eye Bebe Be caINTRODUCERE Mintea unui nou-nascut e vedeti cand priviti un nou-nascut, care ‘se uité lung la dumneavoastra, cu ochii sai deschisi la culoare? Chiar se afld o persoana acolo? Incrun- tAndu-se in liniste sau fiind rogu de furie, poate acest bebelus 84 gandeasca gi s4 simta? In ciuda staturii sale mici, un nou-nascut poate scoate zgomote puternice si conving’- toare, Ins& spune el ceva cu adevarat? Pana acum au existat multe teorii despre nou-ndscuti, dar foarte pujine date cunoscute. Secole la rand, cei mici au fost separati de noi printr-un val de ignoranta. Cu toate c& le-am fost atat de aproape, inca nu stim ct de uimitori sunt. Cunoasterea comuna despre bebelugi era bazata pe limitarile vizibile asupra marimii, greutatii si a fortelor musculare pe care le poseda acestia. In consecinta, copiii - descrigi ca fiind adesea adorabili, dar incapabili, subumani, preumani, necunoscatori si prostuti - erau tratati ca atare. Stiinta secolului XX sustinea c& tipetele celor mici erau doar sunete ,aleatorii”, zambetele for numai ,grimase”, iar expresiile durerilor numai ,reflexe”. Informarea gresité despre nou-ndscut a determinat ca situatia de parinte s& devina mai dificild, iar dezvoltarea bebelusilor mai grea.MINTEA NOULUI NASCUT Un viitor mai luminos se intrezdreste pentru bebelusi. In ultimii douazeci si cinci de ani, cercetarea asupra nou- nascutilor a inflorit. O combinatie nemaiintalnité pana acum, formata din interesul pentru cei mici, sume mari investite din bani publici sau privafi gi metode inovatoare de studiu, au adus noi informatii, multe dintre ele de-a dreptul surprinzatoare. Contributiile la cunastintele noastre despre nou-nascut provin din diverse domenii ale stiintei, incepand de la embriologie pana la psihologie, Datorita faptului cd, o mare parte din informatii a fost scris& Tn limbajul specialistilor si se gasea in principal in librariile academice, putini parinti au avut acces fa ea, nu au avut timpul si gansa de a descoperi aceste informatii separate ca fiind o parte a unui tot unitar. Aceasta carte aduna cele mai importante date din aceasta vasta literatura, Pentru un public larg, in special pentru proaspetii sau Pentru viitori! parinti. Nu este un manual al savantilor, cu note de subsol, ins cei interesati pot gasi surse si indicatii corespunzatoare fiecdrui capitol incepand cu pagina 282. Cercetatori de eliti se aflé acum de partea celor mMici. Berry Brazelton de la Harvard fi numeste ,talentati”; Hanous Papousek, un pionier german in studii asupra nou-ndscutilor Ti numeste ,precoce”, cunoscutul pediatru Marshall Klaus spune c& sunt ,uimitori”. Profesorul T.G.R. Bower, unul dintre cei mai productivi si inovatori cercetatori Tn domeniu, declara c& nou-nascutii sunt "extrem de com- petenti” In perceptie, invafare gi comunicare. Bebelusii av un cuvant de spus tn secolul nostru. intru-cat atat de multe s-au descoperit si inca exist lucruri tamase in umbrd, cred c4 acesta se va dovedi a fi secolul nou-nascutilor, perioada in care vom ajunge la o cunoastere vasta si autentica tn legatura cu cine sunt ei de fapt. 12 Mintea unui nou-ndscut La inceputul acestui secol, pe plan mondial se puteau numéara numai cateva documente stiin{ifice despre bebelusi. Panda la mijlocul secolului puteau fi citate aproape cinci sute. Ih perioada anilor 1960 si 1970, recenzii serioase ale acestei fiteraturi se refereau dintr-o data, la cel putin doud mii de C&rti gi documente. Aceasta explozie de informatie continua. Copiii au fost masurati pe dinduntru si pe dinafara, filmati cu ‘amere care permit analiza in microsecunde, supravegheati ore In gir si testati prin experimente ingenioase. Rezultatele ‘arata cd ei prind in mod constant informafii si cA invata din propriile experiente la fel ca si noi. Unul dintre aspectele interesante ale acestor noi cu- Hogtinte este verificarea abilitatilor bebelugilor la varste din ¢é tn ce mai fragede. Estiméarile referitoare la aparitia unor talente au trebuit s& fie revizuite iar si iar, aduc&ndu-le mai ‘aproape de momentul nasterii. Multe abilitati sunt innascute gi asemanatoare cu cele ale adultiior, uimind investigatorii gi destramand miturile. O regulaé fundamentala in psihologia dezvoltarii - aceea c& ,toate comportamentele complexe frebuie s& inceap& ca simple comportamente si sd se ‘dezvolte progresiv’ - s-a invechit. In mod surprinzator, multe ‘GOmportamente sunt de la inceput complexe. Adevarul este c& mult din ceea ce credeam in mod traditional despre bebelusi este fals. |-am judecat gresit si le-am subestimat abilitatile. Nu sunt fiinte simple, ci din contra, sunt creaturi complexe gi in ciuda varstei mici au gAnduri neasteptat de vaste. Bebelusii stiu mai multe decat se presupunea ca stiu. ‘Bupa doar c&teva minute de expunere la chipul mamei dupa ‘agtere, un bebelug 11 poate regasi dintr-o galerie de foto- graf, Bebelusii recunasc sexul altor bebelugi, chiar dacd ‘sunt imbracati atipic, cu conditia sa se afle in migcare — ceea C6 adultii nu pot s4 facd. Ei sunt curiogi si domici s& Invete. Inchipuiti-va cat de fin le sunt coordonate la nagtere simturile: owe 13MINTEA NOULUI NASCUT ochil $i capul se indreapta in directia unui sunet; mainile se indreapta spre ochi pentru a-i proteja de lumina puternicd; aflandu-se pentru prima data la sn, bebelusii sug si respira sincron; tipa gi se Indeparteaza la vederea unui bisturiu. Viata inainte de nagtere a fost analizaté ca nicicand Tnainte. DatoritA tehnologiei microscopului, a fibrei optice gi a lentilelor speciale, a imaginilor cu ultrasunete gi a altor aparate de mdsurat si tehnici de laborator avem acum o imagine clara a dezvoltarii tuturor partilor sistemului fizic dinaintea nasterii. Aceste descoperiri s-au addugat intelegerii noastre asupra numeroaselor talente ale bebelusilor. Neurologii au descoperit care este intervalul necesar dezvoltarii intregului sistem nervos. De exemplu, studiile arata ca simtul gustativ incepe sa functioneze la aproximativ paisprezece saptamani dupa conceptie, iar simtul auzului, Injurul a doudzeci de sAptamni. Dupd numai opt saptamani de sarcina, mangaierea find a obrazului bebelusului cu un fir de par determina reactii care indicd aparitia senzatiilor tactile. In timpul sarcinii se instaleazd mecanismele ce vor pemite bebelusului sa-si foloseasca simtul olfactiv la fel de bine ca un adult. Pregatiri similare se fac in scopul dez- voltarii unei game variate de talente vizuale. Invatarea a fost demonstrata prin mai multe experimente. © multitudine de descoperiri stiintifice asiguraé veri- fic&ri formale asupra a ceea ce parintii si bunicii au stiut dintotdeauna: nou-nascutii sunt persoane reale. Entuzi- asmul pdrintesc referitor la abilitatile bebelugilor era cata- logat ca vanitate, partinire sau halucinatie. Acum stiinta confirma faptul c& bebelugii sunt fiinte sociale capabile sa formeze relatli stranse. Acesti se pot exprima cu convingere, pot manifesta preferinte si incep sa influenteze oamenii chiar de la tnceput. Sunt capabili s& integreze informatii 14 a Mintea unui non-ndscut complexe din surse variate gi cu putin ajutor din exterior, Incep sd se modeleze pe ei ingigi gi mediul lor. Mituri despre nou-nascugi Bebelusii nu simt. Unele asistente medicale gi unii medici incd spun parintilor c& bebelugii nu simt, c& ei nu ‘sufera in timpul procedurilor medicale gi nu simt lipsa mamei cand sunt dugi la creg&. Anesteziile nu erau considerate necesare pentru bebelusii care sufereau interventii chi- furgicale. Salile de nastere, instrumentele obstetrice gi tutinele medicale au fost concepute inainte de a se lua in considerare faptul cd bebelusii au simturi gi, de aceea nu au fost create in ideea confortului bebelusilor. Camerele sunt reci, \uminile orbitoare, suprafetele tari si plane, atmosfera galagioasd, manuirea bebelusilor prea suparatoare. Nou- Nascutii sunt adesea traumatizati. Generatie dupa generatie, o majoritate ghinionista a bebelusilor americani au suferit circumcizii intemeiate pe motive medicale dubioase, religioase, culturale gi cosmetice. Imi pot numai tnchipui c& parintii au tolerat aceasta in faisa ¢redinté ca bebelusul nu va gti ca este torturat. Dar va sti! Bebelugii despre care se considera ca nu pot simti, Gunt foarte usor victimizati; ei nu sunt considerati persoane. O forma mult mai timpurie gi letald a acestei opinii a asigurat justificarea pruncuciderilor (mai raspandite fn cazul fetelor), Practicate de-a lungul istoriei umanitati. In timpuri moderne, “fibuzul supra copiilor, actul violent secret al parintilor, este @xpus vederii publice. Bebelusii pot fi ultima mare categorie de oameni intelesi gresit, discriminati si abuzati. In 1975 obstetricianul francez Frederick Leboyer tn- demna spre un mod de abordare al nasterii fara violenta. Colegii lui au negat nevoia de schimbare gi au facut public ; ow 151 MINTEA NOULUI NASCUT Mintea unui non-ndscut mitul care sustine cd bebelugii nu simt gi nu le pasa ceea ce lise intampla. Adevarul nou descoperit este cd nou-nascufii Poseda toate simturile si se folosesc de ele la fel ca si noi. Tipetele lor de durere sunt autentice. Bebelusii simt, noi suntem aceia care nu o facem. Creiere foarte sdrace. Probabil cele mai daundtoare mituri despre nou-nascufi sunt cele despre creierele tor. Pe baza anatomiei brute a creierului la nastere, oamenii de stiinté au concluzionat cd acesta era ,primitiv’ si slab dezvoltat. Pentru ca el cantaérea numai un sfertdin greutatea gi volumul lui la maturitate, nu ar fi capabil de functii ,mai inalte” ale gAndirii, intentiei si memoriei. Timp de o sutd de ani, aceasta presupunere a guver- nat atat medicina c&t si psihologia, sustinand abuzuri in obstetrica gi pediatrie acceptate cao parte normalaa nasterii, Fra un creier, bebelusii n-ar fi putut avea experiente, n-ar fi putut acumula istorie, nu ar avea constiin{& de sine sau inte- ligenté — in consecinta, nu ar putea fi prezenti cu adevarat. Acest mit a intarziat in mod artificial Inceputul paternitatii active si a impiedicat recunoasterea public cd nou-nascuti sunt persoane reale. Rafionamntul este aceasta: fara creier nu exist& persoand, dacd nu existé persoana, nu este nevoie de ingrijirea parinteasca. In retrospectiva, expertii neurologi au facut una dintre clasicele erori ale stiintei, disecAnd creierul pentru a afla cum functioneaza. Problema este ca el functioneaza cum se cuvine numai daca este intreg. Partile separate nu reprezinté sistemul. Cea mai grava a fost greseala lezarii conexiunilor creierului cu alte doua sisteme, cel endocrin si imunitar. Medicina a divizat domeniul fn trei specializari diferite: neurologie, endocrinologie si imunologie. Cercetari recente arata ca toate cele trei sunt unite sutil intr-un singur sistem inteligent central. 