.1.4.2.
411.4.    ha,6GO3FA1DT
 din care efectivă pe1,0    ha.
130
Total 147,94 1,46 8FA1MO1PAM
7FA3GO
60GO30FA10DT 0,7 1,0 1,46 0,43 - 0,88 - - 0,15
512.1.
* *- *
A.1.4. Mobilizarea solului în u.a. 3, 27, 44, 46, 50B, D, E, 61B, 62C, E, 67B, 68B, 77C, 79E, 80B, C, 81A, 87E, 88A, E, 63,38 28,22 8,72 12,83 7,64 0,66 5,31
Total
B1B2B3 116,27 4.3.2.2. * 7FA2MO1PAM * *-
1,0 34,87 16,65 8,52 0,10 7,55 - 2,05
50J   90C,5,44
B.2.3.
89B,   92B,  64G,   95A, C,20FA40MO40PAM
H,  96F, 7GO2FA1DT   H,   K,  119,  121, 0,3 1,0
  142B, 12,68 1,63
149,  pe  o  suprafa 0,38  ă 0,71 total de -221,190,54 ha,  din  care - efectiv- ă  pe
C2
132 147,94 1,29
6.1.4.2.
411.4. *     60GO30FA10DT 9FA1MO * B.2.4. Împ 0,7 *1,0
duriri dup t
1,29 ieri 5,65
succesive 0,26 1,74- ă  2,57 0,90
 1,53
- 0,13-  1,06
0,13
512.1.   ă   ă  ă  
55,30 ha. 6MO3FA1DT
7FA2MO1PAM - 1,0 -
Total C2 147,94 4.3.2.2. * * * 12,68 5,65 1,74 2,57 1,53 0,13 1,06
52B  A1 - 3,16
45D
Total 2,44
suprafa ă 411.4. efectivă de 60MO10FA30DT
70FA20MO10PAM
 parcurs 8FA2DT
 în deceniu = 0,7 0,3
74,06 1,0  ha.0,95 0,73
 Suprafa  a 0,66 0,05
efectivă 0,20 0,43
de parcurs- anual: 0,09 -  ha. -
7,41 0,25
-
6.2.4.1.
138 1,05 suprafa ă de împ
Total 6MO4FA
7FA2MO1PAM 80FA20DT
durit 0,7
0,3
ă A .Lucr ri de îngrijire a regener rii naturaleha 1,0 1,05
76,06 33,870,84 10,46 - 15,40 - 9,17 - 0,79 - 0,21
6,37
422.1. 2- ă    1,0- ă  
Total 6FA3MO1PAM    
3,16 4.3.2.2.
* * *% 100
0,95 0,6645 14
0,20 19
- 13
0,09 -1 -8
62B  Receparea
B.2.4.
A.2.1. 5,42  semin   iiş(mii
urilor 60FA30MO10PAM 8FA2DT  vătă0,3
 sau itinereturilor mate 1,0  în u.a.3B,1,63  23E,0,98 27, 44A, 0,49
 B, 45A, 5,0 -  C, D,
B, 0,16
 E, 46A, 5,0 -  50B, C,
B, -  E,
Necesar de 6.2.4.1.
412.1.
puie buc /ha)
ă 80FA20DT * *  5,0 4,0 5,0 5,0
139A 119,43
Total B.2 1,38    *       6FA3MO1PAM   * 0,7
* 1,0 1,38
35,82 17,31 1,10 8,72- 0,10 - 7,64 - - - 0,28
2,05
422.1.
F, I, J, 51D, 52B, 57, 58B, 61B, 62B, C, D, E, 63G, 65A, 66D, E, 67A, B, 73C, 74C, 77C, 78B, D, F, 79E, F, 80C, 87E,
B.3.  ÎmpTotal  necesar
ăduriri   în de puie  ele
  suprafe
4.3.2.2.   6FA3MO1PAM
i (mii  bucă  i)
parcurse -sau  prevăzute 1,0  *a-  fi  parcurse
369,84  cu  tă169,35 41,84   a 77,00
ieri  de  înlocuire arboretelor 45,85
  necorespunz3,95 ătoare 31,85
62C 89B,9,20
88E,   90E,   92B,   94B,   G, 60FA30MO10PAM
95A,
B.3.1.
  Împ   C, ă8FA2DT
  E,
duriri
  F,   96F,
dup   H,
ă  K,0,3
înlocuirea
    1,0
121,   142B,2,76
arboretelor
  149   ,   pe1,66 o suprafa0,83
derivate(substituiri)
     ă  total ă -de   397,11 0,27   ha,   din-  care -
 6.2.4.1.
Ordinea 412.1.
a  lucrărilor      
140   de  executare
0,49 de 80FA20DT
  7GO2TE1DT
6FA3MO1PAM regenerare 0,7
1,0 1,0 0,49 0,39 - - - - 0,10
suprafa
− Lucr
26D   aă efectiv
2,48 ă 6.1.4.2.
ri de ajutorare pe422.1.
 79,42  ha. 70GO20TE10DT
 a regener ării naturale
6FA3MO1PAM -   A1 1,0- 2,48 - - 1,74 - 0,50 0,24
4.3.2.2.
512.1.   goale din
−     Împ
62D
Total A ă- duriri
2,73
suprafa în terenuri
efectiv de 70FA30PAM
parcurs fondul
8FA2DTîn forestier= 0,3
deceniu B79,4211,0 ha.0,82 Suprafa a 0,55
de parcurs - anual: -
7,94 ha. 0,27 - -
6.2.4.1.ă    - -
    
