Sunteți pe pagina 1din 9

Referat

CHIMIA COSMETICA
Antioxidantii

Realizat: Ariadna Savitchi


Grupa 183
1. CURIOZITATI

Majoritatea antioxidantilor sunt solubili in uleiuri si grasimi . sunt localizati in


fructe, frumzele verzi ale legumelor, in semintele strugurilor etc.
Antioxidantii au un rol important in mentinerea sanatatii, prevenind imbatranirea
prematura, bolile de inima si chiar cancerul, elimina radicalii liberi – responsabili de
aparitia ridurilor si a unor tulburari de sanatate.
Fructele si legumele contin antioxidanti de aceea ne sunt recomandate de
specialisti. Cateva exemple de fructe bogate in antioxidanti sunt: fructele de padure
(afine, mure, capsuni, zmeura), afinele negre, strugurii rosii, merisorul, broccoli,
usturoiul.
In corpul uman exista radicali liberi proveniti de la procesele de oxidare din
organism – responsabili sunt stresul si starile emotionale negative – dar si de la toxicele
din mediul exterior (alcool, tutun, medicamente, droguri, poluare, malnutritie).
Radicalii liberi sunt prezenti chiar si in alimente cum sunt: toate uleiurile vegetale
hidrogenate, acestea incluzand: margarinaa, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de
gatit, cremele fara lapte. Creierul contine cel mai mare procent de grasimi nesaturate,
astfel ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi.

2. NOTIUNE

Antioxidantii sunt substante chimice care au proprietatea unica de a neutraliza


substantele periculoase pentru organism, numite radicali liberi (de oxigen) care ataca
membranele celulelor, tulburandu-le functionarea normala si uneori chiar distrugandu-le.

3. CLASIFICARE

Antioxidantii se pot clasifica dupa functia lor principala si dupa natura lor.
Dupa functia lor principala antioxidantii pot fi:
- Antioxidanti propriu-zisi ( antioxidanti primari)
- Substante care au actiune antioxidanta, dar care prezinta in egala
masura aalte functii.
Dupa natura lor antioxidantii pot fi:
- Antioxidanti naturali care cuprind, in general, tocoferolii
- Antioxidanti de sinteza.
Impreuna cu antioxidantii propriu-zisi se folosesc si substante care pot intari
actiunea antioxidantilor primari. Aceste substante se numesc substante sinergetice
sau substante de complexare a metalelor. In urmaatorul tabel se prezinta aceste 3
categorii de substante, cu numarul E respectiv.

Substante cu actiune antioxidanta, cu actiune antioxidanta dar si cu alte


functii precum si substante care potenteaza actiunea antioxidantilor.

Nr. CEE Denumire

2
1 2
Agenti antioxidanti propriu-zisi Agenti antioxidanti propriu-zisi
E-300 Acidul L-ascorbic
E-301 L- ascorbatul de sodiu
E-307 α-tocoferolul de sinteza
E-308 -tocoferolul de sinteza
E-309 -tocoferolul de sinteza
E-320 Butilhidroxianisolul (BHA)
E-321 Butilhidroxitoluenul (BHT)
Substante care au actiune antioxidanta Substante care au actiune antioxidanta
dar si alte functii dar si alte functii
E-221 Sulfitul de sodiu
E-226 Sulfitul de calciu
E-322 Lecitina
Substante care intaresc actiunea Substante care intaresc actiunea
antioxidantilor primari antioxidantilor primari
E-270 Acidul lactic
E-330 Acidul citric
E-334 Acidul tartric
E-338 Acidul ortofosforic

4. MODUL DE ACTIUNE AL ANTIOXIDANTILOR

Antioxidantii sunt capabili sa blocheze autooxidarea, putand interveni la diferite


niveluri.In primul rand, antioxidantii preventivi sunt capabili de a absorbi oxigenul
prezent. Alti antioxidanti intrerup lantul de reactii ale oxidarii. In aceasta ctegorie intra
fenolii substituiti, care sunt capabili sa reactioneze cu un radical liber peroxidic prin
cedare de hidrogen de la o grupare OH.