16 Faptul c& intregul creier reprezintd mai mult decat Partile sale este reliefat de o dezbatere care a durat decenii feferitoare la inveligurile mielinice care invelesc fibrele Nervoase. M-am lovit de acest preconceptie personal, And am inceput sa le povestesc colegilor despre amintirile de la nastere povestite de cdtre clientii mei. Reactiile Imediate erau ca aceste amintiri sunt imposibile, deoarece Mielinizarea axonilor nu este completa la nagtere si de faceea impulsurile nu ar putea curge normal prin sistemul Nervos. Adevarul este cd mielinizarea incepe deja de la doar _ Giiteva sAptamani dupa conceptie, ins& nu este completa __ pana tn adolescenta. Nu exista nici o masura pentru ceea 8 creierul unui bebelugs poate face. Creierul in linia asamblarii. Alta neintelegere filepAndita privind creierul copilului a fost aceea cA era Gonsiderat ca un motor pe o linie de asamblare, faré Hgteptari sé functioneze pana c&nd ultima parte ar fi fost Inatalata. Esenta acestei erori a dus la prejudecata ca par- te creierului deja formate erau ,primitive” si mai putin valo- _ TOhse, tn timp ce ultimele adaugate erau mult mai sofisticate _ pilmportante. Reprezentand cel mult o jumatate de adevar, ‘Boeasta teorie a impiedicat parintii si oamenii de stiint& in BH aprecia inteligenta dinaintea nasterii si a justificat practici Inumane la nastere. Daca partile sofisticate, "avansate” ale ‘Gralerului nu s-au dezvoltat, se considera ca bebelugul nu ‘ffi putut avea experiente insemnate. Memoria si invatarea ogeau din discutie. Cortexul cerebral, structurile craniene simetrice stan- g/ dreapta aflandu-se in varful craniului, se formeaza sfarsit si au acele circumvolutiuni speciale, ultimele __ modificari evolutionare care confera oamenilor o latura Superioara celorlalte creaturi. Oricum, era fals4 concluzia ~~ 17MINTEA NOULUI NASCUT nefunctionarii cortexului pana in faza dezvolt&rii integrale gi aceea ca restul creieruiuj nu se putea angaja in activitati complexe. Cu mult inaintea forméarii definitive a cortexului, sisteme complexe precum: respiratia, somnul, trezirea, plansul, orientarea in spatiu si migcare, functioneaza deja. Simturile gustului, atingerii, ale mirosului si ale auzului sunt complet operative si coordonate. Chiar si vederea este avansata la nastere, cu toate cd partea vizuala a cortexului nu este complet dezvoltata. Bebelusii nu pot gandi. Pana de curand, expertii cadeau de acord c& nou-nascutii, ca si personajul din cartile pentru copii, Winnie the Pooh, au ,creiere foarte mici”. O recenta editie a unei carti asupra naturii copilului scrisA de un remarcabil psiholog la Harvard, povesteste despre asemanarea dintre cortexul bebelusului gi al unui gobolan adult. Fiind echipat atét de slab, cum ar putea gandi un nou-nascut? Unii psihologi academicieni folosesc cuvinte mari pentru a nega activitatea mentala infantilé: presim- bolica, pre-reprezentationala, pre-reflectiva. Cu alte cuvinte, copiii nu au cuvinte si nu pot gandi. Aceasta se adauga altui mit — care spune c& pentru a gandi, este nevoie de limbaj. Investigatii recente araté cd bebelusii gandesc mult, cu sau fara limbaj. Veti vedea dovezi ale acestor procese de gandire atunci cand nou-ndscutul se va indrepta intentionat spre dumneavoastra, va afiga o privire intrebatoare, se va incrunta (sau va tipa) ca protest, va murmura de satisfactie, sau va suspina de emotie. Nou-nascutii igi asculté atent mamicile cand acestea le citesc povesti si prefera sa le asculte din nou pe cele auzite in sdptamanile dinaintea nagterii. Amintiti-va ca: ei asculté atent cat timp mamele citesc Tnainte, ins& se vor opri atunci cand ele vor citi invers (fara sens) - un ait indiciu al gAndirii. 18 we Mintea unui now-ndseut Mal mult, bebelugii sunt adevarati visdtori, conform Studillor asupra undelor cerebrale. Ei viseaza mult mai mult decat 0 faceti dumneavoastra si decdt mine. Observarea ftenta a migcariior corporale ale bebelusilor gi a expresiilor faciale, atesta faptul ca ei actioneaza gi arata exact ca adultii atunci cand viseaza. Cum ar putea visa fara s gandeasca? Nu au simtul sinelui. Neavand simturi fizice si un Creler complet, persista mitul cd nu poate exista un simt al ‘Olnelui sau al perceperii altora. Psihanalistii au declarat cd bebelusii sunt ,autisti” si nu raspund la semnale sociale; nu funt pregatiti pentru relationare si sigur nu pot comunica. »Egocentrism” a fost cuvantul pe care |-a ales cunos- outu) psihoiog elvetian Jean Piaget pentru a-i descrie pe _ fNeu-ndscuti, insemnand ca ei nu au nicio legatura cu mediul extern si cd sunt total preocupati de ei ingisi. Aceastd teorie nu mai poate fi sustinuta. Cu toate ca Piaget a fost un {eoretician pionier in psihologia dezvoltarii, nu avea avantajul . Gunostintelor actuale asupra noilor nascuti. El credea ca i-ar putea lua unui nou-nascut cam 18 luni pentru a nu mai fi yegocentrist” si si se vada ca un obiect printre altii. Studentii lui Piaget continua sd prezinte viziunea. Burton White, psiholog din Boston, scrie cd bebelugii sunt Neajutorati, nu pot gandi, nu pot folosi un limbaj, nu pot socializa cu alti oameni si nu se pot indrepta deliberat spre aitii. El pretinde ca in primele sdptamani de viaja, un bebelus nu este prea interesat de mediul extern. Daca acceptati acest punct de vedere, veti fidescurajat 84 formati un dialog intim cu nou-nadscutul dumneavoastra 9/ veti fi privat de multele daruri pe care bebelugul este pregatit sa vi le ofere. Dumneavoastra si bebelugul sunteti conectati, nu sunteti separati unul de celalalt. Legatura dintre parinte gi copil este un duet, nu un solo. Bebelusii va ~~ 19MINTEA NOULUI NASCUT urméaresc intentionat schimbarile mimicii fetei si pot brusc mima expresii ale tristetii, bucuriei sau ale surprizei. Bebelusii asculté cu o precizie incredibild cuvintele adultilor. Filmele arataé c& ei conduc, dar gi raspund in dialogul cu parintii. Daca bebelusii ar fi pierduti intr-o lume a lor, nu ar fi atat de buni fn a analiza si a raspunde la sunete. Ei se vor opri din mancat, chiar daca ar fi flamanzi, pentru a asculta ceva interesant. Daca aud alti copii plangand, de obicei sunt tentati s& planga impreuna. Daca asculta o inregistrare a plansului lor, S-ar putea opri brusc din plans —un indiciu cd se recunosce pe ei ingigi. Psihologii au descoperit precursori ai constiinfei de sine inaintea varstei de doi sau trei ani. O autoritate in materie scrie c& bebelugii descopera ca ei si ceilalti au minte cand ‘sunt in varsté de noua luni. Colwyn Trevarthen, specialist in psihologia infantila la Universitatea din Edinburgh, considera ca interactiunea oamenilor este jinndscuté gi poate fi recunoscuté la nou-ndscuti. a Bebelusii nu au nevoie de mamele lor. Acest mit justifica separarea nou-ndscutilor in saloane, departe de mame, fiind consideratd o practica necesara pentru a asigura sAnatatea celor mici. Ins& opusul este adevdrat. Bebelusul primeste anticorpi de la mama pentru a se apara de _infectii gi In plus are parte de atentia marita care nu poate fi aceasi th salonul pentru nou-nascuti. Stand langa mama, bebelusul ‘este ajutat sé-gi regleze temperatura corporala, metabolismul, - nivelul hormonilor gi enzimelor, bataile inimii gi respiratia. Separarea mamelor de bebelugi este o privare din punct de vedere afectlv gi fizic. Mamele gtlu In adancul sufletului ceea ce oamenii de gtlinté abia descoperé - faptul ca relatiile dintre mame si 20 Mintea unui nou-ndscut bebelugi sunt reciproce, chiar magice. Plansul unui bebelus elibereaza laptele matern, singurul lapte perfect pentru copii de pe pamant. Dupa nastere, alaptatul grabeste expulzarea Placentei si protejeaza mama impotriva hemoragiilor. Tn plus, exist 0 vitalitate in atingerea si privirea bebe- lugului care declangeaza sentimente si aptitudini necesare ‘unei ingrijiri materne de succes. Bebelusii au nevoie 84 audd vocea mamelor, le invata ciclurile de somn, le fecunosc mirosurile corporale gi expresiile faciale. Bebelusii ‘au nevoie sa gtie cA mamele lor sunt bine. Mitul varstei. Varsta este o categorie care lucreaza potriva bebelusilor. Fara sA realizam, avem tendinta sa nsideram grupele de varsta diferite de ale noastre: rioni, fetugi, nou-nascuti, copii, adolescenti sau oameni In varsta. Cumva, acesti ,ceilalti” par inferiori, inapti $i bili de a fi persoane aga cum suntem noi. Ih general, mai tanar inseamnad a avea un statut rlor. Credem ca un bebelug nu este destul de real pentru ita de la el sau pentru a-| asculta. Bebelugul va deveni tArziu o persoana, probabil cand va putea merge, vorbi Va frecventa scoala. Lasand la o parte miturile, bebelugii par s4 actioneze Indivizi, cu mult inainte de a se naste, implicandu-se in iti spontane care li se potrivesc, manifestand preferinte anumite sunete, miscari gi gusturi gi reactionand la ‘tnuter, Odata nascut, din prima zi se angajeaza in acti- complexe, incorporand sunete si imagini, igi regieaza , 86 odihnesc si demonstreaza capacitati de invatare. lu-si aptitudinile de comunicare, va angajeaza in ri, stabilesc relatii stranse gi, fara ca dumneavoastra lizati, incep sA va invete cum sa fiti parinte. £motia, un limbaj al tuturor varstelor, este purtaté pe bebelusilor. Suntem intarziati tn a recunoaste aceasta. oe 21MINTEA NOULUI NASCUT Urméariti expresiile copilului. dumneavoastra manifestand fericire, surpriza, tristefe, fricd, nervozitate, dezgust, interes si suferinta. Memoria nasterii: o noua frontiera Probabil ultima mare barierd stiintificd in recunoasterea completa a bebelugii ca persoane va cddea prin accep- tarea posibilitatii unei memorii personale complexe la momentul nasterii. Parintii sceptici ajung adeseori s& accepte memoria nasterii atunci cand igi aud micutii de doi ani vorbind spontan despre asta. Din moment ce stim c& nou-nascufii sunt buni la invatat si cd invatatura gi memoria merg mana in mana, este mai ugor de acceptat ideea existentei memoriei la nastere. Unii dintre ei nu mai au nevoie sa fie convingi deoarece si-au descoperit ei ingigi, intr-un fel sau altul, propriile lor amintiri legate de nagtere. Altii au descoperit aceste amintiti prin hipnoza, sau printr-un eveniment major in psihoterapie. Memoria contribuie la constiinta de sine; cele doud sunt conectate la fel ca gi memoria cu invatarea. Fara memorie, experienta este inutila iar stima de sine grav compromisa. Nicaieri nu a fost mintea unui bebelug mai surprinzator dezvaluita decat in abilitatea de a-si aminti nasterea side a recupera aceasta amintire ca adult in anumite circumstante. Aceste amintiri de la nastere sunt ca niste capsule de timp Cate contin dovezi coplesitoare ale personalita(ii $i gandirii. Am descoperit memoria nasterii pe parcursul muncii Mle Ga psiholog, explorand originea problemelor cu ajutorul © Pacientii mei aveau amintiri legate de nagtere, @U nu stlam ca ar fi posibil. Ceea ce mi-au it o aventura de treisprezece ani bazata , avAnd ca rezultat multe foi, fituici si i Mo@asta Carte. A trebuit sd Invat despre Mintea unui nou-ndscut —— “fou-ndscuti, despre procesul nasterii si complexitatea me- ‘Morlei si constiintei. In aceastd carte va