Caietul Invatatorului

Editura CARMINiS
Instrument eficient de lucru Componentă de bază a portofoliului
profesional
METODICĂ
„ c
^,uc/avtlie/ mc suni/ (yveu de/ ţa cai/;
ceea ce/-L cw adeaăiat a/veu est&

să ne/ jumenc îa sta-ieec de/ a te/ tace'. “ Constantin Brâncuşi
CUVÂNT-ÎNAINTE
Portofoliul învăţătorului reuneşte, într-o formă sistematizată, o multitudine de documente, alcătuindu-se ca un

demers logic care să dea coerenţa necesară activităţii didactice, să organizeze şi să gestioneze corect practica educaţională,
să armonizeze multiple influenţe şi domenii educative.
Un asemenea portofoliu poate fi privit şi ca o lungă „acoladă“ de materiale care obligă la fetişizarea hârtiilor
scrise, meticulos încopciate în dosare, un nedrept eşafod pentru activitatea didactică, în esenţă spontană, creativă şi
irepetabilă. Talentul pedagogic, imaginaţia şi improvizaţia nu sunt însă în măsură să minimalizeze sau să respingă utilitatea
întocmirii şi aplicării unor instrumente de lucru care să ofere suport şi consistenţă unui bun practician în materie de
educaţie.
O abordare echilibrată a necesităţii efortului de a întocmi un portofoliu bine structurat trebuie să derive din
convingerea că acesta poate fi o oglindă în care se reflectă activitatea didactică, o cerinţă necesară, un semn peremptoriu de
seriozitate, exigenţă şi competenţă profesională.
Pornind de la aceste considerente, „Caietul învăţătorului - instrument eficient de lucru şi componentă de bază a
portofoliului profesional“ îşi propune tocmai să reunească, să ordoneze şi să simplifice materiale necesare în activitatea
educativă, astfel încât adunate într-un tot unitar să-şi dovedească utilitatea şi eficienţa.
AUTOAREA
Sa mergi alături de elevi Să trăieşti între ei Să înveţi de la ei...
Sâ-i iuLeşti. începe cu ceea ce ştiu,
Construieşte pe ceea ce ei au.
Pentru cei mai Luni dintre învăţători, Când cerinţele lor sunt împlinite,
Munca lor realizată,
Elevii vor putea spune:
AM FĂCUT-O PRIN NOI ÎNŞINE!
(Vechipoem taoist)
Portofoliul învăţătorului
Portofoliul învăţătorului conţine următoarele documente:
A. Date personale
S Curriculum vitae
C Fişa personală a învăţătorului
S Fişa de autoevaluare semestrială şi anuală
S Fişa de evaluare anuală (model realizat de fiecare şcoală)
B. Curriculum
■C Structura anului şcolar
C Documente curriculare: planuri-cadru, programe şcolare
C Documente de proiectare: schema orară, planificări calendaristice anuale, planificări calendaristice semestriale, proiecte
ale unităţilor de învăţare, proiecte de lecţii 'f Documente curriculare şi de proiectare pentru disciplinele opţionale: oferta de
discipline opţionale, programe avizate, planificări calendaristice, suport de curs, auxiliare didactice 'f Lista manualelor
şcolare alternative avizate, a auxiliarelor didactice •C Curriculum diferenţiat pentru elevii cu cerinţe educative speciale
Lista materialului didactic existent în şcoală; propuneri pentru procurarea materialului didactic necesar C Lista
lecturilor suplimentare
C. Managementul activităţii
•S Regulamente şcolare în vigoare, Regulamentul de Ordine Interioară ■S Caietul învăţătorului cuprinde:
♦ Colectivul de elevi ai clasei:
1. Tabel nominal cu elevii clasei
2. Orarul clasei
3. Responsabilităţile elevilor în colectiv
4. Procese-verbale de prelucrare a regulamentelor şcolare şi a
normelor generale de securitate în şcoală
5. Situaţia la învăţătură
6. Graficul activităţilor de pregătire suplimentară/de recuperare
7. Sancţiuni aplicate elevilor
8. Caracterizarea psihosocială a colectivului de elevi
9. Elevi cu situaţii speciale
10. Chestionare aplicate elevilor
♦ Colaborarea cu familiile elevilor:
1. Comitetul de părinţi al clasei
2. Activităţi de colaborare cu familiile elevilor; proiecte de
lectorate cu părinţii
3. Planificarea întâlnirilor cu părinţii
4. Graficul consultaţiilor individuale cu familiile elevilor
5. Procese-verbale de şedinţă în cadrul comitetului de părinţi/consiliului
reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi
6. Corespondenţă cu părinţii
7. Chestionare aplicate părinţilor
♦ Colaborarea cu alţi factori implicaţi în activitatea instructiv-educativă:
1. Tabel nominal cu toate cadrele didactice implicate în procesul instructiv-educativ al colecti vului de
elevi
5
2. Activităţi de colaborare cu colectivul de cadre didactice;
proiecte de activităţi educative
3. Componenţa consiliului clasei
4. Program de activităţi în cadrul Comisiei metodice
5. Procese-verbale de şedinţă în cadrai consiliului clasei/Comisiei
metodice
6. Colaborarea cu profesorul psihopedagog
7. Colaborarea cu bibliotecarul
8. Colaborarea cu conducerea unităţii de învăţământ
9. Colaborarea cu reprezentanţi ai autorităţilor publice,
personalităţi locale etc.; proiecte de parteneriate educaţionale 4 Fişe de caracterizare
psihopedagogică a elevilor
D. Evaluarea
C Descriptorii de performanţă •f Teste de evaluare (iniţiale, sumative)
Fişe de lucru
S Evaluarea alternativă (proiecte, portofolii, referate etc. realizate de elevi)
■/ Evidenţa evaluărilor parţiale, sumative
C Matrice/tabele/situaţii statistice pentru înregistrarea rezultatelor evaluării (concluzii, măsuri de ameliorare)
■S Fişe de asistenţă efectuată la ore (interasistenţe, activităţi în cadrul Comisiei metodice/cercurilor pedagogice, schimburi
de experienţă, inspecţii curente/speciale)
E. Activitatea extracurriculară
■S Programul activităţilor extracurriculare
A Regulamente de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare
S Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite activităţi/concursuri >4 Proiecte didactice ale
activităţilor educative
F. Activitatea de formare continuă

A Graficul activităţilor de formare continuă
A Dovezi privind autoperfecţionarea/fomiarea continuă (certificate/adeverinţe de atestare a participării la stagii de formare,
publicaţii de specialitate, participarea la simpozioane, conferinţe etc.)
S Dovezi ale participării la derularea unor proiecte
G. Alte materiale
>4 Documente privind contextul legislativ, adrese M.E.C.T.S./I.S.J., publicaţii de specialitate, scrisori metodice etc.
6
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
An şcolar Clasa/Nr. elevi:
FIŞA PERSONALĂ A ÎNVĂŢĂTORULUI
Numele şi prenumele:
Adresa:
Număr de telefon: E-mail:
Studii:
Statut (titular, detaşat, suplinitor):
Vechime în învăţământ/în unitatea şcolară:
Grad didactic: Calificativul obţinut în ultimul an şcolar:
Gradaţie de merit/distincţie:
Funcţii/responsabilităţi în cadrul unităţii de învăţământ:
Discipline opţionale predate:

Activităţi realizate în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor:
7
Activităţi în cadrul cercului pedagogic:
Activităţi extraşcolare:
Diplome şi premii obţinute (personale/cu elevii):
Cursuri de formare continuă (participant sau formator):
Publicaţii de specialitate:
Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii instructiv-educative desfăşurate:
An şcolar Clasa/Nr. elevi:
FISA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITÂTII
9 9
Numele şi prenumele:
1.
Competente comunicationale:
la. Comunicarea învăţător-elev
lb. Comunicarea între cadrele didactice
lc. Comunicarea cu părinţii
la. Comunicarea învătător-elev
■ ' Z ■ • :■v.... . ;■ .'. 1 V " ■ ■■■■ • • •■• •• - ’■ C i '. . ţ ■ ¡1
Detalierea •. ..... ,!.: ' ' • ' " • * ■ • ■ . ..
competenţei de Indicatori de performanţă F.B.
comunicare {
Selectează Selectează modalităţile de comunicare în funcţie de
modalităţi de conţinutul informaţiei, de particularităţile de vârstă şi
comunicare individuale ale elevilor, respectând diversitatea culturală a
adecvate. elevilor.
Transmite
informaţii cu
caracter Face accesibile informaţiile cu caracter instructiv-
instructiv- educativ, cu respectarea obiectivelor de referinţă din
educativ. programa şcolară.
Utilizează Selectează situaţii de lucru adecvate în scopul comparării
feedbackul în mesajului transmis cu cel receptat de elev.
comunicare.
Facilitează Stabileşte situaţii de comunicare care să faciliteze
comunicarea cu schimbul de informaţii învăţător-elev, elev-elev,
elevii. cooperarea şi interacţionarea eficientă.
lb. Comunicarea între cadrele didactice
Detalierea - Sí P
:■ :... .. ' ' 1 ' ■ ■ • •• .. .. •' - • .... ; ■ ' .' ■; ■ • Indicatori de F. B. S. I.
competenţei de performanţă B.
'
comunicare
Identifică domenii Colaborează cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea
de colaborare. transdisciplinarităţii în învăţământul primar.
Se informează Comunică permanent cu celelalte cadre didactice pentru a
despre elevi. obţine informaţii relevante despre evoluţia elevilor la
celelalte discipline. Prelucrează şi corelează informaţiile
obţinute pentru a determina o apreciere obiectivă a
elevilor.
Abordează Comunică permanent cu celelalte cadre didactice pentru a
aspecte metodice identifica cele mai potrivite metode în vederea
şi pedagogice ale eficientizării demersului didactic.
activităţii
didactice.
lc. Comunicarea cu părinţii
— ~
1111
• 11
Detalierea li. V.
competenţei de Indicatori de performanţă comunicare | g|
Informează Informează periodic familia elevului despre progresul
familia elevului. şcolar, comportamentul social şi stilul de învăţare al
elevului.
Solicită Solicită familiei date suplimentare despre comportamentul
informaţii.
elevului în familie, atitudinea faţă de învăţare, stilul de
învăţare al elevului, alte informaţii suplimentare, pentru o
cunoaştere a elevului din perspective diferite.
Consiliază familia Descoperă cauzele unor comportamente şi identifică
elevului. modalităţile de soluţionare a acestora.
îndrumă familia către surse specializate pentru consiliere.
9
Competente proiective:
2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor de învăţare (Curriculum naţional) 2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional
2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor de învăţare (Curriculum naţional)
Detalierea
competenţei Indicatori de performanţă F.B. | B. s. • /.
Analizează planul Cunoaşte, respectă şi aplică personalizat curriculumul
de învăţământ şi şcolar, corespunzător specificului colectivului de elevi.
curriculumul
corespunzător.
Alege manualul şi Manualul/materialele auxiliare sunt selectate în
materialele conformitate cu legislaţia în vigoare şi utilizate conform
auxiliare. capacităţilor de învăţare ale elevilor.
întocmeşte Stabileşte şi ordonează unităţile de învăţare în mod
planificarea coerent şi corespunzător colectivului de elevi. Estimează
calendaristică atent şi revede periodic bugetul de timp alocat fiecărei
anuală pe unităţi unităţi de învăţare în funcţie de tipul de curriculum ales şi
de învăţare. de capacităţile de învăţare ale elevilor.
.: . Op 'cm *
Detalierea , „ . ,
\
competentei
Stabileşte oferta
de Analizează resursele materiale şi umane de care dispune
curriculum şcoala, precum şi interesele elevilor în vederea stabilirii
opţional. ofertei de curriculum opţional.
Proiectează Corelează obiectivele cu conţinuturile, corespunzător
curriculumul intereselor elevilor.
opţional.
Dezvoltă Identifică resursele informaţionale adecvate conţinuturilor
curriculumul stabilite.
opţional. Selectează activităţi de învăţare cu caracter formativ.
3.
Competente manageriale:
3a. Coordonarea colectivului de elevi
3b. Asigurarea cu material didactic
3c. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
3a. Coordonarea colectivului de elevi
Detalierea Indicatori de performanţă F.B. 1 B. S. 1
competenţei
Organizează Organizează activităţi de învăţare variate, adecvate
activităţi de învăţare obiectivelor propuse, în diferite forme: frontală,
variate, adecvate individuală, pe echipe etc., prin abordarea metodelor
obiectivelor active de învăţare.
propuse, prin *
implicarea elevilor.
3b. Asigurarea cu material didactic
Detalierea
competenţei Indicatori de performanţă F.B. B. | 5.
\ \ !■
Identifică necesarul Identifică materialul didactic adecvat atât

de material didactic. particularităţilor de vârstă ale elevilor, nivelului de
dezvoltare intelectuală, cât şi conţinuturilor învăţării.
Elaborează/ Elaborează/confecţionează/achiziţionează materialul
confecţionează/ didactic, având în vedere funcţiile pe care acesta trebuie
achiziţionează să le îndeplinească.
materialul didactic
necesar.
10
3c. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
Detalierea Indicatori de performanţă F.B. B. S. I.
competenţei
Organizează spaţiul Amenajează spaţiul de învăţare în conformitate cu tipul
educaţional. de învăţare desfăşurată (activitate în perechi, învăţarea
prin cooperare etc.), astfel încât să ofere posibilităţi
multiple de desfăşurare eficientă a lecţiei.
Amenajează spaţii expoziţionale, biblioteca din clasă
etc.
încurajează Pune în valoare eforturile tuturor elevilor, prin
implicarea elevilor expunerea lucrărilor realizate.
în amenajarea
mediului
educational.
Implică părinţii Implică părinţii în luarea deciziilor privind amenajarea
elevilor în spaţiului educaţional în beneficiul elevilor.
amenajarea
spaţiului şcolar.
[471 Competente evaluative:
4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare 4b. înregistrarea
rezultatelor şcolare
4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare
Detalierea
FB.
Elaborează Formulează descriptori de performanţă, care să
descriptori de faciliteze procesul evaluării.
performanţă.
Elaborează Elaborează instrumente alternative de evaluare,
instrumente de adecvate atât conţinutului, cât şi obiectivelor propuse.
evaluare.
Administrează Administrează probe de evaluare în diferite momente
instrumente de ale procesului didactic, în funcţie de obiectivele
evaluare. evaluării.
Valorifică
Corectează prin comparare cu etalonul de rezolvare.
rezultatele. Identifică măsurile ameliorative pentru elevii cu
dificultăţi de învăţare şi măsuri de dezvoltare pentru
elevii cu performanţe.
4b. înregistrarea rezultatelor şcolare
Detalierea
competenţei Indicatori de performanţă F.B. B. S. I.
Completează caietul înregistrează periodic aprecierea justă a performanţelor
învăţătorului. elevilor.
Completează caietul Consemnează datele cu promptitudine, oferind familiei
de evaluare a informaţiile necesare privind evoluţia elevului.
elevului sau un alt
instrument de
informare a
părinţilor.
5.
Dezvoltare profesională:
Sa. Identificarea nevoilor de formare
Detalierea '
f
F.
Indicatori de performanţă B. B. S. I.
competenţei
Identifică nevoile Manifestă obiectivitate în autoevaluare, identificând
proprii de formare. necesarul de formare, în funcţie de dinamica
informaţiei din domeniu.
Valorifică Aplică în activitatea didactică informaţiile obţinute în
informaţiile cadrul cursurilor de formare sau prin studiu
achiziţionate. individual.
11
Capitolul I
COLECTIVUL DE ELEVI AI CLASEI
1. TABEL NOMINAL CU ELEVII CLASEI ŞI DATELE PERSONALE ALE
ACESTORA
N Tatăl
Nr. Mama
r matricol Data şi .f;.:- ■■■ ii 1:iii§|ll .■ mmmmmm
c Numele şi : l.M’el,:-, ■
locul Prenume
r v„. N prenumele Prenume C.T./CNP Studii/specializârea/ C.I./CNP Studi
t r. elevului profesia şi locul de muncă profe
'A ' ...... . actual m
1
.
2
.
3
.
4
.
5
.
6
.
7
.
8
.
9
.
2. PLANURI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASELE l-IV
Anexa 1. la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4686/05.08.2003,
privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru clasele 1 - a Ii-a
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SCHEMA ORARĂ PENTRU CLASA I

Plan Număr de ore alocate
- Total
Aria curriculară/DiscipIina CN CE
cadr CN CE ore
A S
u
I. Limbă şi comunicare 7-8
1. Limba şi literatura română 7-8
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 4-5

1. Matematică 3-4
2. Cunoaşterea mediului 1
III. Om şi societate 1
1. Religie 1
IV. Arte 2-3
1. Educaţie muzicală 1-2
2. Educaţie plastică 1-2
V. Educaţie fizică şi sport 2-3

1. Educaţie fizică 2-3
VI. Tehnologii 1-2
1. Abilităţi practice 1-2
VII. Consiliere şi orientare 0-1
NUMĂR TOTAL DE ORE ALOCATE
PENTRU TRUNCHIUL COMUN 17
CURRICULUM ELABORAT ÎN ŞCOALĂ
(DISCIPLINE OPŢIONALE)
1-3
Număr minim de ore pe săptămână 18

Număr maxim de ore pe săptămână 20
NOTĂ: în şcolile sau clasele cu predare în limba română, elevii aparţinând minorităţilor naţionale pot studia, în
condiţiile legii, disciplina Limba şi literatura maternă. Numărul de ore afectat acestei discipline este de 3-4 ore pe
săptămână, în fiecare an de studiu. Aceste ore intră în trunchiul comun şi sunt incluse în schemele orare ale şcolilor
respective. în aceste condiţii, numărul total de ore pe săptămână poate depăşi, pentru aceşti elevi, numărul maxim prevăzut
în tabelul de mai sus.
15
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SCHEMA ORARĂ PENTRU CLASA a Ii-a
pentru învăţământul în limba română
Total
Plan-
Aria curriculară/Disciplina cadr Număr de ore alocate ore
u CN
CN CE CES
A
1. Limba şi literatura română 7-8
1. Matematică 3-4
2. Cunoaşterea mediului 1
1. Religie 1
IV. Arte 2-3
1. Educaţie muzicală 1-2
2. Educaţie plastică 1-2
1. Educaţie fizică 2-3
VI. Tehnologii 1-2
1. Abilităţi practice 1-2
PENTRU TRUNCHIUL COMUN
17
(DISCIPLINE OPŢIONALE) 1-3

NOTĂ: în şcolile sau clasele cu predare în limba română, elevii aparţinând minorităţilor naţionale pot studia, în
respective. în aceste condiţii, numărul total de ore pe săptămână poate depăşi, pentru aceşti elevi, numărul maxim prevăzut
în tabelul de mai sus.
16
Anexa 1.1. la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5198/01.11.2004
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASA a IlI-a
Plan- Număr de ore alocate Tota
Aria curricuIară/Disciplina cadr l
CN
u CN CE CES
A ore
Limba şi literatura română 5-7
Limba modernă 1 2-3

Matematică 3-4
Ştiinţe ale naturii 1-2
III. Om şi societate 2-3

Educaţie civică 1-2
Istorie -
Geografie -
Religie* 1
IV. Arte 2-3
Educaţie muzicală 1-2
Educaţie plastică 1-2

Educaţie fizică 2-3
VI. Tehnologii 1-2
Educaţie tehnologică 1-2
ÎN TRUNCHI COMUN 18
(DISCIPLINE OPŢIONALE)
1-4

NOTĂ: în şcolile sau clasele cu predare în limba română, elevii aparţinând minorităţilor naţionale pot
studia, în condiţiile legii, disciplina Limba şi literatura maternă. Numărul de ore afectat acestei discipline este de 3-4
ore pe săptămână, în fiecare an de studiu. Aceste ore intră în trunchiul comun şi sunt incluse în schemele orare ale
şcolilor respective. în aceste condiţii, numărul total de ore pe săptămână poate depăşi, pentru aceşti elevi, numărul
maxim de ore pe săptămână specificat în tabelul de mai sus.
17
IM AM L-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASA a IV-a
Plan- Număr de ore alocate Tota
Aria curriculară/Disciplina cadr l
CN
u CN CE CES
A ore
7-
I. Limbă şi comunicare 9
5-
Limba şi literatura română 7
2-
Limba modernă 1
3
4-
II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 6
3-
Matematică
4
1-
Ştiinţe ale naturii
2
4-
1-
Educaţie civică
2
1-
Istorie
2
1-
Geografie
2
Religie* 1
2-
IV. Arte
3
1-
Educaţie muzicală
2
1-
Educaţie plastică
2
2-
V. Educaţie fizică şi sport 3
2-
Educaţie fizică 3
1-
VI. Tehnologii
2
1-
Educaţie tehnologică
2
0-
VII. Consiliere şi orientare
1
ÎN TRUNCHI COMUN 20

