MINISTERUL FINANȚELOR AL REPUBLICII MOLDOVA

2020

MĂSURILE DE POLITICĂ
FISCALĂ ȘI VAMALĂ
PENTRU ANUL 2021

DOCUMENT STRATEGIC CE VIZEAZĂ MASURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI

VAMALĂ ÎN ANUL 2021
05.10.2020
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Cuprins
1. Contextul general .................................................................................................................................................. 3
2. Măsurile de politică fiscală și vamală adoptate în anul 2020 ............................................................... 5
3. Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 ....................................................................... 8
3.1. Impozitul pe venit ........................................................................................................................................ 8
3.1.1. Scutiri acordate persoanelor fizice .................................................................................... 8
3.1.2. Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor ........................................................ 8
3.1.3. Impozitarea veniturilor financiare..................................................................................... 9
3.1.4. Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice .................... 10
3.2. Taxa pe valoarea adăugată .....................................................................................................................11
3.2.1. Regimul TVA în agricultură................................................................................................ 11
3.2.2. Facilități fiscale ..................................................................................................................... 13
3.3. Accize ..............................................................................................................................................................14
3.3.1. Stabilirea accizelor pe o perioadă de 3 ani ..................................................................... 14
3.3.2. Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor ....................................... 16
3.4. Includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere .....................................................17
3.5. Eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport .................................................17
3.6. Impozitul pe bunurile imobiliare .........................................................................................................18
3.7. Taxele locale .................................................................................................................................................18
3.7.1. Plafonarea taxelor locale .................................................................................................... 18
3.7.2. Optimizarea taxelor locale ................................................................................................. 19
3.8. Regimul fiscal și social al profesiilor juridice ..................................................................................20
3.9. Taxa pentru poluarea mediului ............................................................................................................21
3.10. Sporirea eficienței autorităților publice responsabile de prevenirea și contracararea
activităților de contrabandă ............................................................................................................................22
3.10.1. Diminuarea pragurilor valorice a contrabandei ce cade sub incidența legislației
penale………………………………………………………………………………………………………………………..22
3.10.2. Aplicare unor mărci pentru produsele din tutun și băuturi alcoolice importate în
Transnistria........................................................................................................................................................22
3.11. Reorganizarea Serviciului Vamal ........................................................................................................23
3.12. Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de
calamitățile naturale ...........................................................................................................................................23
3.13. Măsuri de diminuare a numerarului în economie ........................................................................24
3.14. Impactul măsurilor de politici fiscale și vamale pentru anul 2021 .......................................25

2
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

1. Contextul general
Specificul anului 2020 impune noi adaptări la condițiile generate de situația epidemiologică
existentă la nivel național și internațional.
În perioada 17 martie – 15 mai 2020, în temeiul art.1 din Hotărârea Parlamentului nr.55/2020,
a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Ulterior, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, ca urmare a analizei situației
epidemiologice existente la moment, prin Hotărârea nr.10 din 15 mai 2020 a declarat, stare de
urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 16 mai – 30 iunie
2020, cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție de evoluția situației
epidemiologice.
În temeiul Hotărârilor ulterioare a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, starea
de urgenţă în sănătate publică, declarată prin Hotărârea nr.10 din 15 mai 2020 a CNESP s-a
prelungit până la data de 30 septembrie 2020 inclusiv.
Efectele negative cauzate de situația epidemiologică asupra sectoarelor economiei naționale au
impus necesitatea implementării măsurilor de susținere în acest sens. Respectiv, întreprinderea
măsurilor complexe care rezultă din situația creată și sunt îndreptate spre susținerea mai multor
domenii economice a fost și continuă a fi o prioritate pentru Guvern.
Necesitatea susținerii mediului de afaceri în vederea asigurării continuității activității economice
a implicat operarea unor măsuri de ajustare a cadrului legal fiscal existent și operarea unor
măsuri fiscale de susținere a activității de întreprinzător.
Totodată, anul 2020 este marcat de o serie de provocări în domeniul agricol urmare calamităților
naturale produse. Acest sector este expus riscurilor permanente asupra productivității
sectorului dar și volatilității considerabile a prețurilor de comercializare a producției obținute.
Pe lângă riscurile de natură economică, de mediu și impactul infecției COVID 19, problemele
sistemului de justiție și frauda bancară au redus și mai mult potențialul de dezvoltare
economică a Republicii Moldova.
Or, într-un context socioeconomic caracterizat de lipsa certitudinii în siguranța investițiilor
private și în echitatea mediului concurențial, acordarea facilităților fiscale și vamale nu poate să
influențeze hotărîtor creșterea economică, în schimb, determină scăderea veniturilor bugetare
și, respectiv, a cheltuielilor guvernamentale, în special, a celor investiționale.
Facilități fiscale și vamale bine focusate asupra sectoarelor prioritare reprezintă o condiție
esențială în asigurarea unui echilibru între costurile bugetare și impulsul asupra dezvoltării
economice. Pe parcursul ultimului deceniu au avut loc numeroase intervenții arbitrare ale
subiecților cu drept de inițiativă legislativă, ce au avut drept scop acordarea facilităților fiscale și
vamale fără o analiză prealabilă sau ulterioară a necesității acestora și fără ca acestea să se
încadreze în strategiile și prioritățile de dezvoltare a economiei naționale.
În acest sens, este imperativă revizuirea facilităților fiscale şi vamale prin prisma impactului
economic, investițional social şi fiscal, precum și în contextul armonizării legislației naționale la
cea a Uniunii Europene.
Armonizarea legislației fiscale și vamale constituie o prioritate ce derivă din angajamentele
asumate conform Acordului de asociere RM-UE. Pe partea legislației fiscale, provocarea majoră
o constituie reglementările ce țin de TVA și accize, în speță, revizuirea cotelor și scutirilor. Este
important, în acest caz, ca procesul de armonizare să fie realizat în maniera în care să nu afecteze