2    ă 412.1.                            
142A
−     Regenerarea 2,07  suprafe  elor parcurse 5FA5MO
6GO3FA1DT  cu tăieri de regenerare
80FA20DT 0,7
1,0 1,0  sub 2,07 adăpost B 1,66
2 - - - - 0,41
TotalLucr A - suprafa  ă 6.1.4.2.
efectiv
422.1. ă de  parcurs  în- deceniu = 153,48 ha. Suprafa  a de parcurs anual:  15,35 ha.
−          ă  1,41
100 ri de îngrijire
4.3.2.2.  a regener ării naturale
6FA3MO1PAM
60GO30FA10DT   A2     1,0-   1,41 0,42 - 0,85 - - 0,14
522.1. e parcurse
     Împăduriri
−62E 3,45  în suprafe 6.1.4.1.
412.1.     70MO30PAM sau
6GO3FA1DT
  -   prevăzute a 0,3 fi-1,0  parcurse
B.Lucrări  de  regenerare
1,03
  cu tăieri de- înlocuire 0,68   a arboretelor
-   necorespunz
0,35 - ă toare -B3
−     Complet1,46
144 ări în 6.1.4.2.
arborete nou create 6GO3FA1DT 10FA
60GO30FA10DT  C2 0,7
1,0 1,0 1,46 0,43 - 0,88 - - 0,15
512.1.
− 
101Îngrijirea 0,52 culturilor 4.3.2.2.   tinere   nou6FA3MO1PAM
  B.1.
create
60GO30FA10DT  
 -DÎmp2 ă duriri   în
1,0   -
terenuri goale
0,52
    din   fondul
0,16   forestier
- 0,31 - - 0,05
522.1
63G ă B.1.3.
Aceast 3,39
ordine   Împ ăduriri
  este orientativ
 412.1.   în  terenuri
6.2.4.1. ă40FA50MO10PAM
,  urmând
  dezgolite -   ca   prin
8FA2DT la  aplicare,
  calamit 0,3-1,0ă   organele
i  naturale1,02   silvice
(incendii,  0,37
să  0,55  de  vânt
ină  cont
  doborâturi -   sau
starea   z0,10
  fiec ăăpad -    în
ruiă  arboret
,  uscare, -
  parte.
etc.)
154 0,48 7FA2MO1PAM 80FA20DT
8FA2CAS2DT
6GO3FA1DT 0,7
1,0 1,0 0,48 0,38 - - - - 0,10
6.2.4.1.
6.1.4.2.
422.1.
102 23C 1,08 1,36 4.3.2.2. 7MO2FA1DT
60GO30FA10DT 100FA - 1,0 -
0,7 0,95
1,08 0,32 0,95 -- 0,65- -- -- 0,11-
422.1.
522.1
78B
Total 3,11 70FA30DT 10CAS
- 0,3- 0,3 0,93 0,62 - - - - 0,31
25,34 411.4. * * * 25,34 8,69 - 12,73 - 0,66 3,26
B.3.1. 10MO
8FA2CAS2DT
6GO3FA1DT 0,7
1,0 1,0
6.2.4.1.
6.1.4.2.
10323D 0,53
Total B.3 1,81 4.3.2.2.
25,34 * 5MO4FA1DT
60GO30FA10DT 100FA* 1,0 0,7
* 1,27
25,34
0,53 0,16 1,27
8,69 -- -
12,73
0,32 -- --
0,66 -
3,26
0,05
422.1.
522.1
78D
Total B 1,74 147,94 411.4. * 50MO20FA30DT 10CAS
-* 0,3-0,3 * 0,52
63,38 0,09
28,22 0,26 8,72 -
12,83 -
7,64 -
0,66 0,17
5,31
C. Complet5MO5FA 0,7  care nu au închis starea de masiv
Total 3,17 6.1.4.2. * 6GO3FA1DT *ări în arboretele 1,0 * 2,22 2,22 - - - - -
B.1.3. 2,45
104 4.3.2.2. 5MO4FA1DT
60GO30FA10DT C.2.   Complet ă ri1,0
  în arboretele 2,45 nou create 0,73 (20%)- 1,47 - - 0,25
522.1 50MO20FA30DT 0,3
78F
Total B.1
Total B 2,143,17 411.4.
147,94 * -* -* 0,64
2,22
63,38 0,11 2,22 0,32
28,22 8,72- --
12,83 --
7,64 --
0,66 0,21 -
5,31
B.2. Împ ă
C.2. (20% din total B)
  duriri  5MO5FA
6GO3FA1DT
în   suprafe   ele   0,7   sau  prev
1,0
parcurse 12,68 ă zute   a   fi parcurse
5,65
  cu
1,74
    tă ieri   de
2,57   regenerare
1,53 0,13 1,06
6.1.4.2.
105
Total C 3,26
147,94 4.3.2.2. * 6FA3MO1DT
60GO30FA10DT * B.2.3. Împă1,0 duriri *  dup ă tăieri progresive
3,26
12,68 0,97 5,65 -
1,74 1,96
2,57 -
1,53 -
0,13 0,33
1,06
90E 6,58 522.1 70FA30DT 0,3 1,97 1,31 - - - - 0,66
412.1. -
8FA2DT - 1,0
D. Îngrijirea culturilor tinere
6.2.4.1.
23E 0,63 6.1.4.2.
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create: 8MO2FA
30FA70DT
6GO3FA1DT 0,7
1,0 0,3 0,19 0,06 - - - - 0,13
422.1.
106 0,27
u.a.:  26D,  100, 4.3.2.2. 6FA2MO2PAM
60GO30FA10DT 10FA 1,0 0,7
101,  102,  103,  104,  105,  106,  112,  127A,  B,  129,  130,  132,  138,  139A,  140,  142A,0,27 0,08 - 0,16 - - 0,03
522.1 30FA70PAM 0,3
94B 24,64 7FA2MO1PAM - -1,0 7,39 2,46 - - 4,93 - -
412.1.
4.3.2.2.
144, 154.
45B 15,59 6.1.4.2. 7FA3MO
70FA20MO10PAM
6GO3FA1DT 0,7
1,0 0,3 4,68 3,27 0,94 - 0,47 - -
411.4. 5FA4MO1PAM
112 1,20 4.3.2.2. 7FA2MO1PAM 1,0
60GO30FA10DT 0,7 1,20 0,36 - 0,72 - - 0,12
Total D 522.1
 = 25,34 x3 = 76,02 ha. Suprafa a de parcurs anual: 7,60 ha.
70MO30PAM 0,3
95E 21,33 8FA2PAM- -1,0 0,40 - 0,27 - 0,13 - -
412.1.
4.3.2.2.
45C 1,55 7FA3MO
7GO2TE1DT
80FA20PAM 0,7
1,0 0,3 0,47 0,38 - - 0,09 - -
Total D = 76,02 ha. Suprafa a de parcurs anual: 7,60 ha.
6.1.4.2.
411.4.
127A 0,40 70GO20TE10DT 8FA2PAM 1,0 0,7 0,40 - - 0,28 - 0,08 0,04
512.1.
8FA2PAM- -1,0
4.3.2.2.
45E 2,37 80FA20PAM 0,3 0,71 0,57 - - 0,14 - -
411.4.
8FA2PAM 0,7

13.  PLANURI  PRIVIND  INSTALA  IILE  DE  TRANSPORT ŞI  CONSTRUC   IILE  SILVICE
13.1.Planul  instala  iilor  de  transport

13.1.1.  Lista  drumurilor şi  a  unită  ilor  amenajistice  deservite

Unită  ile amenajistice care compun U.P.  III Cavnic sunt deservite de 5 drumuri publice şi 9

drumuri forestiere, prezentate în tabelul următor:
13.2.  Planul  construc  iilor  silvice

u.a. în Supraf. Materiale Valoarea Tipul Valoarea


Natura care din   care  sunt clădite Starea cheltuieli clăd. constr.
clădită
construc  iei se află clădirii repara  ii de proiectate
mp Funda  ia Pere  ii Acoperiş
constr. (lei) constr. (lei)
A. CONSTRUC II EXISTENTE
tab.13.2.1.
97C1 1000 piatră piatră şi plăci ondulate bună - - -
CantonsilvicRoata cărămidă
B. CONSTRUC II PROPUSE
Nu sunt necesare

Pentru deceniul următor nu se propune construirea unor alte cantoane.

14. PROGNOZA DEZVOLTARII FONDULUI FORESTIER

14.1. Dinamica  dezvolt ării   fondului   forestier


Anul Suprafa  a

Denumirea Totală Păduri Terenuri  de


ame-
împădurit
najă- Alteterenuridin Consis-
(U.P.)
fondfor. ten a
rii (S.G.) ha
0 1 2 3 4 5 6

U.P. CAVNIC 11GO56FA18MO8CA7DT 54
1954 O.S.TG.LĂ PUŞ 3169,3 2654,5 39,7 II1      III4        II8    -        - 0,73

U.P. CAVNIC 9GO65FA19MO4CA3DIV 65
1968 O.S.TG.LĂ PUŞ 2994,9 2885,4 21,1 II7       III2       II2       -      - 0,73

U.P. CAVNIC 57FA9GO25MO4CA2DT2DR1DM 58
1977 O.S.TG.LĂ PUŞ 2991,0 2389,1 20,3 III1    II6    II7     IV3 III1 III0 IV7 0,78

U.P. CAVNIC 62FA24MO7GO4CA1DT1DR1PLT 64
1987 O.S.TG.LĂ PUŞ 3106,2 2986,8 13,4
III1    II4    II6    IV3    III4    III0    IV1 0,76

U.P. III 55FA25MO9GO6CA1ST2DR2DT 62
CAVNIC 3128,5 2271,8 4,8 III0    III0    III0    IV0 III0    III0    III7 0,72
S.U.P. “A”

U.P. III
1992 61MO30GO5ST4FA 88
CAVNIC - 43,5 - II0     II0     II0 III0 0,75
S.U.P. “K”

U.P. III
85FA12MO2CA1CAS 84
CAVNIC - 699,8 - IV0      III0      V0      III0 0,65
S.U.P. “M”

U.P. III
− 59FA28MO4CA4GO1ST1BR1DR1DT1DM 57
CAVNIC 1865,7 1865,7
− III1 II6 III9 II6 II9 II7 IV6 III1 II9 III0 0,79
S.U.P. “A”

U.P. III
2004 − 58MO29GO7ST6FA 96
CAVNIC 43,7 43,7
− II0     II0    II0     III0 0,75
S.U.P. “K”

U.P. III
− 86FA11MO2CA1CAS 91
CAVNIC 606,9 606,9
− III9     II7    IV5     III0 0,67
S.U.P. “M”
Fondul Creşterea Posibilitatea Volum mediu Terenuri de reîmpădurit Densita- Indicele Sporul
lemnos curentă anuală recoltat anual tea re e- de produc-
total totală Produse Produse Produse Produse lei insta- creştere tivită  ii
(mii m3) (m3) princ.m3 sec. m3 princi- secun- Total din care la iilor indica- pădurilor
Volum Indicele Indicele Indicele pale dare cu răşi- înarborete de trans- toare
mediu decreşte- de recol- de recol- noase derefăcut port
la ha recurent tare tare m3 m3 ha m m3/an/ha %
(m3) m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha % % ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
695 11100 9600 - 5800 1850
- - - - - -
261 3,7 3,6 - 60 -

