MĂRIMI FIZICE.

UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Mărime fizică = o proprietate caracteristică, măsurabilă, a unui obiect sau sistem fizic oarecare.
-marimile fizice descriu proprietatile fizice ale obictelor , fenimenelor sau sistemelor: lungime , grosime
,masa , timp etc.
A măsura o mărime fizică, înseamnă a o compara, printr-un procedeu adecvat, cu o altă mărime de
aceeaşi natură, considerată ca unitate de măsură. Rezultatul măsurării unei mărimi fizice este exprimat
matematic prin relaţia:
M  n M ,
unde n este valoarea numerică a mărimii fizice măsurate, iar M este unitatea de măsură.

Unitatea de masura=o marime adoptata prin conventie , cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi
natura.
În sistemul de unităţi numit Sistemul Internaţional (SI), se disting trei clase de mărimi fizice şi unităţi de
măsură corespunzătoare:
1) Mărimi fizice şi unităţi de măsură fundamentale;
2) Mărimi fizice şi unităţi de măsură suplimentare;
3) Mărimi fizice şi unităţi de măsură derivate.

. Mărimi fizice şi unităţi de măsură fundamentale

Mărimea fizică Unitatea de măsură Simbolul
1. Lungimea ( L ) metru m
2. Masa (M ) kilogram kg

3. Timpul (t ) secunda s
4. Temperatura termodinamică (T ) Kelvin K
5. Intensitatea curentului electric  i  amper A
6. Cantitatea de substanţă   mol mol
7. Intensitatea luminoasă  I  candela cd
Mărimi fizice şi unităţi de măsură suplimentare
Mărimea fizică Unitatea de măsură Simbolul
1. Unghiul plan ( ) radian rad
2. Unghiul solid () steradian sr

Unităţile de măsură suplimentare se definesc astfel:

1
 Datorită gamei extrem de largi pentru valorile mărimilor fizice, s-au stabilit denumiri şi simboluri pentru
prefixe, destinate formării multiplilor şi submultiplilor unităţilor fundamentale din SI.

Prefixele factorilor de multiplicar

MULTIPLI SUBMULTIPLII
Factorul de Denumirea Simbolul Factorul de Denumirea Simbolul
multiplicare prefixului prefixului multiplicare prefixului prefixului
10 18 exa E 10 1 deci d
1015 peta P 10 2 centi c
1012 tera T 10 3 mili m
10 9 giga G 10  6 micro 
10 6 mega M 10 9 nano n
10 3 kilo Metodeînkîn care se 
obţinenemijlocit
12 pico
nemijlocitvaloarea p
valoareamăsurată,
măsurată,
Metode care se10
obţine
10 2 DIRECTEhecto utilizându-se
h unsingur
singur
10 15 mijloc de măsurare
femto f
utilizându-se un mijloc de măsurare
101 deca da 10 18 atto a

- -măsurarea
.Transformaţi unităţile de măsură măsurarea
: lungimiicu
cuooriglă
riglă sau
saucu
cuun
unşubler;
şubler;
lungimii
-măsurareapresiunii
presiuniicu cuun
un manometru;
-măsurarea 2 manometru;
4365mm = 2
-măsurarea
2
cm = intensităţiidmcurentuluicu
cuampermetrul;
ampermetrul;
-măsurarea intensităţii curentului
-măsurarea temperaturii cu termometrul;
10400mA= -măsurarea
A= temperaturii μAcu termometrul;
- -măsurarea
măsurareaenergiei
energieielectrice
electricecu
cucontorul.
contorul.
3,6ore= - min= s
-
1MW= W kW
Metode înîncare
105kΩ= Ω= carerezultatul
rezultatul
MΩse seobţine
obţineprin
princalcul,
calcul,utilizând
utilizând
Metode
3l= INDIRECT date furnizate de alte măsurări
cl= furnizate de alte măsurări
ml
date
360min=E s= ore
123μm= m= cm
- -măsurarea
măsurareavolumului
volumuluicu cu o riglă;
4kV= V= MV o riglă;
- -măsurarea
măsurareadensităţii,
densităţii,
723s= - ms=
măsurarea unuicuplu
cupluorede forţe;
- măsurarea unui de forţe;
-măsurarea
măsurarea
2.Să se efectueze următoarele -transformări cantităţiide
alecantităţii
unităţilor dede căldură
măsură :
căldură
-măsurarea rezistenţei electrice cuampermetrul
ampermetrulşişi
-măsurarea rezistenţei electrice cu
a. 30μA = mA voltmetrul;
= A
voltmetrul;