impartasesc cele interesante descoperiri de care m-am bucurat. Pacientii au continuat sa-mi povesteasc, in detaliu, ce ‘Intampiat la nastere, inclusiv ideile pe care le aveau d erau bebelusi. Am descoperit 0 maturitate neasteptaté \durile lor de atunci. Fiecare persoand vorbea cu auto- ite gi identitate, gi-au stiut si gi-au iubit parintii. Caracterul fu parea sd fie legat de varsta sau de nivelul dezvoltarii; ‘acolo de la Inceput. Atins de aceste rapoarte, am Inceput (avand permi- nea) sa le inregistrez; in final au fost sute de relatari e pe banda, transcrise si cercetate cu minutiozitate. P&na tn 1980 am decoperit o metoda de a arata cé amin- erau de incredere: in hipnozd, comparam memoriile or cu ale copiilor. Unele persoane hipnotizate tsi aduc aminte detalii plete si neobignuit de vii. Aceasta abilitate, numita nezie, a fost studiata, admirata si privité cu indoialé c&tre experti timp de decenii intregi. O recenzie critica tA a experimentelor din acest domeniu a confirmat ptul cA subiectii hipnotizati au amintiri mai insemnate, atat Wirbale cat si non-verbale, asigurand faptul cé sunt pline ‘te tnjeles si cd se obtin printr-o metoda numita free recall. ludiile araté c& memoria este si ea facilitaté atunci cand imentele reamintite contin imagini putemice, emofii, zatii sau Intelesuri. Amintirile pot fi totugi deformate daca are asculté pune intrebari sugestive, indicd raspunsuri foloseste tehnici de intervievare ce grébesc sau tulburé oana care igi aminteste. _ Relatdrile care cuprind fiecare moment sunt rare, cu te. cA multi oameni sunt capabili sAle aiba. Aceste povestiri ‘ulmitoare au avantajele limbajului adult, deoarece bebelusii ~~ 23MINTEA NOULUI NASCUT Mintea unwi non-nascut s-au maturizat. Ei dezvaluie ganduri lucide si sentimente profunde care au loc in perioada nasterii. Pentru c& primele memorii de acest tip mi-au fost dezvaluite in anul 1974, am avut ocazia s& ascult atat relatéri insufletite si deprimante. Probabil faptul c& sunt psiholog motiveaza oamenii s& se apropie mai ales cand sunt in suferinta. M-am confruntat repetat cu rani ascunse provocate de cuvinte ostile, izbucniri emotionale sau intrebari aparute la nastere. Aceste semne psihologice din nastere ar trebui i chiar pot fi evitate. Terapiile creative sunt necesare pentru a se ocupa de aceste probleme create la nastere. Ma grdbesc sa va asigur c& nu toti bebelusii se nasc cu probleme psihologice. Bebelusii care sunt bine-veniti in momentul conceperii, agteptati cu drag in timpul graviditatii gi primiti in maini iubitoare la nastere, incep viata in mod pozitiv. Ei privesc lumea cu interes imens gi curiozitate, se comporta ca gi cum s-ar simti in siguranté si dezvolté o legatura puternicd cu parintii. Probabil mii de adulti au scos la lumina amintirile prenatale sau ale nasterii cu ajutorul unui terapeut. Un numar mai redus s-a impiedicat de aceste amintiri in anumite faze modificate ale constienfei: o stare psihedelica, un vis, 0 fantezie, sau prin meditatie. CAtiva adulti sustin c& intotdeauna gi-au amintit parti ale nasterii, cu toate c& au fost reticenti in a povesti cuiva despre asta, de teama ridiculizarii. Pe ma&suré ce climatul acceptarii acestor amintiri este pregatit din ce in ce mai multi adulti recunosc. _ Daca sunteti unul dintre ei, mi-ar place s& scrieti amintirea pe care o aveti si s mi-o trimiteti. Pana acum, momentele precise gi coerente ale nasterii care pot fi obtinute prin hipnozé s-au facut cunoscute in principal datorité unui mic cere de profesionisti. Aceste felatari sunt prezentate in aceasta carte publicului larg, aoe pentru prima data, prin permisiunea generoasa a barbatilor, femeilor si a copiilor implicati. Relatarile verbale au fost e@ditate pentru a fi concise, duplicare gi pentru fi a corecte din punct de vedere gramatical si pentru a fi citite mai ugor Propriile mele cuvinte din sesiuni au fost sterse. Tn memoriile de la nastere, "bebelugii” - acum adulti - descriu ceea ce au experimentat in timpul travaliului, cum @u fost tratati de catre medici si surori, ce au facut si au 8pus parintii lor. Aceste amintiri fi nelinistesc pe parinti, provoaca puternice controverse intre oamenii de stiinta gi nu pot fi mereu explicate in cadrul prezentelor cunostinte ‘Inca limitate. . Ceea ce descoperim in amintirile natale este compatibil cu ceea ce se descopera in cercetarea moderna: creierul ftou-nascutului, sistemul lui nervos gi simturile fizice sunt active gi coordonate; o ingiruire normala de emotii umane ‘este simtita si exprimata in timp ce mintea bebelugului este alert, perceptiva, exploratoare gi ocupatad sA incorporeze care noua experienta. Atata timp cat despre bebelusi nu se credea ca au imturi si nici minte, in mod automat memoria iegea din iscutie, iar dovezile prezentei ei erau neglijate. Acest scepticism s-a pastrat pana in prezent. Publicatii sionale in psihologie si hipnoza s-au ferit sA editeze ticole despre memoria natala; ca rezultat, americanii care Tn acest domeniu si-au publicat studiile in strainatate rit& mediului mult mai receptiv din alte tari. Tn Viena anului 1971, psihiatri europeni au pus bazele asociatii si publicafii (in limba germana) devotata lhologiei prenatale, care acum se numeste ,Societatea mationala a Psihologiei si Medicinei Prenatale si finatale” (ISPPM). In 1983, datorité faptului c& lucrarile se gi simpozioanele au fostrespinse de catre societatile jonale deja instituite, cercetatorii gi terapeutii din oe 25MINTEA NOULUI NASCUT Canada gi SUA au organizat ceea ce acum este Asociatia pentru Psihologie ¢i Sanatate Pre- gi Perinatala (APPPAH). Eu am fost unul dintre ei. La prima intalnire a acestui nou grup, cinci sute de oameni au ascultat cincizeci gi cinci de vorbitori din noua tari. Congrese asemanatoare s-au stabilit la fiecare doi ani din acel moment. Multumité dovezilor coplesitoare despre abilitatile bebelusilor si a progreselor impresionante in intelegerea creierului, mintii si constiintei, ne aflém acum tn pozitia de a evalua amintirile natale intr-un mod mai cuprinzator, Aceste amintiri merita 0 atentie sporita. Ceea ce invatém ar putea schimba modul in care ne traim vietile, modul in care aborddm maternitatea, conceptia, graviditatea gi nasterea gi cum ne educdm intre noi. O parte din aceste amintiri natale tulbur& convingerile ¢tiintifice cat si agteptarile parentale. Pentru aceia care asculté cu atentie, aceste amintiri natale ne spun multe despre diferenta dintre creier gi minte, despre consecintele negative ale traumei nasterii gi, probabil, cel mai important, despre noi dimensiuni ale constiinfei umane. Rapoartele natale sunt documentare scurte, povesti private care au insemnatate public’. Dupaé ce am ascultat ataét de multe, inteleg cum inceputurile pot fi nimicite, momentele sacre distruse si obstacolele ldsate sA cauzeze frustrdari si durere. O nastere nereugité poate fi ca un ghimpe in coasta, care continua s& doara. Modul desf&surrii nasterii dezvaluie calitatea vieiji dus’ de mame si tati, precum si calitatile asistentilor profesionisti. Aceste relatari ne amintesc c& nasterea in siguranté nu este un accident, ci este un eveniment binecuvantat care inspira fiecare om implicat. In timpul secolului douaizeci, locul nasterii a fost mutat abrupt de acasa fn spital. A devenit un eveniment medical ceea ce din timpuri stravechi era un important eveniment 26 we Mintea unui non-ndseut |. Calitatea psihologica a nasterii a avut de suferit, bebelusii sufera asa cum araté amintirile lor din cel ent. Luand jn considerare spusele lor, am intarziat ‘facunoasterea potentialului negativ al nasterii asupra slarului si mintii. Trebuie s& realizim nevoia nasterilor Este posibil ca dumneavoastré s& nu fiti pregatit Intelepciunea gsi maturitatea prezentata in relatarile . In profunzime, lucrurile din mintea unui bebelus fadancesc mai mult decat prezic varsta cronologica sau diul dezvoltarii al creierului . Acesta este motivul pentru unii gésesc amintirile despre nastere ca find imposibile lf crezut. Cu toate acestea, dovezile se inmultesc. Asa festructurate conceptiile vechi care au susfinut statutul lor al bebelugilor. Pe masura ce parcurgefi aceasta carte, poate Incolti c& aceste informatii despre nou-ndscuti nu sunt i despre ei. Implicit ele reprezinta informatii vitale pre noi - o fereastra prin care putem intrezdri ceea ce h face persoane. Ceva din aceste pagini vd poate pune pe duri despre cum propria dumneavoastra nastere v-a in- tat. Cu toate cd aceasta carte este despre bebelugi, nu terapie, cititorul va gasi in text indicii in legatura cu inea dintre nastere si viata de mai tarziu, cat si cateva inte posibile in sectiunea de ,Surse gi Citate”. Pe masur ce cititi despre maturitatea unui nou-ndscut lezvoltarea vietii Inaintea nasterii, va putefi intreba ce ect ar putea avea toate acestea in tema avortului. Pentru torii care doresc sa afle convingerile gi parerile mele onale, am facut comentarii scurte in Apendicele |. In Nod asemanator, stiu cum anu parinti se ngrijoreaza 8e Invinovajesc pentru prejudiciul adus copiilor tn timpul aviditatii si al nasterii. Acelora le d&ruiesc cuvinte de dura si prudenta fn Apendicele II.MINTEA NOULUL NASCUT In continuare veti gasi rapoarte despre nasteri fericite gi mai pufin fericite. Veti descoperi intelepciunea venitaé »din gura bebelusilor” si calitati care nu par sa aibe nici o legaturd cu varsta. Poate ca informatiile va vor surprinde, vor stami curiozitatea despre dumneavoastra insiva, vor confirma banuieli pe care le aveati in legatura cu bebelusii gi vor adauga respectului pe care il aveti pentru viata. PARTEA INTAI Extraordinarul nou-nascutCC LUL 1 Dezvoltarea corpului si a creierului Fa au crescut copii inc& de la inceputul rasei umane, dar inainte nu vedeau ceea | se Int&mpla in interiorul lor aga cum este posibil astazi. oltarea din uterul intunecat nu mai este imbaiata in mister inuita intelegerii. Se poate vedea ce se intampla induntru lorita ,ferestrelor’ deschise de catre oamenii de stiinta. O fereastra, deschisa de ctre embriologie, va permite yadeti care parti ale bebelusului se dezvolta in fiecare zi, ind si luna. Astfel vedeti ce dumneavoastra construiti @ clipa. Modul dezvoltarii fetusului in uter este uimitor; Informatii despre acest proces, deveniti constient de ce faceti pentru copilul dumneavoastra. rintr-o alta fereastra, deschisa de catre oamenii de | neurologi si biochimisti, puteti privi creierul dintr-o perspectiva si puteti intelege modul in care bebelugul Ine de inteligen{a cu mult inainte de a se naste. cunoastere va poate ajuta sa va intelegeti atat pe mavoastra Insiva, cat si bebelugul pe care il aduceti pe oe 3MINTEA NOULUI NASCUT lume. Noi informatii sugereazd cé mamele si tatii nu trebuie s& ,agtepte” s& aibe interactiuni insemnate cu cel nendscut inc. Cheia comunicarii cu uterul silentios este intelegerea a ceea ce se petrece fn interiorul sau. Magia conceptiei LeAnn si-a marcat temperatura si ciclurile fertile pe un calendar. Intr-o noapte, dupa ce a facut dragoste cu sotul ei, pe masura ce se adancea in starea de reverie, a trait o senzatie diferita, a unui eveniment spiritual care se petrecea cu corpul ei. Cand s-a trezit a doua zi dimineata, a anuntat »Ei, acum avem copilul nostru.” A incercuit data in calendar si a scris ,conceput” deasupra ei. A spus ca sentimentul este unic si distinct. S-a dovedit c& a avut dreptate. Cum ar putea femeia s& simté momentul conceperii? Procesul este infinitezimal gi fragil. La aproximativ doud sdptémni dup& menstruatie, un singur ovul agteaptd furtuna de sperma din timpul actului sexual, cu toate c& peste doua sute de milioane de spermatozoizi lansati par frenetici s& ajunga aici. O scanare a microscopului arat& c& ,odaté ce ating ovulul, se ageaza intr-o ,imbratisare” extinsé pana cand unul dintre ei este atras inauntru. Membrana celulara a ovulului se transforma apoi pentru a inchide ermetic interiorul si a etansa totul faté de ceilalfi spermatozoizi. Daca acest proces reuseste, cum este in circa 40 la suté din cazuri, sarcina se instaleaza. In primele douazeci gsi patru de ore in care spermatozoidul se uneste cu ovulul, celula fertilizata se divide in doua& p&rti. Aceasta se intampla din nou gi din nou, intr-un proces al transformarii gi diferentierii celulelor, pana cand acolo se aflé cAteva sute de miliarde, divizate in toate organele gi structurile corporale ale bebelusului. 