670 14600 5660 1820 10000 2680


251,9 93,5 - - - -
232 6,1 2,0 0,6 136 147

576
14600 7360 2000 8540 1050
247,5 143,6 - - - -
241 6,1 3,1 0,9 116 75

669 17160 5429 1062 3820 1010


122,5 71,7 34,6 - - -
224 5,7 1,8 0,4 141 190

455 13340 4916 1437 6143 885


146,9 60,4 46,9 12,9 3,2 -
200 5,8 2,2 0,5 125 62

21
280 - - - -
- - - - - -
471
6,4 - - - -

141 2880 - - - -

201 4,1 - - - -

429 11951 5600 1859 51170 10119


102,4 16,7 - 14,9 4,1 -
230 6,4 3,0 1,0 104 70

24
264 - - - -
- - -
549 6,0 - - - -

144 2577 - 96 - -
- - - - - -
236 4,2 - 0,2 - -
Anul Suprafa  a
Vârsta
Terenuri medie
ame- Denumirea Totală Păduri de Propor ia speciilor
împădurit
Alte Consis-
najă- (U.P.) terenuridin Clasa de produc ie ten a
fondfor.
rii (S.G.) ha medie

0 1 2 3 4 5 6

S.U.P.,,A”
codru − 67FA 25MO 4CA 1GO 1PAM 1DR 1DT 61
1453,43 1453,43
regulatsortimente − III1     II6      III7      II9 III0 II9 III5 0,78
obişnuite

S.U.P.,,K” − 57MO 30GO 7ST 6FA 107


rezerva ie de 44,85 44,85
semin e − II0      II0      II0      III0 0,75
2013
S.U.P.,,M” − 87FA 10MO 2CA 1ME 100
conservare 621,67 621,67 III9    II8     IV5     IV0 0,65
deosebită −

− 70FA 21MO 4CA 1GO 1ME 1PAM 1DR 1DT 73
TOTAL U.P. 2188,33 2119,95
63,83 III4     II6       III8      II4    III5 III0    III1 III2 0,74

S.U.P.,,A”
codru − 67FA 24MO 2CA 2GO 3PAM 1DR 1DT 61
2023 1453,43 1453,43
regulatsortimente − III1     II5      III6      II8 II9 II8 III4 0,79
obişnuite

S.U.P.,,A”
codru − 67FA 22MO 1CA 2GO 6PAM 1DR 1DT 60
2033 regulatsortimente 1453,43 1453,43
− III0     II4      III5      II7 II8 II7 III3 0,80
obişnuite
S.U.P.,,A”
codru − 68FA 18MO 3GO 10PAM 1DT 55
el regulatsortimente 1453,43 1453,43 − II8      II2       II5      II6      II9 0,90
obişnuite
Fondul Creşterea Posibilitatea Volum mediu Terenuri de reîmpădurit Densita- Indicele Sporul
lemnos curentă anuală recoltat anual tea re e- de produc-
total totală Produse Produse Produse Produse lei insta- creştere tivită  ii
(mii m3) (m3) princ.m3 sec. m3 princi- secun- Total din care la iilor indica- pădurilor
Volum Indicele Indicele Indicele pale dare cu răşi- înarborete de trans- toare
mediu Pădecre
dure şte- în produc
de recol-   iede recol- Pănoase
dure în deref
produc
ăcut   ie port
la ha recurent tare tare m3 m3 ha m m3/an/ha %
(m3) m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha % % ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
337 9763 4436 1918 - -
- - - 17,5 3,9 -
232 6,7 3,1 1,3 - -

26 229 - - - -
- - - - - -
578 5,1 - - - -

147 2305 - 97 - -
- - - - - -
237 3,7 - 0,2 - -

510 12298 4436 2015 - -


- - - 17,5 3,9 -
241 5,8 2,1 1,0 - -

372 9789 4575 2723 - -


- - - 17,5 3,9 -
256 6,7 3,1 1,9 - -
I II III IV V VI
397 10056 4600 257,24
2742 - -
364,48 130,37 175,18 309,39 185,58
- - - 18,0 4,1 3
273 6,9 3,2 1,9 - -

484 12236 8157 4079 - -


- - - 18,5 5.6 43
333 8,4 5,6 2,8 - -

I II III IV V VI
280,01 257,24 364,48 123,25 162,10 266,35
14.2. Grafice privind  eviden  a structurii  fondului  de produc ie sau protec  ie
DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Amenajamentul anterior Noul amenajament

I II III IV V VI
264,26 264,26 264,26 264,26 264,26 132,13
Suprafa a (ha): Suprafa a (ha):
1865,70 1453,43
Terenuri destinate 1,7    Terenuri destinate -

TOTAL 1867,40 TOTAL 1453,43


Scara 1cm 124,49 Scara 1cm 96,90

GRAFICUL I
împăduririi Situa  ia  claselor  de  vârstă  la împ ăduririi  precedentă
amenajarea
C.R.

Clasa I II III IV V VI  VII

Suprafa a 378,00 430,80 197,90 191,50 464,20 135,50

1,70 67,80

GRAFICUL II VII

Clasa

Clasele  de  vârstă  actuale

31,19

GRAFICUL III
Suprafa a

Clasa

Clasele  de  vârstă  după  expirare  a  20  ani

GRAFICUL IV

Suprafa a
Clasa
Clasele  de  vârstă  normale

OCOLUL SILVIC: BAIA SPRIE U.P. : III CAVNIC

Suprafa a
PARTEA  A  III-A

EVIDEN  E  DE  AMENAJAMENT

15.  EVIDEN  E DE CARACTERIZARE  A FONDULUI  FORESTIER


15.1.  Eviden  e  privind  descrierea  unită  ilor  amenajistice

15.1.1. Descrierea  parcelară


15.1.2. Eviden  a  pe  u.a.  a  datelor  complementare
15.1.3. Eviden  a  arboretelor  inventariate
15.1.4. Eviden  a  arboretelor  puse  în  valoare  de  ocol
15.1.5. Eviden  a  pe  u.a.  a  arboretelor  cu  preexisten  i
15.1 EVIDEN E PRIVIND DESCRIEREA UNITĂ ILOR AMENAJISTICE

15.1.1.,  15.1.2.  :  Descrierea  parcelară şi  eviden  a  pe  u.a.  a  datelor  complementare


2A Date complementare                    Diverse tari = CI,GO,PAM. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă
0,6-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

1 Date complementare                    Diseminat CI. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

2B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

3A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
3B Date complementare                    Diverse tari = FA,CA,JU,ST. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

4 Date complementare                    Diseminat FA,ANN. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

7 Date complementare                    Diseminat CA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

3V Date complementare                    Teren rezervat pentru hrana vânatului.
Aplicarea  amenajamentului
8A Date complementare                    Diseminat CA,FA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

9 Date complementare                    Diseminat CI,PLT,JU,FA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

18 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

8B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
19M Date complementare                    Ocupa  ie  mobilă. Teren predat în plus conform legilor fondului funciar. FA de
70 ani. Consisten  a 0,8. Clasa de produc  ie 2. Diametru 34 cm , înăl  imea 25m.
Aplicarea  amenajamentului

19 Date complementare                    Diseminat CI,ANN,CA,GO.  Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

21 B Date complementare                    Diseminat CI,PA,GO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

21 A Date complementare                    Diseminat PLT,SC. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
23 A Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,7.

Aplicarea  amenajamentului

23 B Date complementare                    Diseminat CI,SAC. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

23 C Date complementare                    Diseminat FA,ME. Fostă planta  ie de castan. Sol înierbat şi invadat de  mur.


Aplicarea  amenajamentului

22 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
23 E Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,5.