(DISCIPLINE OPŢIONALE) 1-4

NOTĂ: în şcoliie sau clasele cu predare în limba română, elevii aparţinând minorităţilor naţionale pot studia, în
respective. în aceste condiţii, numărul total de ore pe săptămână poate depăşi, pentru aceşti elevi, numărul maxim de ore pe
săptămână specificat în tabelul de mai sus.
«L
18
I
!fl
3. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR
Clasa/ anul Componentele Cursuri şi vacanţe Corigcnţă/înc
şcolar structurale Perioada Alte examene şi concursuri situaţiei şc
CLASA Cursuri
Vacanţă
SEMESTRUL I
Nr. săptămâni: Cursuri
- cursuri: Vacanţă de iarnă
- vacanţă:
Cursuri
Vacanţă intersemestrială
Cursuri
SEMESTRUL II
Nr. săptămâni: Vacanţă
- cursuri: Cursuri
- vacantă:
Vacanţă de vară
Cursuri
Vacanţă
SEMESTRUL I
Nr. săptămâni: Cursuri
- cursuri: Vacanţă de iarnă
- vacantă:
CLASA Cursuri
Vacanţă intersemestrială
Cursuri
SEMESTRUL II
Nr. săptămâni: Vacanţă
- cursuri: Cursuri
- vacantă:
Vacanţă de vară
3. ORARUL CLASEI
Anul şcolar Clasa
ORA *■: i | : j 1 uni
Marţi Miercuri Joi Vineri ‘
ii: Uliii ■KHMM
■■■■Ui
1
.
H
M
M
M
2
.
'
,
. ....
....
4
.
nj
pi
Anul şcolar Clasa

mmw9‘wm SfffKiS ■
Luni !
ORV Micrturi .Ini : Vineri !
Marii
(«■MS : ■ . *-&
«
•
: •
|i
¡i
iiil
islt
::
m
mi
•
3
.
4
-
e
r
5
-
H
6
.
20
4. ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI
1. Responsabilităţile elevilor în colectiv
N ~~
r. C lasa a 11-
Responsabilităţi Clasa I Clasa a IlI-a Clasa a IV-a
cr a
t
1
Şeful clasei
.
2 Responsabil materiale
. dulap
3 Responsabil cu
. activităţile sportive
4 Responsabil cu
. curăţenia
5 Responsabil cu
. frecvenţa
6 Responsabil cu
. educaţia rutieră
Responsabil cu
7
educaţia pentru
.
sănătate
Responsabil cu
8
activităţi de protecţie a
.
mediului
9
.
1
0.
1
1.
1
2.
21
2. Prelucrarea regulamentelor şcolare şi a normelor generale de securitate
în şcoală pe bază de proces-verbal
An şcolar
PROCES-VERBAL,
încheiat astăzi,
Subsemnatul, . în calitate de învăţător al clasei

am procedat la prelucrarea regulamentelor şcolare în vigoare şi a normelor de securitate în şcoală. Instruirea elevilor a
cuprins următoarele aspecte:
1. Cunoaşterea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar:
- Dispoziţii generale. Organizarea unităţilor de învăţământ
Dobândirea calităţii de elev. Exercitarea şi încheierea activităţii de elev
Drepturile elevilor
îndatoririle elevilor
Recompensarea elevilor
Sancţiunile aplicate elevilor
Transferul elevilor
2. Cunoaşterea Regulamentului de ordine interioară a unităţii de învăţământ
3. Cunoaşterea metodologiilor de organizare şi desfăşurare a concursurilor/olimpiadelor şcolare şi a altor
prevederi/notificări emise de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru anul şcolar în curs
4. Cunoaşterea normelor generale de securitate a muncii în şcoală, în sălile de clasă/cabinete/laboratoare
5. Cunoaşterea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, a măsurilor de protecţie în caz de dezastre (planul de
evaluare al clădirii)
Am luat la cunoştinţă:
Nr. Semnătura
Nume şi prenume elev/părinte
crt elev/părinte
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal, învăţător
22
5. REZULTATE OBŢINUTE DE ELEVI
1. Situaţia la învăţătură A n şcolar clasa
N 1|j
r. Media 1 | Absenţe | Situaţia generală ^ j şcolară*
Nume şi prenume
cr Total Nemotivate
i
1
.
2
.
3
.
4
.
5
.
6
.
7
■
.
8
.
9
.
10
.
11
.
12
.
13
.
14
.
15
.
16
.
17
.
18
.
19
.
20
.
21
.
23
Nr.
! ţM
Nume şl prenume
Media
Media
la
generală : p¿;risi?e
Absenţe
lífflSi : I M ||1§IHI B
Situaţia
şcolară*'
22
.
23
.
24
.
25
.
26
.
27
.
28
.
29
.
30
.
31
.
32
■
.
33
.
34
.
35
.
' (promovat/corigent/repetent)
Statistica anuală
Elevi Amânaţ Elevi cu
înscrişi Promovaţ Corigenţ Repetenţ i abandon Neşcolariza
i i i medical ţi
Observaţii:
24
An şcolar
clasa
N ■"vi
r ; . ; . fi enţe 5
. \l)S Situaţia
led ia .. ■ ■ ■ " ..... .
• xi . Media . Nume
1 şi prenume la şcolară*
.generala
* ■c Total Nemotivate
"
1
.
2
.
3
.
4
.
5
.
6
.
7
.
8
.
9
.
1
0
.
1
1
.
1
2
.
1
3
.
1
4
.
1
5
.
1
6
.
1
7
.
1
8
.
1
9
.
2
0
.
2
1
.
2
2
.
2
3
.
25
N *.. .
r. . ' . ....... Media Absenţe ».
Media r
c . Situaţia
Nume şi prenume generală a I şcolară*
r
t
2
4
.
2
5
.
2
6
.
2
7
.
2
8
.
2
9
.
3
0
.
3
1
.
3
2
.
3
3
.
3
4
.
3
5
.
* (promovat/corigent/repetent)
Statistica anuală
Elevi Amânaţi Elevi cu
înscrişi Promovaţi Corigenţi Repetenţi medical abandon Neşcolarizaţi
Observaţii:
26
2. Situaţia statistică anuală (învăţătură şi mişcarea elevilor)
Ch —~ r
1
* | Indicatori 1
1r
JL II
isa |
crt
111 III 1 IV Observaţii
Nr. elevi înscrişi la începutul anului şcolar
1. băieţi
clin care:
fete
Nr. elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar
2. băieţi
din care:
fete
plecaţi în alt judeţ
plecaţi în judeţ
3. Mişcarea elevilor
veniţi din alt judeţ
veniţi din judeţ
4. Nr. elevi promovaţi'

5,00 - 6.99 (S)
5. Promovaţi pe medii 7,00 - 8,99 (B)
9.00-10 (FB)
1 obiect
2 obiecte
3 obiecte
6. Corigenţi
4 obiecte
mai mult de 4
obiecte
7. Cu situaţia şcolară neîncheiată

8. Neşcolarizaţi
în iunie
9. Repetenţi
în septembrie
pentru absenţe
Elevi eliminaţi
10. (exmatriculaţi)
pentru alte motive
7.00-9,99 (B-FB))
Note scăzute la
11. purtare
sub 7 (I-S)
27
3. Elevi cu rezultate deosebite la învăţătură/disciplină/ olimpiade şi
concursuri/activităţi extraşcolare
Disciplina/
\r. . ! Activitatea Performanţa
Nume şi prenume . . • • . , jgfîyag I la care An şcolar
crt s-au obţinut Premii/Menţiuni
S|g|l ■ ' _'; ;;\ . ’." ' ' ‘-ezultate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
28
4. Sancţiuni aplicate elevilor
1
Nr. ! xt Felul i:
Motivul
| Nume şi prenume sancţiuni , prin care s-au pentru care * ... . .*
„,
i . . inştuntat in Data
s-a aeoroat ;
.. ! scris părinţii/ sancţiunea . ,
L - tutorii legali
i.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
29
7. CARACTERIZAREA PSIHOSOCIALĂ A COLECTIVULUI
DE ELEVI AI CLASEI
1. Structura colectivului la debutul şcolarităţii
2. Gradul de coeziune a grupului
. .. " .. ■
An şcolar/ Coeziune Coeziune f|1 Existenţa .
Coeziune Observaţii
Clasa puternică medie inicro-
»-l >£>0^ mică , '.grupurilor ;
3. Indicatori psihosociali
Numărul elevilor, vârsta, sexul
' - Numă Vârsta
il r ÎI elevilor
şcolar HP Sexu
lllll»l l»? — l
/ Veniţi ;!
înscrişi la 13
Clasa
începutul
îa
A
m
" 'Existenţi Maximă M ed ie
timpul , la sfârşitul Minimă B!F
v :: anului timpul , , I ;
anului , . anului ţŞ|t;: , ¡W 1:
şcolar anului .
. şcolar şcolar ’
•' şcolar "'."vŞ-
Mediul de provenienţă
M
* Numărul Numărul elevilor
Numărul elevilor care ;
elevilor cu din alte localităţi
domiciliul în «PÄliSÄ PP®I i mmgm ~^ ■
An :
pIfPl ¡1 pM locuiesc »ŞiŞliiijŞj gijŞŞjŞi
şcolar/ iŞŞBBIi
localitate cu locuiesc în fac Alte
Clasa MŞI rurale ipiilfl»! ¡1
şcoala ..... gazdă naveta situaţii
WlS
ipÄ urbane i»»;«« |
ÄÄi
i m familia
31
4. Participarea elevilor la viaţa colectivului
An şcolar An şcolar An şcolar An şcolar
C
Cit l
a V-
Clasa a 1 l-a Clasa a IlI-a s aa a
R [ TI A R|I|A R j'i VA R 1I A
1.
2.
3.
4.
5.
6,
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18,
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
R - retras, izolat, dezinteresat de viaţa colectivului; I - integrat în colectiv, dar fără să aibă iniţiativă; A — are autoritate, bun organizator şi animator
al colectivului
32
5. Categorii speciale de elevi
Elevi cu dizabilităţi Elevi cu
: Elevi cu Elevi cu
A ■ :: aptitudini
dificultăţi dificultăţi în
şcolii r/ Total fizico- ., speciale, cu
, . :: . senzorial socioafectiv activitatea de
Clasa elevi motric I interese
e învăţare
înalte
a) Elevi cu dificultăţi la învăţătură

N i. | v Domeniul in care „ ,
Nume şi prenume Cauzele apariţiei i .
crt 1 * 1 se manifesta Masuri propuse dificultăţii r r
dificultatea
b) Elevi cu aptitudini speciale, cu interese înalte

N
r Nume şi prenume
. Măsuri
c propuse
r Domeniul în care se j Rezultate
t manifestă | obţinute
33
6. Tabel nominal cu elevii care au situaţii speciale
_
- Ţ
Nume şi prenume
Nr. Problema identificată* Obse ţii
.1
crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
!
* probleme de sănătate/probleme de comportament/nevoi de educaţie specială/elevi defavorizaţi social/elevi din familii dezorganizate/elevi aflaţi în
îngrijirea altor membri ai familiei decât părinţii
34
7. Program de pregătire suplimentară pentru elevii cu deficienţe
GRUP TINTA
Măsuri
Data/Pcrioada aplicării
măsurilor propuse
Progrese
8. Tabel nominal cu elevii care primesc burse/ajutoare sociale
In:
tfe 1 i Cfţl|| An şcolar/
> Nasse « uirsîRuaiiaa i , . „ ... i ip ■ : i ; ÎltiŞ .;.:5 ! Î:
! iJiîâSâ.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1
0
.
1
1
.
1
2
.
1
3
.
1
4
.
1
5
.
1
6
.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
36
Capitolul II
COLABORAREA CC FAMILIILE ELEVILOR
1. COMITETUL DE PĂRINŢI AL CLASEI
M
l*
An şcolar/ Numele şi prenumele
. Adresă/ Nr. telefon Responsabilitatea
Clasa părinţilor
cr
■SE t
1.
2.
An şcolar
3.
Clasa 4.
5.
1.
2.
•
An şcolar
3.
Clasa 4.
5.
1.
2.
An şcolar
3.
Clasa 4.
5.
1.
2.
An şcolar
3.
Clasa 4.
5.
2. ACTIVITĂŢI DE COLABORARE CU FAMILIILE ELEVILOR
Nr. I Forma de organizare; crtactivitatn
T ema/Obiective
Observaţii şi:
c&âuiii
I.
:
"¿ iJSdfŞi
comitétu lui le părinţi fii tláséi/fedásfflüÍTüí al |
cir. M
.cuto rate cu părinţii
(anexe: procese-verbale de şedinţă)
(anexe: proiectul
activităţii)
38
Informare indi\ iduală
(consultaţii
■
Participarea părinţilor la
activităţi cultural-artistice,
la serbări şcolare, la
evenimente din viaţa clasei
—
\ fl *st / -•
V 11 § | i
MM MH 9
VI
I fc. * M##j]
■
I : il ^r: -1’.: r!;ţ ..ns:—-j
; ! I
*1 ^wwwww
■ I v I •••• S p
ü ^^Wi 4
PMHIW
:. :. -ŞiiiiiŞi-' Î:. ■:.■ Ä«i :. ^¡tmM ' - .¿! JmA ' S; .\ - ¿«Ş- ■ ■: ':: ¿«IgÉi V llff
(grafic)
(anexe: modele de
înştiinţare în legătură cu
situaţia şcolară)
40
3. PLANIFICAREA ÎNTÂLNIRILOR CU PĂRINŢII
(şedinţe, lectorate, mese rotunde etc.)
An şcolar Clasa
1
Nr. j Tipul crt
întâlnirii I I Observaţii/ Obiectivele/T ema Data participare
¡|ll| 1 1 numerică
1.
2.
3.
4.
5.
An şcolar Clasa
N
r. Tipul Observaţii,
Obiectivele/T ema -,• ■ 1 ¿ X participare
cr întâlnirii
t numerică
1.
2.
3.
4.
5.
41
An şcolar _ Clasa _________ FAMILIA ELEVULUI
1
>t. îRAFICUL CONSULTAŢI LOI INI \ UALE CU FAMILIILE I ' IOR
: SÉ-
11 ¡ÉÉÉ M■ i r. ; w B ÍÍ. M.VK.
"
'
:!
: ■
,
' ¡ 1
■ ¡ 1 U
É i I H B
1 .V irl'iM ¡ V I / | / 1 S W ü B i 1 i Í ¡i 2 i ¡ ■ 1 I ! 2 % 4 i
í I —
1
i'2 '
La : ' : ■
'4:
1
5
6
\
~
7
1
8
1
9
lí
O
li
li
1
1
2
M3 ' I 14
!
1
5
i
16
i 17" ~
¡
1
8
B
1
9
.
!
2
0
I
2
i
'
2
2
I
2
3
I
2
4
2
5
i
2
8
i
2
7
i
2
«
I
'
"oí •
i
3
2
i
3
3
!
0
4
¡881
1
"ÍT-
aS
An şcolar ______ Clasa
LUNA ! SvEi>ï.][ (Kl. I NOY, 1
tn.( r 1 \v ; \i \K. I wn.
j
H i Is I Í :
; SAP 'AMANA \_± H ; ^ 4 / L B i s ! 11 ■ aMMMü i / .? i }411I2j3
...
_ LI
::
3
4
5
s -
7
'- <■
ISI
. 9
■
11
j
¡¿
¿»
»if
,
II il
'
m ::
14
;> 15
16
!. 17
m
\
m 18
m 19
H :1
i
N
\
m 2!
4
■r 22
23
3
I: 24
jp:
25
26
j 27
28
29
iMS il
BÎ
31
32
33
35 I
5. PROCESE-VERBALE DE ŞEDINŢĂ
în cadrul comitetului de părinţi/consiliului reprezentativ
al părinţilor/asociaţiei de părinţi
Clasa
PROCES-VERBAL,
încheiat astăzi, ,
în şedinţa comitetului de părinţi/consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi.
ORDINEA DE ZI:
DIS OUŢII/DEZB ATERI :
CONCLUZII/PROPUNERI DE MĂSURI:
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
învăţător, Părinţi:
Profesorii clasei,
Reprezentanţi ai conducerii şcolii,
44
Capitolul III
COLABORAREA CE ALŢI FACTORI IMPLICAŢI
IM PROCESUL IMSTRECTIA-EDUCATIA
1. TABEL NOMINAL
cu alte cadre didactice implicate în procesul instructiv-educativ
N
r.
c . 1 Disciplina predată/ 1 . . . 1 Nume şi prenume .. . * , r „ An şcolar/ ... 4..
. f., activitate coordonata Observaţii cadru didactic . ,, . , Clasa
ri (cerc, ansamblu etc.)
1
.
2
.
3
.
4
.
5
.
6
.
7
.
8
.
9
.
1
0
.
1
1
.
1
2
.
1
3
.
1
4
.
1
5
.
1
6
.
1
7
.
1
8
.
1
9
.
2
0
.
45
2. ACTIVITĂŢI DE COLABORARE CU COLECTIVUL
DE CADRE DIDACTICE
Forma de orşiani/arc
ÎI activităţii —
(se menţionează
problema discutată şi
modalităţile
de rezolvare identificate)
Data
Ï Şedinţe în cadrul
llltlliïiiiill
consiliului ciaseî/în
Comisia metofteă
SaSBSI
;:
11Í
:
¡1 ...
IŞllIVj!:
2.
a s
te/-i: V' '
llllllllll
: J
Informare individuală
(discuţii învăţător - alte
cadre didactice)
-
«¡■Bl
i I131Î
(anexe:
procese-verbale
de şedinţă)
46
(anexe: programele/ proiectele activităţilor organizate)
47
Unitatea de învăţământ
3« COMPONENŢA CONSILIULUI CLASEI

An şcolar/
Clasa Responsabilitatea Nume şi prenume Observaţii
PREŞEDINTE - învăţătorul
Profesorii clasei (conform încadrării anuale)
An şcolar
Clasa
Părinte delegat al comitetului

de părinţi
PREŞEDINTE -
învăţătorul

An şcolar
Clasa

de părinţi
PREŞEDINTE -
învăţătorul

An şcolar
Clasa

de părinţi
PREŞEDINTE -
învăţătorul
An şcolar Profesorii clasei (conform încadrării anuale)
Clasa

de părinţi
49
4« PROCES-VERBAL DE ŞEDINŢĂ
A CONSILIULUI CLASEI
Clasa
PROCES-VERBAL,
încheiat astăzi, Ş
în şedinţa consiliului clasei. ORDINEA DE ZI: M
DISCUŢII:
CONCLUZII/PROPUNERI DE MĂSURI: *2
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-

verbal.
Preşedinte - învăţător, Profesorii clasei,
Părinte delegat al Reprezentanţi ai

comitetului de părinţi conducerii şcolii
50
1
ORDINEA DE ZI a şedinţei se stabileşte de către învăţător (care conduce şedinţa,
în calitate de preşedinte al consiliului clasei), ţinând seama de problemele curente ale clasei
şi de propunerile formulate de personalul didactic, elevi, părinţi şi conducerea şcolii. Pe
ordinea de zi se pot consemna:
- analiza progresului şcolar (semestrial/anual) al elevilor;
- analiza comportamentului elevilor;
- analiza volumului de teme pentru acasă pentru fiecare disciplină de studiu şi a
activităţilor desfăşurate în cadrul unor cercuri/ansambluri care funcţionează în
şcoală;
- stabilirea programelor de educaţie remedială/pregătire suplimentară;
- identificarea elevilor cu rezultate deosebite, cu probleme de învăţare sau de
comportament;
- probleme deosebite: cazuri de abandon şcolar, probleme de sănătate/de
comportament/ nevoi de educaţie specială/elevi defavorizaţi social/elevi din familii
dezorganizate.
2
* CONCLUZIILE/PROPUNERILE DE MĂSURI pot include:
- aprecieri sintetice despre progresul şcolar şi comportamentul elevilor;
- măsuri de asistenţă educaţională;
- propuneri de recompense/sancţiuni disciplinare ce vor fi aplicate
elevilor; propuneri pentru notele la purtare ale elevilor;
- propuneri de activităţi educative extraşcolare.
51
5. PROGRAM DE ACTIVITĂŢI
ÎN CADRUL COMISIEI METODICE
An şcolar
\r. Locul de T : 3:
Observaţ
Denumirea activităţii ’ Forma de desfăşurar Dala Colaborări
ii
realizare e
An şcolar
Locul de
Nr. : Data Observaţ
Denumirea activităţii Forma de fr desfăşurar Colaborări
*’ ii
crt realizare ■,. e
'
An şcolar
: :: :
laicul de
[Nr [ Observa
Forma de desfăşurar Data I Colaborări
’ I Denumirea activităţii ţii
realizare e
An şcolar
N
r. Locul de Observaţ
Denumirea activităţii Data Colaborări
cr Forma de 5 desfăşurar ii
t realizare e
52
6. COLABORAREA CU PSIHOPEDAGOGUL ŞCOLII
Situaţia problemă . , .. discutată Observaţu şi
concluzii Contextul colaborării *
^(informare, participare la lecţie educativă, la şedinţe/lectorate cu părinţii etc.)