b. 4370kΩ = MΩ = Ω
SIMULTANĂ
SIMULTANĂ
- -directă:
2directă: mărimea
c. 2000cm2 = dm = m2 dedemăsurat
măsurateste
estecomparată
comparatăcu cuoomărime
mărime
mărimea
dereferinţă
referinţăînînmod
modnemijlocit
nemijlocit
de
- indirectă: mărimea de măsurateste
estecomparată
comparatăcu cucea
ceadede
d. DE
36km/oră = - indirectă:
m/s = mărimea
cm/s de măsurat
referinţă prin intermediul unui mijloc de comparaţie
COMPARAŢIE referinţă prin intermediul unui mijloc de comparaţie
SUCCESIVĂ
SUCCESIVĂ
METODE
- -comparaţia
comparaţia sesefaceDE
face MĂSURARE
între
între douămărimi
două mărimicare
careiau
iaunaştere
naştereînîn
interiorullanşului
lanşuluide demăsurare,
măsurare,înîngeneral
generaldedealtă
altănatură
natură
interiorul
decăt mărimea de măsurat
decăt mărimea de măsurat

- -măsurarea
măsurareamasei
maseicu
cubalanţa
balanţacu
cubraţe
braţeegale
egalesau
sauinegale;
inegale;
- -măsurarea
măsurareaimpedanţelor
impedanţelorcu cupuntea
punteadedemăsurare;
măsurare;
- măsurarea 2 electrice
tensiunii cu un compensator;
- măsurarea tensiunii electrice cu un compensator;
- -măsurarea
măsurarealungimilor
lungimilorcu
cucale.
cale.
 după Măsuri
după Măsuri
COMPLEXITATE Aparatede demăsurat
măsurat
COMPLEXITATE Aparate
Instalaţii–sisteme de
Instalaţii–sisteme de
Ce măsor? măsurat
MĂSURAND
măsurat

Etaloane
după Etaloane
după Delucru
lucru
DESTINAŢIE De
DESTINAŢIE
Cu ce măsor? MIJLOC DE
MĂSURARE

după FORMA Analogice

după FORMA
PREZENTĂRII
Analogice
Cum măsor?
3
PREZENTĂRII Digitale(numerice)
METODĂ numerice)
DE
REZULTATULUI Digitale(
REZULTATULUI MĂSURARE
 PROCES
DE
MĂSURARE

CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURARE

după Măsuri
după Măsuri
COMPLEXITATE Aparatede demăsurat
măsurat
COMPLEXITATE Aparate
Instalaţii–sisteme de măsurat
Instalaţii–sisteme de măsurat

Etaloane
dupăDESTINAŢIE
DESTINAŢIE Etaloane
după Delucru
lucru
De

după FORMA Analogice

după FORMA Analogice
PREZENTĂRII Digitale(numerice)
numerice)
PREZENTĂRII Digitale(
REZULTATULUI
REZULTATULUI

Exemple de metode de masurare

4
Caracteristici ale mijloacelor de mãsurare
 
        Între semnalele de intrare si de iesire dintr-un mijloc de mãsurare existã o relatie dependentã
de caracteristicile mijlocului de mãsurare.
      Aceste caracteristici reprezintã principalele calitãti sau inconveniente ale mijlocului de
mãsurare si pot fi:
                   1. caracteristici tehnice;
                   2. caracteristici metrologice.
1.Caracteristici tehnice
 
        Caracteristicile tehnice sunt determinate de particularitãtile constructive si de functionare ale
mijlocului de mãsurare.                     
         Caracteristicile constructive se referã la dimensiuni de gabarit, formã, principiu de functionare
si mãsurare.                             
         Caracteristicile de functionare sunt:
     – caracteristica nominalã – aratã legãtura dintre semnalul de intrare si semnalul de iesire în
timpul mãsurãrii în regim;
     – punctul de lucru
– valoarea semnalului de intrare la care mijlocul de mãsurare începe sã functioneze;
     – curba de eroare – evolutia erorilor de mãsurare în timpul functionãrii.
Caracteristici metrologice
 
         2. Caracteristicile metrologice dau indicatii referitoare numai la rezultatele mãsurãrii:

5
     
        – fidelitatea – calitatea potrivit cãreia  la mãsurarea aceleiasi mãrimi, în conditii identice,
rezultatul mãsurãrii trebuie sã fie acelasi;
      
       – sensibilitatea – raportul  dintre variatia mãrimii de iesire si variatia mãrimii de intrare;

        – justetea – calitatea unui mijloc de mãsurare de a indica o valoare cât mai apropiatã de
mãrimea realã;
 
        – clasa de precizie – valoarea conventional aleasã, care depinde de erori tolerate, de abateri
constructive, de stabilitate; valoarea ei este stabilitã prin norme si standarde;
 
        – valoarea demarajului – valoarea  minimã care poate produce o variatie  a mãrimii de iesire;
 
        – coeficientul de temperaturã – mãsura în care rezultatul mãsurãrii este influentat de
cresterea temperaturii cu un grad.