Aplicarea  amenajamentului

23 F Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

24 Date complementare                     Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

23 D Date complementare                    Diseminat FA,ME,GO. Fostă planta  ie de CAS de 35 ani. Sol înierbat.

Aplicarea  amenajamentului
26 A Date complementare                    Diseminat PLT. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

26 B Date complementare                    Diseminat CI,PLTGO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

26 C Date complementare                    Diseminat CI,SC,CAS. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

25 Date complementare                    Diverse tari = CI,FA,GO,JU. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
28 A Date complementare                    Diseminat GO. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,5-0,7. Râpa
Piatra  Roşie.
Aplicarea  amenajamentului

27 Date complementare                    Diseminat CI,JU,GO. Varia  ii de elemente taxatorice. Nuieliş-prăjiniş de CA
pe 0,3S.
Aplicarea  amenajamentului

26 E Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.

Aplicarea  amenajamentului

26 D Date complementare                    Diseminat JU,FA,GO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
28 C Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.
Nuieliş – prăjiniş de FA pe 0,2S.
Aplicarea  amenajamentului

28 B Date complementare                    Diseminat CI,PAM,GO.  Rari preexistenşi de FA. Varia  ii de consisten ă


0,5-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

29 Date complementare                    Spre borna 76 o poieni ă de circa 0,3 ha. Rari preexisten  i de  FA. Nuieliş-


prăjiniş de FA pe 0,3S.
Aplicarea  amenajamentului

30 A Date complementare                    Diseminat CA,JU. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.


Aplicarea  amenajamentului
30 C Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8.

Aplicarea  amenajamentului

31 Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9.

Aplicarea  amenajamentului

32 A Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.


Aplicarea  amenajamentului

30 B Date complementare                    Diseminat CA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.

Aplicarea  amenajamentului
32 C Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii de pantă. Majoritatea arborilor prezintă putregai la
baza tulpinii.
Aplicarea  amenajamentului

33 B Date complementare                    Diseminat CA,MO,ME. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,9. Rari preexisten i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

32 B Date complementare                    Diseminat MO,CA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

33 A Date complementare                    S-a extras 3 mc.
Aplicarea  amenajamentului
33 D Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat ME,
CA.
Aplicarea  amenajamentului

33 F Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat PAM,


MO,JU,CA.
Aplicarea  amenajamentului

33 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat


PAM,ME,CA.
Aplicarea  amenajamentului

33 E Date complementare                    Rari preexisten  i de FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,8. Diseminat ME,CA.
Aplicarea  amenajamentului
37 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat PAM,
GO,CA.
Aplicarea  amenajamentului

36 B Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat PAM,


ME,CA.
Aplicarea  amenajamentului

36 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,5-0,7. Diseminat PAM,


CA.
Aplicarea  amenajamentului

34 Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat  CA.

Aplicarea  amenajamentului
37 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Rari preexisten  i
de FA.
Aplicarea  amenajamentului

41 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat PAM,


MO. Pepinieră cantonală în cadrul unită  ii amenajistice.
Aplicarea  amenajamentului

37 B Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat PAM,


ME. Rari preexisten i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

40 Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1,0. Diseminat PAM,


MO,BR.
Aplicarea  amenajamentului
41N Date complementare                    Rampă. Pe ½ S teren mlăştinos iar pe cealaltă jumătate teren gol , bătătorit şi
drum.
Aplicarea  amenajamentului

41 B Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0. Diseminat PAM,


BR,DU. S-a extras 232 mc.
Aplicarea  amenajamentului

42 A Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Diseminat PAM,MO.

Aplicarea  amenajamentului

41P Date complementare                    Pepinieră. Culturi de BR,MO,LA. Paltin de  munte.


Aplicarea  amenajamentului
42 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1,0. Diseminat PAM,
BR.
Aplicarea  amenajamentului

44 B Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,9. Pâlcuri de MO şi


FA de 25-30 ani în interiorul unită  ii amenajistice.
Aplicarea  amenajamentului

42 B Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0. Diseminat PAM,


MO. Rari preexisten i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

44 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat PAM.


Aplicarea  amenajamentului
45 A Date complementare                    Parchet în lucru. Varia  ii mari de consisten ă 0,5-0,9. Diseminat BR. S-a extras
un volum de 3300 mc.
Aplicarea  amenajamentului

44 C Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-1,0.Diseminat PAM.  Rari


preexisten i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

45 C Date complementare                    S-a extras 294 mc. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,2-0,5. Diseminat PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

45 B Date complementare                    S-a extras 1357 mc.S-au făcut  completări în ochiurile  fără semin  iş.Varia  ii


mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,1-0,5. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului
46 A Date complementare                    S-a extras 444 mc. Mici  goluri  cu semin  iş de FA instalat ( goluri datorate
doborâturilor de vânt 0,2-0,7 ha ). Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,5-0,8. Diseminat  PAM.
Aplicarea  amenajamentului

45 E Date complementare                    S-a extras 489 mc. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,2-0,5. Diseminat PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

45 D Date complementare                    S-a extras 152 mc. Parchet în lucru - tăieri succesive ( dezvoltare ). Varia  ii
mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,6. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

45R Date complementare                    Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune. Regenerată cu MO,BR din
planta  ie şi  FA instalat  natural.
Aplicarea  amenajamentului
47 A Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1,0. Por  iuni de
arboret pretabil pentru cură  iri.
Aplicarea  amenajamentului

49 Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0. Rari preexisten  i de


FA de 120 ani ( se recomandă extragerea lor ). Diseminat ME.
Aplicarea  amenajamentului

46 B Date complementare                    S-a extras 28  mc.Varia  ii mari  de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.


Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

47 B Date complementare                    S-a extras 562 mc.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,9. Rari preexisten i de FA cu diametrul de 26 cm.
Aplicarea  amenajamentului
50 C Date complementare                    S-a extras 3730 mc. Rari preexisten i de FA. Varia ii foarte mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,7. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

50 B Date complementare                    Ochiuri deschise spre 50A. S-a extras un volum de 317 mc. Varia ii mari de
elemente taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,7. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

50 D Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Diseminat PAM,


MO.
Aplicarea  amenajamentului

50 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat MO.

Aplicarea  amenajamentului
50 F Date complementare                    S-a extras 1334 mc.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă
0,2-0,1. Diseminat MO. Volumul de la MO s-a introdus la PAM.
Aplicarea  amenajamentului

50 G Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0. Diseminat MO,


ME.
Aplicarea  amenajamentului

50 H Date complementare                    Varia  ii foarte  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat


PAM,MO. Semănături directe  cu BR.
Aplicarea  amenajamentului

50 E Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,4-0,7. Diseminat MO.

Aplicarea  amenajamentului
50R Date complementare                    Culoar deschis pentru linia electrică de înaltă tensiune. Pe o parte şi alta benzi
de FA şi ME  nedefrişate.
Aplicarea  amenajamentului

50 I Date complementare                    Rari preexisten  i de FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,2-0,4. Diseminat PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

50 J Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,2-0,4. Diseminat PAM,


MO.
Aplicarea  amenajamentului

51 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. Diseminat PAM,


MO.
Aplicarea  amenajamentului
51 C Date complementare                    S-a extras 28  mc.Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.
Diseminat PAM,ME,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

51 E Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat PAM,


MO.
Aplicarea  amenajamentului

51 B Date complementare                    S-a extras 183 mc.Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,8. Diseminat PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

51 D Date complementare                    Varia  ii de consisten ă 0,4-0,7. Diseminat PAM,MO. Prăjiniş de FA pe 0,2S.

Aplicarea  amenajamentului
52 B Date complementare                    S-a extras 242 mc.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă
0,2-0,7.
Aplicarea  amenajamentului

52 A Date complementare                    S-a extras 150 mc.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

51 F Date complementare                    S-a extras 215 mc.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,9-1,0. Diseminat PAM,ME,MO,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

51R Date complementare                        Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune, regenerat cu MO,BR,FA.
Aplicarea  amenajamentului
52 D Date complementare                    S-a extras 289 mc. Diseminat PAM. MO plantat pe lângă drumul de TAF.
Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

53 B Date complementare                    S-a extras 276 mc. Diseminat MO,SAC. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

53 A Date complementare                    S-a extras 347 mc.Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

52 C Date complementare                    S-a extras 738 mc.Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,8-1,0. Diseminat MO,SAC.
Aplicarea  amenajamentului
54 A Date complementare                    S-a extras 97  mc. Diseminat MO,PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi
de consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

54 C Date complementare                    S-a extras 462 mc. Diseminat MO,PAM. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

53 C Date complementare                    S-a extras 359 mc. Diseminat MO,PAM. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

54 B Date complementare                    S-a extras 2389 mc. Diseminat SAC. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-1,0. Rari preexisten  i de FA în fostul H.
Aplicarea  amenajamentului
54 F Date complementare                    S-a extras 111 mc. Diseminat MO,PAM. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