3
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

populația și economia per ansamblu. Pe partea de legislație vamală urmează să fie adoptat noul
Cod vamal armonizat cu legislația Uniunii Europene.
Un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale este consolidarea veniturilor
bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin majorarea poverii
fiscale. În viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca urmare a eficientizării
administrări fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin reducerea economiei
tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o majorare a surselor bugetare, aceasta contribuie
substanțial la dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o condiție indispensabilă pentru
dezvoltare economică sustenabilă.
Un aspect important în creșterea eficienței administrării fiscale și vamale îl constituie
dezvoltarea și aplicarea pe larg a sistemelor informaționale cu scop de: (1) reducere a costurilor
de administrare a impozitelor și taxelor, atât pentru organul de administrare, cât și pentru
contribuabil, (2) reducerea la minimum a contactului dintre contribuabil și funcționarul fiscal și
vamal, (3) crearea unor instrumente de control care să asigure intervenții administrative doar în
cazurile de evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracțiuni prevăzute de legislație.
Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea,
claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor.
Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o
opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerație sau nu în funcție de parametrii bugetari. În
schimb, punerea la punct a unui sistem de impozite și taxe just, eficient și cu minimum de
incomodități pentru sectorul privat reprezintă o obligație a Guvernului.
De asemenea, în vederea evitării ambiguităților în aplicarea impozitelor și taxelor este
importantă asigurarea unui cadru legal fiscal și vamal previzibil și cuprinzător.
Investițiile publice, atât cele finanțate de la bugetul de stat, cât și de bugetele locale, reprezintă
o componentă esențială de stimulare a creșterii economice. Moldova are o infrastructură slab
dezvoltată care necesită investiții publice substanțiale. Sectorul privat poate prelua doar parțial
finanțarea investițiilor în infrastructură, rolul-cheie revenind inevitabil statului.
Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în vederea soluționării
constrângerilor economice și asigurării dezvoltării durabile a Republicii Moldova, urmăresc să
atingă următoarele obiective:
(1) o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice;
(2) consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice;
(3) susținerea mediului de afaceri.

4
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

2. Măsurile de politică fiscală și vamală adoptate în anul 2020

Începând cu luna aprilie a anului 2020, au fost adoptate o serie de măsuri de politică
fiscală și vamală orientate spre susținerea mediului de afaceri, în contextul situației
epidemiologice existente la nivel național. Prin Dispozițiile Comisiei Situații Excepționale (CSE)
și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător
și modificarea unor acte normative, au fost instituite următoarele Programe:
Programe de susținere directă a activității de întreprinzător

Programul de
Programul de subvenționarea a plăților Programul de
subvenționare a pentru șomaj tehnic și rambursare a TVA
dobânzilor staționare
Întreprinderile ce au Întreprinderi şi
Întreprinderi -
contractat credite 1 organizaţii necomerciale,
Subiecții înregistrate
mai – 31 decembrie care au instituit şomaj
contribuabili TVA
2020 tehnic şi/sau staţionare,
- 100% impozite Suma rambursării
salariale achitate constituie mărimea
aferente plăților pentru minimă dintre:
șomajul tehnic și (1) suma TVA
staționarea în cazul destinată perioadei
sistării în conformitate cu ulterioare în ultima
Mărimea Mărimea dobânzii deciziile CNESP şi/sau cu perioadă fiscală
subvenției lunare achitate dispoziţiile CSE; (2) suma
- 60% impozite impozitelor
salariale achitate salariale aferent
aferente plăților pentru lunii de gestiune;
șomajul tehnic și
staționarea, în alte cazuri.
1. Rata maximă a
dobînzii anuale Suma cumulativă a
subvenționate: rambursării pe
8,76% în monedă Suma subvenției per perioada de
națională și 4,40% în salariat nu va depăși achitare (1 mai
valută străină 100%/60% suma 2020 – 31
Limitele 2. Suma maximă a calculată a impozitelor decembrie 2020)
subvenției creditului salariale aferente plăților nu va depăși suma
subvenționat salariale lunii februarie TVA destinată
Suma fondului de 2020 per zi lucrătoare perioadei
salarizare pentru ulterioare din luna
lunile septembrie decembrie 2019;
2019 – februarie 2020
1 mai - 31 dec.
Perioada 1 mai – 31 dec. 2020 17 mart. - 30 sept.2020
2020
Termenul
5 zile 5 zile 25 zile
de achitare
Figura 1. Programe de susținere directă a activității de întreprinzător

5
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

În vederea sistematizării celor mai semnificative modificări din domeniul fiscal operate prin
Dispozițiile CSE, Legea nr.60/2020, Legea nr.69/2020, Legea nr.102/2020 (altele decît cele de
susținere directă) se prezintă următorul tabel.
Măsurile de politică fiscală și vamală adoptate în anul 2020
Tabelul 1.
Data intrării
Descrierea măsurilor
în vigoare
Dispozițiile CSE
1. Amânarea de la 25 martie până la 25 iunie 2020 a termenului achitării 23 martie
impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător în rate aferent 2020
primului trimestru al anului 2020
2. Amânarea de la 25 martie până la 25 aprilie 2020 a termenului de: 23 martie
- declarare și achitare a impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, 2020
impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 de către întreprinzătorii
individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) neplătitori de TVA cu pînă
la 3 salariați Formularul UNIF18
- declarare a impozitului pe venit din activitatea operațională pe anul 2019 de
către agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
Forma IVAO15
3. Amânarea de la 30 aprilie până la 29 mai 2020 a termenului de prezentare 23 martie
a declarației cu privire la impozitul pe venit de către cetățeni Formularul 2020
CET18
4. Amânarea până la 29 mai 2020 a termenului de examinare a cazurilor de 23 martie
încălcare a legislației fiscale și vamale sau de examinare a contestațiilor care 2020
au survenit în perioada stării de urgențe
5. Amânarea până la 29 mai 2020 a termenului de depunere a dezacordului 23 martie
la actul de control întocmit în perioada stării de urgență, și până la 15 iunie 2020
2020 a termenului de depunere a contestațiilor asupra deciziilor/acțiunilor
Serviciul Fiscal de Stat aduse la cunoștință în perioada stării de urgență
6. Amânarea de la 30 aprilie până la 29 mai 2020 a termenului de prezentare 23 martie
a rapoartelor financiare pentru anul 2019 2020
7. Anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților din 23 martie
financiare individuale pentru anul 2019, cu excepția entităților de interes 2020
public
8. Amânarea de la 25 aprilie până la 25 iulie 2020 a termenului de declarare 10 aprilie
și achitare a taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 pentru 2020
agenții economici
9. Suspendarea, la cerere, a termenului de valabilitate a patentelor în 10 aprilie
perioada stării de urgenţă. 2020
10. Introducerea moratoriului asupra tuturor controalelor de stat până la 23 martie
data de 1 iunie 2020. 2020
Legea nr.60/2020
11. Reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA 1 mai 2020
12. Acordarea dreptului la deducere a oricăror donații efectuate pe parcursul 1 mai 2020
anului 2020 pentru combaterea coronavirusului (COVID-19) la conturile
bancare deschise de către Ministerul Finanțelor în acest scop, sau instituțiilor
medico-sanitare publice
13. Consolidarea veniturilor Fondului de susținere socială a populației, prin 1 iulie 2020
instituirea a 2 taxe: taxa aeroportuară și taxa pentru portabilitate