53
naţia problemă ... 1 £
Date | ' -. . j . .;' ■ - . ' :. . j Contextul colaborării *
discutstd 1 ' 1
*(informare, participare la lecţie educativă, la şedinţe/lectorate cu părinţii etc.)

54
7. COLABORAREA CU BIBLIOTECARUL ŞCOLII
1. Tabel nominal cu elevii care au primit manuale gratuite An şcolar
Observaţii:
- Se vor nota simbolurile următoare privind starea manualului:
N- nou; B - bună; 5 - satisfăcătoare; P - proastă
- Manualele de clasa I nu se restituie.
învăţător,
Bibliotecar,
56
Tabel nominal cu elevii care au primit manuale gratuite An şcolar
. «3 = «
m iiiilllil m i«
m llliil >*s m
I
m «s
s
,; ‘ ■■■ Manualul ;şi starea V
.>53
1,^
Ui îl:
i
|! J?' o
zu
lui .
mm
u
O
v ,
tS : ...
<8
s *N Î :
1 - MM» ] s
2
î s»
o o
o
¡*5
Sb
"3
P
■ ■''
i ll "
i f:
s “ V « ■
s t
W
4
« 1 S
I s
I S
■
"r
' 1
-
’ i
4
M
u
Z
Numele şi prenumele
elevului
*
!
*u 1 &
1
u
1 1 11
■
I 9t
%
i
-
i
w
a
1 i P
s
& S a r 3 *
A . w M
M '; .. r a
i s Ş & S u :i A i. ,
,
m u m ," A a ' .
1.
2.
3.
4.
5.
V
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
57
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
TOTAL j \ 1
Observaţii:
- Se vor nota simbolurile următoare privind starea manualului:
N- nou; B - bună; S - satisfăcătoare; P - proastă
- Manualele de clasa I nu se restituie.
învăţător,
Bibliotecar,
58
2. Lista de inventar - Mijloace şi materiale didactice
1
pPreţ
Nr, Valoare
Denumirea UM Buc. unita
cri. !
r . . . . _ ,. Provenienţa achiziţionam- ’ .
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23. — _ _
■ UZ CURENT: MANUALE ŞCOLARE:
3. Tabel cu materialele curriculare
I ;A|. dd-A-
lAf Editura SŞ5 Suluri
Disciplina
, ■
UA
L
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

■ UZ OCAZIONAL:
• ghiduri şcolare pentru elevi/profesori:
60
cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, crestomaţii, antologii:
• cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii ilustrative, hărţi etc.:
• cărţi beletristice prelucrate pedagogic (prevăzute cu o prefaţă în scop didactic, tabel cronologic în consecinţă, termeni
explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
• seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu caracter confidenţial, ce însoţesc
unele manuale pentru o evaluare optimă):
61
/
9
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, fascicole, postere/afişe jubi
liare ş.a,:
• materiale „imprimate“, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-uri, microfilme,
diapozitive ş.a.m.d.):
MATERIALE NECESARE ELEVILOR:
62
■ UZ CURENT:
MANUALE ŞCOLARE:
Tabel cu materialele curriculare
Nr. Manual 1 Editura Locul şi
Disciplina Autori
crt anul
.;"■.'•
plÉiBI 1 ' IUBII 11811111 III
;!
vf ii § « ~r’x TiWm
::
-'PAPUL ' := .V-
LK!
. ; ■:
|¡(¡¡¡| i
fililí
- v; ¡1 § iiiiiiiii i. ipiiiiaiii iiiii tllîllll li ippiili... li iiliiiifpl 1 mi
llljlglll ipplgll ¡i lllilllllllll §g

s: ■
t§ ' !«llll ¡i MlMBişIilI 1§1 ■ •
jiu** ■ 1: "A :
IIP
¡||¡¡¡¡ I ;; fililí! .
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

■ UZ OCAZIONAL:
• ghiduri şcolare pentru elevi/profesori:
63
• cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, crestomaţii, antologii:
• cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii ilustrative, hărţi etc.:
• cărţi beletristice prelucrate pedagogic (prevăzute cu o prefaţă în scop didactic, tabel cronologic în consecinţă, termeni
explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu caracter confidenţial, ce însoţesc
unele manuale pentru o evaluare optimă):
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, fascicole, postere/afişe jubi
liare ş.a.:
• materiale „imprimate“, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-uri, microfilme,
diapozitive ş.a.m.d.):
MATERIALE NECESARE ELEVILOR:
65
8« COLABORAREA CU CONDUCEREA ŞCOLII
:
T ís; ' î P,£:. ;S;îs il . ; ï :: : / • / v:
66
9. COLABORAREA CU REPREZENTANŢI Al INSTITUŢIILOR
PUBLICE, PERSONALITĂŢI LOCALE
Tema activităţii/
iui nia <ie oi L'anizun?
Reprezentantul instituţiei publice
Observat
ii şi concluzii
Capitolul IV
FIŞE mm CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ
A ELEVILOR
Unitatea de învăţământ Adresa
FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI
I. DATE PERSONALE
• Numele şi prenumele
• Locul şi data naşterii
• Domiciliul
II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)
2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor • tata

• mama
Ambianţa educativă:
o climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, între părinţi şi copii; o neînţelegeri minore şi
trecătoare între părinţi; o dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului; o familie
dezorganizată.
3. Atitudinea familiei faţă de copil:
o îi acordă atenţie, îl îndrumă, îl supraveghează, îl ajută, este preocupată de problemele copilului;
o îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie; o părinţii sunt indiferenţi,
preocupaţi de alte probleme.
4. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului:
o confort şi condiţii foarte bune; o condiţii obişnuite, normale,
medii; o condiţii acceptabile; o condiţii deosebit de grele.
III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

• Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura - ponderală) •
• Starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)
68
IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR
o se adaptează relativ uşor;
o are dificultăţi de adaptare generate de baza psihoflziologică precară; o are dificultăţi de adaptare
generate de conflicte afective de natură familială; o are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar.
V. SITUAŢIA ŞCOLARĂ - REZULTATE OBŢINUTE LA ÎNVĂŢĂTURĂ, LA CONCURSURI ŞCOLARE,
CERCURI
VI. PROCESE ŞI CAPACITĂŢI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
o are un câmp vizual central şi periferic extins; o are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele
cromatice; o are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte; o are capacitate de
autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale; o are capacitate de a diferenţia formele geometrice; o are
dificultăţi în recunoaşterea unor construcţii geometrice; o are percepţie complexă - spirit de observaţie;
o are capacitate de orientare spaţio-temporaîă.
2. Reprezentări
o utilizează fondul de reprezentări de care dispune; o predominant vizuale; o predominant auditive; o
predominant chinestezice; o predominant anticipative; o are reprezentări despre mediul înconjurător; o
are reprezentări despre fenomene naturale; o are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea
oamenilor); o are reprezentări legate de activitatea de învăţare.
3. Procese cognitive superioare > Gândirea
# Volumul cunoştinţelor:
□ foarte bun □ bun □ acceptabil □
sărac
• Capacitatea de înţelegere şi relaţiilor
surprindere a esenţiale:
□ foarte bună □ bună □ acceptabilă □
slabă
• Capacitatea de analiză şi sinteză:
slabă
Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor - deosebirilor):
slabă
# Capacitatea de generalizare
(abstractizare - concretizare):
slabă
• Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor:
slabă
• Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente:
slabă
• Inteligenţă:
□ concretă □ abstractă □ creatoare
69
> Limbajul
« Volumul: □ bogat; □ redus; □ extrem de sărac;
• Exprimare: □ corectă; □ greoaie; □ incorectă;
• Expresivitate: □ foarte bună; □ bună; □ acceptabilă; □ slabă;
® Conduita de ascultare: □ foarte bună; □ bună; □ acceptabilă; □ nesatisfăcătoare.
• Deficienţe de limbaj:
o oral/de pronunţie - dislalie; o citit/lexie - dislexie; o scris/grafie - disgrafie;
o altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.).
> Memoria
• Memorează: □ uşor; □ dificil; □ mecanic; □ logic.
• Reactualizează: □ recunoaşte; □ reproduce materialul de învăţat.
• Reţine: □ pentru scurt timp; □ pentru o perioadă îndelungată; □ uită frecvent ce a memorat.
> Imaginaţia si creativitatea
o are imaginaţie săracă, banală; o are imaginaţie reproductivă;
o are imaginaţie bogată; - are imaginaţie creatoare.
Are posibilităţi creative în domeniile: □ artă (desen, muzică); □ literatură; □ tehnică.
> Atentia
o se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente; o are capacitate de
concentrare sporită; o nu se poate concentra;
o are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi; o nu este apt de atenţie
distributivă; o are atenţie mobilă, flexibilă.
> Motivaţia
o este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.);
o este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare);
o este motivat intrinsec, direct;
o este motivat extrinsec (determinare din afară);
o are o motivaţie cognitivă - nevoia de a şti, curiozitate pentru nou;
o are o motivaţie afectivă -- doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur.
> Afectivitatea
• are manifestări afective primare impulsive: □ frică; □ mânie; □ spaimă;
• manifestă dispoziţii afective: □ vesel, optimist; □ deprimat, trist;
• manifestă emoţii curente: □ cu derulare calmă; □ cu derulare tumultuoasă;
• trăsături emoţionale:
o dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate; o manifestă timiditate excesivă;
o are reacţii emoţionale puternice, cu efect inhibitor asupra activităţii; o are reacţii emoţionale cu
caracter dezadaptativ.
> Voinţa - capacitate de depăşire a obstacolelor
o depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă; o se află în imposibilitatea de a depune efort
voluntar; o ia decizii rapid;
o are capacitate de selecţie între variantele posibile; o manifestă nehotărâre, are comportament
oscilant; o are încredere în forţele proprii; o se mobilizează uşor;
o manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate.
70
> Deprinderi si obişnuinţe
• are deprinderi igienico-sanitare:
□ Da □
Nu
□ Da □
Nu
□ Da □
Nu
□
□ Da Nu
• are deprinderi practice:
• are deprinderi de muncă intelectuală:
• are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale: □ Da
> Aspecte ale integrării şcolare si socio-afective
• Conduita elevului în clasă (la lecţii)
o participă cu interes, este activ, atent; o este neatent, cu atenţie perturbată, labilă;
o este atent, dar aşteaptă să fie solicitat; o este inactiv, pasiv, plictisit, apatic.
• Conduita elevului în afara clasei (în pauze) o are conduită normală,
fără abateri:
o are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă; o prezintă devianţă
comportamentală.
• Conduita în grup
o este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat la viaţa grupului, bun
organizator;
o se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă este solicitat;
o este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se automar- ginalizează.
• Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare o este organizat,
perseverent, ritmic, continuu;
o este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent; o este inegal, cu salturi,
labil, superficial;
o nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur; o lucrează după tipar, se confomiează modelului,
preferă rutina, obişnuitul, se sperie de nou; o acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are
dificultăţi în învăţare.
VIL TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
> Temperament
o Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar, exteriorizat, inegal, cu iniţiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendinţă
de surescitare şi epuizare, neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acţiune.
o Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o
puternică mobilitate a vieţii afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare.
o Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent,
disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate, este realist, cu simţul
măsurii, uneori nepăsător.
o Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos, are o viaţă
afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă.
> Caracter
• atitudinea faţă de muncă:
o manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic, responsabilitate;
o este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire.
• atitudinea faţă de alţii:
o manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor,
este cooperant;
o manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare, impunere, grandomanie, lene.
71
• atitudinea faţă de sine:
o are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei,
responsabilitate;
o nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în sine, simţul
datoriei, responsabilitate; grandomanie.
> Aptitudini şi interese
• pentru activitatea şcolară:
o lucrează, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învăţare; o lucrează bine, dar cu
consum de timp şi energie; o nu manifestă interes pentru şcoală.
• înclinaţii pentru:
o lectură; o sport;
o artă (desen, muzică etc.); o tehnică.
VIII. CARACTERIZARE GENERALĂ ŞI PROGNOSTIC

Dominante pozitive
Dominante negative (posibilităţi de recuperare)
Aprecieri referitoare la orientarea personalităţii şi la comportamentul viitor al elevului
Recomandări:
V adresate elevului
V cu privire la atitudinea celor din jur faţă de elev
V cu privire la eventuale programe de intervenţie educaţională
72
ANEXE
SUGESTII DE PROIECTARE A DIVERSELOR /
^ /Ands
TIPURI DE ACTIVITĂŢI EDUCATIVE V,
\/
A. PROIECT DE LECŢIE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

Obiectul Consiliere şi orientare
Clasa alV-a
Data xx-xx-xxxx
Tema Viaţa clasei noastre - între armonie şi conflicte
Modulul tematic Comunicare şi abilităţi sociale
Durata 50 de minute
Scopul lecţiei Conştientizarea de către elevi a naturii, a specificităţii şi a eficienţei
relaţiilor interpersonale din interiorul colectivului, cu efecte pozitive
asupra consolidării acestuia.
Obiective specifice Obiective operaţionale
1. Cunoaşterea tipurilor 1.1. să denumească tipurile de relaţii posibile într-un colectiv;
de relaţii interpersonale 1.2. să enumere tipurile de relaţii existente în viaţa clasei;
existente în colectivul 1.3. să precizeze tipurile de relaţii pe care le consideră necesare în
clasei colectiv.
2. Cunoaşterea modului 2.1. să descrie situaţii concrete în care se manifestă diferite relaţii în
; oncret de manifestare colectiv;
a relaţiilor dintre 2.2. să analizeze condiţiile de manifestare a principalelor tipuri de
membrii grupului relaţii generatoare de armonie sau de conflicte.
3.1. să identifice efectele pozitive pentru fiecare tip de relaţii
5. înţelegerea efectelor interpersonale;
pozitive şi negative ale 3.2. să precizeze efectele negative ale anumitor relaţii
mestor relaţii pentru interpersonale;
fiecare şi pentru 3.3. să argumenteze necesitatea consolidării relaţiilor cu efecte
colectiv pozitive pentru viaţa clasei.
P.esurse materiale - pentru activitatea frontală: schemă pe tablă - expunerea titlului
temei, a obiectivelor specifice, reprezentări ale unor rezultate
generale în urma investigărilor sociometrice (realizate anterior
lecţiei);
- pentru activitatea individuală: chestionare, fişe individuale.
I Resurse procedurale - conversaţia euristică, dezbaterea, metoda chestionarului, metoda
scărilor de opinii, studiul de caz, comparaţia, problematizarea,
metoda experimentului acţional-ameliorativ, observaţia
psihologică.
Bibliografie Niculescu, R. M., „Pedagogie generală“, Editura Scorpion 7,
Bucureşti, 1996
Colecţia revistei „Extemporal“, C.C.D., Braşov
Desfăşurarea metodică a lecţiei
1. Momentul organizatoric
- Asigurarea ordinii şi disciplinei în clasă.
- Verificarea prezenţei elevilor şi notarea absenţilor la oră; motivarea absenţelor efectuate de elevi în cursul
săptămânii, pe baza certificatului medical eliberat în condiţiile stipulate de regulamentul şcolar.
- Identificarea evenimentelor petrecute recent în viaţa clasei şi analiza lor operativă; dacă se impune, stabilirea de
măsuri pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor instructiv-educative la clasă.
- Precizarea unor eventuale comunicări, anunţuri care privesc viaţa şi activitatea şcolară şi extraşcolară a
colectivului de elevi ai clasei.
2. Captarea atenţiei elevilor asupra temei lecţiei educative propuse
- Formularea scopului lecţiei a cărei temă a fost anunţată din timp şi stabilită de comun acord cu elevii.
- Notarea pe tablă a titlului temei propuse şi a obiectivelor specifice vizate.
3. Activităţile pregătitoare abordării temei şi valorificarea achiziţiilor anterioare
- Reprezentarea unor indici sociometrici (statutul sociometric şi expansivitatea anumitor elevi din grup, gradul de
coeziune a grupului) rezultaţi din investigarea sociometrică realizată anterior lecţiei (în urma aplicării testului MORENO).
- Analiza rezultatelor şi formularea unor aprecieri generale asupra organizării colectivului şi a atmosferei
dominante în viaţa clasei - ca punct de plecare în determinarea relaţiilor interpersonale existente.
4. Exersarea direcţionată
- Propunerea unui chestionar pentru studiul fenomenelor de grup (după modelul indicat în anexa nr. 7) şi
distribuirea acestuia în fişe individuale elevilor.
- Solicitarea formulării de răspunsuri la întrebările cuprinse în chestionar şi dezbaterea lor.
- Identificarea tipurilor de relaţii posibile într-un colectiv de elevi şi enumerarea principalelor relaţii dominante în
viaţa clasei.
- Precizarea tipurilor de interrelaţii dintre membrii colectivului care ar fi necesare pentru realizarea scopurilor
comune ale grupului.
- Identificarea unor situaţii concrete de manifestare a relaţiilor în colectiv şi analiza condiţiilor de exprimare a
acestora, pe baza unor studii de caz (relaţii dintre liderul clasei şi membrii colectivului, interesul faţă de o anumită acţiune
colectivă desfăşurată recent, mândria de a face parte din acest colectiv care are rezultate foarte bune în activităţi şcolare sau
extraşcolare).
5. Obţinerea performanţelor
- Evidenţierea relaţiilor interpersonale cu efecte pozitive asupra grupului, favorabile conlucrării şi interacţiunii în
vederea atingerii obiectivelor comune urmărite.
- Precizarea relaţiilor interpersonale cu efecte negative asupra activităţii colectivului de elevi, generatoare de
contradicţii şi tensiuni interne, care slăbesc coeziunea grupului.
6. Asigurarea feedbackului
- Analiza unor situaţii concrete existente în cadrul colectivului clasei (exemplu: ajutorul acordat de colegi unui elev
pentru a recupera cunoştinţe, după o absenţă îndelungată de la şcoală; eşecul înregistrat de elevii clasei în organizarea unei
expoziţii, datorat lipsei de colaborare etc.).
- Identificarea relaţiilor care au generat rezultate pozitive sau negative în activităţile analizate.
7. Formularea concluziilor
- Argumentarea necesităţii consolidării relaţiilor cu efecte pozitive pentru viaţa clasei şi a evitării acelora care
influenţează negativ colectivul de elevi.
8. Precizarea temei pentru următoarea lecţie educativă
- Formularea unor recomandări de documentare în legătură cu subiectul viitoarei lecţii educative.
74
Motto:
„ Cea mai bună metodă de a-i face pe copii buni - este să-i faci fericiţi.
“(Oscar Wilde)
¡8* PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ

CULTURAL-ARTISTICĂ (PROIECT DE ANIMAŢIE)
Calitatea stilului de viaţă
1. Domeniul educativ:
(Educaţia pentru receptarea valorilor culturale)
2. Tema activităţii:
Colinde de Crăciun: „Sus, la Poarta Raiului“
3. Forma de organizare
program cultural-artistic, spectacol
a activităţii:
Activitatea cultural-artistică dedicată sărbătorilor de iarnă este
4. Justificare: prezentată în cadrul concursului organizat între şcoli/în cadrul
serbării şcolare a clasei/şcolii.
Cântece şi versuri dedicate sărbătorilor de iarnă, interpretate de
5. Texte/interpretare:
elevii clasei (claselor) Obiceiuri de Crăciun.
în sala de festivităţi a şcolii, în sala teatrului , în
6. Unde?
biblioteca şcolii etc.
7. Când? în decembrie, la ora
Elevi ai clasei (claselor)
8. Cu cine? Spectatori: elevi ai şcolii (şcolilor) , profesori,
părinţi, reprezentanţi ai mass-mediei locale.
Costume populare tradiţionale, coşuri pentru colindat, clopoţei
9. Cu ce? etc.
10. Desfăşurare: • Mediatizare (sensibilizare): propunerea adresată elevilor de a
organiza un moment artistic, prezentarea temei şi precizarea
locului, a datei şi a felului activităţii (concurs/serbare şcolară).
• Naştere: selectarea textelor (colaborare cu profesorul de
muzică, bibliotecarul şcolii), alegerea „actorilor“ şi
distribuirea rolurilor, procurarea costumelor. Pregătirea
cadrului afectiv şi desfăşurarea repetiţiilor.
• Socializare: elevii implicaţi se străduiesc să-şi interpreteze
rolurile cât mai bine, se încurajează şi se ajută reciproc.
Spectatorii privesc, se emoţionează, ascultă, aplaudă.
• Construire: profesorii animatori repartizează adecvat rolurile,
îşi motivează şi îşi încurajează elevii, colaborează cu
profesionişti sau cu colegi care dau sfaturi, corectează.
• Naşterea de noi interese: dorinţa elevilor de a fi aplaudaţi,
apreciaţi de cei care-i urmăresc; dorinţa de a fi competitivi,
de a fi „cei mai buni“; creşterea interesului pentru
cunoaşterea de colinde şi obiceiuri de Crăciun şi dezvoltarea
sentimentului de respect şi admiraţie pentru tradiţiile
româneşti.
Conducerea şcolii aprobă desfăşurarea activităţii cultural-
11. Avizarea activităţii: artistice şi o include în calendarul anual al activităţilor
educative. Este avizat graficul de desfăşurare a repetiţiilor.
75
C. PROIECT DE PARTENERSAT EDUCATIV
I. Denumirea proiectului (tema/genericul/sintagma propusă):
II. Parteneri (unităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar; Palatul Copiilor; cluburi ale elevilor; ONG-uri;
instituţii guvernamentale descentralizate; centre de plasament etc.):
III. Prezentarea proiectului
• Argument (justificare, în funcţie de tema aleasă şi de scopul propus):
• Grup ţintă: elevi, studenţi, părinţi şi cadre didactice din unităţile de învăţământ partenere, copii instituţionalizaţi
etc.
• Scop: iniţierea şi desfăşurarea în colaborare a unor activităţi instructiv-educative diverse, cu caracter ştiinţific,
cultural-artistic, sportiv, cu scop caritabil, campanii de informare/de comba- tere/de sensibilizare, acţiuni ecologice,
activităţi de voluntariat în comunitate etc.; realizarea unui schimb de experienţă benefic pentru toţi partenerii implicaţi.
• Obiective:
- stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare între parteneri, într-un climat de încredere şi deschidere care să
favorizeze comunicarea şi o bună socializare;
- cunoaşterea, promovarea şi valorificarea iniţiativelor, experienţei şi performanţelor partenerilor implicaţi;
- creşterea disponibilităţii de a desfăşura activităţi care se bazează pe munca în echipă;
- organizarea de dezbateri în cadrul unor mese rotunde; marcarea şi sărbătorirea unor zile festive de interes
educativ şi comunitar; oferirea de daruri copiilor din centre de plasament etc.
IV. Derularea proiectului
• Iniţiatori:
• Coordonare:
® Funcţionarea reţelei de parteneri: obligaţiile partenerilor: în susţinerea logisticii, în proiectarea activităţilor şi
desfăşurarea lor efectivă, în activitatea de promovare/mediatizare, coordonare, avizare şi evaluare a proiectului.
• Agenda activităţilor (program detaliat/zile/ore):
• Perioada de desfăşurare (durata proiectului - pe etape, de la proiectare până la evaluare): * •
• Buget (surse de finanţare, costuri detaliate):
• Colaboratori/spomori:
• Mediatizare: popularizare prin anunţuri/articole/materiale promoţionale în mass-media, afişe, bannere,
pliante, fluturaşi, ecusoane etc.
V. Evaluarea proiectului. Se va realiza după fiecare activitate/etapă şi la finalul proiectului. Se pot utiliza
chestionare/metode de analiză care să determine impactul, eficienţa, gradul de atractivitate, de competitivitate,
avantaje/dezavantaje etc.
76
D* • PROIECT DE EXCURSIE ŞCOLARĂ
CU SCOP DIDACTIC ŞI RECREATIV
Itinerarul excursiei:
Data/perioada de desfăşurare:
Participanţi - elevii clasei (claselor):
Organizatori:
Scop: Organizarea excursiei corespunde dorinţei exprimate de elevi de a călători şi de a petrece împreună timpul liber,
desfăşurând activităţi instructive şi de divertisment recreativ. Obiective urmărite:
V vizitarea unor obiective turistice:
V stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea de locuri noi şi pentru studiul naturii (cunoaşterea vegetaţiei şi a
faunei, recoltarea de plante, studiul condiţiilor de mediu în diferite ecosisteme);
V creşterea coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie; stabilirea unui
climat de încredere şi căldură sufletească, favorabil comunicării deschise şi unei bune socializări;
V crearea unor reguli de comportament responsabil şi împărţirea echitabilă a sarcinilor între membrii grupului;
S iniţierea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter recreativ, relaxant (seară de dans, foc de tabără, jocuri).
Organizarea activităţii pe etape:
1. Pregătirea excursiei (etapa tehnico-organizatorică):
• stabilirea (împreună cu elevii participanţi) a itinerarului excursiei, a obiectivelor urmărite şi a datei (perioadei) de
desfăşurare;
• colaborarea cu părinţii elevilor: acord pentru participare, sprijin în asigurarea transportului şi a cazării (dacă este
cazul);
• colaborarea cu conducerea unităţii de învăţământ pentru avizarea excursiei şi obţinerea aprobării de efectuare a
excursiei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (Anexe);
• documentarea asupra traseului, obiectivelor turistice de vizitat şi asupra tuturor caracteristicilor locurilor ce
urmează a fi străbătute;
• calcularea cheltuielilor de deplasare şi stabilirea costul excursiei/elev;
® comunicarea costului şi acceptarea benevolă de către toţi participanţii;
• stabilirea programului de desfăşurare a excursiei, ora şi locul de plecare/sosire, graficul activităţilor pe intervale de
timp, locul de cazare;
• întocmirea unui regulament de desfăşurare a excursiei şi prelucrarea acestuia elevilor participanţi (pe bază de
proces-verbal).
2. Desfăşurarea propriu-zisă a excursiei:
• organizarea elevilor, împărţirea responsabilităţilor în grup;
• vizitarea obiectivelor turistice;
• colectarea de material didactic/informativ;
• organizarea de activităţi distractive.
3. Valorificarea achiziţiilor rezultate în urma desfăşurării excursiei:
• întocmirea unui album documentar cu fotografii;
• determinarea materialului botanic şi zoologic colectat;
• întocmirea şi completarea unor colecţii didactice;
• iniţierea unor discuţii, dezbateri, formularea unor impresii legate de excursia desfăşurată: propuneri de
excursii viitoare.
77
■ DOCUMENTE NECESARE PENTRU ORGANIZAREA EXCLUSUL OR ŞCOLARE a
Unitatea Nr
APROBAT
INSPECTOR ŞCOL AR GENERAL,
DOMNULE INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL,
Subsemnatul, , director la
, judeţul , vă rog să
aprobaţi efectuarea unei excursii, în perioada cu un grup de
elevi pe traseul
Grupul va fi însoţit de următoarele cadre didactice:

Cadrele didactice însoţitoare declară pe propria răspundere că vor respecta itinerarul şi programul propus şi că
răspund de siguranţa şi integritatea tuturor participanţilor.
Preţul excursiei a fost acceptat benevol de toţi participanţii.
ANEXEZ:
1. Programul, scopul, itinerarul şi obiectivele excursiei.
2. Procesul-verbal de protecţie împotriva accidentelor şi de prevenire a oricăror evenimente nedorite pe parcursul
excursiei.
3. Tabelul nominal cu elevii participanţi şi cadrele didactice însoţitoare.
4. Cererea cadrului didactic organizator, aprobată de către directorul unităţii de învăţământ.
Data,
DIRECTOR,
78
DOMNULE DIRECTOR,
Subsemnatul, , învăţător/profesor la unitatea de
învăţământ , vă rog să aprobaţi
efectuarea unei excursii în data/perioada cu elevii clasei/claselor
, pe ruta .
Plecarea va avea loc la orele de la .
Sosirea va avea loc în ziua de , ora la .
Grupul, cuprinzând un număr de elevi, va fi însoţit de următoarele cadre didactice:
Subsemnatul, , responsabil al grupului menţionat
mai sus, declar pe proprie răspundere că voi respecta itinerarul şi programul propus şi că răspund de siguranţa şi
integritatea tuturor participanţilor.
Preţul excursiei a fost acceptat benevol de toţi participanţii.
Toţi participanţii sunt apţi din punct de vedere medical.
ANEXEZ:
1. Programul, scopul, itinerarul şi obiectivele excursiei.
2. Procesul-verbal de protecţie împotriva accidentelor şi de prevenire a oricăror evenimente nedorite pe parcursul
excursiei.
3. Tabelul nominal cu elevii participanţi şi cadrele didactice însoţitoare.
Cadre didactice însoţitoare, Semnătura

Data, Responsabil al grupului, Semnătura
DOMNULUI DIRECTOR AL
79
PROCES-VERBAL DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ACCIDENTELOR
ŞI DE PREVENIRE A ORICĂROR EVENIMENTE NEDORITE
Pe parcursul excursiei din data/perioada ,
pe ruta .
Participanţii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli pe durata excursiei:

- nu-şi vor părăsi sau schimba locurile decât cu aprobarea însoţitorului:
- la oprire, nimeni nu va coborî decât cu aprobare şi însoţit;
- deplasarea la şi de la obiectivele de vizitat se va face numai în grup, dirijat de şeful de grup;
- nimeni nu va părăsi grupul fără aprobarea şefului de grup;
- nu se va alerga, îmbrânci, îmbulzi; nu se vor atinge exponatele;
- traversările se vor face numai prin locuri marcate, în grup, sub supravegherea însoţitorilor;
- nu se vor practica jocuri periculoase sau riscante în nicio împrejurare;
- se vor anunţa imediat orice indispoziţii fizice, orice absenţi, orice act de indisciplină;
- este interzis consumul oricăror băuturi alcoolice;
- este interzis fumatul;
- se vor respecta întocmai regulile hoteliere;
- alimentele alterabile nu vor fi în niciun caz păstrate pentru a doua zi a excursiei;
- orice nevoie personală (sau disconfort) va fi anunţată imediat cadrului didactic însoţitor.
Am luat cunoştinţă de regulile enunţate mai sus şi ne obligăm să le respectăm, drept pentru care semnăm azi, .
Nr. crt Nume şi prenume elev Semnătura elev/părinte
80
PROGRAMUL EXCURSIEI
efectuate de clasa/clasele , în data/perioada
pe ruta
Data plecării: ora locul

Data sosirii: ora locul
Mijlocul de transport aparţine
cu sediul în judeţul , localitatea
str. , nr. , telefon
Persoana de contact
Scopul excursiei:
Itinerarul şi obiectivele turistice:
Cazarea va fi asigurată astfel:
Perioada Localitatea şi locul cazării Telefon
Număr de participanţi: ___ Cadre didactice înscrise:

Data
Responsabil ai grupului
81
E. PROIECT DE LECTORAT CU PĂRINŢII ELEVILOR
9
STILURI EDUCATIVE FAMILIALE

1. Argument
Atitudinile şi performanţele şcolare ale elevilor sunt influenţate (şi) de stilurile educative familiale. Stilul
educativ al familiei desemnează natura şi caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul
educativ. în literatura sociologică sunt identificate mai multe metode de acţiune parentală, care se organizează în jurul
următoarelor axe: restricţie - toleranţă, angajament - detaşare, dependenţă - autonomie, respingere - acceptare
(Pourtois, 1978).
Combinând două variabile, control parental - suport parental, Diana Baumrind identifică trei stiluri educative
parentale: permisiv, autoritar şi „autorizat“.
0 Stilul permisiv - se caracterizează printr-un nivel scăzut al controlului parental şi printr-un nivel ridicat ai
susţinerii. Copilului îi sunt impuse puţine norme de conduită şi puţine responsabilităţi; în schimb, părinţii
se străduiesc să înţeleagă şi să răspundă nevoilor copilului. /
0 Stilul autoritar - asociază un nivel înalt al controlului cu o slabă susţinere a activităţii copilului. Acestuia i se
impun principii şi reguli de conduită conforme cu valorile pe care părinţii le transmit sistematic: muncă,
ordine, disciplină, autoritate.
0 Stilul „autorizat“ îmbină controlul sistematic cu un nivel ridicat al suportului parental. Părinţii formulează
reguli şi controlează respectarea lor, dar nu le impun, ci le discută cu copiii, explicându-le raţiunile pentru
care regulile trebuie respectate şi situaţiile în care se aplică.
2. Descrierea proiectului
• Grup ţintă: părinţii elevilor din clasa (clasele) (exemplu: a Il-a şi a IlI-a sau
a IV-a).
• Scop: Identificarea stilului educativ familial cel mai eficient din punct de vedere al reuşitei şcolare a copilului.
Conştientizarea faptului că incoerenţa atitudinii părinţilor şi lipsa de stabilitate în viaţa de familie îl situează pe
copil într-un climat de insecuritate afectivă, defavorabil unei bune adaptări şcolare.
• Obiective urmărite:
> Analiza impactului pe care îl are mediul familial asupra rezultatelor şcolare.
> Identificarea principalelor caracteristici ale stilului educaţional al mamei/al tatălui.
> Precizarea greşelilor pe care le fac părinţii în educarea copiilor lor.
> Stabilirea unor măsuri concrete prin care să se intensifice controlul efectuat sistematic de părinţi
asupra copiilor şi a unor noi modalităţi de colaborare şcoală - familie.
• Activităţi desfăşurate:
> Popularizarea temei lectoratului: anunţuri, afişe, înştiinţări în scris.
> Masă rotundă organizată la data stabilită, cu participarea părinţilor, a iniţiatorilor, a invitaţilor şi a
colaboratorilor. Desfăşurarea dezbaterilor se va consemna în procesul-verbal sau va fi
înregistrată/filmată.
> Aplicarea de chestionare părinţilor şi confruntarea răspunsurilor cu cele ale elevilor. Analiză efectuată
de psihopedagogul şcolii (propunere de studii de caz).
> Formularea de concluzii, propuneri, măsuri care să asigure compatibilitatea între educaţia în familie şi
cea făcută în şcoală.
82
• Data:
• Durata: - popularizarea activităţii (1-2 săptămâni);
- masă rotundă (2-3 ore);
- finalizare (1-2 zile).
• Loc de desfăşurare: sală de clasă/sală de festivităţi, biblioteca şcolii etc.
® Iniţiator: învăţător(i)
• Coordonare: consilier educativ/director
• Colaboratori/invitaţi: reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, profesori ai şcolii,
reprezentanţi ai mass-media, psihologi etc.
3. Finalizare
• Interpretarea completă a datelor/informaţiilor oferite de chestionarele aplicate părinţilor; formularea de
aprecieri şi recomandări adresate fiecărui părinte de către profesorul psihopedagog al şcolii şi de către
învăţător.
• Mediatizarea în presa locală a dezbaterilor desfăşurate şi a concluziilor formulate.
/
Teme posibile pentru lectoratele cu părinţii
• Drepturile copilului şi responsabilităţile părinţilor

• Părintele - suport al imaginii pozitive despre şcoală
• „Cei 7 ani de acasă!“ - prima noastră şcoală
• Rolul familiei în formarea unui comportament civilizat
• Despre succesul şi eşecul şcolar
• Copilul - între permisivitatea şi severitatea exagerată a părinţilor
• Disciplina şi pedeapsa. Rolul educativ al recompenselor şi al pedepselor
• „Bătaia e ruptă din Rai?!“ - puncte de vedere
• Nevoia copilului de dragoste, siguranţă şi protecţie
• Organizarea judicioasă a regimului de muncă şi de odihnă în familie
• Rolul părinţilor în îndrumarea şi supravegherea copiilor în pregătirea lecţiilor
• Stimularea interesului pentru lectură. îndrumarea şi supravegherea lecturii copiilor de către părinţi
• Rolul familiei în formarea şi educarea gustului pentru frumos
• Sarcinile familiei în educaţia ecologică şi pentru sănătate a copiilor
• Familia şi timpul liber al elevului
• Rolul mass-media în lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al copiilor
• Dialog părinţi - copii
• Părinţii „de azi“ repetă greşelile părinţilor „de ieri“?
• Conflictul între generaţii
• Familia şi educaţia religioasă
• Sărbători în familie
• Colaborarea şcoală - familie - o atitudine unitară în educaţie
• Modelul în educaţie. Pericolul imitaţiei unor falşi eroi
83
A. ETAPELE DE ELABORARE A PROGRAMEI
PASUL 1
Identificarea de către fiecare învăţător a intereselor şi nevoilor individuale ale elevilor în vederea
elaborării unei oferte de curs opţional interesante pentru elevi şi pentru părinţi, prin aplicare de
chestionare, discuţii cu elevii şi cu părinţii, observarea elevilor etc.
PASUL 2
Analiza în Comisia metodică a informaţiilor obţinute cu privire la interesele elevilor. PASUL 3
Elaborarea în Comisia metodică a propunerilor de ofertă a cursurilor opţionale pentru anul şcolar
următor, pentru fiecare nivel de clasă, prin raportare la posibilităţile şcolii (resurse materiale,
competenţele cadrelor didactice) şi la interesele elevilor (cel puţin două propuneri pentru fiecare clasă).
/
Notă: Oferta va cuprinde:
• Denumirea opţionalului
• Tipul de opţional
• Durata opţionalului
• Argumentul, cu accent pe precizarea oportunităţii opţionalului pentru elevii din şcoala pentru care se
elaborează oferta
PASUL 4
Validarea de către Consiliul profesoral a ofertei elaborate de Comisia metodică.
PASUL 5
Elaborarea în Comisia metodică a unui formuîar-tip pentru exprimarea opţiunii elevului şi a părintelui.
Exemplu:
Şcoala
Numele şi prenumele elevului
Clasa
Numele şi prenumele părintelui
Cursurile opţionale pentru care optează elevul şi părintele, în ordinea preferinţelor:
1.
2.
3.
n
Data Semnătură părinte
84
PASUL 6
Organizarea de întâlniri cu părinţii şi cu elevii pentru prezentarea ofertei de opţionale. Notă:
a) Oferta este prezentată de cadrul didactic care propune spre derulare respectivul curs opţional.
b) Se recomandă ca pentru clasele unui nivel să existe un bloc orar fix, interval de timp rezervat
disciplinelor opţionale, astfel încât elevii de la clase diferite să poată constitui grupe, în funcţie de
opţiunile exprimate.
PASUL 7
Alegerea de către părinţi şi copii a cursului opţional pentru anul şcolar următor, prin completarea
formularului-tip elaborat în Comisia metodică (vezi pasul 5).
PASUL 8
Analiza în Comisia metodică a opţiunilor exprimate de părinţi prin completarea formu- larelor-tip;
definitivarea listei de opţionale pentru fiecare nivel de clasă; constituirea grupelor de elevi, în situaţia în
care se optează pentru a derula opţionale pe grupe de elevi de la clase paralele.
PASUL 9
Organizarea întâlnirilor cu părinţii în vederea prezentării concluziilor desprinse de Comisia metodică în
urma analizei opţiunilor exprimate anterior de către părinţi prin completarea formularului-tip.
Definitivarea situaţiei pentru fiecare elev şi consemnarea în procesul-verbal pe care îl vor semna părinţii.
Notă:
Numai pentru clasa I alegerea cursului opţional se va face în luna septembrie.
PASUL 10
Validarea în Consiliul profesoral a opţionalelor care se vor derula în anul şcolar următor. PASUL 11
Elaborarea programelor de curs opţional de către propunătorul de curs.
PASUL 12
Analiza în cadrul Comisiei metodice a fiecărei programe, revizuirea acestora pe baza criteriilor de
evaluare (a se vedea criteriile de la pasul 14).
PASUL 13
Completarea de către propunătorul de curs opţional a fişei de avizare cu informaţiile referitoare la:
argument, obiective, conţinuturi, modalităţi de evaluare.
PASUL 14
Avizarea de către responsabilul de Comisie metodică a programelor de curs opţional (consemnarea
rezultatelor evaluării programei în tabelul cu indicatori din fişa de avizare) şi completarea fişei de
evaluare următoare:
85
DENUMIREA CURSULUI:
Unitatea şcolară:
Clasa:
Durata cursului opţional:
Propunător curs: Înv./Inst. _
N Realizat
r.
c Criteriul de evaluare Nerealizat Recomandări
r Parţia
t în totalitate l
Argumentul este convingător
şi evidenţiază în 2-3
1
paragrafe nevoia clasei
.
respective de a participa la
opţionalul propus.
Sunt scrise obiective cadru
2
numai pentru un opţional de
.
2-3-4 ani.
Numărul obiectivelor de
3 referinţă este adecvat unui
. opţional de o oră pe
săptămână (5-8 obiective).
Obiectivele de referinţă sunt
exprimate corect, respectând
4
tehnica formulărilor din
.
programele naţionale. (Ce
poate să facă elevul?)
Obiectivele de referinţă nu
5
sunt o reluare a celor din
.
programele naţionale.
Conţinuturile sunt informaţii
6
noi combinate între ele şi cu
.
altele învăţate anterior.
Conţinuturile sunt exprimate
7 corect, respectând tehnica
. formulărilor din programele
naţionale.
8 Sunt propuse metode
. tradiţionale şi alternative.
9 Este precizată bibliografia.
. 1
Numele şi prenumele responsabilului de Comisie metodică
Semnătura responsabilului de Comisie metodică,
86
PASUL 15
Aprobarea programei de curs opţional de către directorul şcolii.
PASUL 16
Transmiterea către inspectorul de specialitate a fişei de avizare, însoţită de:
- programa de curs opţional avizată de responsabilul de Comisie metodică şi aprobată de directorul şcolii;
- fişa de evaluare (modelul de la pasul 14).
Notă: Structura programei de curs opţional este:
Unitatea de învăţământ ____
Denumirea opţionalului
Tipul
Durata
Argumentul
Obiective cadru (Numai dacă durata opţionalului este de cel puţin 2 ani.)
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare
Lista de conţinuturi
Modalităţi de evaluare Bibliografie
87
FIŞĂ DE OPŢIUNI
ÎN VEDEREA ALEGERII DISCIPLINEI OPŢIONALE
LA CLASA a -a
Şcoala
Clasa
1.
2.
3.
4.
5.
6.
/
Data
Semnătură părinte,
FIŞĂ DE OPŢIUNI
ÎN VEDEREA ALEGERII DISCIPLINEI OPŢIONALE
LA CLASA a -a
Şcoala
Clasa
1. ’
2.
3.
4.
5.
6.
Data
Semnătură părinte,
88
AVIZAT, Inspector de specialitate
B. FIŞĂ DE AVIZARE
A PROGRAMEI PENTRU OPŢIONAL/CDŞ - clasa
Denumirea opţionalului/CDŞ-ului
Tipul
Clasa
An şcolar
Durata
Număr de ore pe săptămână
Autorul
Abilitarea pentru susţinerea cursului
Instituţia de învăţământ /
CRITERII ŞI INDICATORI DE DA, cu