54 G Date complementare                    S-a extras 58  mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

54 D Date complementare                    Diseminat MO,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,9-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

54 E Date complementare                    Rari preexisten i de FA. Diseminat FA. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
56 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9. Pe vale baraj  de
corectare a toren ilor.
Aplicarea  amenajamentului

55 A Date complementare                    S-a extras 488 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

55 B Date complementare                    S-a extras 24  mc. Diseminat FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

55 C Date complementare                    Reconstruc  ie ecologică a exploata  iei miniere.


Aplicarea  amenajamentului
56 B Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Reconstruc  ie
ecologică pe fosta exploatare minieră.
Aplicarea  amenajamentului

58 A Date complementare                    S-a extras 147 mc.  Creasta  Cocoşului ( conservare deosebită ). Diseminat


PAM,ME. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

58 B Date complementare                    S-a extras 820 mc.  Creasta  Cocoşului ( conservare deosebită ). Diseminat


PAM,MO. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,1-0,4.
Aplicarea  amenajamentului

57 Date complementare                    S-a extras 1948 mc.  Creasta  Cocoşului ( conservare deosebită ). Diseminat


PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,1-0,4.
Aplicarea  amenajamentului
60 A Date complementare                    S-a extras 153 mc. Diseminat PAM,MO. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

58 C Date complementare                    S-a extras 312 mc. Diseminat SAC. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

59 A Date complementare                    S-a extras 117 mc. Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

59 B Date complementare                    Diseminat FA. Pe vale sunt construite baraje de corectare a toren ilor.
Aplicarea  amenajamentului
60 D Date complementare                    S-a extras 117 mc. Diseminat FA,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi
de consisten ă 0,7-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

60 E Date complementare                    S-a extras 110 mc. Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

60 B Date complementare                    S-a extras 69  mc. Diseminat PAM,BR. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi


de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

60 C Date complementare                    Diseminat MO,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului
61 A Date complementare                    S-a extras 120 mc. Diseminat PAM,MO. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

61 B Date complementare                    S-a extras 16  mc. Diseminat  MO,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi


de consisten ă 0,5-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

60 F Date complementare                    S-a extras 241 mc. Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

60 G Date complementare                    S-a extras 27  mc. Diseminat  MO. Varia  ii de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului
62 C Date complementare                    S-a extras 257 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,3-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

62 D Date complementare                    S-a extras 95  mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,1-0,4.
Aplicarea  amenajamentului

62 B Date complementare                    S-a extras 769 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,5-0,1.
Aplicarea  amenajamentului

62 A Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9.

Aplicarea  amenajamentului
63 A Date complementare                    S-a extras 16  mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

62 E Date complementare                    S-a extras 555 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,4-0,6. Nuieliş-prăjiniş de FA pe 0,3S.
Aplicarea  amenajamentului

62 F Date complementare                    S-a extras 26  mc. Diseminat FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

62 G Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.


Aplicarea  amenajamentului
63 D Date complementare                    S-a extras 180 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

63 B Date complementare                    S-a extras 43  mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

63 C Date complementare                    S-a extras 77  mc. Diseminat FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

63 E Date complementare                    S-a extras 75  mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului
64 A Date complementare                    S-a extras 19  mc. Spre vale pantă abruptă. Varia  ii  mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

63 F Date complementare                    S-a extras 37  mc. Diseminat MO,PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi


de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

63 G Date complementare                    S-a extras 339 mc. Diseminat PAM,MO. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,1-0,3.
Aplicarea  amenajamentului

64 B Date complementare                    S-a extras 345 mc. Diseminat FA,PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi


de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului
65 A Date complementare                    S-a extras 134 mc. Diseminat PAM,CA. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi
de consisten ă 0,4-0,6.
Aplicarea  amenajamentului

64 C Date complementare                    S-a extras 205 mc. Diseminat FA. Varia  ii mari de elemente  taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

64 D Date complementare                    Rari preexisten i de FA. Diseminat MO,PAM. Varia ii mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

65 B Date complementare                    Rari preexisten  i de FA. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului
65R Date complementare                    Culoar deschis pentru linie electrică de înaltă tensiune, regenerat cu FA şi MO
( par ial plantat ).
Aplicarea  amenajamentului

65 D Date complementare                    Diseminat ME,SAC. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

65 C Date complementare                    S-a extras 14  mc. Diseminat  ME. Varia  ii  mari de elemente  taxatorice şi de


consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

66 A Date complementare                    Rari preexisten  i de FA. Diseminat CA. Varia  ii de consisten ă 0,7-0,9.


Aplicarea  amenajamentului
66 D Date complementare                    S-a extras 99  mc. Diseminat  MO. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,5-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

66 B Date complementare                    Nuieliş-prăjiniş pe 0,2S. Rari preexisten  i de FA. Varia  ii mari de elemente


taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

66 C Date complementare                    Mici goluri cu afin, mai ales spre culme. Diseminat ME,CA. Varia ii mari de
elemente taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,6.
Aplicarea  amenajamentului

66 E Date complementare                    S-a extras 84  mc.Varia  ii mari  de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,4-0,6.


Aplicarea  amenajamentului
66R Date complementare                    Culoar deschis pentru linie electrică de înaltă tensiune. Regenerare de fag,
molid şi mesteacăn.
Aplicarea  amenajamentului

66 F Date complementare                    S-a extras 18  mc. Diseminat DU. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,9-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

66 G Date complementare                    S-a extras 200 mc. Diseminat ME,PAM. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

67 A Date complementare                    S-a extras 217 mc. Diseminat PI,MO. Varia  ii de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,5-0.7.
Aplicarea  amenajamentului
67 B Date complementare                    S-a extras 18  mc. Diseminat ME,MO. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi
de consisten ă 0,6-0.8. Nuieliş–prăjiniş de FA pe 0.2S.
Aplicarea  amenajamentului

67 D Date complementare                    S-a extras 630 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,9-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

67 C Date complementare                    S-a extras 250 mc. Diseminat PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

67 E Date complementare                    S-a extras 43 mc. Diseminat ME,MO,PAM. Varia ii mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului
68 A Date complementare                    S-a extras 10  mc. Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,4-0,8. Rari preexisten  i de FA şi CA.
Aplicarea  amenajamentului

68 B Date complementare                    S-a extras 20  mc. Diseminat CA. Nuieliş-prăjiniş de FA pe 0,3S. Varia  ii mari


de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

67 F Date complementare                    Diseminat LA,SB,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,8-1,0. Rari preexisten i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

67R Date complementare                    Culoar deschis sub linia de înaltă tensiune. S-a regenerat cu FA,MO,ME.
Aplicarea  amenajamentului
68 E Date complementare                    Diseminat ME,PI. Rari preexisten  i de FA şi CA. Varia  ii mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,6-0.8.
Aplicarea  amenajamentului

68 F Date complementare                    Diseminat ME,SB,PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

68 C Date complementare                    S-a extras 13  mc. Diseminat ME,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi


de consisten ă 0,7-1,0. Mici goluri înierbate. Rari preexisten  i de MO.
Aplicarea  amenajamentului

68 D Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,4-0.7.


Aplicarea  amenajamentului
68 G Date complementare                    S-a extras 222 mc. Diseminat ME,DU,PAM. Varia ii mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

68 I Date complementare                    S-a extras 28  mc. Rari preexisten  i de FA şi  CA. Varia  ii  mari de elemente


taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

68 J Date complementare                    Diseminat SAC,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi  de consisten ă


0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

68 H Date complementare                    Diseminat ME,PAM. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,9-1,0.
Aplicarea  amenajamentului
68 L Date complementare                    Diseminat ME,MO,PAM.Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă
0,8-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

68R1 Date complementare                    Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune.

Aplicarea  amenajamentului

68R2 Date complementare                    Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune.

Aplicarea  amenajamentului

68 K Date complementare                    Diseminat FA,PI.Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.

Aplicarea  amenajamentului
69 B Date complementare                    S-a extras 7 mc. Diseminat CA. Varia ii de elemente taxatorice. Câteva ochiuri
regenerate cu MO şi FA.
Aplicarea  amenajamentului

69 A Date complementare                    S-a extras 7 mc. Diseminat CA. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

68R3 Date complementare                    Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune.