6
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Data intrării
Descrierea măsurilor
în vigoare
14. Creșterea accesibilității agricultorilor de a beneficia de facilitatea la 1 ianuarie
achitarea contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale, prin care statul 2020
subvenționează 6% din 18%. Astfel, pentru a permite mai multor producători
agricoli să beneficieze de suportul respectiv, s-a înlocuit condiția de
exclusivitate cu condiția de 95% a ponderii veniturilor din activități agricole
15. Neaplicarea taxării inverse cu TVA pentru agenții economici în procedura 1 mai 2020
de restructurare
16. Scutirea de TVA a royalty pentru producția de carte asigurând în acest 1 mai 2020
sens, condiții egale pentru producția de carte autohtonă față de cea importată
17. Restituirea TVA pentru necesități personale a diplomaților (procurări 1 iulie 2020
maxime pentru care se acordă restituirea TVA este de 2 salarii medii (pentru
anul 2020 salariul mediu – 7953 lei). Pentru misiunile diplomatice - nelimitat
18. Facilitarea accesului producătorilor autohtoni în magazinele duty-free, 1 mai 2020
prin asigurarea acelorași condiții cu produsele importate
19. Prelungirea cu 4 ani a garanției aplicării impozitului unic în mărime de 1 mai 2020
7% pentru rezidenții parcurilor IT (1 ianuarie 2026)
20. Comasarea CAS și PAM 1 ianuarie
Obligațiile angajatorului CAS - 24% (18%+6%); 29% (23%+6%); 39% 2021
(33%+6%); 32% (26%+6%); 18% (12%+6%);
Obligațiile angajatului - PAM - 9% (4,5%+4,5%);
21. Optimizarea sistemului taxelor pentru resursele naturale (păstrarea a 3 1 ianuarie
taxe: taxei pentru apă; taxei pentru extragerea mineralelor utile și taxei 2021
pentru folosirea subsolului)
22. Impozitarea veniturilor aferente dobînzile de la valorile mobiliare 1 ianuarie
de stat 2021
23. Atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a competențelor de efectuare a 1 ianuarie
activității speciale de investigație și a urmăririi penale. 2021
Legea nr.69/2020
24. Prelungirea mecanismului de subvenționare a cheltuielilor legate de 26 mai 2020
achitarea salariului/indemnizației în cazul șomajului tehnic sau staționării în
perioada 16 mai – 30 iunie 2020
Legea nr.102/2020
25. Prelungirea termenului obligativității prezentării de către subiectul 1 iulie 2020
impozabil a facturii fiscale electronice (e-factura) în adresa cumpărătorului
(beneficiarului) la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice
pe teritoriul ţării de la 1 iulie 2020 la 1 ianuarie 2021
26. Majorarea mărimii creditelor pentru care se subvenționează dobânda de 1 iulie 2020
la 3 (decembrie 2019 - februarie 2020) la 6 (septembrie 2019 – februarie
2020) fonduri de salarizare lunare
27. Creșterea accesibilității Programului de rambursare a TVA prin 1 iulie 2020
introducerea prevederilor cu privire la excluderea din modalitatea de calcul a
sumei TVA spre rambursare pentru perioadele iulie – decembrie 2020 a
indicatorilor reflectați în darea de seamă IPC 18 depusă pentru luna februarie
2020

7
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3. Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021

3.1. Impozitul pe venit

3.1.1. Scutiri acordate persoanelor fizice

În vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și susținerea
familiilor cu copii, se propune:
- majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% - de la 24 000 lei până
la 25 200 lei și respectiv de la 18 000 lei pînă la 18 900 lei
- majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 lei până la 4 500 lei.
La fel, în vederea simplificării mecanismului de impozitare a persoanelor fizice, precum și
stimularea încadrării tuturor persoanelor în câmpul muncii se propune anularea scutirilor
acordate pentru soț/soție în mărime de 11 280 lei, cu păstrarea scutirii suplimentare majore.

Scutirile planificate pentru anul 2021

Tabelul 2.
Scutiri 2020 2021 Impact bugetar
Scutirea personală 24 000 lei 25 200 lei (+5%) -106 mil. lei
Scutirea pentru
persoane întreținute 3 000 lei 4 500 lei (+50%) -72 mil. lei
(copii)
Scutirea pentru
persoane întreținute 18 000 lei 18 900 lei (+5) - 0,8 mil.lei
persoane cu dezabilități
Scutirea soț/soție 11 280 lei 0 +130 mil. lei
Scutirea suplimentară
18 000 18 900 -0.7 mil. lei
majoră
Impact bugetar total -49.5 mil. lei

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui – 49.5 mil. lei

3.1.2. Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor

Sistemul de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de
impozitare fragmentare (12%, 10%, 7%, 6%, 5%, etc).
În acest sens, se impune necesitatea promovării măsurilor de uniformizare a cotelor de
impozitare a veniturilor, care va asigura:
- simplificarea procesului de administrare fiscală, atât la nivelul de autoritate fiscală cît și
la nivel de contribuabil prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale;
- asigurarea echității fiscale pe orizontală, prin impozitarea veniturilor la aceiași cotă, fapt
ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situații
similare1.

1
Echitatea pe verticală urmează a fi asigurată prin intermediul scutirii personale.

8
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Astfel, în vederea atingerii obiectivelor trasate se propune alinierea cotelor de impozitare a

veniturilor la nivelul cotei generale de 12%.
În același timp, pentru a asigura atractivitatea investițională a economiei naționale, cota de
impozitare a veniturilor din dividende se propune a fi menținută la nivelul de 6%, ceea ce va
reprezenta 50% din cota standard.
La fel, cu 50% din cota standard (6%) urmează a fi impozitate veniturile obținute de persoanele
fizice și achiziționeri de la vânzarea producției agricole.

Uniformizarea cotelor de impozitare pentru anul 2021

Tabelul 3.
2020 2021 IMPACT
10% 12% +44,8 mil. lei
darea în locațiune persoana fizică către
persoana juridică, cu excepția
terenurilor agricole*
7% 12% +16,2 mil. lei
darea în locațiune persoana fizică către
persoana fizică
10% 12% +0,07 mil. lei
vînzarea mărfurilor (consignație)
6% 50% 0
dividende din cota standard (6%)
7% 50% -3,7 mil. lei
gospodării țărănești din cota standard (6%)
5% 50%
vînzarea producției agricole, către din cota standard (6%)
cetățeni
+32,0 mil. lei
5% 50%
vînzarea producției agricole către din cota standard (6%)
achiziționeri
Impact bugetar total 89,4 mil. lei

De asemenea, ținând cont de implementarea recentă, precum și având în vedere aplicarea unei
baze impozabile specifice, se propune menținerea acelorași cote de impozitare pentru:
- regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
(4% din venitul din vânzări, cu unele excepții);
- regimul fiscal aplicat activității independente (1% din venitul din vânzări);
- regimul fiscal aplicat rezidenților parcurilor IT (7% din venitul din vânzări).