DA NU
EVALUARE recomandare
I. Respectarea structurii standard a
programei
• Argument
• Competenţe specifice
• Conţinuturi (asociate competenţelor)
• Valori şi atitudini
• Sugestii metodologice (inclusiv modalităţi de
evaluare)
II. Existenţa unei bibliografii
III. Elemente de calitate
• Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor
• Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele
elevilor şi cu nevoile comunităţii
• Conţinutul argumentului
* oportunitatea opţionalului
* realismul în raport cu resursele disponibile
• Corelarea competenţelor cu conţinuturile
• Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare
propuse la Sugestii metodologice
• Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul
didactic propus
Avizul conducerii şcolii:
NOTĂ: Pentru a fi acceptat, proiectul de programă trebuie să întrunească „DA“ la punctele I şi II şi cel puţin 5
„DA“/„DA cu recomandări“ la punctul III.
89
PRIVIND ORGANIZAREA ŞI
ACTIVITĂŢII COMISIILOR
ALE ÎNVĂŢĂTORILOR
Comisia metodică a învăţătorilor se constituie în cadrai unităţii de învăţământ pe:
a) ani de studiu (exemplu: Comisia metodică pentru clasa I, Comisia metodică pentru clasa a Il-a, Comisia
metodică pentru clasa a IlI-a, Comisia metodică pentru clasa a IV-a), când pentru fiecare an de studiu sunt cel puţin patru
clase;
b) grupe de clase (exemplu: Comisia metodică pentru clasele 1-11 şi Comisia metodică pentru clasele III-IV),
când pentru doi ani consecutiv de studiu sunt 4-7 clase;
c) ciclul primar (exemplu: Comisia metodică pentru clasele I-IV), când pentru întreg ciclul primar sunt 4-7
clase;
d) nivelul şcolilor întregii comune şi/sau împreună cu învăţământul preprimar, când la şcolile de la sat pentru
întreg învăţământul primar sunt 1-3(4) clase.
Comisia metodică a învăţătorilor în cadrai unităţii de învăţământ este compusă din:
- wăCtixC&A:
- un secretar;
- 1-5 responsabili, astfel:
a) Comisiile metodice ale învăţătorilor organizate pe ani de studiu au:
patra responsabili de comisie metodică + un responsabil coordonator.
b) Comisiile metodice ale învăţătorilor organizate pe grupe de clase au:
doi responsabili de comisie metodică + un responsabil coordonator.
c) Comisia metodică pe ciclul primar are doar un responsabil coordonator.
d) Comisia metodică mixtă (învăţământ primar + preprimar) are: doi responsabili de comisie metodică, pe
cicluri de învăţământ + un responsabil coordonator, ales în funcţie de numărul dominant al claselor de învăţământ primar
sau al grapelor de învăţământ preprimar.
Responsabilii comisiilor metodice se aleg în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor, în urma propunerilor
făcute de directoral unităţii şcolare şi a membrilor comisiei metodice, prin vot secret, cu majoritatea simplă (50% + 1
dintre participanţi).
Ca alegerile să fie statutare, trebuie întrunit cvorumul de 50% + 1 învăţători prezenţi, din totalul membrilor
comisiei metodice.
Secretarul comisiei metodice a învăţătorilor este ales în cadrul acesteia, la propunerea responsabilului
coordonator ales sau al învăţătorilor participanţi, prin vot direct sau secret, cu majoritatea simplă (50% dintre
participanţi, dacă este întrunit cvorumul de 50% + 1 învăţători prezenţi din totalul membrilor comisiei metodice).
Activităţile comisiei metodice se desfăşoară pe baza unui Pian managerial, realizat de responsabilul
coordonator, care este parte a ofertei educaţionale a şcolii.
Evidenţa membrilor, responsabilităţilor şi activităţilor din cadrai comisiei metodice este realizată de responsabilul
coordonator şi cuprinde:
® fişa personală a cadrului didactic;
• responsabilităţile membrilor Comisiei metodice;
• evidenţa activităţilor propuse şi a activităţilor realizate, întocmite de responsabilii Comisiei metodice pe ani de
studiu sau grupe de clase (unde este cazul) etc.
Responsabilul coordonator ţine evidenţa participării membrilor Comisiei metodice a învăţătorilor la activităţile
comisiei, la discuţiile-analiză în urma activităţilor realizate sau asistate etc.
90
■ ÎNDATORIRILE RESPONSABILULUI COMISIEI METODICE B
Responsabilul coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor:
> elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia acesteia cuprinzând obiective,
finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii etc.;
> consiliază cadrele didactice din cadrul comisiei;
> monitorizează parcurgerea programei şcolare, evaluarea elevilor;
> organizează desfăşurarea recapitulărilor finale;
> stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Comisiei metodice;
> evaluează activitatea acestora şi propune Consiliului de Administraţie calificativul anual al fiecărui membru al
Comisiei metodice, în baza unui raport motivat;
> efectuează asistenţe, mai ales la lecţiile stagiarilor sau la cele ale cadrelor didactice nou venite în şcoală;
> elaborează informări semestriale asupra propriei activităţi şi acelei Comisii metodice;
> participă la toate acţiunile iniţiate de directorul şcolii;
> întruneşte membrii Comisiei metodice măcar o dată pe lună, sau la propunerea directorului sau a membrilor comisiei.
U MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII a

COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR
Activităţile Comisiei metodice a învăţătorilor dintr-o şcoală se regăsesc în planurile manageriale semestriale ale
responsabilului coordonator al Comisiei metodice, în planul său managerial anual, precum şi în planurile semestriale ale
responsabililor pe ani de studiu sau grupe de clase (unde este cazul), fiind vizate de directorul şcolii.
Comisia metodică a învăţătorilor realizează cel puţin o activitate lunară, la care sunt invitaţi să participe învăţătorii,
directorul şcolii, profesorii, educatoarele, părinţi ai elevilor sau membri ai comunităţii locale.
Orice altă întrunire a Comisiei metodice este solicitată de:
• directorul unităţii;
• responsabilul coordonator al Comisiei metodice;
• o treime din responsabilii pe serii de clase;
• două treimi din învăţători, fiind anunţată cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurare.
înştiinţarea membrilor Comisiei metodice de realizarea unei întruniri se face de către responsabilul coordonator
prin:
• anunţ;
• scrisoare metodică;
• convocator, pe bază de semnătură.
La organizarea şi desfăşurarea activităţilor aprobate ale Comisiei metodice sau ale Cercului pedagogic participă
învăţătorii - membri ai Comisiei metodice a învăţătorilor sau ai Cercului pedagogic al învăţătorilor, elevii şcolii respective,
dar şi alte cadre didactice din şcoală sau din afara ei, alţi elevi din şcoală sau din afara ei, directorul, reprezentanţi ai ISJ,
părinţi ai elevilor implicaţi, membri ai comunităţii, sponsori etc.
Activităţile (lecţie demonstrativă, dezbatere, excursie tematică, întâlnire de lucru, atelier de creaţie etc.) se
realizează de către propunător, la data şi locul stabilite în planul de activităţi semestriale al Comisiei metodice a
învăţătorilor sau în programul semestrial al Cercului pedagogic al învăţătorilor.
91
Tipuri de şedinţe şi întruniri ale Comisiei metodice a învăţătorilor, ale Cercului pedagogic al învăţătorilor
sau organizate de inspectorul şcolar de specialitate pentru învăţământul primar:
♦ şedinţe metodice - pot cuprinde: lecţie demonstrativă, dezbatere tematică, excursie tematică, întâlnire de
lucru metodică, atelier de creaţie etc.;
♦ şedinţe de informare;
♦ şedinţe de instruire;
♦ întruniri consultative.
A. PORTOFOLIUL COMISIEI METODICE
- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR -
5
AN ŞCOLAR
I. COMPONENTA ORGANIZATORICĂ
• Structura anului şcolar în curs
® Tabel cuprinzând resursele umane (nr. crt, nume şi prenume, studii, studii în completare, statutul în învăţământ:
titular/suplinitor calificat/suplinitor necalificat/pensionar/ profesor asociat; grad didactic, anul obţinerii gradelor,
data ultimei inspecţii, adresa, telefon, e-mail)
• Tabel cuprinzând încadrarea membrilor Comisiei metodice
• Orarul membrilor comisiei
• Inventarul mijloacelor de învăţământ din dotarea comisiei
• Necesarul de material didactic, bibliografie
• Documente şi informări oficiale tematice
® Propuneri/subiecte de examene din anii anteriori
II. COMPONENTA MANAGERIALĂ

• Raport de activitate semestrial şi anual (se urmăreşte realizarea fiecărui obiectiv definit în planul managerial,
analiza SWOT, performanţe, propuneri pentru anul şcolar în curs)
• Rapoarte de analiză întocmite la solicitarea conducerii şcolii, ISJ
• Planul managerial anual şi semestrial avizat de director şi de Consiliul de Administraţie
• Graficul de activitate (activitatea/acţiunea propusă, tipul activităţii, data, responsabil, grup ţintă, locaţia,
feedback)
• Planul Comisiei metodice pentru îndeplinirea Planului de Acţiune al Şcolii pentru Asigurarea Calităţii
• Planul de dezvoltare a performanţei şcolare la nivelul comisiei
• Planul de îmbunătăţire a activităţii Comisiei metodice.
• Documente de proiectare didactică la nivelul Comisiei metodice:
- Planificări calendaristice pentru disciplinele predate de membrii comisiei
- Proiectele unităţilor de învăţare asociate planificărilor calendaristice
- Planificarea lecţiilor AEL
- Adrese de internet, documente utile studiului disciplinei ® Tabel cuprinzând
oferta educaţională pentru anul şcolar în curs
• Programa disciplinelor opţionale avizată de inspectorul de specialitate
• Suporturi de curs pentru disciplinele opţionale
• Selecţia manualelor alternative pe clase ® Atribuţiile Comisiei
metodice
• Responsabilităţile membrilor Comisiei metodice
• Programele şcolare în vigoare
92
• Planuri-cadru în vigoare
• Fişa postului
• Fişa de evaluare
• Ordine, note, adrese, comunicări MECT/' ISJ, ARACIP/ CNCEIP;
• Bibliografie consultată de cadrele didactice pentru pregătirea orelor
• Situaţie cuprinzând cartea de specialitate achiziţionată de şcoală
III. COMPONENTA OPERAŢIONALĂ

• Proiecte de lecţie (modele de bune practici)
• Teste predictive, teste de evaluare sumativă, fişe de evaluare
• Evaluarea testelor predictive, concluzii şi măsuri de ameliorare
• Programe de pregătire pentru remediere/dezvoltare
• Situaţie cuprinzând progresul elevilor (pe clase)
• Referate/ CD-uri/ filme didactice/ fotografii prezentate la activităţile Comisiei metodice/ Cercului pedagogic
• Graficul pregătirii suplimentare/diferenţiate
• Materiale realizate de Comisia metodică pentru îmbunătăţirea activităţii
• Procese-verbale ale şedinţelor/activităţilor
• Fişe de observare a activităţii de predare-învăţare a membrilor Comisiei metodice întocmite în urma asistenţelor
efectuate de: şeful comisiei, directori, inspectori de specialitate, metodişti
• Rapoarte întocmite de inspectori de specialitate, metodişti, membrii comisiei de inspecţie specială, în urmă
preinspecţiilor şi inspecţiilor speciale pentru acordarea gradelor didactice
IV. COMPONENTA EXTRACURRICULARĂ

• Programul activităţii extraşcolare şi extracurriculare
• Centralizarea rezultatelor obţinute de elevi la concursuri şi olimpiade şcolare
• Cercuri ale elevilor/ reviste şcolare/ alte activităţi propuse de Comisia metodică
• Participări ale membrilor Comisiei metodice la parteneriate şi proiecte
• Participări ale cadrelor didactice la simpozioane, concursuri judeţene, interjudeţene, naţionale, internaţionale
V. COMPONENTA FORMARE/DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

• Situaţie cuprinzând cadrele didactice participante la cursuri de formare (denumirea cursului, cine organizează
cursul, formator, perioada)
• Oferta de formare transmisă de C.C.D.
• Alte forme individuale de formare/perfecţionare profesională (studii superioare, maste- rate)
• Tematica cercului pedagogic
• Programul activităţii prezentat la consfătuirile judeţene şi lista problemelor abordate
• Situaţie cuprinzând recompensele primite de învăţători: premii, distincţii, prime
• Materiale didactice confecţionate de cadrele didactice pentru creşterea calităţii actului educativ
93
B. RAPORT DE ANALIZĂ AL RESPONSABILULUI
COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR
9
1. OBIECTIVE PROPUSE:
2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE:
3. ANALIZA SWOT (tehnică prin care se realizează diagnoza organizaţiei şcolare):
Puncte tari ] Puncte slabe:
Intern
Oportunităţi (Şanse) Ameninţări
Extern
4. PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII COMISIEI METODICE:
DATA
SEMNĂTURA
94
C. FIŞA DE OBSERVARE/ ASISTENŢĂ/ 3NTERASISTENŢĂ
A LECŢIEI
$
învăţător Număr elevi
Data Nivel
Şcoala Disciplina
Clasa Tema/Subiectul
Scopul asistenţei
Obiective
Nivel
de
N Recomandăr
Criterii Observaţii perfor
r. i
manţă
*
Calităţi personale şi profesionale
I. 1. Conduita profesorului şi raportul cu
elevii
Planificarea lecţiei
1. Claritatea obiectivelor şi motivaţia
2. Echilibrarea activităţilor, alocarea
II. timpului
3. Alegerea materialului auxiliar şi
adecvarea mijloacelor didactice
4. Anticiparea dificultăţilor
Desfăşurarea lecţiei
1. Explicarea obiectivelor
2. Exploatarea conţinuturilor şi
legătura cu cunoştinţele anterioare
3. Capacitatea de a integra eficient
materialul auxiliar
4. Tehnici de prezentare
5. Tehnici pentru întrebări şi
III
răspunsuri \
.
6. Tehnici de exersare şi fixare
7. Oferirea unui feedback care
generează învăţarea
8. Ritmul şi încadrarea în timp
9. Realizarea obiectivelor şi
implicarea elevilor în evaluarea
gradului de îndeplinire a
obiectivelor lecţiei
Managementul orei
1. Organizarea clasei (etapizare,
varietate, ritm)
2. Mobilitatea profesorului
3. Motivaţia şi implicarea elevilor
4. Corectarea greşelilor
I
5. Comunicarea
V.
6. Capacitatea de a menţine disciplina
7. Capacitatea de adaptare şi
improvizare
8. Consolidarea învăţării prin tema de
acasă sau prin alte activităţi
suplimentare
* Niveluri de performanţă: Foarte bine ( FB), Bine (B), Satisfăcător (Sa), Slab (S)
Jbservator/Evaluator
95
Aspecte care trebuie observate, în conformitate cu criteriile înscrise în fişă:
1. Managementul orei
Profesorul este... Dacă...

- organizează corespunzător diferenţierea (prin conţinuturi,
metodologie, organizarea clasei);
Activ
- declanşează activităţi didactice variate;
- este implicat în activitatea clasei/grupurilor/perechilor.
- întrebările sunt adresate clasei în mod egal;
- lasă elevilor timp de gândire;
Eficient
- îi antrenează pe toţi elevii în lecţie;
- foloseşte tabla în mod corespunzător.
- încurajează şi acordă sprijin;
- ascultă cu atenţie răspunsurile elevilor;
Implicat - stabileşte contact vizual eficient cu clasa;
- nu domină discuţia din clasă;
- corectează cu tact.
- are o imagine clară a obiectivelor urmărite şi a ritmului
desfăşurării lecţiei;
Organizat - şi-a pregătit anticipat materialele auxiliare şi a reflectat asupra
modului lor de utilizare;
- clasa este aranjată în aşa fel încât să faciliteze comunicarea.
- determină construirea unor dialoguri utile şi insistă asupra
vocabularului specific disciplinei;
- utilizează materiale suplimentare autentice (ziare, reviste,
reclame, altele);
Util
- nu foloseşte abuziv exersarea mecanică şi se orientează spre
partea aplicativă, creativă;
- nu pierde în mod excesiv timpul cu probleme minore care nu
influenţează negativ activitatea de predare-învăţare.
2. Interacţiuni stabilite în clasă
\
Varietatea modelelor de interacţiune folosite în oră este deosebit de importantă pentru că asigură implicarea activă a
elevilor în lecţie, permite adoptarea unor stiluri de învăţare diferite şi facilitează menţinerea atenţiei elevilor prin
schimbarea ritmului desfăşurării lecţiei.
Interacţiune proprie (+)/
Modelul de interacţiune De câte ori s-a folosit
Improprie (-)*
Profesor - întreaga clasă
Profesor - elev
Elev - elev (perechi la distanţă)

Elev - elev (perechi apropiate)
Elevi lucrând în echipe
Elev - clasa întreagă
Altele
* Se specifică tipul de interacţiune care ar fi trebuit folosit.
96
3. Folosirea tablei
Aspecte de observat Observaţii Recomandări
Scrisul a fost vizibil pentru toţi elevii?
Aranjarea în spaţiu a fost clară?
Cuvintele/aspecte le noi/cheie au fost
suficient scoase în evidenţă?
A folosit profesorul tabla pentru:
- clarificarea promptă a unor probleme?
- corectare?
Ar fi fost vreuna dintre soluţiile unnătoare
mai potrivită?
- materiale didactice şi auxiliare
- stimuli pentru exersare
- experienţe şi demonstraţii
- fişe de lucru pregătite anticipat
- altele
Ce s-a scris pe tablă şi ce a fost preluat de
elevi în caiete?
S-a folosit tabla în mod
abuziv/corespunzător/ prea puţin?
97
D. CHESTIONAR APLICAT MEMBRILOR COMISIEI METODICE (după încheierea unei activităţi)
1. Ce părere aveţi de proiectarea activităţii (creativitate în concepere, corelaţia între componentele actului didactic,
strategii etc.)?
2. Cum apreciaţi desfăşurarea activităţii? (comportamentul cadrului didactic, utilitatea strategiilor didactice,
integrarea mijloacelor de învăţământ, creativitatea în conducerea activităţii, orientarea acţiunii şi gândirii elevilor,
gestionarea timpului didactic etc.)
3. Care au fost punctele de maxim interes?
4. Care au fost punctele complet neinteresante?
5. Au fost suficient de accesibile punctele de maxim interes?
da □ ; parţial □; nu □ ;
Explicaţi de ce!
6. Modul de prezentare a fost atractiv?
da []] ; parţial [j]; nul |. Explicaţi de ce!
1. Realizatorul (realizatorii) au fost: ascultaţi Q stimulativi Q înţeleşi I I; sistematici Q convingători Q;
neascultaţi [J; plictisitori Q spontani Q neînţeleşi [j]; neconvingători [J; tradiţionali Q. \
8. Propuneţi pentru viitor forme de activitate, metode şi mijloace specifice:
9. Cum v-aţi simţit în cadrul grupului?