Aplicarea  amenajamentului

68R4 Date complementare                    Culoar deschis sub linia electrică de înaltă tensiune.

Aplicarea  amenajamentului
69 E Date complementare                    Diverse răşinoase = MO,BR,LA. Diseminat ME,SAC,CA. Varia  ii de elemente
taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

69 D Date complementare                    S-a extras 28 mc. Diseminat MO,CA,PAM. Varia ii mari de elemente
taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

69 F Date complementare                    Diseminat ME,SAC,MO,CA.
Aplicarea  amenajamentului

69 C Date complementare                    S-a extras 25 mc. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
69 I Date complementare                    S-a extras 198 mc. Diseminat ME,MO,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

69 J Date complementare                    Diseminat ME.
Aplicarea  amenajamentului

69 G Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

69 H Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
71 B Date complementare                    S-a extras un volum de 477 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,9-1.0.
Aplicarea  amenajamentului

70 Date complementare                    S-a extras 182 + 154 + 188 = 524 mc. Diseminat PAM. Varia ii mari de
elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1.0.
Aplicarea  amenajamentului

71 A Date complementare                    S-a extras 1023 mc. Diseminat PAM,BR. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,9-1.0.
Aplicarea  amenajamentului

71 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1.0.


Aplicarea  amenajamentului
72 C Date complementare                    S-a extras un volum de 650 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,6-0,8. Diseminat  PAM,MO. Pe circa 0.3 ha un gol regenerat cu
FA.
Aplicarea  amenajamentului

72 B Date complementare                    S-a extras un volum de 153 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,9-1,0.
Aplicarea  amenajamentului

71 D Date complementare                    S-a extras 68 mc. Rari preexisten i de FA. Varia ii mari de elemente taxatorice
şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

72 A Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1,0.


Aplicarea  amenajamentului
73 A Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-1,0.

Aplicarea  amenajamentului

73 B Date complementare                    S-a extras un volum de 229 mc. Diseminat PAM. Varia ii mari de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

73 C Date complementare                    S-a extras un volum de 299 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,3-0,6. Diseminat  PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

73 D Date complementare                    Diseminat MO,PAM. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă


0,4-0,7.
Aplicarea  amenajamentului
73M
Aplicarea  amenajamentului

74 A Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-4,0. Diseminat PAM.


Aplicarea  amenajamentului

73 E Date complementare                    S-a extras un volum de 11 mc.
Aplicarea  amenajamentului

73 F Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,9. Diseminat FA.

Aplicarea  amenajamentului
74 B Date complementare                    S-a extras un volum de 571 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,7-0,9. Diseminat  FA.
Aplicarea  amenajamentului

74 C Date complementare                    S-a extras un volum de 209 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,5-1,0. Diseminat  PAM. Rari preexisten  i de FA.
Aplicarea  amenajamentului

74 D Date complementare                    S-a extras un volum de 7  mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,4-0,7. Diseminat  PAM,MO.
Aplicarea  amenajamentului

74 E Date complementare                    S-a extras un volum de 75 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,9. Diseminat  PAM.
Aplicarea  amenajamentului
75 B Date complementare                    S-a extras un volum de 474 mc. Spre parcela 74 elemente taxatorice mai mici.
Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

74 G Date complementare                    S-a extras un volum de 66 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,6-0,8. Diseminat  FA.
Aplicarea  amenajamentului

75 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Diseminat PAM.

Aplicarea  amenajamentului

74 F Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Diseminat FA.

Aplicarea  amenajamentului
75 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,4-0,6. Diseminat PAM,
MO.
Aplicarea  amenajamentului

75 D Date complementare                    S-a extras un volum de 52 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,9. Diseminat  PAM.
Aplicarea  amenajamentului

75 E Date complementare                    S-a extras un volum de 81 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

76 A Date complementare                    S-a extras un volum de 120 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8. Diseminat  PAM.
Aplicarea  amenajamentului
76 B Date complementare                    Rari preexisten  i de FA. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă
0,7-0,9. Diseminat PAM,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

76 E Date complementare                    S-a extras un volum de 77 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,8-0,9. Diseminat  PAM,FA.
Aplicarea  amenajamentului

76 C Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,5-0,7. Diseminat PAM,


MO.
Aplicarea  amenajamentului

76 D Date complementare                    S-a extras un volum de 42 mc.  Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,9. Diseminat  PAM.
Aplicarea  amenajamentului
76N Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă. În cadrul unită  ii amenajistice o colibă de
lemn.
Aplicarea  amenajamentului

77 A Date complementare                    S-a extras un volum de 255 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,8. Diseminat  FA.
Aplicarea  amenajamentului

77 B Date complementare                    S-a extras un volum de 243 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,7-0,9. Diseminat  PAM. Exemplare de MO uscate.
Aplicarea  amenajamentului

77 C Date complementare                    Varia  ii de consisten ă 0,3-0,7. Diseminat PAM,MO.


Aplicarea  amenajamentului
77 E Date complementare                    S-a extras un volum de 121 mc. Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,7-0,9. Diseminat PAM.
Aplicarea  amenajamentului

77 F Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9. Diseminat PLT,


SAC.
Aplicarea  amenajamentului

77N1 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului

77 D Date complementare                    Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat FA.

Aplicarea  amenajamentului
78 A Date complementare                    S-a extras un volum de 40 mc. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

77N4 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului

77N2 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului

77N3 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului
78 D Date complementare                    S-a extras un volum de 200 mc. Varia  ii mari de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,4-0,6.
Aplicarea  amenajamentului

78 B Date complementare                    S-a extras un volum de 445 mc. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Diseminat FA.
Aplicarea  amenajamentului

78 E Date complementare                    Diverse tari = PAM, FA. Diseminat SAC,ME.
Aplicarea  amenajamentului

78 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
78 F Date complementare                    S-a extras un volum de 18 mc. Varia ii mari de elemente taxatorice. Diseminat
ME.
Aplicarea  amenajamentului

78 G Date complementare                    Rare exemplare de MO din vechiul arboret. Diseminat SAC,PLT,ME,PAM,
SB,BR.Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

78 I Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.

Aplicarea  amenajamentului

78 H Date complementare                    Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
79 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

78N2 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului

78 J Date complementare                    Varia ii mari de elemente taxatorice. Diseminat FA.
Aplicarea  amenajamentului

78N1 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului
79 E Date complementare                    Diseminat MO,PAM. Mici ochiuri regenerate cu FA. Varia ii de elemente
taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

79 D Date complementare                    Diseminat PAM,MO,ME. Varia  ii de elemente taxatorice şi  de consisten ă


0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

79 B Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii de elemente taxatorice. Spre vale o  fostă linie de


medie tensiune care merge în 79M.
Aplicarea  amenajamentului

79 C Date complementare                    Diverse tari = SB,ME,PAM. Varia ii mari de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
79M Date complementare                    Suprafa ă cedată temporar E.M. CAVNIC şi neprimită ( teren inapt pentru
împădurit ). Fost ventilator.
Aplicarea  amenajamentului

79 H Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

79 F Date complementare                    Diseminat MO. Varia  ii de vârstă între 5-10 ani.

Aplicarea  amenajamentului

79 G Date complementare                    Diseminat PAM,ME. Fostă linie electrică dezafectată.

Aplicarea  amenajamentului
80 C Date complementare                    S-a extras 559 mc.Varia ii de elemente taxatorice. Spre culme diseminat ME.
Varia  ii de pantă între 34-37 o.
Aplicarea  amenajamentului

80 B Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,7.

Aplicarea  amenajamentului

79R Date complementare                    Culoar pentru linie electrică de  medie tensiune cu lă  imea de 15 m.