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +89,4 mil. lei

3.1.3. Impozitarea veniturilor financiare

În conformitate art.24 alin.(7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal nr.1164/1997, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021, dobînzile persoanelor fizice
rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de
întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni

9
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de
depozit şi cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în
asociațiile de economii şi împrumut ale cetățenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
Scutirea respectivă a fost instituită cu caracter temporar fiind prelungită de mai multe ori, ultima
oară fiind extinsă pe parcursul unui an (2021).
În vedere asigurării unui regim de impozitare just și echitabil este necesară impozitarea tuturor
surselor generatoare de venit, astfel încât toate persoanele care obținut venituri, indiferent de
sursa acestora, să contribuie cu o parte din acestea la finanțarea cheltuielilor publice.
În acest sens, se propune impozitarea dobânzilor de la depozite la cota de 3% (25% din cota
standard) prin reținerea finală a impozitului pe venit, ceea ce va asigura simplitate în procesul
de administrare fiscală.
Este important de menționat că în cazul neintervenției cu modificările respective, cota
impozitului ar constitui 12%.
Impozitarea veniturilor financiare pentru anul 2021
Tabelul 4.
2021 IMPACT, mil. lei
Impozitarea dobînzilor persoanelor fizice prin aplicare reținerii
+24
finale a impozitului în mărime de 3%

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +24 mil. lei

3.1.4. Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice

Legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%, în
momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.
Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din
urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor
va reține impozitul de 6%.
În acest sens, pentru a asigura că legislația fiscală nu prevede o impozitare a aceluiași venit cu
același impozit se propune ca reținerea impozitului în mărime de 6% aplicată dividendelor să se
realizeze doar în cazul distribuirii dividendelor către persoane fizice sau persoane nerezidente.
Scopul acestei măsuri este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea
unui cadrul legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor
financiare în cadrul proceselor economice, generatoare de valoare adăugată.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -10 mil. lei

10
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.2. Taxa pe valoarea adăugată

3.2.1. Regimul TVA în agricultură

În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru livrările
interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar obiectivul de
accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea competitivității producției
naționale.
Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția
importurilor de producție agricolă la cota redusă a TVA.
Mai mult ca atât, diferențele de cote a TVA pentru input-urile și output-urile în agricultură au
determinat acumulări în cont a sumei TVA de către producătorii agricoli de aproximativ 1,8 mlrd.
lei, ceea ce presupune indisponibilizarea sectorului agricol de resursele financiare respective,
fapt ce a dezavantajat producția locală în folosul producției importate.

Regimul TVA aferent producției agricole

(situația actuală)

1. Procurări aferente TVA TVA

procesului de producere deductibil colectat 2. Vânzarea
(ex. îngrășăminte, producției agricole
40 lei 20 lei (ex. cereale)
fertilizanți)
Preț 200 lei Preț 250 lei
TVA 20% 40 lei -20 lei TVA 8% 20 lei

(se acumulează în
cont) TVA acumulată în cont
1,8 mlrd. lei

Figura 2. Model convențional a efectului de aplicare a cotelor TVA în agricultură în prezent

În acest sens, se impune necesitatea revizuirii regimului actual de aplicare a TVA aferent
producției agricole primare, care să asigure dezvoltarea și creșterea competitivității
producătorilor autohtoni.
Prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost instituit
Grupul de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca scop să
analizeze regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției agricole și să
identifice cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii agricole.

11
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Principalul obiectiv al opțiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor TVA

acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la dispoziția
producătorilor agricoli.
Urmare analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, a fost propusă
aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți paralel cu aplicarea
aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară.

Figura 3. Situația actuală și propunerea privind cotele TVA în agricultură

Prin măsura respectivă, acumulările în cont a sumelor TVA formate din anul 2010 urmează să
fie transformate din dezavantaje în avantaje pe termen scurt și mediu pentru producătorii
agricoli autohtoni.

Regimul TVA aferent producției agricole

(propunerea Ministerului Finanțelor)

2. Procurări aferente
TVA TVA 2. Vânzarea
procesului de producere
deductibil colectat producției agricole
(ex. îngrășăminte, petrol)
(ex. cereale)
Preț 200 lei 28,8 lei 28,8 lei
Preț 240 lei
TVA 12% 16,8 lei (70%)
TVA 12% 28,8 lei
TVA 20% 12 lei (30%) 0 lei

(TVA spre achitare)

De asemenea, un efect pozitiv al măsurii îl reprezintă creșterea mărimii pasibile restituirii TVA
la exportul producției agricole, de la 8% la 12% din valoarea exporturilor.

12
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Figura 4. Propunerea privind regimul TVA aferent producției agricole

Impactul fiscal si economic al măsurii propuse
Tabelul 5.
Impactul asupra:
Descrierea măsurii
Sectorul privat Sectorul bugetar
Diminuarea TVA de la 20% la 12% +222 mil. lei -222 mil. lei
pentru îngrășăminte și fertilizanți
Majorarea cotei de la 8% la 12% -88 mil. lei +88 mil. lei
(impact pentru importatori)*
*Producătorii agricoli nu vor fi afectați deoarece în majoritatea cazurilor nu vor înregistra spre achitare sume TVA fie
datorită procesul economic (vor avea spre deducere procurări cu TVA 20% spre ex: produse petroliere), și/sau
acumulărilor de TVA în cont până la moment.