32 Dexpoitarea corpului si a creieralui file inregistreazi acum treptele dezvoltarii fiecarei fi din organism. Tn primele zece zile de la conceptie, acest manunchi de celule care se inmulfesc (numite blastociste), abia cu ochiul liber, face un mic tur al uterului. Aici, blas- favorite - din nou, aproximativ 40 % reusesc - vor ii] © locuinta sigura tn interiorul uterului. _ Dupa numai trei sAptémani, embrionul are un cap si |, inoata tn fluidelele dinduntrul sacului amniotic ce be gocurile si dezvolta segmente care in final se vor iza in creier gi coloana vertebrala. In cea de-a patra Ana, incep s& se formeze inima, circulatia sanguina fctul digestiv. Bratele gi picioarele incep s4 creasca in de-a cincea saptamana. Deja inima pompeaza sange jar dac& In acelasi timp, camera initial se transformard tru si este completata cu valve interconectate; toate tea vor fi dezvolate in jurul varstei de doua luni. Th timp ce probabil incd va intrebati dacd sunteti cinata, creierul, ochii, ficatul gi urechile fatului se olté. La varsta de sase saptamani, embrionul tnoataé nté in sacul lui argintiu. La sapte sptamani sunt lle fata, ochii, nasul, buzele gi limba, al&turandu-li-se semne ale dintilor si oaselor. Pana in saptamana , degetele si mainile sunt bine definite, incheieturile telor de la picioare se vad clar si incep migcarile lare. Pana in cea de-a noua saptamana, toate turile de baz& ale organismului sunt la locul potrivit. Sistemul nervos al bebelusului Prima dovad& a functionari inainte de nastere a temului nervos se gaseste in activarea musgchiului dic, la cinci sAptamani, iar in creier se poate masura Otivitatea electrica la gase sAptamani. oe 33MINTEA NOULUI NASCUT Dupa numai doua luni de la conceptie, bebelusul va reactiona la mAngaieri ale obrazului cu ajutorul unui fin fir de par, departandu-gi capul, incovoindu-si trunchiul si pelvisul si intinzandu-si bratele si umerii suficient pentru a indeparta firul de par. Cu toate c& aceast& migeare a fost de obicei descrisé ca un reflex, cred c& reactia este cel mai bine Inteleasa ca find prima sensibilitate la atingere, Bazata pe documente ale oamenilor de stiinté de pe intreg globul si plecdnd de la aceasta prima reactie pana la o dezmierdare pe obraz, observdm ca sensibilitatea in toate p&rjile organismului progreseaza. In SUA dovezi ale acestor sensibilitati au devenit disponibile din momentul in care oamenii de stiint& de la Universitatea din Pittsburg au ‘inceput sa le inregistreze pe pelicula in anul 1932, Nefiind de mirare, fata bebelusului este zona cu cea mai mare arie de raspuns tn primele luni, incepand cu migcari ale gurii, buzelor, ale limbii si inghitirilor. Pe tot parcursul vietii, fejele noastre sunt sensibile, atente si expresive.Privirile aruncate pe furis gi zambetele au fost filmate la paisprezece SAptamani dupa conceptie. Din moment ce aceste expresii au venit ca raspuns la tulburarile invazive din uter, este posibil ca ele sa reprezinte feactii Insemnate a ceea ce se Intampla in acel moment. Incretirea buzelor, privirea posomorata sitensionarea muschilor din jurul ochilor, au fost asociate cu plansete care se aud de timpuriu, din jurul perioadei de sase sAptamani.Expresii faciale si vocale specifice implica faptul c& deja un fel de .agentie a inteligentei centrale” racordeaza creierul la organism. Fata nu este singura zona cu activitate nervoasA timpurie din viata din uter. Partea genitala raspunde la lovituri ia zece s&ptmani, palmele la unsprezece sdptamani, iar talpile picioarelor la doisprezece sdptamani. Acestea sunt ‘suprafetele importante care vor avea cel mai mare numar si cea mai larga varietate de celule nervoase la adult. 34 we Dexpoltarea corpulud si a creierslui Pana la varsta de unsprezece saptaméani, bratele $i Picioarele bebelusului devin sensibile la atingerea unui fir de par. intre cincisprezece si saptesprezece saptaméni, la devin abdomenul $i sezutul. Daca ati putea ajunge s4 va lingeti bebelugul, ati remarca faptul ca practic toate partile janismului raspund la atingeri usoare pana la varsta de ptesprezece saptaméani. Dezvoltarea rapida Fatul creste rapid, extinzandu-si si perfectionandu-si icturile de baza gi dezvoltand interconexiuni din ce in ce complexe ale vaselor sanguine gi ale nervilor. La trei i dup conceptie, ochii si urechile se ageaza in pozitie punzatoare, iar scheletul este complet definit. Mainile Impreunate si poate aparea suptul degetului (pana la , unii Copii prezinté un mic calus pe deget care poate nstra asta). Tractul respirator al micutului - care incepe has gi bronhii continuand spre plamani - va fi pregatit primele migcari respiratorii. Tn urmatoarea lund, avand acum o inaltime de circa prezece centimetri, fatul va avea gura si buzele complet ite gi va inspira gi expira lichidul amniotic pe gurd. ast’ respiratie lichida garanteaza faptul c& la nastere, fluidul va fi inlocuit de aer, mugchii respiratori vor fi bine tati si capabili de munca prelungita fara a interveni la. Micutii saci care stocheaza aerul in plamani vor tn numér si marime pe perioada sarcinii, cat si pe o 4 de opt ani de la nagstere. De aceea copilagii vor | Nevoie de ct mai mult aer curat si proaspat. In timpul sederii in uter, lichidul respirabil al bebelusului rabit sau incetinit in functie de c&t va consuma mama , cofeind, alcool sau alte droguri.Masuratorile medi- fraté ca respiratia incetinité este un factor negativ ow 35MINTEA NOULUI NASCUT Degvoltarea corpului si a ereierulué In sanatatea bebeluguiui. Respiratia rapida, care apare atunci cand mama fumeaza, este considerata un efort al bebelusului de a primi suficient oxigen. Aceste fapte arata ca respiratia este unul dintre primele comportamente ce vor fi influentate de stilul de viata gi cultura al mamei. Pana in cea de-a doudzecea saptamana, punctul mediu al cregterii, fatul se apropie de 30 cm si va cAntari aproape 500 g. Pleoapele gi sprancenele sunt bine dezvoltate, iar organismul incepe s& se ingrase. Incepeti sa va dati seama c devenifi mai rotunjoara. Tinand o ureche pe abdomen, tatal poate auzi batdile cardiace ale micutului. In jurul acestei perioade, probabil incepeti s& simtiti diferente intre maini, picioare, cap si fundulet, pe masura ce bebelusul loveste, sare gi se Intoarce. Zguduituri fine gi ritmice indic& faptul cd cel mic sughite. In perioada urmatoarelor trei luni bebelusul devine mult mai greu. Un invelig protector de grasime se dezvolti in luna a opta pentru a ajuta bebelusul s8-gi pastreze cdldura corporalé dupa nastere. Loviturile bebelugului sunt acum impresionante. Pana in luna a noua extremitatile devin Inghesuite si se pot vedea migcarile bratelor gi ale picioarelor in umflaturile care apar pe burtica dumneavoastra. In aceste ultime luni, organismul dumneavoastrad Pompeaza celui mic multi anticorpi si proteine care combat bolile gi pe care dumneavoastra le-ati construit de-a lungul anilor. Aceasta reprezinté un dar care va continua s& se Perpetueze, pe masura ce eventual o fiicd il va pasa noii generatii. Mai multi anticorpi vor fi transferati in lichidul galbui « numit colostru, care apare inaintea laptelui de la sn. in plus, Placenta produce o proteina a plasmei sangvine - gama globulind - pentru dumneavoastra gi pentru bebelus, oferind protectie ridicata impotriva bolilor fn ultimul trimestru gi dupa nastere. 36 es = Apropiindu-se de patruzeci de saptamani, bebelugul Prezinta ritmuri de veghe gi somn gi un plans distinct. Masuratorile undelor craniene in timpul ultimului trimestru de rcina araté o organizare mai buna, o activitate constanta gi sincronizare mai buna intre cele doua emisfere craniene. In final, in aceeasi perioada de patruzeci de saptaméni, itul va trimite un semnal hormonal (despre care camenili gtiint& vor s& afle mai mult) corpului dumneavoastra, rminand sfargitul sarcinii. Contractiile uterine pe care le iti va spun ca travaliul a inceput. Antrenamentul prenatal La mai putin de doud luni dupa conceptie, partea istemului nervos a bebelusului care are legatura cu gravitatia echilibrul in spatiu (sistemul vestibular) incepe s& se rmeze. Acest sistem asigura sincronizarea intre miscarile mneavoastra si ale bebelugului. Daca stati In cap sau eti sA dansati, bebelusul va simti schimbarile de pozitie, viteza si de directie gi va incerca sa se stabilizeze. Daca i, la fel va face si bebelusul, chiar daca ji place sau nu. In afara faptului c& se ajusteaza in functie de migcarile neavoastra, micutul fat isi foloseste sistemul vestibular ntru a Incepe s-si creeze propria formare a organismului. mult inainte ca dumneavoastra s& puteti simti, el se azA In exercitii regulate gi se opreste pentru scurte inte de odihna. Intre zece si doisprezece saptamani, vine o brusca stimulare a activitatilor: se invarte de pe rte pe alta, isi extinde gi flexeaza spatele $i gatul, Igi mainile gi loveste cu picioarele. Igi flexeaza si extinde le prin lovituri rapide asupra peretilor intre care se Ita. Toti mugchii ftului par sé acompanieze jocul acestor ni de antrenament”, spun medicii din Johannesburg- ~~ 37MINTEA NOULUI NASCUT Africa de Sud, care au studiat aceasta activitate pe un egantion de 46 de femei insarcinate. Bebelugul care a exersat cel mai mult a fost inregistrat cu un timp de sapte minute si jumatate incontinuu, iar cel mai lung timp de odihna a fost cotat !a numai cinci minute gi jumatate. Oamenii de stiinté din Olanda spun ca, datorita faptului c& aceste rotiri in spatiu sunt