5. LA ALEGEREA UNUI ANTIOXIDANT TREBUIE SA


TINEM SEAMA DE:

- compatibilitatea cu produsul alimentar; de exemplu, galaţii sunt recomandaţi pentru


conservarea unturii si mai puţin pentru conservarea margarinelor şi uleiurilor
vegetale;
- potenţialul antioxidant: de exemplu, propilgalatul poate fi utilizat singur, în timp ce
BHT si BHA sunt utilizaţi împreună, în care caz se obţin efecte sinergetice. La
folosirea în comun a BHT şi BHA, efectul antioxidant este dublu faţă de suma
efectelor individuale. Pentru antioxidantii fenolici, efect sinergetic se obţine şi prin
folosirea acizilor;
- - tipul de prelucrare a produsului alimentar: în cazul prăjirii în grăsimi sau în uleiuri
cu adaos de antioxidanti, trebuie să se aibă în vedere eventuala lor distilare cu vapori
de apa (cazul BHA si BHT) sau descompunerea (cazul galatului de propil). Deci, în
cazul produselor ce se prelucrează termic trebuie sa se aibă în vedere rezistenţa
termică a antioxidanţilor. Păstrarea activităţii antioxidanţilor după încălzire depinde
3
de distribuţia acestora între faza apoasa sau uleioasa. În general, antioxidanţii
hidrosolubili sunt mai rapid distruşi sub influenţa căldurii şi din acest motiv atât
acidul ascorbic cât şi acidul galic se esterifică pentru a creşte solubilitatea lor în
grăsimi, în care caz sunt mai termorezistenţi;
- - solubilitatea şi dispersabilitatea antioxidantului: majoritatea antioxidanţilor sunt
solubili în uleiuri şi grăsimi, deci vor putea fi folosiţi în sisteme alimentare care
conţin lipide. Acidul ascorbic şi ascorbaţii şi mai puţin galatul de propil pot fi utilizaţi
în sisteme alimentare hidrofile;
- modificarea culorii produsului: modificarea poate fi rezultatul combinării
antioxidantului cu anumite componente ale produsului (cazul galatului de propil),
modificării culorii antioxidantului însuşi (cazul BHA, care în prezenţa de Na şi K dă
un produs colorat în roz);
- aciditatea sau alcalinitatea produsului alimentar: în produsele acide se recomandă
folosirea antioxidanţilor fenolici care au caracter acid, deoarece în caz contrar îşi
pierd eficacitatea, mai ales la temperaturi ridicate;
- modul de aplicare a antioxidantului: antioxidantul poate fi încorporat direct in grăsimi
şi uleiuri, poate fi pulverizat la suprafaţa produsului, poate fi încorporat în „purtători”
(sare, condimente), sau în folia de ambalaj, de unde migrează în produs în timp.

6. IN LEGATURA CU UTILIZAREA ACESTORA ,


TREBUIE SA TINEM CONT DE:

- concentraţia antioxidantului care produce efect maxim (optim); în acest caz trebuie sa
se ţină seama şi de conţinutul produsului în antioxidanţi naturali (tocoferoli, vitamina E,
lecitină, acid ascorbic etc.);
- temperatura de prelucrare a alimentului, pentru produsele care se prelucrează termic,
mai ales prin frigere, prăjire, coacere. La temperaturi mai mari de prelucrare termica,
nivelul de antioxidant adăugat trebuie să fie mai mare;
- prezenţa factorilor prooxidanţi: de exemplu, în prezenta metalelor sau a aciduiui
sorbic adăugat ca fungistatic la unt în concentraţii de 0,05-0,1% se accelerează
râncezirea untului chiar in prezenta unei concentraţii optime de antioxidant.

Atât din punct de vedere economic cât şi toxicologic, este recomandat sa se


reducă la minimum concentraţia de antioxidant, prin asocierea acestuia cu un alt
antioxidant primar sau prin asociere cu un sinergetic.

7. CEI MAI IMPORTANTI ANTIOXIDANTI

2.2.1.1 BUTILHIDROXIANISOLUL (BHA, E320).

Are formula structurală:


OH CH3
C
CH3
CH3

OCH3
4
BHA este unul dintre antioxidanţii cel mai des utilizaţi în grăsimi şi uleiuri
Prezintă avantajul ca are acţiune antioxidantă puternică, nu schimbă calităţile senzoriale
ale produsului şi nu-şi pierde proprietăţile antioxidante la prelucrarea termica a
produselor alimentare în care se încorporează
Prezintă risc de reacţii alergice, cancer, hiperactivitate, efect estrogenic, creşte nivelul de
colesterol din sânge. Este interzis în hrana pentru copii şi bebeluşi.
Se foloseşte pentru maioneze, grăsimi şi uleiuri comestibile, materii grase lactate
anhidre, în doze de maxim 200 mg/kg.

