Moara cu Noroc

Tema si viziunea despre lume intr o nuvela

Nuvela este specie a genului epic in proza, care are o actiune concentrate,
conflicte puternice si personaje bine definite caracterologic care in mod obisnuit
prezinta o anuminta tema morala.

“Moara cu Noroc” este una dintre cele mai representative opele ale lui Ioan
Slavici, pentru faptul ca in ea sunt incadrate marile teme si motive ale creatiei
autorului si pentru ca reflacta viziunea acestuia intr-un mod cu totul original.
Acest lucru se maifesta si in cee ace priveste incadrarea nuvelei in curentul
literar al realismului. O prima trasatura evidenta o reprezinta tehnica detaliului si
incadrarea precisa a actiunii in timp si spatiu. Totodata, faptele relatate sunt
verosimile, iar personajele sunt incadrate in tipologii.
“Moara cu noroc” este o nuvela realista, de fractura psihologica, prin
conflictual interior, surprinderea tensuilor sufletesti ale personajului, miscarile de
constiinta ale sale.
Titlul este alcatuit din doua substantive care, in sens denotative reprezinta
locul unde se desfasoara actiunea, aflat la intersectia unor drumuri comerciale, iar
in sens conotativ “moara” devine locul pierzaniei care macina destinele umane.
Norocul asteptat se dovedeste a fi nenoroc, datorita abordarii gresite a destinului.
Tema este pusa in evidenta prin dezvaluirea particularitailor unei societati
ardelenesti de la sfarsitul secolului ai XIX-lea. Pe fundalul acesteia se contureaza
principalele teme, familia traditionala si destinul. Totodata , nuvela urmareste
consecintele nefaste ale dezumanizarii personajului.
Compozitional, nuvela este alcatuita din 17 capitole fara titlu. Secventele
narative sunt inlantuite cronologic. Se observa simetria dintre incipit si final. In
incipit soacra lui Ghita formuleaza teza moara a nuvelei;”Omul sa fie fericit cu
saracia sa,caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.”.
Finalul o aduce in prim plan pe batrana care rosteste o replica privitoare la
destinul implacabil:”Asa le-a fost data!...”
Actiunea nuvelei are subiect concentrate. In expozitiune, Ghita, cizmar
sarac, dar onest decide sa ia in arenda carciumea de la Moara cu Noroc. Hanul
este situat la rascruce de drumuri, izolat de restul lumii. O vreme lucrurile merg
bine, familia este armonioasa si prospera. Aparitia lui Lica Samadaul la han,
constituie intriga nuvelei, declanseaza in sufletul lui ghita conflictual interior si
tulbura linistea familiei. Desfasurarea actiunii ilustreaza instrainare lui Ghita de
familie, care, dornic sa faca avere, o indeparteaza treptat pe Ana si devine
complicele lui Lica in nelegiuiri. Primeste de la acesta bani proveniti din crime si
jafuri. Punctul culminant ilustreaza dezumanizarea personajului. De Paste o lasa
singura pe Ana singura la moara si merge sa-l anunnte pe Pintea ca Lica are bani
furati asuprea lui. Dezgustata de lasitatea sotului, Ana I se daruieste lui Lica. Ghita
o ucide si este la randul lui ucis din ordinul lui Lica. Deznodamantul este tragic. Un
incendiu mistuie Moara cu Noroc, iar lica se sinucide, pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea. SIngurele personaje care supravietuiesc sunt copiii si batrana,
nuvela avand un final moralizator, stilul nuvelei fiind unul sobru, concis, specific
prozei realiste.
In concluzie, nuvela ilustreaza stralucit o teza morala: nimic nu ramane in
viata nerasplatit. Planul analizei pshilogice e pus in sluja acestei teze: goana dupa
avutie cu orice pret distruge echilibrul interior si, inevitabil, provoaca catastrofe la
nivelul relatior interumane.