gratioase, voluntare gi spontane, pot fi catalogate drept un exemplu timpuriu al initiativei gi al exprimarii libere a rolului fatului. (Probabil recunoasteti faptul cA nu sunteti in totalitate responsabila pentru tot ce se intampla acolo gi c& fatul are un program propriu) Dovada integrarii creier-organism este ascunsa in aceste activitati fizice creative. Dezvoltarea creierului Creierul ocupA cea mai mare parte din ceea ce este in capul tau. Nu este un organ singular, ci un grup complex de organe cu functii diverse. Ceea ce le face mai greu de ‘inteles, este faptul cd partile colaboreaza prin intermediul unor interconexiuni elaborate. Cu toate cd au fost multe descoperiri, existé multe mistere si paradoxuri in acest domeniu. in acest fel se dezvolta creierul fatului: la aproximativirei sAptémAnidupaconceptie, parteadelabazacoloaneivertebrale si creierul incep sa se intrevada. Pana intr-a doudsprezecea sdptamand, ele se pozitioneaza corespunzator.Partea de sus a coloanei vertebrale corespunde parti de jos a creierului, care se dezvolta rapid in primele sapte saptamani. Pomind din aceasta baz&, putin mai sus, se extind creierul mijlociu gi creierul anterior. Suprafata cutata a creierului anterior se numeste cortex cerebral, cea mai recenta realizare evolutiva 38 ow Degpoiterea corpulai si a ereierwlai = acreierului uman. Cutele caracteristice gi circumvolutiunile ‘nu exist& acolo din intamplare. Proiectul ingenios permite mult mai multor celule nervoase (neuronilor) s& fie adunate ‘Intr-un spatiu limitat. DepinzAnd de anumite condiii, celulele nervoase ale lui continua s& se multiplice si s& creasca, pana cand sumeaza un numar intre 20 si 200 de miliarde. In general, menii de stint considera cA fatul care define mai multe iti de acest tip, va avea avantajul unei stocari informative semnate cantitativ si o mai bund adaptare la schimbari. Julele nervoase apar in forme variate, dar au ramificatit racteristice (numite dendrite) si proiectii neramificate lungi umite axoni), care se aseam&na unor copaci dezradacinati. murile se intind spre celulele invecinate, creand jonctiuni sare comunica (sinapsele). Miracolele chimice au loc aici, masura ce neurotransmitatorii schimb& mesaje intre ei. chimicale deosebite sunt cuprinse in interiorul unor in mod potrivit i bine definit. fp ultimii cincizeci de ani, expertii au pus la indoiala ita acestor transmisii nervoase fn cazul fetusilor gi al -nscutilor. Dubiul lor avea ca bazé dezvoltarea tardiva a linei, un strat isolator care in final inconjoara fiecare nerv. considera c& nervii nemielinizati nu puteau transmite le In mod eficient. Sprijinindu-se cu indarjire pe aceastd jpunere, expertii au respins multe descoperiri privind nou-nascutilor. Adevarul este cd mielinizarea progreseazA gradual i enorm pe toaté suprafata sistemului nervos. Faptul mielinizarea este in mare masura incompleta ta nastere ve 39MINTEA NOULUI NASCUT nu prea pare sé conteze; anumiti nervi nu sunt complet mielinizati pand la pubertate, cu mult dupa ce creierul a atins o treapta avansata a dezvoltarii. Luand in considerare multiplele aptitudini care au fost confirmate atat inaintea nasterii cat si dup&, se pare ca mielinizarea este irelevanta. in cea mai mare parte a secolului trecut, oamenii de stiinté au apreciat elementele cerebrale tn functie de aparitia lor ca timp gi locatie. Partile care s-au dezvoltat initial au fost considerate inferioare celor care s-au dezvoltat ulterior (cortexul), S-a presupus ca in lipsa unui cortex, fatul nu putea gasi vreo semnificatie a experientei traite. Medicii erau siguri c& bebelusii nu ar fi putut sti, Invata sau aminti orice eveniment care li s-ar fi intamplat in uter sau la nastere. Practicile obstetrice de rutina erau construite pe aceasta idee. Cortexul cerebral al fatului a reprezentat un subiect al intenselor investigatii pentru a determina perioada tn care este complet si pregatit sd functioneze. Oamenii de stiintd ji judecd maturitatea in functie de prezenta dendritelor si a spinilor dendritici - retelele nervoase care primesc informatia trimisa din intreg organismul. Prin utilizarea microscoapelor, acestia au descoperit prezenta dendritelor gi a spinilor dendritici in jurul perioadei de douazeci - doudzeci si opt de saptamani a sarcinii. In concluzie nu mai este corectd presupunerea ca fetusii si nou-nascutii duc lips& de centre craniene importante. Aceste structuri continua sA se extinda ca numar si complexitate atat pana la nastere, ct si ulterior. Alte dovezi care sustin functionarea cortexului la fat apar in urma masurdrii undelor cerebrale. Deci creierul raspunde la stimulari ale vederii, atingerii si auzului pana la sfarsitul celei de-a saptea luni de sarcina. Aceasta sustine presupunerea ca bebelusul este capabil s& raspunda experientelor traite, chiar daca este in uter. Aceste masuratori nu explicd numeroasele semne de inteligentaé descoperite mult mai devreme tn viata fetusului. 40 wr Dequolterea corpulai si a creieralui Esecul neurologilor de a anticipa potentialul fetusilor si ale nou-ndscutilor a dus la noi teorli despre creier si relatia acestuia cu organismul. Noile teorii incurajeaza parintji gi alti oameni care incearca sa stabileasca daca cei mici pot auzi, suferi sau inva{a ceva cat timp se afl in uter sau in sala de nasteri. Neurochirurgul australian Richard Bergland sustine ca insusi creierul este o gland uriag datorita faptului c& produce hormoni, contine receptori pentru hormonii produgi fn oricare alté parte a corpului, este fnvaluit in hormoni si are hormoni alergand in toate directiile fibrelor nervilor individuali. De aici pleaca si noua denumire, ceea a creierului ,umed”. Semnificatia pentru fat este ca schimba estimarile referitoare la perioada tn care ,creierul” fncepe sa functioneze. Una dintre descoperirile cele mai incitante despre creierul “lichid" este faptul c& multe parti vitale ale sistemului de informatii al organismului se afla fn intregime in afara capului. Reteaua de comunicare a fost descoperita prin utilizarea moleculelor radioactive. S-a @escoperit c& anumiti hormoni se potrivesc unor receptori, ga cum unei incuietori i se potriveste o cheie. La Institutul jational pentru Sanatate Mintala, Prof. Dr. Candace Pert colegii sai au intocmit o hart& a pozitionarii hormonilor tru cincizeci sau mai multe neuropeptide - o serie de inoacizi care plutesc tn corp gi se lipesc de receptorii usi s4-i integreze. Aceste lichide importante au o functie rmationala pe masura ce se misca inainte gi inapoi In aproape toate fluidele organismului. Alti mesageri leculari intre creier si organism circuld tn sus gi Tn jos in ia canalelor nervoase. Cunoasterea locurilor prin care anumiti mesageri ula in creier si organism, i-a permis lui Pert sa sus{ina cu faptul c& neuropeptidele leagé 3 sisteme: (1) sistemul (creierul, coloana vertebrala si simfurite); (2) sistemul erin(hormonii) gi (3) sistemul imunitar (splina, maduva ve 4MINTEA NOULUI NASCUT caselor, nodurile limfatice gi alte celule speciale care combat bolile). Aceasta se adauga unei retele inteligente imense, in care conversatia pleaca spre si dinspre creier. Atat pentru parintii cat si pentru bebelusii este importantam eficienta sistemutui imunitar. Spre deosebire de structurile cerebrale care sunt fixate in pozitie, celulele sistemului imunitar se migcd de-a lungul ‘intregului organism, recunoscand gi distrug&nd excrescente tumorale, corpuri strdine, vindecand rani si combatand boli in colaborare cu neuropeptidele. Aceste celule nu numai ca sunt echipate cu receptori pentru neuropeptide, dar sunt si inteligente; ele pot fabrica neuropeptide gi alte elemente care influenteaza sdnatatea si emotiile, vizand suprimarea durerilor de orice fel. Printre altele, celulele imunitare pot produce endorfine, numite si ,.moleculele placerii” (opiate).Nu se poate separa creierul de organism” concluzioneaza Pert. Munca de pionierat a deviat atentia de la sinapsele nervilor vazute ca jonctiunea pentru procesarea informatiei, asupra receptorilor raspanditi in intregul corp gi creier al fatului, unde informatia este primita de la neuropeptide. Moleculele placerii, beta-endorfinele, produse in principal in glanda pituitara, pot fi intalnite in fluxul sangvin incd din a saptea saptamana de sarcind. Pand In cea de-a doisprezecea, procesarile glandei pituitare asupra acestor substante se aseamana celor descoperite la adulti. Alte peptide au fost recunoscute pe parcursul celui de-al doilea trimestru de sarcina. Hipotalamusul (strans legat de glanda pituitara) pare sa fie complet dezvoltat in mai putin de patru luni. Cercetatorii presupun ca prezenta acestor substante $i structuri are un scop gi ca, probabil functioneaza ori de cate ori sunt prezente. Manunchiurile groase de neuropeptide reprezinta cea mai important descoperire legaté de constienta fatului. 42 Degvoltarea cerpului gi a ereierulai stea sunt at&t de numeroase, incdt drPert crede ca ja inferioara a creierului devine parte a sistemului limbic a creierului implicaté tn primul rand in emotie gi morie).Din moment ce partea inferioara a creierului este dintreprimele parti craniene care se dezvoltd, aceasta perire creaza o noua baza pentru memorie in primul lestru al sarcinii. Hranirea creierului Creierul creste rapid pe perioada sarcinii si continua se dezvolte pe parcursul multor ani dupa nastere. Mrintii au o responsabilitate majora asupra calitatii acestei oltari.Unul dintre miturile apreciate de catre experti in turd cu sarcina, era acela ca ,malnutritia nu afecteaza ierul”, aceasta Insemnand ca in conditiile in care mama imeste o nutritie insuficienta, creierul bebelugului primeste ent prioritar din partea organismuiui. Numai in ultimul al secolului douazeci a fost discreditata aceasta teorie realista. Multe studii araté acum c& malnutritia prenatala Ja nasterea bebelusilor avAnd creiere cu o greutate, marime gi o functionare redusd. Fiecare parte micgorata “are de suferit: neuronii, sinapsele, neurotransmitatorii $i Mielina. Nutritia sdracdcioasa loveste cel mai grav ficatul fatului, ce fabricd glucoza care alimenteaza creierul. Ficatul ‘Bubdezvoltat se straduieste sa aprovizioneze un creier care ‘re nevoie de o doza de glucoza de doua ori mai mare fata ‘de cat acesta poate produce. Atunci cand mamele se hranesc in mod corespunzator pe perioada sarcinii, le ofera un dar vital bebelusilor: un Creier dezvoltat din plin. oeMINTEA NOULUE NASCUT Constructia corpuiui si creieruiui bebetugsutui poate fide asemenea deteriorata din cauza unei varietati de chimicale, medicamente, virugi gi poluanti, cunoscuti in mod colectiv sub denumirea de factori teratogeni (substante capabile de producerea malformatiilor fetale). Aceast& problema este atat de grava, incdt anumite state au intocmit registre ale factorilor teratogeni pentru a oferi informatii despre medicamente, substante chimice gi alti agenti fizici care pot dauna fetusilor. Pentru o mai