Numele şi prenumele învăţătorului:
98
MODELE DE tWŞTlf MŢARI IN SCRIS
ADRESATE FAMILIEI ELEVULUI
A» Scrisoare de felicitare
UNITATEA DE INVATAMANT
Adresă
Tel./Fax _ Nr. /
Către,
Domnul (Doamna)
părinte/tutore legal al elevului (elevei) din clasa , de la
Vă comunicăm cu mare satisfacţie şi mândrie că fiul/fiica dumneavoastră, a obţinut rezultate remarcabile la
concursul/olimpiada/festivalul, competiţie organizată la
nivel local/judeţean/naţional/internaţional, în perioada/data de .
Performanţa obţinută va fi recompensată cu diplomă/medalie/premiu de Vă felicităm pentru contribuţia pe
care o aveţi în formarea şi educarea copilului dumneavoastră, capabil de rezultate de excepţie şi vă asigurăm de stima
şi preţuirea noastră.
Data
Cu deosebită consideraţie,
ÎNVĂŢĂTOR,
DIRECTOR,
99
B. înştiinţare cu privire la situaţia şcolară a elevului
Adresă
Tel./Fax
Nr. /
Către,
Domnul (Doamna) ,
părinte/tutore legal al elevului (elevei) ,
din clasa , de la .
Vă aducem la cunoştinţă că fml/fiica dumneavoastră, la sfârşitul semestrului /
anului şcolar , are situaţia neîncheiată/ este în situaţie de
corigenţă/ este repetent(ă) la disciplina (disciplinele)
Menţionăm că sesiunea pentru încheierea situaţiei şcolare/ pentru susţinerea
corigentei este în perioada , conform graficului afişat la avizierul
şcolii.
Data
ÎNVĂŢĂTOR,
a»
DIRECTOR,
100
C. invitaţie la şcoală - consultare individuală
cu privire la remedierea situaţiei şcolare a elevului
Adresă
Tel./Fax
Nr. /
Către,
Domnul (Doamna)
din clasa , de la .
Prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că fnd/fiica dumneavoastră, a înregistrat un număr de absenţe

nemotivate, în zilele/perioada de
Vă înştiinţez că a obţinut rezultate slabe la următoarele discipline:
Menţionez că
Pentru remedierea acestei situaţii, vă invit la şcoală pentru a stabili împreună măsurile care se impun, în data de
la ora .
Data
ÎNVĂŢĂTOR,
101
D. Convocare ia şedircţa/lectoratui cu părinţii
Adresă
Tel./Fax
Nr. /
Către,
Domnul (Doamna)
din clasa , de la ■
Sunteţi invitat să participaţi la şedinţa/lectoratul cu părinţii care va avea loc în
data de ' , la ora , la sediul unităţii de învăţământ, în
sala .
Ordinea de zi propusă este:

1.
2,
3.
4.
5.
6.
Data
ÎNVĂŢĂTOR,
102
STRATEGII DE INTERVENŢIE EDUCAŢIONALA
in vederea ameliorării dificultăţilor ;'AlieA* *'
. S î îî iii l ! 1 i
1. Cauze, condiţii de apariţie şi manifestare a dificultăţilor:
2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului:
3. Elemente comune şi contradictorii între factorii relaţionali:
Scopuri generale:
• Cunoaşterea şi autocunoaşterea subiectului
• Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv
• Ameliorarea dificultăţilor de învăţare
Scopuri intermediare:
• Facilitarea participării la viaţa colectivului/clasei, prin:
- sprijinirea elevului să-şi găsească motivaţia intrinsecă/extrinsecă pentru a fi capabil să-şi construiască o imagine
de sine pozitivă;
- conştientizarea diferenţelor fireşti dintre oameni şi a faptului că fiecare individ este unic în felul său;
- dezvoltarea şi exersarea comunicării empatice;
- diminuarea comunicării negative în grupul de elevi/clasă;
- construirea unei relaţii interumane calde, amiabile.
• Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar, prin abilitarea elevului cu metode de învăţare adecvate
posibilităţilor individuale.
• Participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de dezvoltare.
Resurse umane implicate:
• învăţătorul
• profesorul consilier/profesoml psihopedagog
• elevul identificat ca având problemele
• elevii clasei
103
Acţiuni posibil de realizat
I. Cunoaşterea subiectului
1. Aplicarea de teste psih opedagogice:
„Cunoaşterea dorinţelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.“, „Sentimente morale“, „Judecăţi morale“,
„Concepţia despre adevăr“, „Cunoaşterea de sine“, „Egoismul“, „Proba de perseverenţă“, „Probe de aptitudini“, „Probă
sociometrică“, „Compoziţia de grup“ etc.
2. Observarea comportamentului:
• Comportamentul copilului în clasă - punctualitatea la ore; poziţia în bancă; reacţiile la întrebările adresate altora;
reacţia la eşec sau succes; reacţia la observaţiile învăţătorului; gradul de atenţie la ceea ce se întâmplă în clasă; cât timp
este concentrat, atent, când dă semne de oboseală; dacă tulbură clasa făcând zgomot, vorbind neîntrebat etc.
• Comportamentul faţă de învăţător şi colegi - politicos, obraznic, de evitare; bruschează colegii; prietenos cu
colegii; nu discută cu nimeni; se retrage cu un coleg etc.
• Comportamentul în recreaţie - genul de joc pe care îl practică, tipul de participare la joc; conduita în timpul
jocului: excitat, temperat, normal.
• Ţinuta caietelor şi a cărţilor.
• Atitudinea faţă de activităţile practice şi teoretice, genul de activitate pe care îl preferă - teoretic/practic, desen,
lucra manual etc.
• Succesele sau insuccesele şcolare, calificative obţinute.
• Atitudinea, reacţiile când i se aplică diferite probe psihologice.
3. Ancheta pe bază de interviu, chestionar

Discuţii cu elevul pentru:
- identificarea conflictelor interne;
- cunoaşterea preocupărilor şi frământărilor;
- identificarea obstacolelor aflate în calea progresului şcolar;
- identificarea şi izolarea problemelor specifice;
- identificarea, împreună cu elevul, a opţiunilor, avantajelor şi dezavantajelor acestora;
- precizarea consecinţelor deciziilor.
4. Analiza produselor activităţii •

II. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:
1. Analiza dificultăţilor sociale - care să ne permită să ştim dacă elevul:
• cunoaşte sentimentele exprimate de altă persoană;
• îşi exprimă propriile sentimente sau se închide în sine ori este hiperactiv, defulând asupra altor persoane;
• cunoaşte modalităţile de a-şi exprima satisfacţia, dezacordul, simpatia etc.;
• îşi poate susţine punctul de vedere;
• este capabil să-şi dea seama ce pot simţi alţii în diverse situaţii;
104
♦ conceptualizează corespunzător vârstei;
♦ îşi poate imagina diverse situaţii sociale şi le poate descrie;
♦ împărtăşeşte altora sentimente;
♦ mulţumeşte celor ce îl ajută;
♦ ştie când să se oprească din vorbit;
♦ cunoaşte urmarea comportamentului său asupra celorlalţi;
♦ se simte în largul lui în compania copiilor de aceeaşi vârstă etc.
2. învăţarea/formarea aptitudinilor sociale prin punerea în aplicare a unui program de activitate care să facă apel la
colaborarea cu colegii. Acest program poate include următoarele elemente:
- analiza dificultăţilor;
- facilitarea posibilităţilor de interacţiune cu colegii;
- participarea la activităţi în grup alături de colegii care nu prezintă astfel de dificultăţi;
- organizarea de activităţi care să favorizeze interacţiuni între participanţi (limitarea intervenţiei adultului în aceste
programe);
- utilizarea unui limbaj simplu şi direct (evitarea termenilor cu mai multe semnificaţii);
- eliminarea comportamentelor neadecvate (elevul să înţeleagă de ce, nu să i se impună acest lucru);
- colaborarea între învăţător şi părinţi pentru a asigura cunoaşterea tuturor aspectelor comportamentului elevului şi
punerea în acord a metodelor favorizante pentru deprinderea aptitudinilor sociale.
Activităţi concrete care permit însuşirea unui comportament social adecvat:

♦ „Jocul complimentelor“: Elevii formează un cerc. Se alege o caracteristică fizică (culoarea părului sau a ochilor
etc.) a vecinului din stânga şi i se face acestuia un compliment. După un tur complet, elevii explică ce au simţit, auzind
complimentul primit.
♦ „Elevul zilei“: Se desemnează elevul zilei şi fiecare copil va scrie câte ceva plăcut sub „portretul“ acestuia. La
sfârşitul zilei sau săptămânii, fiecare elev îşi va lua acasă portretul cu comentariile respective.
♦ „Compararea fotografiilor mai vechi/mai recente“: Identificarea schimbărilor fizice survenite în timp.
♦ Jocul „Eu pot...“: Fiecare copil va confecţiona o stea şi va scrie în interiorul acesteia „Eu pot ... (să citesc o
poveste, să stau singur în casă, să rezolv o problemă etc.)“. Stelele se afişează, iar elevii discută despre dorinţele fiecăruia.
Li se poate cere elevilor să sugereze şi alte realizări ale colegilor, aceasta implicând comentarii pozitive şi creşterea
încrederii în sine.
♦ Similar cu activitatea anterioară, dar pe stea se va scrie „îmi este frică de ...“, „Sunt bucuros când...“. Elevii vor
discuta în cerc despre ceea ce au scris.
♦ Confecţionarea arborelui genealogic al familiei - această activitate va întări sentimentul de apartenenţă.
♦ „Cu ce sunt eu util în clasă?“: Elevii formează un cerc. Un elev este pus să-i întrebe pe colegi prin ce îl
consideră util în clasă.
♦ „Schimbul de amabilităţi“: Fiecare elev va încerca un schimb de amabilităţi cu un coleg (activitate în perechi).
III. Ameliorarea dificultăţilor de învăţare
1. Analiza dificultăţilor
105
2. Acţiuni realizabile pe parcursul desfăşurării activităţilor de predare-învăţare-evaluare şi/sau ore de pregătire suplimentară:
<* îmbunătăţirea vocabularului receptiv şi expresiv prin:
- exerciţii de identificare a antonimelor, sinonimelor;
- exerciţii care să permită asociaţii de termeni, idei;
- exerciţii care să permită identificarea semnificaţiei unor cuvinte apelând la context.
• Sistematizarea vocabularului prin:
- exerciţii de grupare a unor categorii de cuvinte;
- exerciţii de selectare a unor cuvinte după criterii date.
• Respectarea conţinutului şi a formei prin:
- exerciţii de stabilire a ordinii cuvintelor într-o propoziţie, frază;
- exerciţii de identificare a enunţurilor care exprimă aceeaşi idee;
- exerciţii de corectare a unui enunţ construit greşit etc.
• Dezvoltarea capacităţii de a reţine informaţii prin:
- exerciţii de memorare;
- exerciţii de reconstituire a unui text utilizând enunţuri lacunare.
• Dezvoltarea capacităţii de a realiza legături între enunţuri date prin:
- exerciţii de identificare a enunţurilor care au sau nu au legătură cu problema pusă în discuţie.
® Dezvoltarea capacităţii de a povesti despre un subiect prin:
- exerciţii de dezvoltare a unor subiecte date etc,
• Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin:
- exerciţii de prezentare a unui conţinut utilizând cuvinte proprii etc.
• Reînvăţarea normelor ortografice prin:
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu ortogramele învăţate/ortografia în imagini;
- exerciţii de autocorectare a textului dictat;
- elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc.
NOTA: Dificultăţile de învăţare şi dificultăţile din sfera afectiv-motivaţională pot fi ameliorate prin strategii didactice de
individualizare şi diferenţiere. în acest sens învăţătorul trebuie:
> să conştientizeze faptul că dificultăţile la învăţătură ale copilului sunt determinate de factori interni şi externi;
> să identifice factorii care determină manifestarea dificultăţilor; /
y să găsească metode de diminuare a factorilor care conduc la obţinerea unui randament şcolar scăzut;
> să conştientizeze necesitatea individualizării instruirii;
y să pună accent pe formarea capacităţilor intelectuale mai slab reprezentate; y să conştientizeze necesitatea reglării
reacţiilor neadecvate ale colectivului la situaţii de eşec înregistrate de elev.
106
Dificultăţile la învăţătură pot fi diminuate prin:
^ utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare;
^ tratarea diferenţiată dusă până la individualizare;
S evaluarea stimulativă/obiectivitatea notării;
S asigurarea calităţii pedagogice a materialului predat;
^ controlarea atitudinii celor „mari“ faţă de munca/activitatea copilului;
S utilizarea metodelor de stimulare potrivite;
S evitarea criticilor sub formă de intervenţii acuzatoare;
S eliminarea ameninţărilor, dojenirii şi pedepsirii stângăciilor;
^ echilibrarea volumului de sarcini şcolare;
S dezvoltarea sociabilităţii elevilor în general;
S stimularea dezvoltării capacităţilor de adaptare şi a sentimentului de încredere şi de siguranţă generat de apartenenţa la
grupul din care face parte;
^ reglarea reacţiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situaţii de eşec înregistrate de unul dintre colegi etc.
107
INTERVENŢIA EDUCAŢIONALĂ
Studiu de caz
SITUAŢIE: Comportament inadecvat în grup. Relaţie agresivă cu colegii.
Opoziţie faţă de sarcinile şcolare. Lipsa motivaţiei şcolare.
SUBIECT: Elevul A. B.
CARACTERIZARE GENERALĂ A ELEVULUI:

> vârsta-10 ani
> „copil turbulent“, „copil rău“, „copil inadaptat“, „copil răsfăţat“
> variaţii de activitate, agitat, instabilitate comportamentală, violent, opozant, cu comportament fobie, incapacitatea
de a finaliza o acţiune intelectuală, refuzul de acceptare a sarcinilor strict şcolare
> din punct de vedere relaţional, indiferent, reacţii agresive faţă de părinţi şi educatori, opoziţie faţă de activitatea
şcolară, dependent de sprijinul învăţătorului, nesupunere, opoziţie şi violenţă faţă de colegi. Inadaptare şcolară.
STRATEGII DE INTERVENŢIE ALE CADRULUI DIDACTIC
L IDENTIFICAREA SITUAŢIEI
> Relaţia violentă a lui A.B. cu colegii de clasă
> Comportament' agresiv
> Opoziţie faţă de sarcinile şcolare
II. DIA GNOZĂ ŞI PROGNOZĂ

Colectarea informaţiilor s-a realizat prin:
> şedinţe individuale la care a participat mama elevului;
> vizită la domiciliu şi întrevederi cu bunicii, mama şi fraţii;
> discuţii cu părinţii unor colegi de clasă, totodată vecini ai familiei acestuia;
> discuţii cu educatoarea (a frecventat grădiniţa două săptămâni, după care a fost retras din cauza nemulţumirii
părinţilor faţă de modul în care era tratat);
> analiza documentelor şcolare (catalog; caietul învăţătorului);
> analiza produselor activităţii (desene, caiete, fişe de evaluare);
> observarea comportamentului şcolar.
♦ CUNOAŞTEREA VARIABILELOR SOCIO-FAMILIALE ♦
STARE CIVILĂ PĂRINŢI: căsătoriţi; tatăl plecat din ţară de 2 ani. \

ANTECEDENTE PĂRINŢI: relaţii violente ale părinţilor cu vecinii, relaţii violente ale părinţilor cu alte cadre didactice,
relaţii violente părinţi - bunici.
ISTORIA CUPLULUI PARENTAL: tată care nu se implică, mamă indiferentă, relaţie tensionată între părinţi, reproşuri,
acuzaţii.
SITUAŢIA FAMILIALĂ: bună.
ATMOSFERA FAMILIALĂ: tensionată, mai ales între părinţi - bunici din cauza comportamentului copilului.
RELAŢIA PĂRINŢI - COPIL: autoritară, cu pedepse corporale, ameninţări verbale frecvente, injurii, pedepse sub formă de
muncă fizică.
CULTURA FAMILIALĂ: valori de nivel mediu, respectarea normelor sociale, aşteptări pozitive de la copil.
108
♦ FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE EXAMINARE PSIHOPATOLOGICĂ ♦
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE: a început să meargă la 4 ani; boală de inimă? (recomandarea părinţilor: atenţie deosebită
la modul de tratare a copilului).
ACHIZIŢII ŞCOLARE: minime; dexteritate manuală redusă, memorie de lungă durată slabă, limbaj inadecvat, gândire
tributară concretului, raţionament inductiv slab dezvoltat, imposibilitatea concentrării atenţiei, motivaţie slabă, puternic
extrinsecă, voinţă slabă, manifestată prin refuz.
PETRECEREA TIMPULUI LIBER: participare la muncile fizice ale familiei, de cele mai multe ori ca pedeapsă pentru
comportamentul necorespunzător; jocuri ale vârstei, cu cei de vârstă mai mare.
♦ OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR ♦
Indicatori de
Elemente relevante Motivare comportament
conduită
Prezintă dorinţa de a realiza alte Lipsă de interes faţă de

Membru informai al
sarcini decât cele propriu-zis disciplinele şcolare, nesupunere,
grupului
şcolare (a şterge tabla, a suna etc). opoziţie.
Se ridică din bancă, vorbeşte în
timpul orei; deranjează colegii,
aruncă voluntar lucrurile pe jos în
Reacţii turbulente în timpul orei, vorbeşte în timpul Nesupunere la normele
clasă procesului de predare şi pe disciplinare din clasă.
parcursul întregii ore; are reacţii
violente fată de educatori.
5
Distruge rechizitele acestora, le

Opoziţie faţă de Neputinţa de a realiza o relaţie de
ascunde; nu recunoaşte fapta,
colegi colegialitate.
încearcă să învinovăţească pe altul.
Reacţii violente faţă Piedici, îmbrânciri, trageri de păr,
In adaptare la viaţa de grup.
de colegi scuipături.
Refuză să îndeplinească cerinţele
şcolare în afara prezenţei directe a
mamei; este incapabil de a finaliza
Dependenţă faţă de o prezenţă
Nonrăspuns la o activitate intelectuală singur, de
adultă autoritară. Incapacitatea
cerinţele programei a asculta discursul profesorului şi
de a finaliza o sarcină şcolară.
şcolare de a îndeplini indicaţiile lui;
'
recurge la fraudă (copiere), se
teme de evaluare, întârzie frecvent
la ore.
Reacţii verbale Foloseşte înjurături şi alte expresii
Opoziţie faţă de colegi.
inadecvate de acest gen.
III. PROGRAMUL DE INTER VENŢIE AL CADR UL UI DIDA CTIC
L PARAMETRII DUPĂ CARE ESTE ANALIZATĂ SITUAŢIA:

> elemente ale unui comportament delincvent (atitudine opozantă faţă de colegi, expresii verbale neadecvate,
elemente de violenţă);
> abaterile comportamentale sunt frecvente;
109
> pericolul contaminării la nivel de grup există, având în vedere că din aceeaşi clasă fac parte alţi 4 membri, rude şi
vecini ai familiei;
> inadaptare la normele şcolare, refuz de integrare în grup, randament şcolar scăzut, fuga de la şcoală (chiul).
@ STRATEGII DE INTERVENŢIE
NOTĂ: Implementarea programului de intervenţie se realizează în ordinea cronologică a prezentării soluţiilor.
1. STRATEGII DE FRATERNIZARE:
> dezvoltarea relaţiilor de colegialitate; încurajarea elevilor să-l ajute la efectuarea temelor;
> sprijin individual în rezolvarea temelor;
> întrajutorare în echipă cu un elev bun (colegi de bancă);
> organizarea unor activităţi surpriză pentru clasă, în colaborare cu liderul grupului;
> acordarea rolului de lider informai pe o perioadă limitată de timp;
> controlul proxemic prin deplasarea profesorului în spaţiul elevului atunci când acesta tinde să reacţioneze
necorespunzător, însoţit de admonestare verbală.
2. STRATEGII DE NEGOCIERE
A) prin compromis:
> prezenţa zilnică la şcoală;
> îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are în clasă;
> atitudine corespunzătoare faţă de colegi;
> respect faţă de cadrele didactice.
B) prin colaborare:
> angajamentul scris prin care elevul va cunoaşte şi îşi va administra singur diferitele măsuri; de asemenea va
cunoaşte care sunt aşteptările educatorului de la el;
> stabilirea regulilor de comportament în clasă şi în afara ei; precizarea comportamentelor acceptate şi a celor
neacceptate; precizarea măsurilor ce vor fi luate în cazul nerespectării acestor nonne;
> ignorarea răspunsului atunci când elevul nu respectă normele de comportare în clasă; ignorarea unui răspuns bun
poate atrage după sine un punctaj final mai mic;
> tehnica timpului datorat, prin fixarea unui interval de timp şi a formei de activitate pe care o va realiza prin comun
acord;
> stabilirea în comun a unui nivel de succes pe care să îl atingă;
> alegerea rolului, responsabilităţilor pe care le va îndeplini în clasă;
> alegerea rolului pe care îl va îndeplini în diverse jocuri şi activităţi şcolare;
> alegerea tipului de activitate la care să participe;
> monitorizarea performanţelor obţinute, cu sprijin în timpul activităţii;
> aspectul cantitativ al temelor;
> colegul de bancă, banca în care să stea, grupul din care să facă parte în timpul îndeplinirii
unor sarcini şcolare. \
3. STRATEGII DE RITUAL ŞI RUTINĂ Integrarea în
activitatea de grup prin:
> roluri şi responsabilităţi în grup (responsabil cu pregătirea materialului didactic - planşe, cretă, burete), în echipă
cu un coleg ales;
> formarea unor grupe de lucru, în care va fi integrat alături de acei elevi cu care intra în conflict şi unde i se vor da
sarcini adecvate pentru a simţi satisfacţia activităţii în colaborare cu acei colegi;
> eliminarea din cadrul grupului pe o perioadă limitată pentru a reflecta asupra comportamentului, însoţită de
discuţii cu elevul atunci când comportamentul negativ persistă.
110
4. STRATEGII DE MOTIVARE:
> sprijin suplimentar;
> încurajări;
> aprecieri verbale a efortului de a se comporta adecvat;
> satisfacţii spontane (strângerea caietelor, chemarea unei persoane);
> promiterea unui punctaj mai bun pentru a putea obţine ajutorul social;
> recompense sau autorecompense;
> recunoaşterea progresului elevului.
5. TERAPIE OCUPAŢIONALĂ:
> organizarea de jocuri, unde îndeplineşte alternativ rolul de lider şi de membru nonlider al grupului;
> organizarea de excursii unde primeşte responsabilităţi precise,
6. CONSILIERE (dacă nu se schimbă comportamentul iniţial):
> strategia contractului comportamental, pentru câştigarea cooperării şi angajamentului elevului în activitatea
şcolară; prin negociere se stabilesc acţiunile şi sarcinile pe care elevul le va îndeplini; pe parcursul îndeplinirii
adecvate a acestor sarcini vor apărea întăriri verbale din partea educatorului sau recompense/autorecompense;
> strategii de întărire (apreciere pozitivă faţă de părinţi şi educatori);
> strategia modelării indirecte, pentru a stimula elevul să se identifice cu persoana respectivă faţă de care
manifestă sentimente pozitive;
> strategia automonitorizării şi autocontrolului, folosită sub una dintre formele de autope- depsire sau
autorecompensare.
0 IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI
1. PREZENTAREA ŞI MOTIVAREA PROBLEMEI în faţa copilului şi a familiei sale, prin discuţii privind normele
şi responsabilităţile şcolare.
2. EVALUAREA PROBLEMEI:
> dezavantaje biologice (boala de inimă);
> dezavantaje psihologice (motivaţie scăzută, nivel minim de înţelegere);
> dezavantaje pedagogice (inconsecvenţa reacţiilor părinţilor şi bunicilor, autoritate împărţită între părinţi şi bunici,
răsfăţ din partea bunicilor).
3. IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR:
> în activitatea şcolară zilnică;
> în activităţi extraşcolare.
4. INDICATORI DE EVALUARE
> relaţii amicale, de întrajutorare cu colegii, renunţare la relaţiile violente;
> participare la activitatea de grup;
> îndeplinirea rolului şi responsabilităţilor din grup;
> răspuns la sarcinile şcolare;
> respect faţă de colegi şi faţă de educatori.
Succesul programului depinde de modul în care învăţătorul şi celelalte cadre didactice îşi corelează activitatea,
precum şi de promptitudinea şi perseverenţa în aplicarea măsurilor de intervenţie.
111
Date biografice
1. Numele şi prenumele:
2. Data şi locul naşterii:
3. Domiciliul:
Date privind starea de sănătate

1. Antecedente ereditare şi condiţii de mediu nocive
2. Antecedente personale (deficienţe fizice, senzoriale etc.)
3. Starea generală a sănătăţii (pe ani şcolari)
4. Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ (pe ani şcolari)
Date privind mediul familial
' Anul Pregătirea Profesiunea/ Locul de naşterii j
şcolară | funcţia | muncă
Ta
ta
Mama 1
copii ;
112
Clasa Clasa Clasa Clasa a
2. Caracteristicile vieţii de familie
1 a II-» a IlI-a IV-a
- înţelegere i deplină M
- conflicte mici şi trecătoare
- dezacord marcant între părinţi
- familie dezorganizată
3. Condiţii de pregătire a lecţiilor
4. Atenţia acordată formării
Date privind şcolaritatea
Clasa Clasa a Clasa i Clasa a IlI-a a
Indicatori
I Il-a IV-a
- rezultate şcolare
- succese deosebite (da/nu)
- Dificultăţi (da/nu): corigenţe,
absenţe, abandon şcolar etc.
- pregătirea lecţiilor
- conduita în şcoală
Date privind caracteristicile personalităţii
1. Nivelul de dezvoltare a proceselor Clasa Clasa Clasa a Clasa a
intelectuale I all-a IlI-a IV-a
- mobilitatea gândirii
- memoria
- exprimarea orală
- exprimarea în scris
- imaginaţia (creativitatea)
- atenţia
2. Timiditatea (da/nu)
3. Capacitatea de efort intelectual
4. Motivaţia pentru învăţare
5. Aptitudini speciale
6. Trăsături de caracter:
:- încrederea în forţele proprii
gii i : : : ■■ § ..:
- perseverenţa
- modestia
-sociabilitatea
- politeţea
- tendinţa spre conduite deviante
7. Interese:
obiecte preferate
preocupări în timpul liber
113
1. Apreciază, cu note de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte bine), poziţia ta în clasă, privind:
- rezultatele şcolare obţinute: ; - relaţia cu învăţătorul:
- comportamentul: ; - relaţia cu alte cadre didactice:
- relaţia cu colegii: ;
Varianta A
2. Enumeră materiile la care înveţi cu plăcere şi indică activităţi extraşcolare la care îţi place să participi.
Motivează aceste alegeri:
3. Nominalizează materiile la care ai obţinut rezultatele cele mai slabe. Ce crezi că te-ar ajuta să obţii
rezultate mai bune?
4. Alege caracteristica potrivită pentru atmosfera din şcoala în care înveţi:
a) rigidă b) democratică c) permisivă
d) alta
5. Eşti consultat în alegerea disciplinelor opţionale? Cum?

6. Numeşte o disciplină opţională care răspunde aşteptărilor tale. Argumentează.
7. Menţionează câteva modalităţi prin care părinţii tăi colaborează cu şcoala.
8. Cum preferi să îţi petreci timpul liber?
a) cu familia b) cu prietenii c) la activităţile organizate de şcoală
d) altfel:
114
9. Numeşte câte două prevederi ale Regulamentului intern al şcolii:
a) cu care eşti de acord
b) cu care nu eşti de acord
10. Eşti mulţumit de şcoala în care înveţi? Propune o notă de la 1 (deloc) la 5 (foarte
mult).
Varianta B
1. Ce calităţi apreciezi cel mai mult la învăţătorul tău? O îţi dă toate
informaţiile O este comunicativ O intră la timp la ore O are umor O
este înţelegător O este exigent O te lasă să faci ce vrei la ore O îţi dă
note mari O altele
2. Ce fel de conflicte există între tine şi colegii tăi?
O violente O de competiţie O verbale
(ceartă)
O nu există
3. Participi la soluţionarea conflictelor dintre colegii tăi?
O mereu O câteodată O niciodată
4. La cine apelezi în rezolvarea unor conflicte?
O colegi O învăţător O părinţi O colegul
preferat O director
O alţii
/
115
5. Ţi-au fost prezentate drepturile şi responsabilităţile pe care le ai?
O Da O Nu
6. Ce responsabilităţi ai la nivelul clasei/şcolii?
7. Ce responsabilităţi ţi-ar plăcea să ai?
8. Ce probleme/informaţii transmiţi acasă despre viaţa din şcoală?
9. Ai încercat să-ţi implici părinţii în viaţa şcolii? Dacă da, cu ce rezultate?
10. Cum este evaluată (cel mai frecvent) activitatea ta? O lucrări scrise O
portofolii O proiecte O referate O autoevaluare O evaluare de către
colegi O răspunsuri orale O activităţi practice O tema pentru acasă O
altfel
11. Ce rol crezi că are evaluarea?
12. Ce părere ai despre temele pentru acasă?
O prea multe O prea puţine O nu sunt corectate O
nu au nicio eficienţă
13. Care sunt cele mai plăcute forme de activitate pentru tine?
O lucrul în grup O lucrul în perechi O lucrul cu
toată clasa O munca independentă O lucrul la
tablă
O Altele
14. La ce fel de activităţi extracurriculare ai participat în ultimul an şcolar?
116
Varianta C
EŞTI UN POSIBIL LIDER?
Alege, prin încercuire, varianta care te caracterizează cel mai bine:
1. Ca persoană, aş dori să fiu:

a) un conducător;
b) o persoană neimplicată, deoarece nu-mi plac responsabilităţile;
c) o persoană neimplicată, deoarece sunt prea timid/timidă.
2. De obicei, respect:
a) o persoană care mă ajută şi este alături de mine atunci când am o problemă;
b) o persoană care are aceleaşi preocupări ca şi mine;
c) o persoană cu un comportament ireproşabil.
3. Dacă observ că cineva de lângă mine a făcut o greşeală:

a) îl ajut să-şi repare greşeala;
b) îl critic, amplificând urmările faptelor lui;
c) nu am nicio reacţie, dacă greşeala lui nu mă afectează în mod direct.
4. Te afli într-un grup, în care trebuie luate anumite decizii referitoare la o problemă care te priveşte şi pe tine.
Cum reacţionezi?
a) mă implic îii luarea deciziilor, aducând argumente în favoarea soluţiei propuse;
b) îmi impun părerea, explicând clar de ce gândesc aşa;
c) ascult părerile celorlalţi şi o aprob pe cea care mi se pare cea mai bună.
5. Ai o discuţie în contradictoriu cu cineva din grupul tău şi ştii sigur că ceea ce spune nu este adevărat:
a) ascult cu atenţie părerea celuilalt, caut puncte de acord, iar dacă insistă îl rog să ana
lizeze faptele şi îi promit că voi reflecta la problema respectivă şi că vom discuta mai târziu; \
b) îi spun direct că nu are dreptate şi insist să îl conving că greşeşte;
c) sunt de acord cu el pentru că nu-mi place cearta şi aştept ca el să se convingă singur că greşeşte.
6. Dacă greşeşti, dar nu eşti sigur că se va descoperi greşeala comisă, cum reacţionezi?
a) recunosc faptul că am greşit şi încerc să-mi repar greşeala;
b) încerc să ascund greşeala făcută, sperând că nu va fi descoperită;
c) recunosc greşeala şi încerc să o justific, fără a căuta o soluţie.
7. Ai o problemă de rezolvat şi ai nevoie de ajutor. Cum procedezi?

a) discut problema cu persoanele capabile să mă ajute şi îi rog să mă sprijine;
b) cer ajutorul persoanelor capabile să mă ajute;
c) discut problema cu persoanele despre care cred că mă pot ajuta şi îi rog să-şi spună rărerea cu privire la
problema pe care o am, fără să le cer ajutorul.
Total punctaj varianta a) Total punctaj varianta in. - Total punctaj varianta c),
117
INTERPRETAREA CHESTIONARULUI
♦ Dacă predomină varianta a) eşti o persoană cu un temperament puternic, agreabilă, care se poate face
uşor înţeleasă, nu îţi place critica, nu obişnuieşti să te plângi atunci când ai o problemă, căutând mai degrabă o
soluţie. Totodată eşti o persoană responsabilă, de acţiune şi îţi face plăcere să te implici în rezolvarea problemelor -
eşti un posibil lider.
♦ Dacă predomină varianta b) eşti o persoană care adoră disensiunile, eşti inflexibil, egoist, căutând să te
impui în orice situaţie indiferent de conjunctură - eşti o persoană pe care ceilalţi cu greu o tolerează.
♦ Dacă predomină varianta c) eşti o persoană timidă, influenţabilă, căreia îi este dificil să ia o decizie, eviţi
disensiunile, te consolezi cu ceea ce ai şi nu încerci să obţii mai mult - eşti o persoană indecisă.
118
MODELE DE CHESTIONARE
APLICATE PĂRINŢILOR
Varianta A
1. Date generale despre familie:
Nume şi prenume copil:
Data şi locul naşterii:
Numele şi prenumele tatălui:
Numele şi prenumele mamei:
Fraţi sau surori ai copilului (menţionaţi şi vârstele fraţilor):
2. Membrii familiei care locuiesc cu copilul:

3. Cine se ocupă de educaţia copilului şi cât timp?
4. Care este atitudinea copilului faţă de dvs.?
O iubitor, prietenos, sincer O retras, temător, fricos
O indiferent
O alte variante (care?)
5. Care sunt relaţiile copilului dvs. cu alţi copii?
O izolat O agresiv O indiferent O
prietenos
A
6. Intr-un grup, copilul dvs. devine spontan conducătorul acestuia, fiind ascultat de ceilalţi membri?
7. Cum reacţionează copilul dvs. atunci când a făcut o faptă rea?
8. Cum acţionaţi atunci când copilul a greşit? Exemplificaţi!
119
9. Ce activităţi preferă copilul dvs.?
10. Care activităţi nu îi plac copilului dvs.?
11. Consideraţi că are anumite aptitudini? (Dacă da, care?)
12. încercaţi să-i cultivaţi aceste aptitudini? (în ce mod?)
13. Cum apreciaţi evoluţia copilului dvs. în şcoală?
14. Cum apreciaţi activitatea instructiv-educativă desfăşurată în şcoală?
15. Ce recomandări aveţi pentru învăţător cu privire la copilul dvs.?
16. Alte sugestii şi recomandări:
Vă mulţumesc pentru colaborare!
120
Varianta B
A
1. Vă consultă şcoala? In ce probleme?

2. V-a cerut şcoala ajutorul? Cum aţi răspuns?
3. A
Ce fel de informaţii vă oferă şcoala despre fîul/fiica dvs.? Cât de frecvent?
4. Ii place fiului/fiicei dvs. la şcoală? De ce?
5. Sunteţi mulţumit de progresul înregistrat de fiul/fiica dvs.?
Z
6. Cum apreciaţi modul în care şcoala vă pregăteşte copilul pentru viaţă?

7. Comentariu propriu:
121
Varianta C
3. Cum se manifestă această atitudine (de plăcere sau de neplăcere faţă de şcoală)?
1. Şcoala comunică cu dumneavoastră în mod regulat?
□ da □ nu
2. Copilul dumneavoastră merge cu plăcere la şcoală?
4. Cât de des vă interesaţi la şcoală de copilul dvs.?
5. Informaţiile pe care le primiţi se referă la:
- caracteristicile de vârstăşiindividuale ale copilului EE da EE nu
- colectivul clasei şi activităţile lui EE da | | nu
- activităţile şcolii Eli da 1 1 nu
- rezultate la învăţătură EE da 1 1 nu
- frecvenţă EH da I 1 1 nu
- comportament EE da 1 1 nu
6. V-aţi implicat în rezolvarea problemelor şcolii?

7. Consideraţi că şcoala ţine cont de sugestiile
părinţilor? EE da EE nu
8. Este eficient comitetul de părinţi? EE da
EEnu
9. De ce aţi ales această şcoală?

10. Sugestii oferite şcolii:
122
Varianta D
1. Ce îi oferă şcoala, în primul rând, copilului dumneavoastră?
O educaţie
O transmitere de cunoştinţe O un loc unde este
supravegheat
O altele
2. Vă implicaţi în dezvoltarea bazei materiale a şcolii? Cum?

3. Ce propuneri aţi făcut pentru rezolvarea unor probleme din cadrul şcolii?
4. Consideraţi că s-au luat în considerare propunerile dumneavoastră?
O mereu O câteodată O niciodată
5. Ce modalităţi de comunicare cu şcoala folosiţi?
O discuţii cu învăţătorul (periodic)
O discuţii cu alte cadre didactice (ocazional)
O comunicarea în scris oricând este nevoie O şedinţe cu părinţii
O altele
6. Cât de des aveţi discuţii cu copilul dvs. despre ceea ce se întâmplă la şcoală?
O zilnic O rareori
O săptămânal O niciodată
7. La ce fel de activităţi aţi participat în şcoală?
O serbări O excursii
O proiecte/parteneriate O activităţi civice
O şedinţe O ia nici una
O lectorate O altele
8. Ce activităţi doriţi să se desfăşoare în cadrul şcolii, care să implice şi elevii şi părinţii?

123
Capitolul V. CADRUL LEGISLATIV SPECIFIC
Legislaţie specifică învăţământului preuniversitar
1. Legea învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare

2. Legea nr. 268/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995
3. Legea nr. 354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995
4. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare
5. Legea nr. 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
6. Regulamentul privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul
preuniversitar (O.M.Ed.C. nr. 3502/2005)
7. Legea nr. 35/2006 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ
8. O.U.G, nr. 34, 37, 40/2009
9. Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei nr.75/12.07.2005
10. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.
4925/08.09.2005
11. Ordin MECTS cu privire la structura anului şcolar —
12. Guvernul României - Programul Naţional de Guvernare 2009/2012
13. Ordinul MECI nr. 5098/2009 privind aprobarea de programe şcolare pentru disciplinele de studiu din
învăţământul preuniversitar
14. Strategie de descentralizare a învăţământului preuniversitar aprobată prin memorandum în Şedinţa de Guvern
din 20 martie 2005
15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr.
81/2006
16. Ordinul M.Ed.C.T. nr. 1409/29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T. privind reducerea
fenomenului de violenţa în unităţile de învăţământ preuniversitar
CADRUL LEGISLATIV SPECIFIC
Ordine de ministru legate de funcţionarea ciclului primar:

17. Ordinul Nr. 4858/22.10.1998 (privind parcurgerea a 2 ani într-un an)
18. Ordinul Nr. 3281/16.02.2006 (privind funcţionarea învăţământului cu predare simultană)
19. Ordinul Nr. 34001/12.06.2006 (privind eliminarea repetenţiei la sfârşitul clasei I)
20. Adresa Nr. 33112/8.06.2001 (privind situaţiile în care se poate organiza testarea elevilor la clasa a IV-a)
21. Nota Nr. 33201/25.05.1999 (privind acordarea premiilor şi a diplomelor la sfârşitul anului şcolar)
22. Ordinul ministrului privind dezvoltarea problematicii diversităţii în Curriculumul naţional şi a celui referitor la
constituirea claselor pe principiul desegregării
23. Ordinul M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte
24. Alte ordine, notificări şi precizări ale M.E.C.T.S. şi I.Ş.J
124
Pornind de la statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi având în vedere necesitatea
compatibilizării învăţământului românesc cu sistemul european de educaţie şi formare profesională, este necesară
şi consultarea următoarelor documente:
1. Obiective strategice europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale - M.Ed.C., mai 2005
2. Raportul European asupra calităţii educaţiei în şcoală. 16 indicatori ai calităţii - Comisia Europeană,
Bruxelles, mai 2000
3. Evaluarea calităţii în educaţia preuniversitară, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, Bruxelles,
februarie 2001
4. Educaţie şi formare, 2010. Succesul Strategiei de la Lisabona, Comisia Europeană,
2001
5. Programul de Educaţie şi Formare pe parcursul întregii vieţi, 2007 - 2013: Comenius, Erasmus, Leonardo da
Vinci, Grimdtvig, Jean Monnet - Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, 14 iulie 2004; Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului - Organismul intermediar POS DRU - Instrumente Structurale ale Politicii de Coeziune
Economică şi Socială a Uniunii Europene, 2007-2013
6. Proiectul Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat (POS DRU) 2007-2013,
finanţat de FSE
7. Consiliul Uniunii Europene, Raportul învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunoştinţelor, creativităţii şi
inovării, Bruxelles, 13 ianuarie 2008
8. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 28.05.2009 - Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru
strategic pentru cooperarea europeană în domeniul Educaţiei şi formării profesionale („ET 2020“)
125
MOEMATIVE
FINALITĂŢILE PRINCIPALE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN ROMÂNIA
a) formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi specifice necesare pentru viaţa de adult;

b) formarea motivaţiei pentru participarea activă la viaţa social-economică şi politică în vederea asigurării unei
dezvoltări sustenabile;
c) formarea şi asumarea unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera absolventului, asigurându-i
o integrare rapidă pe piaţa forţei de muncă şi în viaţa socială.
NORME INSTITUŢIONALE
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar în România sunt:

1. Principiul eficienţei, pentru obţinerea celor mai bune rezultate educaţionale prin gestionarea resurselor
existente.
2. Principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social-economică.
3. Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ preuniversitar se raportează
la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale. /
4. Principiul echităţii, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare.
5. Principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces.
6. Principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de
performanţele lor.
NORME CONSTITUTIVE (NORMATIVITATEA DIDACTICĂ)
1. Principii cu caracter general:

* principiul integrării organice a teoriei cu practica;
» principiul luării în considerare a particularităţilor de vârstă şi individuale.
2. Principii care se impun cu dominanţă asupra conţinutului învăţământului:
• principiul accesibilităţii cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor;
* principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare.
3. Principii care acţionează asupra metodologiei didactice şi asupra formelor de organizare a activităţilor:
* principiul corelaţiei dintre senzorial şi raţional, dintre concret şi abstract în predare-învăţare (principiul
intuiţiei);
• principiul însuşirii conştiente şi active;
• principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi abilităţilor.
126
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE Şl FUNCŢIONARE A CLASEI
- Şedinţele cu părinţii se vor organiza o dată pe lună, prezenţa părinţilor fiind obligatorie ia cel puţin o şedinţă din
două.
- Chestionarele pentru părinţi se vor da acestora spre completare cu cel puţin o săptămână înainte de data când
acestea trebuie predate învăţătorului.
- Părinţii sunt obligaţi să comunice învăţătorului orice schimbare a datelor personale ale copilului sau părinţilor
(adresă, loc de muncă etc.), precum şi orice modificări în ceea ce priveşte starea de sănătate a copilului.
- Orice fonduri se vor strânge doar la propunerea părinţilor sau a învăţătorului, doar cu acordul părinţilor.
- Fondurile strânse se vor cheltui exclusiv pentru materialele necesare clasei, la propunerea comitetului de părinţi
sau a învăţătorului, şi se vor justifica cu bonuri, chitanţe sau facturi.
- învăţătorul poate opera cu fondul clasei dacă reprezentanţii comitetului de părinţi consideră că aceasta este
varianta optimă de alegere şi achiziţionare a anumitor materiale didactice a căror utilitate şi calitate poate fi evaluată doar
de către cadrul didactic.
- Orice părinte poate propune desfăşurarea anumitor activităţi şcolare şi extraşcolare ce nu contravin normelor
învăţământului.
- Disciplinele opţionale se aleg de către copii, după consultarea cu părinţii.
- Fiecare clasă îşi păstrează şi inovează propria tradiţie. Părinţii şi elevii pot propune desfăşurarea anumitor
festivităţi, activităţi care să facă parte din tradiţia clasei (de exemplu: ziua clasei, sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor,
ziua părinţilor, concursuri cu copii şi părinţi etc.).
- Părinţii sunt direct răspunzători pentru acţiunile copiilor lor înainte şi după începerea programului şcolar, iar
învăţătorul răspunde de aceştia începând de la ora 8:00 până la sfârşitul orelor, la ora 11:40, respectiv 12:35.
- învăţătorul de serviciu (luni - cl. I, marţi - cl. a Il-a, miercuri - cl. a IlI-a, joi - cl. a IV-a, vineri - prin rotaţie) este
obligat să supravegheze copiii în timpul pauzelor.
- Copiii nu au voie să părăsească perimetrul şcolii în timpul orelor sau al pauzelor.
- Părinţii nu au voie să perturbe în niciun fel desfăşurarea orelor.
- Părinţii sunt direct responsabili pentru modul în care elevii se pregătesc pentru şcoală, precum şi pentru
respectarea de către aceştia a programului şcolar.
Alte precizări:
- Elevii trebuie să poarte obligatoriu unifonna şi ecusonul.
- Echipamentul sportiv este obligatoriu la orele de educaţie fizică. în caz contrar, elevul este considerat absent.
- La mai mult de cinci situaţii în care elevul nu-şi face tema la o anumită disciplină, va fi sancţionat cu calificativ
corespunzător în caietul învăţătorului.
- La mai mult de trei situaţii în care elevul perturbă orele de clasă sau generează conflicte cu ceilalţi elevi, va fi
propusă scăderea notei la purtare.
- Orice probleme de natură strict profesională se vor discuta exclusiv în şedinţele cu părinţii.
- Părinţii sunt obligaţi prin lege să informeze copilul despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta (fizic,
psihic, moral etc.).
127
NORME Şl REGULI DE CIRCULAŢIE RUTIERĂ
PIETONUL TREBUIE:
■ să traverseze strada doar pe trecerea de pietoni, dacă aceasta există, sau prin locuri cu vizibilitate, asigurându-se
în ambele părţi;
■ să nu traverseze prin faţa sau prin spatele autovehiculelor oprite sau staţionate;
■ să meargă doar pe partea stângă a direcţiei de mers;
■ să nu alerge sau să strige pe stradă;
* să respecte regulile de mers în grup atunci când este cazul;
■ să nu părăsească curtea şcolii în timpul orelor de curs sau în timpul pauzelor.
MERSUL PE BICICLETĂ:
■ un copil poate conduce bicicleta pe drumuri publice numai dacă are peste 14 ani;
3
copiii sub vârsta de 14 ani pot circula cu bicicletele numai pe drumurile publice fără trafic intens;
■ se interzice bicicliştilor:
a) să circule cu bicicleta fără a fi echipată cu frână eficace, sonerie, o lumină albă îndreptată înainte, precum şi
o lumină roşie sau un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi;
b) să înveţe să conducă bicicleta pe drumuri publice cu circulaţie intensă;
c) să circule pe trotuare sau pe mijlocul părţii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri şi grădini publice;
d) să circule câte doi sau mai mulţi în acelaşi rând, în afara competiţiilor sportive organizate;
e) să circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
f) să se ţină cu mâna de autovehicule în mers sau să circule în spatele acestora la o distanţă mai mică de 25 m;
g) să transporte alte persoane pe biciclete prevăzute cu un singur loc, cu excepţia transportului copiilor până la
7 ani, dacă bicicleta este prevăzută în acest scop cu un suport aşezat în faţă;
h) să transporte orice fel de obiecte care ar stânjeni conducerea bicicletei sau circulaţia celorlalte vehicule.
MIJLOACELE DE TRANSPORT ÎN COMUN
■ Copiii de vârstă şcolară trebuie însoţiţi obligatoriu de părinţi în timpul deplasării cu mijloacele de transport în
comun, cu excepţia deplasării cu microbuzul şcolar.
B
Nu trebuie să stea în picioare pe culoar sau pe scara autobuzului, troleibuzului, tramvaiului etc.
■ în cazul în care autovehiculele sunt prevăzute cu centuri de siguranţă, este obligatorie folosirea acestora.
■ Este interzisă orice acţiune care i-ar putea deranja pe ceilalţi călători sau pe şofer. LOCURI DE JOACĂ
a
în timpul pauzelor, copiii au voie să se joace exclusiv în curtea şcolii, fiind interzisă părăsirea acesteia.
■ După orele de curs elevii nu trebuie să se joace pe stradă, în locuri unde se desfăşoară lucrări de
demolare/construcţie sau în orice alte zone în care există riscul de a fi accidentaţi.
128
NORME Şl REGULI DE PROTECŢIA MUNCII Şl PSI
în timpul pauzelor, elevii nu au voie:
D
să folosească obiecte ascuţite, tăioase, dure, care pot provoca accidente;
* să folosească substanţe sau obiecte inflamabile;
M
să folosească obiecte care pot cauza incendii (chibrituri, brichete etc.);
■ să umble la prize sau la întrerupătoare;
a
să umble la sobele sau caloriferele din clase;
H
să folosească aparate electrice fără permisiunea şi supravegherea cadrului didactic; a să alerge pe holurile
şcolii sau prin clase;
■ să se urce pe bănci, pe scaune sau pe dulapuri;
" să umble la dulapurile cu geamuri;
■ să folosească grupul sanitar în mod necorespunzător;
* să se urce pe balustradă, pe ferestre sau pe garduri.
în timpul orelor de curs, elevii nu au voie:

■ să folosească în mod necorespunzător instrumentele de lucra care pot cauza răni, instrumente necesare la unele
ore, în special la orele de educaţie plastică, abilităţi practice, educaţie fizică (instrumente de scris, pensule,
instrumente geometrice, foarfece, ace etc.);
■ să realizeze experimente fără îndrumarea şi supravegherea cadrului didactic;
■ să intre în sala de sport fără permisiunea cadrului didactic;
■ să folosească aparatele de gimnastică fără permisiunea şi supravegherea învăţătorului, în cazul producerii unui
incendiu în şcoală sau a unui cutremur, elevii şi cadrele didactice
trebuie să respecte măsurile prevăzute în planul de evacuare afişat pe holurile şcolii (după caz).
DREPTURILE COPILULUI
Art. 8 - Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.

Art. 14 - Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte
persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.
Art. 22 - Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
Art. 23 - Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
Art. 25 - Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 26 - Copilul are dreptul la liberă asociere în structuri formale şi informale, precum şi la libertatea de întrunire
paşnică, în limitele prevăzute de lege.
Art. 28 - Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante.
Art. 30 - Copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi.
Art. 31 - Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor.
Art. 32 - Copilul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală,
morală şi socială. în acest scop părinţii sunt obligaţi:
- să supravegheze copilul;
- să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă, privată şi demnitatea;
129
- să informeze copilul despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta şi să ia în considerare opinia acestuia;
- sâ întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
- să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice care exercită atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi
formării profesionale a copilului.
Pedepsele corporale sunt interzise.
Art. 43 - Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi de a
beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
Art. 44 - Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală,
spirituală, morală şi socială.
Art. 44 - (3) Părinţii au obligaţia să solicite autorităţilor competente acordarea alocaţiilor, indemnizaţiilor,
prestaţiilor în bani sau în natură şi a altor facilităţi prevăzute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii.
Art. 47 - Copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii, a
aptitudinilor şi personalităţii sale.
Art. 48 - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca organ de specialitate ai administraţiei publice centrale, precum şi
inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ, ca instituţii ale administraţiei publice şi locale cu atribuţii în domeniul
educaţiei, sunt obligate să întreprindă măsurile necesare pentru:
- facilitarea accesului la educaţia preşcolară şi asigurarea învăţământului general obligatoriu şi gratuit pentru toţi
copiii;
- dezvoltarea de programe de educaţie pentru părinţii tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenţei în familie;
- organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care nu pot răspunde la cerinţele programei şcolare
naţionale, pentru a nu intra prematur pe piaţa muncii;
- organizarea de cursuri speciale de pregătire pentru copiii care au abandonat şcoala, în vederea reintegrării lor în
sistemul naţional de învăţământ;
- respectarea drepturilor copilului la timp de odihnă şi timp liber, precum şi a dreptului acestuia de a participa
liber la viaţa culturală şi artistică;
- prevenirea abandonului şcolar din motive economice, luând măsuri active de acordare a unor servicii sociale în
mediul şcolar, cum sunt: hrană, rechizite, transport şi altele asemenea.
(2) în cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele
didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele
corporale sunt interzise.
(3 ) Copilul, personal, şi, după caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta
modalităţile şi rezultatele evaluării şi de a se adresa în acest sens conducerii unităţii de învăţământ în condiţiile prevăzute
de lege.
(4) Cadrele didactice au obligaţia de a semnala serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, Direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor de către
părinţi.
Art. 49 - Copilul are dreptul la odihnă şi vacanţă.
Art. 87 - Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă risc
sau care este • ' mnmmită educaţia ori să îi dăuneze
sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale : curo :fi- mole.
Note
Note
CUPRINS
Cuvânt înainte 3
Portofoliul învăţătorului 5
Fişa personală a învăţătorului 7
Fişa de autoevaluare a activităţii 9
Capitolul I. COLECTIVUL DE ELEVI AI CLASEI 12

1. Tabel nominal cu elevii clasei şi datele personale ale acestora 12
2. Planuri-cadru de învăţământ pentru clasele I-IV 15
3. Structura anului şcolar 19
4. Orarul clasei 20
5. Organizarea colectivului de elevi 21
1. Responsabilităţile elevilor în colectiv 21
2. Prelucrarea regulamentelor şcolare 22
6. Rezultate obţinute de elevi 23
1. Situaţia la învăţătură 23
2. Situaţia statistică anuală (învăţătură şi mişcarea elevilor) 27
3. Elevi cu rezultate deosebite 28
4. Sancţiuni aplicate elevilor 29
7. Caracterizarea psihosocială a colectivului de elevi ai clasei 30
/. Structura colectivului la debutul şcolarităţii 30
2. Gradul de coeziune a grupului 30
3. Indicatori psihosociali: - numărul elevilor, vârsta, sexul 31
- mediul de provenienţă 31
4. Participarea elevilor la viaţa colectivului 32
5. Categorii speciale de elevi 33
a) Elevi cu dificultăţi la învăţătură 33
b) Elevi cu aptitudini speciale, cu interese înalte 33
6. Tabel nominal cu elevii care au situaţii speciale 34
7. Program de pregătire suplimentară pentru elevii cu deficienţe 35
8. Tabel nominal cu elevii care primesc burse/ajutoare sociale 36
Capitolul II. COLABORAREA CU FAMILIILE ELEVILOR 37

1. Comitetul de părinţi al clasei 37
2. Activităţi de colaborare cu familiile elevilor 38
3. Planificarea întâlnirilor cu părinţii 41
4. Graficul consultaţiilor individuale cu familiile elevilor 42
5. Procese-verbale de şedinţă în cadrul comitetului de părinţi/
consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi 44
Capitolul III. COLABORAREA CU ALŢI FACTORI IMPLICAŢI ÎN

PROCESUL INSTRUCTTV-EDUCATIV ' 45
1. Tabel nominal cu alte cadre didactice implicate în procesul instructiv-educativ 45
2. Activităţi de colaborare cu colectivul de cadre didactice 46
3. Componenţa consiliului clasei 49
4. Proces-verbal de şedinţă a consiliului clasei 50
5. Program de activităţi în cadrul Comisiei metodice 52
6. Colaborarea cu psihopedagogul şcolii 53
7. Colaborarea cu bibliotecarul şcolii 55
1. Tabel nominal cu elevii care au primit manuale gratuite 55
2. Lista de inventar - Mijloace şi materiale didactice 59
3. Tabel cu materialele curriculare 60
8. Colaborarea cu conducerea şcolii 66
9. Colaborarea cu reprezentanţi
ai instituţiilor publice, personalităţi locale 67
Capitolul .IV. FIŞE DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI 68
ANEXE 73
Anexa nr. 1. Sugestii de proiectare a diverselor tipuri de activităţi educative 73
A. Proiect de lecţie de consiliere şi orientare 73
B. Proiect de activitate educativă cultural-artistică (proiect de animaţie) 75
C. Proiect de parteneriat educativ 76
D. Proiect de excursie şcolară 77
E. Proiect de lectorat cu părinţii elevilor 82
Anexa nr. 2. Procedura de elaborare a ofertei de curs opţional şi de avizare a programei ... 84
A. Etapele de elaborare a programei 84
B. Fişă de avizare a programei pentru opţional/CDŞ 89
Anexa nr. 3. Repere privind organizarea şi desfăşurarea activităţii Comisiilor
metodice ale învăţătorilor 90
A. Portofoliul comisiei metodice - învăţământ primar 92
B. Raport de analiză al responsabilului Comisiei metodice a învăţătorilor 94
C. Fişa de observare/asistenţă/interasistenţă a lecţiei 95
D. Chestionar aplicat membrilor Comisiei metodice 98
Anexa nr. 4. Modele de înştiinţări în scris adresate familiei elevului 99
A. Scrisoare de felicitare 99
B. înştiinţare cu privire la situaţia şcolară a elevului 100
C. Invitaţie la şcoală - consultare individuală 101
D. Convocare la şedinţa/lectoratul cu părinţii 102
Anexa nr. 5. Strategii de intervenţie educaţională în vederea ameliorării
dificultăţilor de ordin socio-afectiv şi de învăţare 103
Anexa nr. 6. Intervenţia educaţională - studiu de caz 108
Anexa nr. 7. Fişa de observaţie a elevului 112
Anexa nr. 8. Modele de chestionare aplicate elevilor 114
Anexa nr. 9. Modele de chestionare aplicate părinţilor 119
Capitolul V. CADRUL LEGISLATIV SPECIFIC 124

„Caietul învăţătorului" este un important instrument de lucru destinat cadrelor didactice care predau la clasele I-IV,
fiind realizat pentru a fi folosit pe parcursul a doi ani şcolari. Sunt abordate gradual atât relaţia dintre învăţător şi elev în
viziunea, modernă a reformei învăţământului, cât şi cea dintre familie şi şcoală.
în „Caiet" sunt reunite, ordonate şi simplificate materialele necesare în activitatea educativă, cu referire la: •
managementul clasei, • colaborarea cu părinţii, • relaţia cu alţi factori implicaţi în procesul de învăţare (conducerea şcolii,
reprezentanţi ai instituţiilor publice etc.), • strategii de intervenţie educaţională • fişe de caracterizare psihopedagogică a
elevului şi • fişe de observare a acestuia.
Foarte utile sunt şi aplicaţiile din „Anexe": proiectele de activităţi educative (lecţie, excursie, parteneriat educativ,
lectorat cu părinţii), procedura de elaborare şi avizare a unei programe de curs opţional, repere despre activitatea
Comisiilor metodice, modele de chestionare, modele de înştiinţări adresate familiei, schiţarea cadrului legislativ specific.
Fiind uşor de completat, acest caiet este de un real folos, reducând semnificativ „munca de birou" a învăţătorului.
METODICĂ

Caietul Invatatorului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Invatatorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura CARMINiS

Instrument eficient de lucru Componentă de bază a portofoliului

ceea ce/-L cw adeaăiat a/veu est&

Portofoliul învăţătorului reuneşte, într-o formă sistematizată, o multitudine de documente, alcătuindu-se ca un

F. Activitatea de formare continuă

FIŞA PERSONALĂ A ÎNVĂŢĂTORULUI

Număr de telefon: E-mail:

Statut (titular, detaşat, suplinitor):

Vechime în învăţământ/în unitatea şcolară:

Grad didactic: Calificativul obţinut în ultimul an şcolar:

Funcţii/responsabilităţi în cadrul unităţii de învăţământ:

Discipline opţionale predate:

Identifică necesarul Identifică materialul didactic adecvat atât

1. TABEL NOMINAL CU ELEVII CLASEI ŞI DATELE PERSONALE ALE

PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SCHEMA ORARĂ PENTRU CLASA I

II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 4-5

V. Educaţie fizică şi sport 2-3

Număr minim de ore pe săptămână 18

Număr minim de ore pe săptămână 18

II. Matematică şi Ştiinţe ale naturii 4-6

III. Om şi societate 2-3

V. Educaţie fizică şi sport 2-3

Număr minim de ore pe săptămână 19

CURRICULUM ELABORAT ÎN ŞCOALĂ

Număr minim de ore pe săptămână 21

Anul şcolar Clasa

Subsemnatul, . în calitate de învăţător al clasei

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal, învăţător

Nr. elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar

plecaţi în alt judeţ

veniţi din judeţ

4. Nr. elevi promovaţi'

5. Promovaţi pe medii 7,00 - 8,99 (B)

7. Cu situaţia şcolară neîncheiată

a) Elevi cu dificultăţi la învăţătură

b) Elevi cu aptitudini speciale, cu interese înalte

în şedinţa comitetului de părinţi/consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi.

3« COMPONENŢA CONSILIULUI CLASEI

Profesorii clasei (conform încadrării anuale)

Părinte delegat al comitetului

Profesorii clasei (conform încadrării anuale)

Părinte delegat al comitetului

Profesorii clasei (conform încadrării anuale)

Părinte delegat al comitetului

An şcolar Profesorii clasei (conform încadrării anuale)

Părinte delegat al comitetului

în şedinţa consiliului clasei. ORDINEA DE ZI: M

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-

Părinte delegat al Reprezentanţi ai

^(informare, participare la lecţie educativă, la şedinţe/lectorate cu părinţii etc.)

*(informare, participare la lecţie educativă, la şedinţe/lectorate cu părinţii etc.)

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

llljlglll ipplgll ¡i lllilllllllll §g

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

FIŞE mm CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

• Locul şi data naşterii

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor • tata

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

VIII. CARACTERIZARE GENERALĂ ŞI PROGNOSTIC

A. PROIECT DE LECŢIE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

¡8* PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