Aplicarea  amenajamentului

80 A Date complementare                    Diseminat MO,PI. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
81 A Date complementare                    Volum extras 16 mc. Spre culme diseminat MO,BR,ME. Varia ii de elemente
taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.
Aplicarea  amenajamentului

81 B Date complementare                    Diverse tari =PAM,CA,SB,ME. Varia  ii de vârstă între 20-35 ani; spre parcela


81A elemente taxatorice mai mici.
Aplicarea  amenajamentului

80 D Date complementare                    Diseminat PAM,SB,SAC,PLT. Varia ii de elemente taxatorice. Varia ii de
vârstă între 10-20 ani.
Aplicarea  amenajamentului

80 E Date complementare                    S-a extras 13  mc. Diseminat PAM,ME,MO. Fostă linie de înaltă tensiune


dezafectată . Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,7.
Aplicarea  amenajamentului
81 F Date complementare                    Volum extras 144 mc. Diseminat ME,MO,SAC. Sub drumul forestier rari
preexisten  i de FA. Varia  ii de vârstă între 5-10 ani.
Aplicarea  amenajamentului

81 C Date complementare                    Diseminat SAC,PLT.Varia ii de elemente taxatorice.Diverse tari = PAM,ME,
SB.
Aplicarea  amenajamentului

81 E Date complementare                    Fostă linie electrică de înaltă tensiune dezafectată.

Aplicarea  amenajamentului

81 D Date complementare                    Diseminat PAM. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
81M Date complementare                    Suprafa ă cedată temporar E.M. CAVNIC şi neprimită ( teren inapt pentru
împădurit ). Fost depozit de steril.
Aplicarea  amenajamentului

82 B Date complementare                    Diseminat PI,ME,BR,FA. S-a extras 13 mc. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

82 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

81 G Date complementare                    Diseminat SAC,PLT. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
82 F Date complementare                    Fostă linie de înaltă tensiune dezafectată.
Aplicarea  amenajamentului

82 E Date complementare                    Diseminat PAM,SB,ME. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

82 C Date complementare                    Diseminat SAC,PLT,ME,SB,PAM. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

82 D Date complementare                    Diseminat SAC,PLT,ME. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
82M Date complementare                    Suprafa ă cedată temporar E.M. CAVNIC şi neprimită ( teren inapt pentru
culturi silvice ). Fost depozit de steril.
Aplicarea  amenajamentului

83 B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat PLT,SAC,PAM,SB.
Aplicarea  amenajamentului

82 G Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat PLT,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

83 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat PLT,SAC,PAM,SB.
Aplicarea  amenajamentului
85 B Date complementare                    S-a extras 21 mc.Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat MO.
Aplicarea  amenajamentului

85 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat MO.
Aplicarea  amenajamentului

84 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat PLT,SAC,ME,PAM.
Aplicarea  amenajamentului

85 A Date complementare                    S-a extras 2 mc.Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat CA.
Aplicarea  amenajamentului
85 G Date complementare                    Varia  ii de vârstă între 10-20 ani. Varia  ii de consisten ă 0,6-0,8. Diseminat
ME,PLT,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

85 E Date complementare                    S-a extras 147 mc.Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.


Diseminat MO.
Aplicarea  amenajamentului

85 F Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

85 D Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat MO,ME
Aplicarea  amenajamentului
85M Date complementare                    Suprafa ă cedată temporar E.M. CAVNIC şi neprimită ( teren inapt pentru
culturi silvice ). Foste clădiri dărâmate. Rare exemplare de MO şi ME.
Aplicarea  amenajamentului

86 B Date complementare                    S-a extras 2 mc.Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat MO.
Aplicarea  amenajamentului

86 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat MO,PI,PLT.
Aplicarea  amenajamentului

86 A Date complementare                    S-a extras 7 mc. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
86 D Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice.Lângă drum mici goluri cu sol înierbat.Varia  ii
de consisten ă 0,8-0,9.
Aplicarea  amenajamentului

87 B Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9. Diseminat ME,PI.

Aplicarea  amenajamentului

87 C Date complementare                    Arboret rău conformat şi brăcuit. Vaccinium pe toată suprafa  a.

Aplicarea  amenajamentului

87 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat SAC,ME,PLT,PAM.
Aplicarea  amenajamentului
87 E Date complementare                    S-a extras un volum de 396 mc. Varia  ii de elemente taxatorice şi de
consisten ă 0,5-0,7.
Aplicarea  amenajamentului

87 D Date complementare                    S-a extras un volum de 97 mc.  Varia  ii de vârstă între 5 - 15 ani. Varia  ii de


consisten ă 0,7-0,9. Diseminat ME,SAC.
Aplicarea  amenajamentului

87 F Date complementare                    Diseminat PLT. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

87N Date complementare                    Stâncărie.

Aplicarea  amenajamentului
88 A Date complementare                    Varia  ii  mari de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8. Arboret rău
conformat.
Aplicarea  amenajamentului

88 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat PAM,SB,ME,PLT.
Aplicarea  amenajamentului

88 D Date complementare                    Diseminat SAC,PAM,ME. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

88 B Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9.


Aplicarea  amenajamentului
88 G Date complementare                    Diseminat PAM,ME,SB,PLT,SAC,LA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

88 H Date complementare                    Diseminat FA.
Aplicarea  amenajamentului

88 E Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

88 F Date complementare                    Arboret rău conformat. Varia  ii de elemente taxatorice.

Aplicarea  amenajamentului
89 D Date complementare                    Diseminat SAC,PLT. Varia  ii de vârstă între 5-10 ani. Diverse tari =ME,PAM,
SB.
Aplicarea  amenajamentului

89 C Date complementare                    Diseminat ME,SAC,PLT. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

89 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice. Diseminat LA,ME.
Aplicarea  amenajamentului

89 B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
90 B Date complementare                    Diverse tari = PAM,ME. Diseminat SAC,PLT,LA. Varia ii de elemente
taxatorice şi de vârstă între 5 – 10 ani.
Aplicarea  amenajamentului

90 C Date complementare                    Arboret rău conformat.

Aplicarea  amenajamentului

90 D Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

90 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
90 E Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,3-0,5. Varia  ii de vârstă
între 0,3-0,5 ani.
Aplicarea  amenajamentului

90 G Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

90 H Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

90 F Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.


Aplicarea  amenajamentului
90M Date complementare                    Suprafa ă cedată la E.M. CAVNIC şi neprimită ( teren inapt pentru culturi
silvice ). Foste clădiri dărâmate.
Aplicarea  amenajamentului

90V Date complementare                    Teren pentru hrana vânatului.
Aplicarea  amenajamentului

91 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

90 I Date complementare                    Diseminat PLT,SAC,PAM.
Aplicarea  amenajamentului
91 D Date complementare                    Diseminat ME,SAC,SB. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

92 A Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

91 B Date complementare                    Diseminat PI,ME,SB. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

91 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
94 A Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice. Rare exemplare de FA cu
vârsta de 95 ani. S-a extras 252 mc.
Aplicarea  amenajamentului

92N Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.

Aplicarea  amenajamentului

92 B Date complementare                    Spre pârâu mici goluri înmlăştinate. Varia  ii de elemente taxatorice.

Aplicarea  amenajamentului

92 C Date complementare                    Pe alocuri sol înmlăştinat. Varia  ii de elemente taxatorice.

Aplicarea  amenajamentului
94 D Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9. S-a
extras 119 mc.
Aplicarea  amenajamentului

94 E Date complementare                    Diseminat MO. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8. S-a


extras 19 mc.
Aplicarea  amenajamentului

94 B Date complementare                    Ochiuri regenerate de aproximativ 1,0 ha. Varia  ii de elemente taxatorice şi de


consisten ă 0,3-0,6. S-a extras 4389 mc.
Aplicarea  amenajamentului

94 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
94V Date complementare                    Teren pentru hrana vânatului. Rare exemplare de MO cu diametru de 20 cm.
Aplicarea  amenajamentului

94N Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă. Rare exemplare de MO.

Aplicarea  amenajamentului

94 F Date complementare                    Diseminat ME,SAC,FA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

94 G Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8.

Aplicarea  amenajamentului
95 B Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9. S-a
extras 19 mc. S-a extras 769 mc.
Aplicarea  amenajamentului

95 A Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,7. S-a  extras 1277 mc.


Nuieliş-prăjiniş de FA pe 0,2S.
Aplicarea  amenajamentului

95 D Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.

Aplicarea  amenajamentului

95 C Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
95 F Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice. Nuieliş-prăjiniş de MO şi FA
pe 0,3S. S-a extras 26 mc.
Aplicarea  amenajamentului

95 H Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,8.

Aplicarea  amenajamentului

95 G Date complementare                    Diseminat PAM. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,9-1,0.

Aplicarea  amenajamentului

95 E Date complementare                    Diseminat MO. Varia ii de elemente taxatorice. S-a extras 82 mc.
Aplicarea  amenajamentului
95 I Date complementare                    Diseminat MO,SAC,SR. Varia  ii de vârstă între 5-10 ani. Preexisten  i de FA şi
MO ce necesită a  fi extraşi.
Aplicarea  amenajamentului

95V Date complementare                    Teren pentru hrana vânatului.
Aplicarea  amenajamentului

95N1 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă. Rare exemplare de MO.
Aplicarea  amenajamentului

95N2 Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă. Rare exemplare de MO.