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -134 mil. lei

3.2.2. Facilități fiscale

La momentul actual, legislația fiscală și vamală prevede un număr de aproximativ 300 de facilități
sub formă de scutiri, reduceri, amânări ale termenului de achitare etc.. Unele din ele deja au fost
consumate dat fiind circumstanțele și necesitățile pentru care au fost introduse, altele încă au un
impact asupra activității economice, dar și asupra încasărilor bugetare. Existența facilităților
fiscale și vamale este una importantă pentru o economie în dezvoltare, însă acestea trebuie țintite
și aliniate politicilor în domeniul economic, ori o dispersare a facilităților fiscale nu are decât
efect de diminuare a încasărilor bugetare fără un beneficiu ulterior.
Existența unui număr mare de facilități distorsionează, în același timp, și sistemul fiscal având ca
efect generarea unor optimizări fiscale cu scopul de a diminua din obligația fiscală față de buget.
Un prim pas în acest sens, a fost aprobarea Ordinului Ministrului finanțelor cu privire la
aprobarea Registrului unic al facilităților fiscale și vamale, care include lista tuturor facilităților
fiscale și vamale, codificarea acestora, temeiul legal de acordare, prioritatea în monitorizare și
autoritatea ce administrează facilitatea.
În acest sens, revederea facilităților fiscale și vamale, prin prisma impactului fiscal, economic,
investițional şi social reprezintă un obiectiv pe termen mediu care va consolida veniturile
bugetare, cât și va asigura realizarea obligațiilor asumate de către Republica Moldova prin
Acordul de Asociere.
În anul 2020 urmează a fi realizată analiza facilităților fiscale și vamale, prin prisma eficienței
acestora din perspectiva costului bugetar și a efectelor produse, și respectiv pe termen mediu
vor fi propuse măsuri de optimizare a acestora.
Ca măsură de politici pentru anul 2020 este propusă anularea scutirii de TVA a materiei prime,
materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie,
importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor
şi societăţilor invalizilor2
Se propune anularea facilității respective, în vederea eliminării abuzurilor și schemelor depistate
în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau prejudicierea veniturilor bugetului
public național.

2
Art.4 pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal.

13
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Concomitent, se propune subvenționarea din bugetul de stat a impozitelor salariale achitate de

către agentul economic pentru persoanele cu dizabilități angajate, dar nu mai mult de 2 500 lei
per salariat.
Deficiențele scutirii existente și avantajele subvenționării directe
Tabelul6.
Deficiența scutirii Avantajele subvenționării directe
Mărimea suportului bugetar nu este corelat cu Mărimea suportului bugetar este în
numărul salariaților cu dizabilități dependență de numărul salariaților cu
dizabilități
Beneficiază doar o listă de întreprinderi Beneficiari toate întreprinderile care
angajează persoane cu dizabilități
Posibilități de abuzuri și optimizări Control eficient de utilizare a banilor publici

3.3. Accize

3.3.1. Stabilirea accizelor pe o perioadă de 3 ani

Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere este
determinată de următorii factorii:
1. Maximizarea veniturilor bugetare;
2. Reducerea treptată a consumului;
3. Angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE;
4. Cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.
În continuare se propune continuarea practicii de stabilire a cotelor accizelor pe o perioadă de 3
ani, ceea ce asigură previzibilitate pentru mediul de afaceri dar și pentru încasările bugetare,
respectiv prognoza cheltuielilor bugetare.

Cotele accizelor la tutun propuse pentru anii 2021 - 2023

Tabelul 7.

Denumirea mărfii Unitatea Cota accizelor Ritmul

de măsură
creșterii
2019 2020 2021 2022 2023
Codul fiscal Proiect
Țigări cu filtru 1000 460 lei 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
bucăţi/
+ 12%, + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
valoarea în
lei dar dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de puţin de
610 lei 700 lei* 834 lei 959 lei 1103 lei
Țigări fără filtru:

ovale cu lungimea 1000 360 lei + 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
bucăţi/
de pînă la 70 mm 6% + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
valoarea în
lei dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de
700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei
cu muștiuc, altele 1000 540 lei 621 lei 715 lei 822lei
bucăţi/
460 lei + + 13%, + 14%, + 15%, + 13%,
valoarea în
lei 6% dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai

14
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

puţin de puţin de puţin de puţin de

700 lei 834 lei 939 lei 1103 lei
Tutun pentru kilogram 143,17 lei 150,33 lei 157,8 lei 165,7 lei 174,0 lei +5%
fumat, alte
tutunuri şi
înlocuitori de
tutun, prelucrate;
tutunuri
„omogenizate” sau
„reconstituite”;
extracte şi esenţe
de tutun
Tutun tăiat fin kilograme 1000 lei 1200 1260 lei 1323 lei 1389 lei +5%
destinat rulării în
ţigarete
Rezerve din tutun 1000 610 lei 700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei +15%
bucăți
pentru dispozitive
de încălzire a
tutunului
Impact asupra prețurilor la țigări (creștere de la 8 - 10%)
Tabelul 8.
2019 2020 2021 2022 2023
Prețuri 30 33,6 36,8 40,4 44,5
35 38,9 42,4 46,3 50,6
40 44,2 48,0 52,2 56,8

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +200 mil. lei

Cotele accizelor la produse petroliere propuse pentru anii 2021 - 20233

Tabelul 9.

Denumire Unitatea Cota accizelor Ritmul Minim

a mărfii de 2019 2020 2021 2022 2023 creșterii Directiv
măsură Codul fiscal Proiect a UE
Benzină tonă 5 414 5 960 6 496 7 082 7719 9%* 467 euro
(fără
plumb)
Motorină tonă 2 280 2 508 2 734 2 980 3 248 9%* 392 euro
Gaze tonă 3 406 3 580 3 759 3 947 4 144 5%** 125 euro
lichefiate
Păcură tonă 409 409 409 409 409 0%*** 15
*Același mecanism a fost aplicat și în anii precedenți, și anume mărimea creșterii nominale a PIB-ului
**Se propune creșterea cu 5% deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz
***Se propune menținerea la același nivel, deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz, acest
tip de combustibil fiind utilizat la producere și nu în calitate de combustibil pentru autoturisme.

Impact asupra cetățenilor

În cazul în care ceilalți factori de influență a prețurilor rămân neschimbați (prețul de
import), majorarea accizului va determina creșterea prețurilor la produsele petroliere în
perioada anilor 2021-2023, după cum urmează:
- Benzină cu aproximativ 3%;
- Motorină cu 2%;

3
Mărimea cotelor nu ține cont de includerea taxei rutiere în accizul asupra produselor petroliere

15
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

- Gaze lichefiate cu 1%.

Majorarea nominală a prețurilor se prezintă în tabelul de mai jos:

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui 223 mil. lei

Cotele accizelor la băuturile alcoolice propuse pentru anii 2021 - 2023

Tabelul 11.