2.2.1.2 BUTILHIDROXITOLUENUL (BHT, E321)

Are formula structurală: H3C OH CH3

C C
H3C CH3
H3C CH3

CH3

Este practic insolubil în apă, uşor solubil în alcool etilic (1:4), uleiuri şi grăsimi (1:2 -
1:4). BHT este larg utilizat atât pentru protejarea grăsimilor şi a uleiurilor cât şi pentru
impregnarea ambalajelor destinate unor produse cu conţinut ridicat în grăsimi. Activitatea
sa este potenţată prin asociere cu alţi antioxidanţi (în special galat de dodecil) şi agenţi
sinergetici. Are aceleaşi efecte adverse ca şi BHA.
Se foloseşte pentru maioneză, grăsimi şi uleiuri comestibile, în principal
margarină în doze de până la 75 mg/kg.

2.2.1.3 GATALUL DE PROPIL (E310)

Are formula structurală:

COO CH2 CH2 CH3

HO OH
OH

Este mai eficace dacă se asociază cu acidul citric. Se obţine din alune.
Prezintă risc de reacţii alergice, tulburări gastrice, afecţiuni dermatologice. Interzis în
hrana copiilor deoarece duce la tulburări sanguine.
Se foloseşte în aceleaşi tipuri de alimente ca şi BHA şi BHT.

2.2.1.4 ACIDUL ASCRORBIC sau VITAMINA C (E300)


5
Are formula structurală: OH

HO CH2 CH O O

HO OH
Este un agent antioxidant, natural, se obţine din fructe şi vegetale, iar pe cale
sintetică se obţine din glucoză. Se administrează cu precauţie, în cantităţi mari produce
diaree, atacă smalţul dinţilor şi formează calculi la rinichi. Adaosul de vitamina C la alimente
procesate cum ar fi: şunca şi hot dog-ul previne formarea de nitrosamină, una din
substanţele considerate responsabile de apariţia cancerului.
Se foloseşte pentru: cartofi prăjiţi congelaţi, piure de cartofi în conservă, măsline,
făină de grâu, castane în conservă şi piure de castane în conservă, sucuri şi nectaruri de
fructe, oţet, maioneza, Peşte în conservă, etc., în doze limitate de multe ori doar de
practica de producţie.

2.2.1.5 TOCOFEROLII

CH3
HO CH3

H3C O CH3 CH3


CH3 CH3
CH3

 - tocoferol

HO CH3

H3C O CH3 CH3


CH3 CH3
CH3

 - tocoferol

CH3

HO CH3

O CH3 CH3
CH3 CH3
CH3
 - tocoferol

6
HO CH3

O CH3 CH3
CH3 CH3
CH3
 - tocoferol

Sunt inofensivi şi se folosesc pentru bulion, maioneză, grăsimi şi uleiuri comestibile,


alimente pe bază de cereale.
O metodă de extindere a beneficiilor tocoferolilor este utilizarea lor sinergică cu acid
ascorbic, acid citric, ascorbil palmitat şi lecitină, despre care se crede că „reciclează”
tocoferolii, prin donarea de atomi de hidrogen. Un dezavantaj al utilizării tocoferolilor
(sub formă de tocoferil-acetaţi) sau a altor vitamine liposolubile la alimente limpezi cum
ar fi anumite băuturi sau geluri este posibila apariţie a fenomenului turbidităţii apărut din
cauza diferenţelor de densitate.

8. LOCALIZARE

Antioxidantii sunt localizati in fructe – in pigmentul colorat al fructului - in


frunzele verzi ale legumelor, in semintele strugurilor, etc.

9. ACTIUNEA BIOLOGICA
Antioxidantii joaca un rol foarte important in mentinerea sanatatii. Aceste
componente naturale previn imbatranirea prematura, bolile de inima si chiar cancerul.
Antioxidantii elimina  radicalii liberi, care sunt responsabili de aparitia ridurilor si a
anumitor tulburari de sanatate.
Fructele si legumele contin antioxidanti care ofera protectie organismului uman.
Beta-carotenul se gaseste in majoritatea fructelor si legumelor, mai ales in cele care sunt
de culoare portocalie, incluzand si morcovii. De asemenea, exista o mare cantitate de
beta-caroten si in funzele verzi a catorva legume, cum sunt spanacul si varza.
Luteina, cunoscuta mai ales pentru proprietatile benefice asociate cu sanatatea ochilor, se
gaseste din abundenta in frunzele verzi ale legumelor, cum sunt: spanacul si varza.
Licopina este un puternic antioxidant, care se gaseste din abundenta in tomate.
Vitamina C se gaseste in foarte multe fructe si legume cum ar fi: mere, portocale, ananas,
cirese, morcovi, spanac, tomate, papaya, broccoli, varza si patrunjel.