bund indrumare, este disponibilé o literatura vast& pe tema acestor factori. Subiectul este prea larg pentru a intra aici in detaliu, dar atat tafii cAt si mamele ar trebui sd realizeze cd ar putea fi expugi substantelor chimice toxice la locul de munca si cd aceasta ar putea cauza infertilitate sau defecte din nastere. Medicamentele prescrise sau neprescrise pot fi primejdioase pentru fat. Unul dintre cei mai comuni teratogeni este alcool). IncA din Grecia Antica, Platon a avertizat parintii c& betiile lor vor duce la nasterea unor copii inferior. Cercetarile modeme fi dau dreptate. Un studiu cu implicatii alarmante pentru parinti araté ca in perioada conceptiel, alcool! poate avea implicatii devastatoare. Consumul In aceasta perioada conduce la un risc crescut de matformatii oculare, ale urechilor, ale buzelor, ale capului gi ale fetei. Fitul activ Din punctul de vedere al unei mame, semnele unei forme de viata inteligente in interior sunt subtile. Miclle | fovituri pe care fe simtiti fntre saptamdanite saisprezece gi douazeci gi doi de sarcina, adesea denumite 9i ,lovituri care insufletesc”, nu reprezinta chiar primele migcari, ci pur gi simplu numai primele pe care le puteti simtj. Sir William Liley din Noua Zeeland, un pionier al cercetdrii asupra 44 oe Dezwoltarea corpulsd si a creieruli lui, a explicat faptul c& uterul, ca cele mai multe dintre ale interne, este insensibil la atingere, dar atunci cand Arile ating peretele uterului, senzatia este receptata de etele abdominal. F&tul dumneavoastra simte multe fucruri gi este ocupat mentinerea comfortului in interior, Modificandu-gi constant zitia pentru a tine pasul cu dumneavoastrd, fatul va evita instrument pe care medicul il va introduce in abdomen si Se va indepairta de orice obiect care va incerca s&-| ating’. a descoperit cat de active si sensibile sunt aceste mici sme, atunci cand a incercat s& diagnosticheze si s felusi jn uter. Realmente toate migcarile mamei au ovocat o migcare a fatului. Inainte de a putea lucra asupra Mui bebelus nendscut, mama trebuia sA stea nemigcatd ru cincisprezece minute pentru a-i permite fatului sé se teascd. Apoi medicii trebuiau sa evite orice atingere a domenului mamei, pentru ca fatul s4 nu inceapa din nou 86 agite gi sa le perturbe actiunea. In prima jumatate a sarcinii, spatiul din uter este fnc&pator si globutar. Microclimatul din interior este id si umed, iar starea micutului alterneaza Tntre veghe roasa gi activitate. Temperatura este cu circa un grad iai ridicaté decAt a dumneavoastrd, iar daca avetj febra, la va avea si bebelusul. Volumut fichidufui amniotic atinge pacitatea maximda in perioada dintre saptamanile douadzeci pt si treizeci si doi de sarcind, iar pana atunci, ,pasagerul” e sedea foarte confortabil, intins. Din aceasta perioada, oarece fluidul scade si corpul creste in volum, confortul 8 sd scada. ; Pe masura ce fatul creste, pantecul devine mai IncApator si tinde sa- inconjoare pe intreaga sa lungime. pinzand de preferintele lui in agi flexa sau intinde jnunchii, diferite parti ale uterului vor fi cele preferate. a descoperit cd bebelusii se migca dintr-un capat al ow 45MINTEA NOULUI NASCUT uterului in celdlalt, propulsandu-se cu ajutorul mainilor gi al picioarelor. Schimbarea pozitiilor, necesita totusi o invartire spiralata longitudinala, iar la mijlocul drumului, o intoarcere de 180 grade a coloanei vertebrale. Filmele lui Liley araté c& aceste migcari de balet Incep cu extensia gi rotatia capului. Apoi se rotesc umerii. in final, partea lombara gsi picioarele — cu ajutorul mugchilor spinali gi longitudinali. Aceasta miscare a fost observata ‘in sAptamana douazeci si gase si reprezinta o isprava ce nu poate fi reprodusa in afara pantecelui timp de doua sau trei saptamani dupa nastere. Astfel se demonstreaza avantajele unice ale mediului acvatic din uter, care asigura fatului timp de luni intregi oportunitati pentru a fi activ gi pentru a se exprima liber. In toate aceste migcari, nu poate fi negata minunata coordonare intre corp si creier. Organismul bebelugului dumneavoastra, total pregatit pentru nagtere, este conceput cu incheieturi fluide gi foarte flexibile, pregatite pentru a se plia tn locuri stramte. Oasele craniene care inconjoara creierul se vor modifica la Presiune, dar apoi igi vor reveni incet la normal. Ati crescut un bebelus pregatit pentru o calatorie sigura prin canalul nasterii. CAPITOLUL 2 Alert si constient Nee au trecut printr-o lupté continua pentru a ne convinge de abilitatile lor de a |, gusta, mirosi, auzi gi de a vedea. De-alungul secolelor, ele probabil cd au fost mai pregatite decat tatii in a-i de, iar tatii, mai pregatiti decAt doctorii. Nou-nadscutii par i si neechipati, ins& marimea gi somnolenta lor de multe orl Insealé. Daca li se administreaz medicamente in doze tiale sau intregi, ei pot deveni si mai greu de inteles si pot duce in eroare. Tn timp ce faceti cunostinta cu nou-nascutul, micutul va cunostinjé cu dumneavoastra, chiar pe aceleagi cai: le simturilor. Poate va surprinde sa aflati cA bebelusul va ice asta aproximativ la fel de bine ca gi dumneavoastra. sta este o noua cunoastere, care a fost dificil de ati pentru multi poate fi dificil de acceptat. Th 1981, psihologul William James a presupus ca nou- cutii erau ,atat de asaltati de ochi, urechi, nas, piele si untaie deodata’, incat ei ar trebui s4 experimenteze aca ,o minunata confuzie zumzaitoare gi infloritoare”. punct de vedere nu a rezultat din cercetarea asupra mici — ceva indisponibil la acea vreme - ci dintr-o ic& ugoara pe care majoritatea oamenilor o acceptau. ow 47MINTEA NOULUI NASCUT Daca luati in considerare faptul cA multe puncte de vedere similare au predominat timp de mii de ani inainte de James gi aproape un secol dupa el, v4 puteti face o idee despre situatiile grele cu care s-au confruntat copilasii. In ultima suta de ani, parerile expertilor sustineau ideea creierului partial dezvoltat al bebelugului. Parinfii puteau crede c& micutii lor sunt adorabili, dar trebuiau sd accepte faptul c& erau prosti. Oamenii de stint nu aveau nici un interes s4 studieze simturile nou-nascutilor, din moment ce considerau capacitatile creierului lipsite de abilitatile de a coordona si interpreta. In ziua de astzi, in ciuda abundentei de noi cunostinte privind simturile bebelugilor, vefi remarca faptul ca gi obstetricienii au dubii. Practicile unei nasteri raman in mare parte la fel: lumini puternice, camere friguroase, proceduri dureroase pentru bebelus. Se intampld mult prea des ca profesionistii s& comita greseli, agresand simturile bebelugilor, deoarece cred c& acestea nu exist. Parintii se aflé in pericolul de a vatéma ei Ingigi simfurile celui mic, inconstienti fiind de faptul c& simturile fatului deja functioneaza. Fetusii din uter isi dobandesc simturile in mod gradual gi lent. Sensibilitatea la atingere se dezvolta mai rapid, plecand din zona fetei in saptamana a opta de la conceptie, si continuand cu toate zonele tegumentului in saptamana Saptesprezece. Atunci cand sunteti insarcinatd in saptaémana a zecea sau a doisprezecea, fatul incepe s& se miste regulat, demonstrand faptul ca simturile ii sunt conectate cu mugchii, - tendoanele si incheieturile, iar migcarile Se efectueaza calm. Anumite mecanisme ale echilibrului sunt demonstrate In aceasta perioada gi toate partile care inregistreazai miscarile corpului si ale capului, inclusiv atractia gravitafionala, sunt total dezvoltate in perioada de mijloc a sarcinii. Ba Alert si constient Simtind schimbarile de temperatura Inca din pantec simturile termice ale bebelusului sunt dentiate prin reactia sa la fierbinte sila rece, cu toate ca rea temperaturii in general este determinata de catre 4. Pe perioada sarcinii, temperatura bebelusului este id un grad sau doud mai ridicaté decat a dumneavoastra. zvoltarea propriei reglari a temperaturii organismului az4 cam o saptamana. Aceasta inseamna ca brusca jare intr-o sala rece de nasteri, va reprezenta un soc bebelus. Cercetarile araté cd temperatura nou-ndscutului este mai bine reglata atunci cand acesta este mentinut in act apropiat cu mama sa. Bebelusii nu transpiré sau ie pentru a controla caldura excesiva, ins& pielea 6 Inrogeste, devin mai putin activi, adorm si se intind tro pozitie “de plaja” — toate in scopul racoririi. Bebelusii tioneaza in mod special la temperaturi mult ridicate sau scazute, prin ajustarea aportului caloric zilnic. In mod arcabil, pe perioada cresterii sau scdderii temperaturii U 10 grade in mediul ambiant, bebelugii isi ajusteazd Scentele refative de lapte si apd pe care le beau, In timp p Igi pastreazd acelasi volum total de fluide ingerate. Gustul gi auzul se dezvolté de timpuriu pe parcursul Cinii si sunt folosite timp de Juni de zile inainte ca belusul sé se nasca. Mirosul si vederea sunt simfuri fegatite pentru utilizare din momentul nasterii. Gustul Simtul gustului reprezintA o modalitate elementara ' @ afla informatii despre tucrurile care ne Inconjoard. belusii fac asta in permanenta. Trebuie supravegheati ~~ 49MINTEA NOULUI NASCUT indeaproape, deoarece orice poate sfrgi in gurile for. Au exersat aceasta cand se aflau in pantece. Aptitudinea bebelusului dumneavoastra de a gusta este posibild datorita unui numar de aproximativ cinci mii de muguri gustativi, compusi din circa cincizeci de celule gustative, gasite pe suprafata aspra a limbii gia structuritor adiacente. Celulele gustative se conecteaza la trunchiul cerebral cu ajutorul a doi nervi care servesc zonelor din Preajma fetei si a gurii. Programul dezvoltarii tuturor Structurilor delicate implicate in gust (celule de sustinere, muguri gustativi, pori gustativi si terminatii nervoase) a fost dezvaluit cu ajutorul cercetarii microscopice, Mugurii gustativi incep s& apara la opt saptamani si ating forma adulté pand in sdptamana treisprezece. Dupa inca o saptamana acegtia sunt inconjurati de pori si terminatii nervoase asemanatoare firului de par care completeaz sistemul, Dupa aceasta perioadd nu mai au loc schimbari majore in acesti receptori, cu exceptia faptului c& se inmultesc ca numar gi se raspandesc mai larg. ADatorita acestei dovezi, se pare cA mugurii gustativi functioneaza pana in cincisprezece s&ptamani. Alte studii arata cafatulincepe sa inghitala doisprezece saptamani. Astfel incat oamenii de stint cred c& bebelugul are experiente gustative cu douadzeci gi cinci de sAptamani inainte de a se naste. Ceea ce gusta fn principal in acest timp, este lichidul amniotic care il inconjoara. Acest fluid este destul de complex gi poate fio provocare .gustativa’. Gustarile disponibile din acest »depozit cantina” argintiu sunt lucruri ca giucoza, fructoza, acizii lactici, piruvici si citrici, acizii gragi, fosfolipide, creatinina, ureea, acid uric, aminoacizi, polipeptide, proteine, saruri gi alte produse naturale. Putem doar intui gustul acestui festin organic. In adaugare, dup& cum araté