Indici metrologici ai mijloacelor  de mãsurare

      
        Indicii metrologici ai mijloacelor de mãsurare sunt:
     1. Scara gradatã – totalitatea reperelor de-a lungul unei drepte sau curbe, care au
corespondent un sir de valori de mãrimi mãsurate.
      2. Reperele – semne, linii, puncte trasate de-a lungul unei scãri gradate.
Din punct de vedere al reperului 0 (zero), scãrile gradate pot fi:
        - cu zero la un capãt ;
        - cu zero la mijloc ;
        - cu zero în afara scãrii gradate .
     3. Diviziunea – intervalul cuprins între douã repere consecutive.
      4. Valoarea diviziunii – valoarea variatiei mãrimii mãsurate între douã repere consecutive.
      5. Limitele de mãsurare – valorile minimã si maximã care pot fi mãsurate cu mijlocul de
mãsurare respectiv.   
      6. Domeniul de mãsurare – diferenta dintre valoarea maximã si cea minimã care pot fi
mãsurate cu ajutorul mijlocului de mãsurare utilizat.

Dispozitivele de afisare pot fi:

     Dispozitive indicatoare – afiseaza in fiecare moment valoarea marimii masurate, iar indicatiile lor
urmaresc variatiile acestei marimi (de exemplu: dispozitivul indicator al micrometrului).

     Dispozitive inregistratoare  - afiseaza si pastreaza succesiunea valorilor masurate intr-un interval de

timp (de exemplu electrocardiograful)

Dispozitivele de afisare pot fi analogice sau digitale numerice, sau combinatii ale acestora.

Dispozitivele de afisare analogice

Dispozitivul de afisare indicator de tip analogic cel mai

raspandit  este dispozitivul cu scara gradata si indice.

6
Cadranul este elementul fix sau  mobil al unui astfel de dispozitiv de afisare.

Scara gradata-este totalitatea reperelor cu numerele lor asociate, care fac parte din dispozitivul indicator al
mijlocului de masurare.

Scara gradata se caracterizeaza prin caracteristicile constructive (lungimea scarii gradate, lungimea
diviziunii, reperul) si caracteristicile metrologice (valoarea diviziunii, domeniul de masurare, limita
inferioara si limita superioara).

    lungimea scarii-lungimea
liniei continue de la primul
la ultimul reper. Linia poate
fi reala sau imaginara,
curba sau dreapta. Ea se
exprima in unitati de
lungime.

     diviziunea - parte a unei

scari cuprinsa intre doua
repere succesive,
caracterizata prin lungimea
diviziunii si valoarea diviziunii (care poate fi indicata pe cadran sau calculata).

    Exemplu de valoare a diviziunii indicate pe cadran:

-Valoarea diviziunii corespunde  cu

lungimea diviziuniinumai in cazuri particulare.

7
8
Erori de mãsurare
      
         Eroarea de masurare ( ε ) este diferenta dintre valoarea masurata (Xm ) indicata de mijlocul de
masurare si valoarea reala ( X ,adevarata) a marimii respective : 

ε = Xm – X

          Rezultatul mãsurãrii este influentat de o serie de factori externi si interni, dintre care
enumerãm:
              1) abaterile de formã si dimensiune ale mãsurandului (erori de formã, suprafete
imperfecte, necurãtate);
              2) particularitãtile mijloacelor de mãsurare (mijloace de mãsurare cu defecte,  cu erori
mari, defectuos construite si întretinute, folosite incorect sau fãrã respectarea principiului de
mãsurare si functionare);
             3) particularitãtile operatorului (slabã pregãtire, obosealã, acuitate vizualã scãzutã, grabã
în executarea operatiei de mãsurare, factori psihici de influentã);
             4) particularitãtile mediului înconjurãtor (temperaturã, presiune, vibratii, factori magnetici si
electromagnetici, forte externe).
 