Denumirea Unitatea de Cota accizelor Ritmul de

mărfii măsură 2019 2020 2021 2022 2023 creștere
Codul fiscal Proiect
Bere litru 2,5 2,63 2,76 2,90 3,05 +5%
Vermuturi litru 14,29 15,00 15,75 16,54 17,37 +5%
Cidru litru 2,76 2,90 3,05 3,20 3,36 +5%
Alcool etilic Alcool 99,36 104,33 109,55 115,02 120,77 +5%
absolut

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +30 mil. lei

3.3.2. Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor

Actualmente, legislația fiscală prevede un acciz pentru autoturismele mai scumpe de 600 mii lei.
lei. Se propune consolidarea accizului respectiv prin cotelor aplicate la valoarea autoturismului
cu 50%.
Sistemul accizului suplimentar pentru autoturismele de lux
Tabelul 12
Valoarea autoturismelor
Cota accizei
Minimum Maximum
0% 0 600 000
3,0% 600 001 700 000
4,5% 700 001 800 000
6,0% 800 001 900 000
7,5% 900 001 1 000 000
9,0% 1 000 001 1 200 000
10,5% 1 200 001 1 400 000
12,0% 1 400 001 1 600 000
13,5% 1 600 001 1 800 000
15,0% 1 800 001

Prin această măsură va fi asigurată o echitate fiscală și socială, prin redistribuirea veniturilor, de
la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea accizului suplimentar) către persoanele
social vulnerabile (prin intermediul politicilor de cheltuieli sociale).
În acest sens, la fortificarea acestui acciz, conform formulei propuse, vor fi impozitate
suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din total autoturisme
importate anual. Apriori, se consideră că persoanele ce achiziționează asemenea autoturisme nu
sunt din categoria celor cu venituri mici.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +30 mil. lei

16
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.4. Includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere

Actualmente, taxa rutieră este stabilită în funcție de capacitatea motorului, masa și numărul de
pasageri.
Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelații strânse între gradul de utilizarea a
infrastructurii drumurilor și mărimea taxei rutiere.
În acest sens, se propune modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de
către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei pentru folosirea
drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova concomitent cu majorarea
accizei la produsele petroliere.
În acest sens, mărimea taxei rutiere suportată de către contribuabil va fi direct proporțională cu
cantitatea de produse petroliere consumată. Astfel, măsura dată va avea ca efecte o redistribuire
a poverii fiscale în partea ce ține de mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care
consumă mai puțin produse petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse
petroliere, respectiv frecvența utilizării infrastructurii drumurilor și mărimea mijlocului de
transport este mai mare.

Date statistice (anul 2019)

Cantitatea de benzină importata – 221 mil. litri
Cantitatea de motorină importata – 706 mil. litri
Încasări taxa rutieră (mijloace de transport înmatriculate și neînmatriculate) - 938 mil. lei

Măsura are drept scop o impozitare proporțională a cetățenilor care folosesc drumurilor R.
Moldova, în funcție de cât parcurge fiecare cetățean în parte, astfel, fiind implementat un
mecanism echitabil de impozitare a posesorilor de mijloace de transport înmatriculate în R.
Moldova.

3.5. Eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport

Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import aferente mijloacelor de
transport, după cum urmează:
- După termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor
mai mari de 10 ani);
- După termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul
autobuzelor de până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze șoi camioane
mai mari de 0 ani);
- După termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai
mari de 12 ani);
- Piese uzate.
Conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu
excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în
care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea
urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

17
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

În acest sens, concomitent cu eliminarea prohibițiilor se propune majorarea esențială a accizelor

proporțional termenului de exploatare a mijloacelor de transport.
Existența prohibițiilor creează stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât
interzicerile cât și achitarea impozitelor.
Dea asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul prelucrare
a și exportul bunurilor respective.

3.6. Impozitul pe bunurile imobiliare

În vederea fortificării autonomiei financiare a autorităților publice locale se propune anularea
facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare
pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la
30 iunie a anului respectiv.
Evidențiem că un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25 septembrie 2017 include
recomandarea de anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată o scutire bazată pe
criterii subiective legată de un anumit grup de contribuabili.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +35 mil. lei

3.7. Taxele locale

3.7.1. Plafonarea taxelor locale

Este important de menționat faptul că, deși realizată în contextul unei strategii prioritare pentru
Republica Moldova (i.e. cea a descentralizării), excluderea plafonării cotelor taxelor locale a
dezvăluit mai multe lacune ale APL în exercitarea competențelor aferente, și anume:

 incertitudine pentru mediul de afaceri, ceea ce afectează mediul investițional al țării;

 abordarea selectivă a autorităților competente din diferite localități la stabilirea taxelor locale
aplicabile și a cotelor acestora;

 generarea unor situații de abuz/discriminare față de contribuabili prin stabilirea unor cote
exagerate ale taxelor locale;

 lipsa unui mecanism legal de ajustare a cotelor taxelor locale, prin care să fie asigurată
predictibilitatea și certitudinea impunerii pentru contribuabili, permițând-le acestora luarea
deciziilor vizate de povara fiscală;

 acordarea unui tratament preferențial principiului autonomiei APL în raport cu principiul

echității fiscale, potrivit căruia contribuabilii care activează în condiții similare sunt tratați egal
în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale

În acest sens, este important de considerat faptul că autonomia locală este unul din principiile de
bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea
internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime
pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a

18
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele
legii.

Mărimea maximă a taxelor locale se va stabili reieșind din analiza cotelor actuale adoptate de
autoritățile locale.

3.7.2. Optimizarea taxelor locale

În scopul eficientizării și optimizării sistemul de impozite și taxe în republica Moldova se
propune optimizarea numărului de impozite și taxe prin eliminarea taxelor cu un randament
fiscal scăzut, și anume:
- Taxa pentru parcaj;
- Taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-
teritoriale;
- Taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei);
- Taxa pentru posesorii de câini;

Evoluția încasărilor din taxele locale și ponderea acestora în veniturile bugetare

pentru anii 2017 - 2019
Tabelul 13.
Denumirea taxei locale 2017 % 2 018 % 2 019 %
1 Taxa pentru unitatile 239 592 57,75% 255 791 58,41% 269 468 58,69%
comerciale si/sau de prestari
servicii
2 Taxa pentru amenajarea 59 177 14,26% 60 158 13,74% 60 238 13,12%
teritoriului
3 Taxa de piata 26 944 6,49% 26 829 6,13% 25 913 5,64%
4 Taxa pentru prestarea 26 463 6,38% 24 743 5,65% 21 375 4,66%
serviciilor de transport auto
de calatori pe teritoriul
municipiilor, orașelor si
satelor (comunelor)
5 Taxa pentru dispozitivele 26 107 6,29% 27 408 6,26% 32 887 7,16%
publicitare
6 Taxa pentru cazare 15 667 3,78% 18 222 4,16% 22 318 4,86%
7 Taxa pentru salubrizare 9 264 2,23% 11 297 2,58% 13 964 3,04%
8 Taxa pentru parcare 4 752 1,15% 5 628 1,29% 5 774 1,26%
9 Taxa pentru aplicarea 2 326 0,56% 2 838 0,65% 2 054 0,45%
simbolicii locale
10 Taxa balneara 1 869 0,45% 2 051 0,47% 1 515 0,33%
11 Taxa de organizare a 1 360 0,33% 1 224 0,28% 2 109 0,46%
licitatiilor si loteriilor pe
teritoriul unitatii
administrativ-teritoriale
12 Taxa de plasare (amplasare) a 1 255 0,30% 1 666 0,38% 1 482 0,32%
publicitatii (reclamei)
13 Taxa pentru parcaj 114 0,03% 87 0,02% 65 0,01%
14 Taxa pentru posesorii de cîini 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Total 414 889 100,00% 437 942 100,00% 459 161 100,00%