fotografiile intrauterine i 50 oe Alert si comstient _— ramele, bebelusii din pantece igi sug degetele de la ii si cele de la picioare. Studiile care folosesc trasoare radioactive araté |, in cel de-al treilea trimestru, bebelugii beau intre 15 40 mililitri de lichid amniotic intr-o ora. Ca hrana, acest jort totalizeaza pana la 40 calorii zilnic, in cazul in care itirea este normala. Bebelusii mari, bine hranifi, inghit © rata mai ridicat, pe c&nd cei mici, sever malnutriti, cu fata mult diminuata. Atunci cand o substanfé amara este injectata in dul amniotic, bebelusii se opresc brusc din baut. In contrar, daca este injectaté zaharind, unii bebelusi igi dubla inghititurile, Aicoolul si nicotina par s4 suprime petitul; bebelugii expusi acestor lucruri de c&tre mame, intéresc mai putin la nastere. Bautul si fumatul regulat | mamei, conduc de obicei la nagterea copiilor mici, Bubponderali, supusi unui risc iminent al bolii gi al mori in rimii ani de viata. Dupa nastere, bebelusul va prezenta preferinte gus- tative bine definite. Ceea ce multi copii au in comun cu adulfii este placerea gustului dulce. Activitatea de supt va creste in mod normat in prezenta unui lichid dulceag, “pe cand gustul amar sau acru va avea efectul opus. In comparatie cu reactiile adultilor la aceste gusturi, cei mici par sa reactioneze mai putin la amar gsi mai puternic la ecru; reste astfel posibilitatea ca anumite simturi ale bebelusului s& fie mai acute decat ale dumneavoastrd. Atunci cand li se prezinta o gama de zaharuri naturale, bebelusii aleg sucroza gi fructoza in detrimentul glucozei si lactozei, Insemnénd ca pe masurd ce gustul este mai dulce, le place mai mult. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa va invatati bebelusul sa fi placa dulciurile, ins& probabil va trebui = le mai reducefi pentru a acorda o sansa gi celorlalte gusturi. ve 51MINTEA NOULUI NASCUT Alert si constient Pentru a afla capacitatea de discriminare a mugurilor gustativi, psihologul Lewis Lipsitt si colegii sai de la Universitatea Brown au proiectat un patut de copil care controla lumina, sunetul si monitoriza suptul, respiratia, activitatea cardiacA cu ajutorul aparaturii poligrafice. Au inventat un ,suptometru” pentru a masura presiunea gi activitatea suptului si un sfarc special dotat cu o pampa care livra picdturi masurate ale fluidului. Ei au oferit cu mare precizie bebelusilor, diferite gusturi, cat si combinatii ale acestor gusturi. Instrumentele i-au ingtiintat despre cresterea sau incetinirea suptului, alternand cu perioade mai lungi sau mai scurte de odihna, aratand totodaté cand bebelusul a avut mai multe inghitituri la fiecare reprizd de supt. Rezultatele: nou-nascutii raspund ascutit si critic la cele mai fine transformari ale continutului chimic al fluidului care atinge limba. Au fost definite tipare diferite de supt in functie de gustul preponderent al fiecdrui lichid. In aceste experimente ale gustului, cei mici au memorat gi au invafat rapid din experienta. De exemplu, cei care au supt de mai multe ori intr-un minut pentru a primi lichide dulci si-au redus imediat activitatea in contact cu apa plata. O experienta gustativa o afecteaz4 pe urmatoarea. Nefiind constienti de acest lucru, surorile medicale pot induce in eroare bebelusii oferindu-le apa indulcita si bauturi sintetice in perioada in care se aldpteaza. intr-un experiment, s-au administrat picdturi de apa plata, apa usor indulcita si apa usor srata, in timp ce durata urmatoarei etape de supt a fost masuraté. Nou-ndscutii au detectat rapid picdturile dulci si au supt mai mult, in cazul apei plate simple au supt mai putin, iar in cazul apei sdrate si mai putin. Acestia au descoperit sarea in concentrafii extrem de reduse. Alte cercetari dezvaluie ca va puteti baza pe expresiile faciale ale bebelugului pentru a exprima un anumit gust. intr-o 52 e de experimente facute la Universitatea Evreiasca din rusalim, psihologul Jacob Steiner a prezentat bebelusilor stul dulce, acru si amar, le-a fotografiat reactiile si apoi a gat observatori independenti sa judece caror copii li s-au dministrat diferite substante. Reactiile la aceste gusturi fost corecte si identificate consecvent numai pe baza presiilor faciale. Toate fiinjele umane se aseamané in raport cu reactiile jale la diferite gusturi ascufite. Steiner a descoperit ceasta incercdnd variate gusturi pe bebelusii prematuri, bi si pe adulti. In toate cazurile, acrul implica incretirea buzelor, amarul evoca scuipatul, iar gusturile dulci generau zionomii bucuroase si satisfactie. Simeul auzului Auzul este legdtura sonicd intre dumneavoastra gi belug, un pod al invatarii si comunicarii cu lumea vasta de afara. Detectarea sunetului face posibila nasterea imbajului. Sa fii privat de sunet este o inapoiere grava, sa il primesti — o aventura infinita. In perioada de gestatie, auzul ste ca o linie telefonica privaté autorizand conversatii imiliale cu mult inaintea nasterii. Semne ale dezvoltarii urechii pot fi observate la fat numai o sdptamana de la conceptie. Pana la jumatatea rcinii, sunt elaborate labirinturi, camere si pasaje pontinand nervi impresionanti si conexiunile craniene sunt Stabilite. Nervul cochlear, care este direct implicat in auz, ste mielinizat de timpuriu, iar lobul temporal al creierului, la care urechea isi trimite informatiile, va fi complet mielinizat pana la nastere. Din moment ce alte parti ale creierului si istemului nervos al fatului sunt parfial mielinizate, se pare c& auzul are la nastere o foarte mare prioritate. oe 53MINTEA NOULUI NASCUT Alert si constient Pionierul francez Alfred Tomatis, evidentiaza faptul cd celulele senzitive speciale care sunt atat de comprimate in ureche — celulele Corti - sunt asem&natoare celor gasite in Piele. Din acest motiv ne putem imagina celulele Corti ca fiind un fel de piele, sau — gi mai emotionant, sd vedem pielea ca 0 extensie a urechii — pielea, ca o ureche foarte mare! Informatia ajunge la ureche prin incd alte doua rute, conductia aerului gi conductia oaselor, astfel incdt ne putem imagina intregul schelet ca o antend satelit ce ajutd la focalizarea sunetului. Cercetatorii cred ca bebelusii incep sA auda in cea de-a optsprezecea sdptamana a sarcinii, Pand in sAptimana douazeci si opt, raspunsurile fatului la sunet sunt atat de consistente tinct pare absolut sigur auzul functional si interactiv. Unul din semnele timpurii care dovedesc auzul este ascultarea muzicii intr-o matemitate din Londra de catre fetusii de patru-cinci luni. Beethoven, Brahms si muzica hard tock ii nelinisteste; Vivaldi si Mozart fi calmeaza. Multe mamici insarcinate au relatat intamplari legate de reactia fetusilor la sunet. In Essex, Anglia, 0 femeie insarcinata a participat la un concert rock foarte galagios. Bebelusul a lovit-o atat de tare, inct femeia s-a intors acasA cu o coasté fisurata. Alt cuplu igi amintegte cum bebelusul lor a lovit frenetic in timpul filmului ,Indiana Jones gi cdutatorii arcei pierdute”. ,In pantec, nepotul meu a reactionat atat de puternic la un film despre Vietnam, incAt mama lui a trebuit ‘84 p&rdseasca cinematograful’- povesteste o bunica. Fetugii Par s& ne comunice faptul cd ei pot auzi sunetele putemice si c& nu le plac. Dupa parerea mea, ei nu cer liniste, doar mai multé pace $i armonie. O alté dovada a auzului fetal provine dintr-un studiu bazat pe o inalté tehnologie, a primelor tipete fetale. In anul 540 we 4955 specialistul fn limbaj infantil Henry Truby s-a alaturat unei chipe internationale in Stockholm pentru a analiza tipetele fantile folosind tehnologia acustica de ultima ora. Un singur parat imprastia sunetul in patru mii de parti pe secunda. Un ctrograf producea portrete auditive detaliate si elaborate, ind o calitate individualé ca cea a amprentelor. Similaritatile In tiparele acustice identificau un individ grupul sau. Din aceste inregistrari si filmari, au descoperit bebelusii din utere nu numai c& auzeau, dar aparent {au limbajul si tsi exersau migcarile neuromusculare fine tractului vocal, care sunt folosite in plans gi in vocalizele ostnatale. In tiparele tipetelor celor in varsta de cinci luni gi care t4reau numai 900 grame, au gasit o concordanta cu umite intonatii, ritmuri si alte aptitudini vocale ale mamei. descoperire revolutionara nu insemna numai c& belugii au ascultat vocile mamelor, dar si c& au luat lectii limbaj. Fatul deja si-a insusit anumite sunete gi accente sonale ale mamei . Fetusii care detin auz normal reactioneaza la sunete re ajung pana la ei in pantec; cei descoperiti surzi din stere nu raspund la aceste tonuri in uter. Fetusii pot fi ti de sunet in pantec dacd mamele lor sunt mute, surde linigtite gi retrase. In momentul nasterii, acesti bebelugi plang ciudat sau deloc, dezvaluind faptul cd au ratat lecfiile limbaj. Exist& multe motive diferite pentru care vocea mamei ste atat de important pentru bebelus. In perioada uterind, belugul este mai eficient echipat pentru a auzi vocea le tonalitate inalté a mamei, decat cea avand o tonalitate s&, respectiv a tatdlui. Dr. Tomatis explica faptul ca ronele raspunzatoare de receptia frecventelor inalte sunt e dezvoltate inaintea nasterii, in timp ce acelea care pot oe 55MINTEA NOULUI NASCUT recepta frecvente mai joase, nu vor fi total acordate, decAt la varsta pubertatii. Acest fapt surprinzator se ia in calcul pentru felul in care vocile masculine scot 0 octava, iar cele feminine, mai multe sunete in acel timp — un alt exemplu despre modul in care auzul afecteaza vorbirea. Un al doilea motiv pentru care vocea mamei este preferata faté de cea a tatdlui, este acela ca fatul aude mai mult prin transmisie osoasa, decat pe cale aeriana; uterul fiind o camera a sunetelor. Ca sa fie auziti, tatii trebuie s& depuna eforturi speciale. Pentru a folosi acea refea receptiva osoasa si nervoasa, tatii au nevoie s& se apropie mult, sA vorbeasca clar gi mai tare decat o fac In mod normal. Fatul nu se afla niciodata in afara razei vocale a mamei sale. Vocea dumneavoastra este o constanta, iar fatul se Imbaiaz& in ea. Aceasta poate fi o responsabilitate grea. Cine altcineva va aude toate sunetele zile si nopti la rand? Dr. Tomatis avertizeaz mamele ca primele experiente ale sunetelor pot avea efect stimulativ sau descurajant asupra dorintei bebelugului de a comunica sau de a asculta. In cazuri extreme, unde uterul este o cutie galagioasa, un bebelug ar putea dori s& se ascunda de viald. Daca vocea dumneavoastra este foarte stridentd, nervoasa si alarmanta, este posibil ca fatul s4 se ingrozeasca de ea. Incercati sa pastrafi un ton energic, s& cAntati, sd fredonati incet si s& vorbifi suav. Sfaturi similare ar trebui s& urmeze gi tatii, din motive asemanatoare. Relafia dumneavoastra cu copilul ‘ncepe cu acea linie de comunicare privatd cu pantecul. Cu siguranta, sunt si alte sunete care ne dau de gAndit. Zgomotul brusc dintr-o incpere linistitA poate agita fatul, dup& cum se poate vedea