         Eroarea totalã este datã de suma urmãtoarelor componente:

           – eroarea de indicare a mijlocului de mãsurare, provocatã de abaterile constructive ale
pieselor ce compun mijlocul de mãsurare, precum si de eroarea de citire;
          – eroarea de reglare, datã de abaterile constructive ale mijloacelor cu ajutorul cãrora se face
reglarea (cale plan-paralele pentru lungimi);
          – eroarea cauzatã de variatiile de temperaturã între valorile luate în calcul la proiectarea
mijlocului de mãsurare si conditiile de mediu în care se executã mãsurarea;
          – eroarea datã de forta de mãsurare;
          – erorile provocate de alti factori externi (vibratii, umiditate);
 
        Dupã frecventã si modul de aparitie, erorile sunt:
                  - sistematice;
                  - întâmplãtoare;
                  - grosolane.

9
Erorile sistematice sunt erori ale cãror valori sunt previzibile, pot fi determinate si sunt constante
sau variabile dupã o lege cunoscutã în timp.
 
             Ele sunt datorate abaterilor (care pot fi determinate în constructia mijloacelor de mãsurare)
sau factorilor externi (care pot fi, de asemenea, controlati si determinati).
 
             Erorile sistematice sunt provocate de:
                      - factori obiectivi (metoda sau tipul de mijloc de mãsurare utilizate);
                     - subiectivi (oboseala operatorului, stãri psihice speciale).
 
             Erorile sistematice pot fi:
                     - erori sistematice constante;
                     - erori sistematice variabile

Erori întâmplãtoare
      
          Erorile întâmplãtoare sunt erorile care apar si variazã haotic, neprevizibil, nerespectând nici
o lege si sunt variabile ca mãrime si ca semn. Ele nu pot fi nici prevãzute, nici calculate si sunt
determinate de factori cum ar fi: zgomote, vibratii, cutremure, defectãri ale mijloacelor de mãsurare
sau utilizarea defectuoasã a acestora la un moment dat.

Erori grosolane
 
              Aceste erori dau valori mult diferite de valoarea realã a mãrimii mãsurate si, în general,
sunt cauzate de defectãrile mijlocului de mãsurare.
                   Cauzele aparitiei acestor erori mai pot fi:
                         - manevrarea gresitã a mijlocului de mãsurare;
                         - nerespectarea conditiilor de mãsurare;
                         - lipsa de pregãtire a operatorului.
                     În cazul aparitiei erorilor grosolane, se impune oprirea mãsurãrii si analizarea cu
mare atentie a cauzelor care au provocat aparitia lor.

Alegerea metodelor si mijloacelor de mãsurare

 
    Alegerea corectã a aparatelor de mãsurare si a verificatoarelor utilizate în procesul de productie
face parte din organizarea pe bazã stiintificã a productiei. La productia de serie micã, mãsurarea si
controlul reprezintã metode de apreciere a  preciziei de lucru, în  conditiile respectãrii procesului
tehnologic. În cazul automatizãrii, mijloacele  de mãsurare si control devin dispozitive de urmãrire,
comandã sau avertizare asupra valorilor parametrilor procesului tehnologic.
       Alegerea mijloacelor si metodelor de mãsurare se face în functie de:
             - tipul mãsurãrii;
              - locul în care are loc mãsurarea;
              - caracteristicile  constructive ale mijloacelor de mãsurare; 
              - caracteristicile metrologice ale mijloacelor de mãsurare; precizia mãsurãrii.
     Toate aceste criterii de alegere tin seama de caracteristicile contructive ale produsului si ale
procesului tehnologic:
              - forma produsului;  dimensiunile si masa produsului;
              - parametrul controlat sau mãsurat;
              - tipul de productie (unicat, serie sau de masã);
              - productivitatea procesului de mãsurare;
              - costul metodei si a mijloacelor de mãsurare sau control.

10
 MIJLOACE DE MĂSURAT LUNGIMI
Măsuri de Ruletă
lungimi cu Rglă metalică
repere Fir de măsurat
Măsuri de Cală plan-paralelă
lungimi Leră
MĂSURI terminale Calibru
Miră
Panglică topografică
Măsuri de Panglică de măsurat pentru croitorie şi
lungimi mixte cizmărie
Ruletă de măsurat cu lest
Metru articulat
Şubler
Micrometru
INSTRUMENTE
Comparator
Compas de măsurat
Aparate de măsurat ecartamentul căii ferate
Optimetru
APARATE
Opticator
Microscop de măsurat lungimi
MAŞINI ŞI Maşină de măsurat lungimea ţesăturilor
INSTALAŢII Maşină universală de măsurat
Interferometru cu laser

11