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -3,6 mil. lei

19
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.8. Regimul fiscal și social al profesiilor juridice

O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei protecții
sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale.
Totodată, această situație este determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către
contribuabili respectivi. Or, unul din principiile care stau la baza funcționalității sistemului
obligatoriu de asigurări sociale este principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de
asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

În acest sens, pentru a crește beneficiile sociale este necesar majorarea contribuției la sistemul
de asigurări sociale.

Astfel, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice (avocați, notari, executori

judecătorești, etc.) să fie în cuantumul de 24 255 ceea ce corespunde mărimii contribuțiilor
sociale achitate pentru un angajator cu un salariu de 8 422 lei (mărimea prognozată a salariului
mediu pe economie.)

Asigurarea socială a profesiilor juridice (avocați, notari, executori judecătorești, etc.)

Tabelul 14.
2021 sistemul actual 2021 propunere
12 136 lei 24 255 lei (salariul mediu 8422 *12 *24%)

Această măsură va permite reprezentanții profesiilor juridice să beneficieze de întregul spectru

de prestații sociale, cum ar fi:
- indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de afecţiuni generale sau
de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncă, inclusiv indemnizaţie
pentru îngrijirea copilului bolnav;
- indemnizaţie de maternitate;
- indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani; etc.

În cazul dat venitul mediu asigurat va constitui mărimea salariului mediu pe economie, pentru
anul 2021 – 8 422 lei.
Prin urmare, măsura propusă urmărește extinderea spectrului de beneficii sociale pentru liberii
profesioniști din domeniul justiției asigurând creșterea motivării și încrederii acestora în
sistemele obligatorii de asigurare socială.

De asemenea, propunerea prevede revizuirea regimului fiscal aplicat liber profesioniștilor din domeniul
justiției prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu permiterea la deducere doar a
cheltuielilor privind salariile angajaților.
Modificarea regimului de impozitare va asigura unificarea cotei de impozitare a veniturilor la
nivelul cotei standard de 12%, precum și simplificarea acestuia prin prisma evidenței
cheltuielilor în scopuri fiscale.

20
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.9. Taxa pentru poluarea mediului

Un subiect imperativă pentru mediul de afaceri o constituie prevederile Legii privind deșeurile
nr.209 din 29.07.2016.
Pe scurt, aceasta se rezumă la faptul că mediul de afaceri nu agreează plata pentru poluarea
mediului pentru anumite produse reciclabile și, în același timp, obligația de a crea sisteme
colective de colectare a deșeurilor reciclabile sau a asigura de sine stătător colectarea deșeurilor
reciclabile, prin aceasta fiind nevoiți să suporte anumite cheltuieli de participație sau cheltuieli
de procurare a utilajului pentru colectarea și prelucrarea deșeurilor.
Conform art.12 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.209/2016, pentru a consolida reutilizarea şi
prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor, persoanele fizice sau juridice
(producătorul produsului) care, la nivel profesional, proiectează, produc, prelucrează, tratează,
vând şi/sau importă produsele menționate la alin.(14) sunt supuse regimului de responsabilitate
extinsă a producătorului.
Responsabilitatea extinsă a producătorului reprezintă totalitatea de obligaţii impuse
producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea şi valorificarea sau reciclarea
produselor scoase din uz. Activitățile pentru aplicarea responsabilității extinse a producătorului
vizează măsurile de acceptare a produselor returnate şi a deşeurilor care rămîn după utilizarea
respectivelor produse, precum şi gestionarea ulterioară a deşeurilor şi asigurarea financiară
pentru aceste activităţi.
Prevederile art.12 alin.(14) din Legea nr.209/2016 prevăd obligativitatea colectării
următoarelor produse reciclabile:
a) baterii şi acumulatori;
b) echipamente electrice şi electronice;
c) vehicule;
d) uleiuri;
e) ambalaje.
De asemenea, art.12 alin.(15) stipulează că mecanismul de implementare a responsabilităţii
extinse a producătorului pentru produsele menţionate la alin.(14) se stabileşte prin actele
normative privind gestionarea acestor produse, aprobate de Guvern.
La moment, există Hotărârea de Guvern nr.212 din 07.03.2018 pentru aprobarea
Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
În aceeași ordine de idei, Regulamentul menționat supra stabilește indicatori pentru care
întreprinderile sunt obligate să colecteze un volum de deșeuri din totalul mărfurilor plasate pe
piață.
Mediul de afaceri a înaintat solicitări de exonerare parțială de la plata pentru poluarea mediului,
resursele date fiind îndreptate spre achiziționarea echipamentelor și asigurarea procesului de
colectare a deșeurilor.
Considerăm că mediul de afaceri, având la bază principii de responsabilitate socială, protecția
mediului și sustenabilitate este interesat spre a dezvolta un asemenea sistem prin care să poată
reutiliza deșeurile reciclabile, astfel, creând un sistem închis de circulație a materiei prime și a
deșeurilor, acesta fiind îmbunătățit pe parcursul anilor.

21
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

De asemenea, considerăm că ciclul de circulație a materiei prime și a deșeurilor este unul deschis,
astfel, nefiind valorificate o mare parte a deșeurilor reciclabile, aceasta cauzând, în mod grav,
poluarea mediului, având efecte adverse asupra stării de sănătate a națiunii, asupra florei și
faunei și în cele din urmă asupra economiei.
Din aceste considerente, un mecanism de colectare și valorificare a deșeurilor reciclabile, care
este gestionat în mod privat va avea un efect substanțial asupra mediului, dezvoltării societății
și a economiei. Ca argumente în acest sens servind:
1. Un astfel de sistem va avea ca efect majorarea rentabilității întreprinderilor din
considerentul că acestea vor economisi din contul deșeurilor valorificate și utilizate în procesul
de producție.
2. Creșterea rentabilității ar putea avea ca efect micșorarea prețului pentru consumatorul final.
3. Va impune întreprinderile să investească în echipament modern de colectare, prelucrare,
sortare a deșeurilor.
4. Va crea locuri de muncă.
5. Va da un impuls de modernizare a sistemelor actuale de colectare a deșeurilor.
6. Va educa societatea în spiritul sustenabilității și protejării mediului.
7. Va diminua din efectul poluării mediului.
Respectiv, se optează pentru implementarea unui mecanism care să fie bazat pe:
1. Subvenționarea companiilor de colectare și reciclare a ambalajelor.
2. Pentru agenții economici care au asigurat colectarea ambalajelor conform țintelor se
va acorda o reducere a taxei pentru poluarea mediului.

