Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea

CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ Numele, prenumele elevului

PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

PRETESTARE
CICLUL LICEAL
Profil umanist
25 aprilie 2018
Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat _________

 SUBIECTUL I (16 puncte)
Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Toate popoarele romanice din Europa își datorează existența unei duble asimilări. Mai întâi
se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. Acest fenomen presupune
prezența unui element etnic care deține același rol: primitor activ al civilizației romane. […]
Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al colonizării și romanizării, apărând
astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, galoromanii, iberoromanicii. […] A doua asimilare
înseamnă topirea unor elemente migratorii în masa populațiilor romanice […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României, 1998)

SURSA B.
Tabel: Formarea entităților etnolingvistice europene.
Entități etnolingvistice Substrat Strat Adstrat
neolatine europene
ROMÂNA daco-moesic latin slavic
ITALIANA italic latin germanic
FRANCEZA galic latin germanic
SPANIOLA celtiberic latin germanic
PORTUGHEZA lusitan latin germanic
Nr. Item Scor
1 Definește termenul etnogeneză. L L
0 0
1 1
2 2

2 Explică rolul coloniștilor în procesul de romanizare (sursa A). L L

0 0
1 1
2 2

3 Explică, pe baza unei surse și a cunoștințelor obținute anterior, două etape majore L L
în procesul de formare a popoarelor neolatine. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

4 Compară etnogeneza românilor cu etnogeneza unui alt popor neolatin din Europa, L L
identificând un element comun și unul specific (sursele A și B). 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

5 Apreciază importanța familiei popoarelor romanice/ neolatine în structura L L

etnolingvistică a Europei. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Germania urmărește cu atenție nu liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria, Württemberg

și Baden n-au decât să arate înclinații în sens liberal, pentru acest lucru nimeni nu le va atribui rolul
Prusiei; Prusia trebuie să-și întărească puterea și să o țină pregătită pentru acel moment favorabil pe
care de mai multe ori l-a pierdut; granițele pe baza tratatelor de la Viena nu mai sunt propice unei
vieți de stat normale; problemele mari ale epocii nu se mai decid prin cuvântări și hotărâri
majoritare – aceasta a fost marea greșeală din anii 1848 și 1849; acestea se rezolvă prin fier și
sânge.”
(Otto von Bismarck, din Discursul de la numirea
în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, 1862)

Nr. Item Scor

1 Identifică opinia autorului despre harta politică a Europei, configurată în cadrul L L
Congresului de la Viena. 0 0
1 1
2 2

2 Determină opinia autorului despre rolul Prusiei în spațiul german. Argumentează L L

răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează o consecință a implementării de către Prusia a obiectivelor propuse de L L

Otto von Bismarck. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
 4 Apreciază rolul lui Otto von Bismarck în istorie. Argumentează răspunsul. L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Și aici așadar există orașe grecești – cine ar crede-o?

– între populații necivilizate, cu nume barbare.
Și aici au venit colonii trimiși din Milet
și au construit locuințe grecești printre geți.
Însă se știe că numele acestui loc, mai vechi decât așezarea cetății […]
De aceea acest loc a fost numit Tomis […].”
(Ovidiu, Tristele)
Nr. Item Scor
1 Explică, cu trimitere la sursă, esența procesului de colonizare greacă. L L
0 0
1 1
2 2
3 3

2 Determină impactul interacțiunii dintre greci și geți, pentru fiecare popor în parte. L L
Argumentează răspunsul. 0 0
Pentru greci: 1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6

Pentru geți:
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-C.

SURSA A.
„Forța conducătoare și îndrumătoarea a societății, nucleul sistemului ei politic, al
organizațiilor de stat și obș tești este Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. PCUS există pentru
norod și slujește norodului. Îndrumat de învățătura marxist-leninistă, Partidul Comunist determină
perspectiva generală a dezvoltării societății, linia de politică internă și externă a Uniunii, conduce
marea activitate creatoare a poporului sovietic, imprimă un caracter planic, științific fundamentat
luptei lui pentru victoria comunismului.”
(Din art.6 al Constituției RSSM din 1978)
SURSA B.
„Într-o societate totalitară, cum era în Uniunea Sovietică, nu existau alegeri în adevăratul
sens al cuvântului. Totul, de la participare la votare, cu 99,62 la sută din votanți în 1941, 99,92 la
sută – în 1951, până la alegerea lui I. Stalin și tovarășilor săi în calitate de deputați în Sovietul
Suprem al RSSM, a președintelui legislativului și a tuturor deputaților, totul constituia o farsă,
regizată și dirijată de partidul comunist, departe de o procedură caracteristică societății civile.
[ Sovietul Suprem era organul legislativ superior în RSSM, având sarcina primordială să
elaboreze, să discute și să adopte legi. […] chiar și în cazul în care deputații ar fi dorit să pătrundă
serios în conținutul proiectelor de legi, pregătite de aparat, ei nu ar fi reușit din cauza că sesiunile
Sovietului Suprem durau 2-3 zile. În acest răstimp un deputat necompetent în materie de legislație,
lipsit de ajutorul consilierilor, nu putea să mediteze asupra proiectelor de legi și, cu atât mai puțin,
să-și formuleze o atitudine personală. Alternativa era una – să voteze.”
(Elena Șișcanu, Regimul totalitar bolșevic în RSS Moldovenească (1940-1952))
SURSA C.
„[...] Administrarea reală a republicii era efectuată de aparatul Comitetului Central [al
Partidului Comunist – n.n.]; însuși aparatul se prezenta ca un trunchi de piramidă, al cărui vârf se
afla la Moscova. [...] Într-un asemenea model de administrare, hotărârile instanțelor superioare erau
executate necondiționat de către cele inferioare. Era o supunere strictă, oarbă față de conducători și
nu exista responsabilitatea conducătorilor în fața celor conduși; într-un cuvânt, aici nu exista loc
pentru democraț ie, instituțiile proclamate ca atare de Constituție constituiau paravanul care
ascundea puterea totală a eșantionului superior al aparatului birocratic al partidului bolșevic.”
(Ion Șișcanu și Ion Pavelcu, Rusificarea Basarabiei sub emblema sovietică (1944
-1952), în „Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998”)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:
Practicile democratice în sistemul politic din RSS Moldovenească – realitate sau decor
propagandistic pentru regim?

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere, L 0 1 2 3 4 5 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

LEGENDĂ:

Teritorii anexate de către

Imperiul Rus

Teritorii anexate de către

Imperiul Habsburgic

Nr. Item Scor

1 Precizează, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, statutul L L
următoarelor provincii istorice: 0 0
Basarabia - 1 1
2 2
3 3
4 4
Bucovina -

2 Compară, pe baza hărții date, hotarele Țării Moldovei până și după anexările ruso- L L
austriece. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează, pe baza hărții date și a cunoștințelor obținute anterior, o concluzie L L

referitoare la rolul factorilor geopolitici în istoria Țării Moldovei. 0 0
1 1
2 2
3 3