Aplicarea  amenajamentului
96 A Date complementare                    Diseminat SC,BR,ME. Varia ii de elemente taxatorice. Rari preexisten i de FA
şi MO ce necesită a fi extraşi.
Aplicarea  amenajamentului

96 D Date complementare                    Diseminat FA,MO,ME.
Aplicarea  amenajamentului

96 B Date complementare                    Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.


Aplicarea  amenajamentului

96 C Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
96 F Date complementare                    Diseminat PAM,BR.  Arbori căzu  i la sol. S-a extras 104 mc  ( un gol  mic de
0,3 ha ). Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,9. Arbori căzu  i
la sol.
Aplicarea  amenajamentului

96 H Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,6-0,7.

Aplicarea  amenajamentului

96 G Date complementare                    Diseminat FA,PAM. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

96 E Date complementare                    Diseminat FA. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,7-0,8.

Aplicarea  amenajamentului
96N Date complementare                    Teren cu înmlăştinare permanentă.
Aplicarea  amenajamentului

96 K Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

96 I Date complementare                    Diseminat ME,PLT. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,8-0,9.

Aplicarea  amenajamentului

96 J Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
97C Date complementare                    Canton silvic  ROATA cu parter şi etaj. Funda  ie din piatră, pere  i din piatră cu
cărămidă,acoperiş cu plăci ondulate.La parter: 3 camere,bucătărie,baie,hol,
cămară. La etaj: 2 camere,baie,hol. Anexe: magazie,grajd,garaj.
Aplicarea  amenajamentului

100 Date complementare                    Diseminat FA,JU. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

96V Date complementare                    Teren pentru hrana vânatului. Rare exemplare de MO.
Aplicarea  amenajamentului

97A Date complementare                    Teren pentru nevoile administra  iei. Fânea ă şi  grădină.

Aplicarea  amenajamentului
102 Date complementare                    Diseminat SC. Varia  ii de elemente taxatorice şi de consisten ă 0,4-0,6.
Nuieliş-prăjiniş de CA pe 0,2S.
Aplicarea  amenajamentului

104 Date complementare                    Diseminat FA,ANN,SC. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

101 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

103 Date complementare                    Diseminat JU. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
117 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

112 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

105 Date complementare                    Diverse tari =GO,FA,CI,SC. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

106 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
123 A Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

121 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

119 Date complementare                    Diseminat CA,GO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

120 Date complementare                    Diseminat CA.
Aplicarea  amenajamentului
126 A Date complementare                     Diseminat CA,GO,JU. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

126 B Date complementare                    Diseminat GO,PIN. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

123 B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

124 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
126 C Date complementare                    Diseminat CA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

127 B Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

129 Date complementare                    Diseminat JU,GO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

127 A Date complementare                    Diseminat CI,TE. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
130 Date complementare                    Diseminat JU,PLT,CI,FA. Varia  ii de elemente taxatorice. Nuieliş-prăjiniş de
CA pe 0,5S.
Aplicarea  amenajamentului

132 Date complementare                    Diseminat GO,CI,FA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

134 Date complementare                    Diseminat JU,TE.
Aplicarea  amenajamentului

133 Date complementare                    Diseminat CA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
136 Date complementare                    Diseminat JU,CI.
Aplicarea  amenajamentului

137 Date complementare                    Diseminat JU,ME. Varia  ii de elemente taxatorice.Varia  ii de vârstă 15-30 ani.

Aplicarea  amenajamentului

138 Date complementare                    Diseminat CI.
Aplicarea  amenajamentului

135 Date complementare                    Diseminat JU.
Aplicarea  amenajamentului
139 B Date complementare                    Diseminat CA. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

140 Date complementare                    Diseminat CI,PLT,GO.
Aplicarea  amenajamentului

141 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

139 A Date complementare                    Diseminat CI,JU.
Aplicarea  amenajamentului
142R Date complementare                    Culoar deschis pentru linie electrică de înaltă tensiune regenerat cu CA,SAC,
ME.
Aplicarea  amenajamentului

142 B Date complementare                    Diseminat ST. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

143 Date complementare                    Diseminat GO,PLT.
Aplicarea  amenajamentului

142 A Date complementare                    Diseminat FA,GO. Nuieliş-prăjiniş de CA pe 0,5S.

Aplicarea  amenajamentului
149 Date complementare                    Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului

151 Date complementare                    Diseminat JU,ME,TE.
Aplicarea  amenajamentului

152 Date complementare                    Diseminat ME,CI,GO. Varia  ii de consisten ă 0,6-0,8.


Aplicarea  amenajamentului

144 Date complementare                    Diseminat GO,CI. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
155D Date complementare                    Drum auto  Mogoşa. Lungime  1,2 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului

156D Date complementare                    Drum auto  Pr.  Fundurilor. Lungime 0,6 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului

157D Date complementare                    Drum auto Şuior. Lungime 5,2 km, lă  ime 4  m.


Aplicarea  amenajamentului

154 Date complementare                    Diseminat FA,CI,GO. Varia ii de elemente taxatorice.
Aplicarea  amenajamentului
159D Date complementare                    Drum auto  Valea  Dochii.  Lungime 4,8 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului

160D Date complementare                    Drum auto  Boldu  .  Lungime 3,0 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului

161D Date complementare                    Drum auto  Pr.  Varvara.  Lungime 1,2 km, lă  ime 4  m.


Aplicarea  amenajamentului

158D Date complementare                    Drum auto  La  trei  culmi. Lungime 0,8 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului
163D Date complementare                    Drum auto  Roata  Gutin.  Lungime 3,9 km, lă  ime 4  m.

Aplicarea  amenajamentului

162D Suprafa  a - ha -


Date complementare                     Drum
% de Supr.  1,9 km, lă  ime 4Serii de volume
 auto. Lungime   m. Volum Deceniul în
u.a. Totală Inventariată cercului Densit.
Aplicarea  amenajamentului inventariere utilizate mc/ha care se taie
-mp-
3B 8,74 0,65 7 500 0,76 32/IX, 28/IX 281 I, II, III
26D 2,48 0,40 9 500 0,90 32/VII 245 I
27 2,06 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 147 I, II
32C 17,29 1,50 9 500 0,52 33/XI, 31/IX 249 II,III
44A 21,60 1,50 6 500 0,65 40/XI, 41/IX, 34/VII, 35/XII 358 I, II, III
45C 1,55 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 263 I
45D 3,16 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 76 I
45E 2,37 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 219 I
46A 21,50 1,50 6 500 0,71 40/XI, 41/IX, 37/XII 438 I, II
50B 4,11 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 391 I, II
50C 12,99 0,50 5 500 0,43 38/IX, 34/VII 209 I, II
50D 5,81 0,35 6 500 0,77 39/XI, 40/IX 453 I, II, III
50I 3,08 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 271 I
62C 9,20 0,70 8 500 0,49 40/IX, 34/VI 226 I
67B 3,66 0,35 1 500 0,61 35/IX, 32/VII 258 I, II
78B 3,11 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 178 I
78D 1,74 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 244 I
78F 2,14 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 182 I
80C 10,23 1,30 10 500 0,76 32/XI, 30/X, 32/VII 326 I, II
87E 4,74 0,80 20 500 0,47 30/IX, 28/VI 168 I, II
88A 2,78 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 218 I, II, III
88E 8,64 1,00 500 0,78 28/VIII, 24/V 235 I, II, III
89B 10,86 1,50 15 500 0,82 28/VIII, 24/V 259 I, II, III
92B 7,05 1,10 15 500 0,65 30/XI, 19/V, 30/VIII, 19/IV 373 I, II, III
94G 4,32 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 260 I, II
95A 2,96 0,40 500 0,56 33/XI, 32/IX, 29/VII, 25/XI 243 I, II
95C 1,65 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia Sprie 306 I, II, III
96F 20,95 1,10 6 500 0,72 35/XI, 33/IX, 34/VI, 24/XI, 335 I, II
30/VII
96K 0,36 Arboret inventariat integral de către personalul O.S. Baia