De asemenea, având la bază principiul eficienței impozitelor și taxelor se propune excludere a

următoarelor taxe de mediu:
1. Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare
2. Plata pentru deversările de poluanţi
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui - 14,8 mil. lei

3.10. Sporirea eficienței autorităților publice responsabile de prevenirea și

contracararea activităților de contrabandă

3.10.1. Diminuarea pragurilor valorice a contrabandei ce cade sub incidența legislației

penale
Întru consolidarea capacității în lupta cu contrabanda și promovarea instrumentelor de
descurajare a politicilor și măsurilor de contracarare a schemelor de contrabandă se
intenționează reducerii pragurilor legale pentru calificare ca infracțiune penală a contrabandei
și evaziunii fiscale, precum și majorarea amenzilor administrative pentru astfel de încălcări.

3.10.2. Aplicare unor mărci pentru produsele din tutun și băuturi alcoolice importate în
Transnistria
În vederea asigurării trasabilității produsele din tutun și băuturi alcoolice importate în regiunea
din stânga Nistrului se propune implementarea unui mecanism de marcare distinctivă a acestora,

22
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

în vederea sporirii măsurilor de supraveghere și control a produselor accizabile destinate a fi

utilizate pe teritoriul transnistrean.

3.11. Reorganizarea Serviciului Vamal

Reformarea Serviciului Vamal prin constituirea unei singure persoane juridice, asemenea
Serviciului Fiscal de Stat.
Reforma Serviciului Vamal are drept scop ca începând cu 1 iulie 2021 aparatul central al
Serviciului vamal, împreună cu cele 3 birouri vamale, să fie reorganizate într-o entitate juridică
unică – Serviciul Vamal.
Astfel, în urma procesului de reorganizare sistemul Serviciului Vamal va fi format din aparatul
central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale ale acestuia.
Prin urmare, prin prisma modificărilor propuse se urmărește eficientizarea procesului de
administrare vamală și creșterea eficienței sistemului vamal al Republicii Moldova.
În acest context, desfășurarea activității Serviciului Vamal prin intermediul unei singure
persoane juridice va constitui un sistem unitar de administrare vamală, asigurînd:
- eficientizarea activității;
- tratarea univocă a plătitorilor vamali şi a legislației vamale;
- majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane; -standardizarea
serviciilor oferite plătitorilor vamali;
- aplicarea unui management operațional şi strategic pe verticală

3.12. Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii

agricoli afectați de calamitățile naturale
Anul 2020 este reprezentat de o serie de provocări pentru economia națională, inclusiv pentru
sectorul agrar, acesta fiind expus riscurilor cu consecințe majore asupra productivității
sectorului și asupra recoltei obținute. Astfel, unul din riscurile cu impact negativ care generează
efecte considerabile asupra agriculturii îl reprezintă calamitățile naturale care s-au înregistrat în
acest an.
Agricultura este unul din domeniile economiei naționale care suportă atât consecințele
calamităților naturale abătute asupra sectorului, dar și resimte efectele cauzate de situația
epidemiologică existentă la nivel național.
În acest sens, se remarcă necesitatea implementării unor măsuri de susținere a agenților
economici din agricultură, fiind iminent necesar ca în această perioadă de impas să fie
întreprinse măsuri complexe, care rezultă din situația existentă și sunt îndreptate spre
susținerea sectorului agrar.
Astfel, se propune continuarea Programului de rambursare a TVA până la 30 septembrie 2021
pentru producători agricoli afectați de calamitățile naturale, în limita impozitelor salariale
achitate.

23
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.13. Măsuri de diminuare a numerarului în economie

Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai ales în
contextul în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor
soluții optime și rapide de efectuare a plăților necesare.
Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o acțiune
cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților publice,
precum și din perspectiva persoanelor fizice și juridice:
- pentru autorități publice: asigură creșterea transparenței și securității prin sporirea
posibilităților de monitorizare și, în acest sens, este o măsură care contribuie la combaterea
fenomenului muncii ne(sub)declarate și combaterea evaziunii fiscale;
- pentru persoanele fizice și juridice: asigură efectuarea rapidă a mai multor plăți într-o
perioada scurtă de timp oferind, astfel, oportunitatea de a obține venit mai mare și, concomitent,
de a economisi timpul.
În Republica Moldova există potențial pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Mai mult ca atât,
în contextul situației pandemice existente, utilizarea plăților prin virament reprezintă o practică
eficientă de prevenire a răspândirii bolilor transmisibile.
În acest sens, ca măsuri de diminuare a numerarului se propun:
- Plățile efectuate între agenți economici în numerar 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție;
- Obligativitatea deținerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500
000 lei;
- Plățile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100 000 lei per tranzacție.
Aceste măsuri vor impulsiona tranzacțiile non-numerar, respectiv creând premise de reducerea
a comisioanelor percepute de instituțiile financiare.

24
 MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ ȘI VAMALĂ PENTRU ANUL 2021

3.14. Impactul măsurilor de politici fiscale și vamale pentru anul 2021

Nr. Descrierea măsurii Impact bugetar,

d/o mil. lei
1 Scutiri acordate persoanelor fizice – 49.5
2 Uniformizarea cotelor de impozitare +89,4
3 Impozitarea veniturilor financiare +24
4 Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor -10
juridice
5 Regimul TVA în agricultură (diminuarea TVA de la 20% la 12% -134
pentru îngrășăminte și fertilizanți, majorarea cotei de la 8% la
12%)
6 Stabilirea cotelor accizelor la tutun pentru anii 2021 - 2023 +200
7 Stabilirea cotelor accizelor la produse petroliere pentru anii 2021 +223
- 2023
8 Stabilirea cotelor accizelor la băuturile alcoolice pentru anii 2021 +30
- 2023
9 Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor +30
10 Anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a +35
sumei impozitului pe bunurile imobiliare
11 Excluderea plăți pentru poluarea mediului (deversări și emisii) -14,8
12 Optimizarea impozitelor și taxelor locale -3,6
TOTAL +419,5

25