Fructe bogate in antioxidanti:


 Fructele de padure: Sunt pline de vitamine, minerale si fibre. Fie ca sunt afine,
capsuni, mure sau zmeura, trebuie sa stii ca toate contin o cantitate uriasa de
antioxidanti, care ajuta creierul sa functioneze normal, dar lupta si impotriva
cancerului. Conform studiilor recente, zmeura contine de zece ori mai multi
antioxidanti decat broccoli sau rosiile.
 Afinele negre - contin cele mai mari cantitati de substante antioxidante localizate
in pigmentul colorat al   fructului. Aceste substante imbunatatesc activitatea
cerebrala, prevenind pierderea memoriei de scurta durata (semn de imbatranire).

7
De asemenea, imbunatatesc vederea pe timp de noapte. Sunt o sursa bogata de
vitamina C si de fibre.
 Strugurii rosii - contin multe flavonoide cu rol antioxidant si de prevenire a unor
boli ca: diabet, cardiopatie ischemica sau a unor forme de cancer. Acestia inhiba
totodata o enzima specifica - topoizomeraza II - care este responsabila de
dezvoltarea cancerului;  resveratrolul ajuta in hipercolesterolemie, hipertensiune
arteriala, previne aparitia cancerului si asigura sanatatea conexiunilor celulelor
creierului (memoria) pana la varste inaintate.

Nota: Resveratrolul este o fitoalexina, substanta ce se gaseste in anumite plante


ca parte a mecanismului de aparare al acestora. Printre aceste plante se numara:
strugurii, rosiile, afinele si rodiile. Resveratorul este un antioxidant puternic si o
substanta antiinflamatoare, poate prevenii formarea cheagurilor de sange prin
pastrarea circulatia sangelui in vasele sangvine la nivelul optim. Ajuta la scaderea
colesterolului si este de 10-20 de ori mai puternic decat vitamina E in protejarea
organizmului impotriva oxidarii LDL( lioproteine cu densitate scazuta) ce pot cauza
afectiuni cardiovasculare.

 Capsunile - contin mari cantitati de quercitina, un fitonutrient care poate induce


autodistrugerea  programata a celulelor canceroase. Acest proces, este important
in prevenirea cancerului, deoarece este unul dintre principalele cai prin care
organismul elimina celulele afectate.
 Merisorul - este utilizat pentru prevenirea formarii pietrelor la rinichi dar si pentru
eliminarea toxinelor din sange.
 Broccoli - este o leguma cu un continut nutritiv bogat: contine mai multa
vitamina C decat o portocala, calciu si beta-caroten. Consumul de broccoli este
eficient impotriva bolilor de inima, luptand in acelasi timp si contra cancerului
mamar si nu numai.
 Usturoiul este, cel mai probabil, cea mai batrana si cea mai populara planta
folosita in arta culinara, dar si in scopuri medicale. In afara gustului placut si a
aromei pe care o da mancarurilor, usturoiul este foarte util si pentru sanatatea
noastra, fiind un antibiotic natural, utilizat de secole intregi. Usturoiul ne mentine
inima sanatoasa, scazand nivelul colesterolului, dar si presiunea sangelui. Creste
nivelul antioxidantilor din organism si elimina radicalii liberi. Intareste sistemul
imunitar, ajuta circulatia sangelui si joaca un rol important in prevenirea
cancerului.

10.CONCLUZII
- Antioxidantii se gasesc in orice celula , protejeaza organismul de
distrugerile provocate la nivel celular de radicalii liberi.
- Vitamina E este un important antioxidant solubil in grasime, reduce
oxidarea lipoproteinelor cu sensitate joasa LDL, previne initierea si
progresia de ateroscleroza.
- Antioxidantii naturali cu efect in stabilitatea oxidativa la alimente
previne rancezirea.
- Este recomnadat consumul de antioxidanti care apara organismul de
efectele radicalilor liberi.

8
- Alaturi de productia interna de antioxidanti a organismului, exista si
agenti externi care manifesta activitate antioxidanta atunci cand ajung in
sistemul digestiv uman. Printre aceste surse externe de antioxidanti se
numara vitaminele A, C, E, B1, B5, B6, Beta-Carotenul (precursorul
vitaminei A) si aminoacizii Taurina, Cisteina, Metionina si Glutation.
- Radicalii liberi din corpul nostru provin in primul rand de la procesele de
oxidare derulate in organism pe fond de stres si stari emotionale
negative, dar si de la toxicele de tot felul provenite din exterior si ajunse
in corp pe diferite cai (alcool, tutun, medicamente, droguri, poluare,
malnutritie).