pe imaginile captate prin intermediul ultrasunetelor. La varsta de douazeci si cinci de saptamani, micutul va poate surprinde prin s&rituri aparute ca reactie la tobele folosite in concerte. Tonurile trimise 56 we Alert si constient lui fi cresc rata cardiaca gi fi stimuleaza organismul, lucru perit In anul 1974 de catre Lester Sontag, unul dintre onierii in studiul comportamentului fetusilor in pantec. Abdomenui in sine asiguré o cantitate anume a ctacolului sonic. Cele mai Zgomotoase sunete interioare ating fatul, sunt probabil cele provocate de catre stomac Intestine, punctul lor culminant atingand 85 decibeli. ete auzite la aproximativ 55 decibeli includ circulatia gvina in arterele majore, aprovizionand uterul si placenta ntr-o miscare sincronizaté cu inima. Astazi, inregistrarile ografice, ursuletii de jucdrie gi chiar camerele terapeutice produc aceste sunete ale pantecului. Ele au o valoare unica si o eficacitate incontestabila asupra nou-nascutului mneavoastra. Dupa un studiu am&nuntit asupra cAtorva sute de statui I picturi ale Sfintei Fecioare, psihologul Lee Salk declara ca 0% dintre ele prezinté bebelusu! tinut pe partea stangd a Mamei. El considera ca acest lucru reprezinta o cunoastere tuitiva a sunetelor pe care bebelusii le identificd cel mai Ine si de care sunt profund legati. Bebelusul dumneavoastra re s4 primeasca un confort special atunci cand este finut @ partea stanga a pieptului, deasupra inimii. Aceasta ar jtea explica motivul pentru care copili au tendinta de a se Ima la auzul ticditului unui ceas vechi al bunicului, sau linati de un metronom ce ruleaza cu cincizeci sau nouazeci batai pe minut. Salks a condus un faimos experiment, imitand bataile ii Intr-o camera pentru copiii din maternitate. Amonitorizat onsumul hranei si cresterea in greutate a bebelugilor. Unui grup de nou-ndscuti care auzeau batdile inimii cu o rata fhormala de saptezeci gi doua de batai pe minut le-a masurat feactiile fonice cu ajutorul unui microfon. Salk a comparat fezultatele obtinute cu ale unui grup asemandtor, dar care vw 57MINTEA NOULUI NASCUT Alert si constient nu auzeau batdile cardiace. Pe baza aceleiagi cantitati de mé&ncare, saptezeci de procente din grupul céruia fi fusesera redate zgomotele a cAgtigat mai mult in greutate; de asemenea, acesti micuti au dormit mai bine si au plans mai putin. S-au intamplat oare toate aceste lucruri deoarece li s-a amintit de mamele lor? O interesanté nota de subsol a studiului lui Salk spune ca, pentru o perioada, a incercat s4 creasca rata elementului auditiv la 128 batai intr-un minut, insé bebelugii n-au putut suporta aceasta. Au devenit atat de suparati, incat aceasta parte a experimentului a trebuit sa fie oprita. In urma acestor observatii, dupa cum va pute astepta, s-a stabilit cA bebelugul este pregatit pentru un auz foarte fin la nastere. De fapt, nou-nascutii normali aud la fel de bine ca $i adultii, dupa cum a fost demonstrat prin masurarea auzului cu ajutorul audiometriei electrice de raspuns a trunchiului cerebral (Brainstem Electric Response Audiometry-BERA). Bebelusii pot intercepta chiar gi cele mai mici unitati sonore (foneme) gsi o fac mai bine chiar decat adult, Judecand dupa masuratorile cardiace ca raspuns la sunet, auzul infantil pare s& coboare atat de jos, atingand chiar patruzeci de decibeli. Sunetele ar putea avea nevoie sa dureze mai mult de trei sute de milisecunde pentru a se face remarcate de c&tre nou-nascut, insd multe sunete din mediul natural al bebelugului se incadreaza in acesti parametri. Micutul poate aprecia locatia sunetului $i se va intoarce Tn directia lui in agteptarea de a vedea ceva. Acest simplu act inselator implica de fapt complexa coordonare a acestor trei sisteme senzoriale: sunetul, miscarea si vederea. Cei mici pot raspunde sunetelor venite din partea stanga sau din partea dreapta, dar sunt buni jn special la detectarea sunetelor care vin chiar din fafa lor. Acest lucru conduce la concluzia ca aceasta aptitudine trebuie sa fie innascuta. 58 owe Dupa cum sustine un studiu in care s-au folosit masuratorile undelor cerebrale, bebelugul aude sunete chiar gi in timpul somnului. Daca asteptati ca bebelugul s& adoarma pentru a Va certa cu partenerul, atunci va inselati amarnic, pentru cA nu-l pacaliti pe bebelus. Sunete simple de 60 decibeli au fost interceptate de c&tre creierul micutului in timpul ambelor faze de somn - activ gi linistit. Bebelusul dumneavoastra sosegte echipat si cu abi- litatea de interpretare a plansetelor. Nou-nascutii pot face diferenta intre inregistrari ale plansului bebelusilor adevarati si un plans simulat de computer. In mod tipic, sunt mai deranjati de plansetele autentice gi inca gi mai afectati de plansetele bebelusilor de aceeasi varsta cu ei, ceea ce Sugereaza ca acestia vorbesc aceeagi limba”. Nu stim cum reusesc sa distinga timbrul si calitatea speciala a acestei grupe de varsta, fra nici un fel de experienta anterioara. Faptul ca bebelugii sunt tulburati de plansetele altor ticuti, a grabit anumiti cercetatori s& concluzioneze c& ‘@mpatia poate fi o calitate umana inndscuta. Simgul mirosului Bebelusul dumneavoastra poate incepe s4 adulmece ul inconjur&tor din primele momente in care aerul fi inge cavitatea nazala. Cercet&ri recente indica faptul ca oameni simtul mirosului nu este la fel de dezvoltat ca ul gi auzul. Oricum, datorité faptului cd acest simt detine Nctii importante — avertizeaz4 asupra unui posibil pericol, tn cdutarea hranei, se adauga placerii mancatului, lar Imbunatatind digestia — abilitatea de a selecta mirosuri cu siguranta o parte din zestrea bebelusului la nastere. este clar manifestata prin reactii pe care le puteti rva cu usurintaé — expresii faciale, miscari ale membrelor, —e 59MINTEA NOULUI NASCUT Alert si constient schimbari in ritmutile respiratorii si cardiace - pe masura ce bebelusul evité sau este atras de anumite miresme. Locul in care se inregistreazé aceasta sensibilitate olfactiva este o Zona micd de marimea unui timbru postal, aflata in epiteliul cavitatilor nazale. Tesutul de aici acoperit cu mucus contine un numar crescut de celule receptoare, dotate cu fire fine indreptate spre caile aeriene din cavitatile nazale. Aceste fibre sunt de fapt ramuri ale nervului care transporta mesajele in sus la partea inferioara a creierului. De asemenea, in nas, terminatii ale diferitilor nervi raspund direct substantelor propagate in aer, producand senzatii scurte, dureroase, ca cele datorate unui pufait de amoniac. Acest sistem de alarma protejeaza atat bebelusii, cat si parintii. Tn uter, nasul bebelusului incepe s& se dezvolte in jurul sAptaméanii a gasea gi este bine format in saptamana a cincisprezecea. Definand acest incredibil instrument, be- belusul va fi apt sf recunoasca panda la sute de mirosuri. La nastere, el va prezenta anumite preferinte cu toate c& nu va avea vreo experienta clara sau Indemanare in acest sens. Jacob Steiner, cel care a fotografiat bebelugii in mo- mentul reactiilor la anumite mirosuri, a repetat procedura pentru a vedea modul in care reactioneaza cand li se prezinta un anumit miros printr-un betisor invelit in vata. Dintr-un numar mare de mirosuri artificiale s-au ales acelea care reprezentau termenii de ,proaspat” sau ,stricat”. Mirosurile artificiale de oud stricate sau foarte concentrate de peste au fost catalogate in mod unanim ca fiind ofensive, fn timp ce o aroma diluaté a untului a fost considerata »laptoasa” si relativ satisfécdtoare, iar mirosul bananei, va- niliei, ciocolatei si al cApgunilor a fost considerat ,placut”. Nou-nascufii, Inainte de a fi expusi primei experiente a hranel, au réspuns experimentului lui Steiner cu semne foarte clare de aversiune sau de satisfactie la diferite 60 we miresme. Raspunsul facial la mirosuri dulci era asemanator cu cel inregistrat in primele experimente gustative; raspunsul la mirosuri neplacute a fost unul al dezgustului, similar cu cel al gustului amar. Chiar gi bebelugii nascuti cu malformatii ale cortexului cerebral au reactionat la fel ca ceilalti, indicand dezvoltarea timpurie a acestui sim. Bebelusul v8 va recunoaste imediat mirosul personal, aceasta informatie devenind incd o conexiune cu dumneavoastra. Experimentele araté cé dacd sunt plasate doud tampoane mamare pe lateralele capului bebelusului gi daca dintre acestea numai unul a fost folosit, se va remarca tendinta micutului de a-si inclina capul spre acesta. Aceasta reactie sustine incd o data faptul cd el va poate recunoaste cu ajutorul mirosului. Sunt capabili de aceste performante la cateva zile dupa nastere. Addugandu-se cateva zile de experien{a al&turi de dumneavoastra, cel mic va putea face diferenta fntre tampoanele dumneavoastra mamare gi cele folosite de alte mame. Daca alaptati, el va invata rapid sa distingd mirosul particular al axilelor dumneavoastra. Intr-un experiment asupra celor in varsta de doua saptamani s-a stabilit cd feuseau rapid s& recunoasca mirosul special al mamei pe baza ,, semnaturii” unice a acestui miros. Pe de alta parte, bebelugii hraniti din sticlute, nu aveau aceasta aptitudine. Acesta este un exemplu bazat pe experienta. Micutul este de asemenea fn masura s& recunoasca anumite miresme specifice din amestecuri. Au fost folosite diferite combinatii de lemn-dulce, usturoi, otet gi alcool peniru testari. In mod evident, nou-nascutii au fost capabili 84 facd diferenta intre perechi de mirosuri prezentate la diferite perioade gi intre componente singulare ale amestecurilor. ow 61MINTEA NOULUI NASCUT Vazul Vazul este probabil cea mai importanta modalitate prin care micutul ia legatura cu dumneavoastra. Dupa toate acele zile in care a simtit, a gustat gi a auzit din uter, bebelugii par dornici sa-gi priveascd mamele si tatii. Ei au o stranie capacitate de a-si recunoaste parintii si ajung pe lume fntr-o stare de alerté naturald, care le permite s se uite lung, timp de aproximativ o ord, la mama sau la tata, inainte de aadormi. Dintre toate aceste simturi, vederea este cea mai complexa gi a primit cea mai mare atentie din partea cercetatorilor. Viziunea infantil se ,imbunatateste” cu fiecare noua descoperire si metodologie a cercetatorilor. In urma cu doar doua decsnii, un text dintr-o carte de pediatrie mentiona faptul cA vazul bebelugilor nu includea nimic mai mult dec&t o sensibilitate la lumina. Acum stim ca ei sunt pregatiti s8-si foloseasca ochii din momentul nasterii. In toat complexitatea ei, se poate ca vederea sd nu fie perfecta, ‘insa este mult avansata si adecvata nevoilor imediate. De fapt, nou-ndscutii nu trebuie sa citeascé semne de circulatie sau microfilme; ei sunt pregatiti pentru a-gi vedea parintii. Vazul implica dezvoltarea si coordonarea anumitor parti ale organismului: ochiul in sine, mugchii care migcd gi ajusteaza ochiul, fotoreceptorii specializati din interiorul ochiului care sunt sensibili la lumina si culoare, nervul ocular gi releele lui (trunchiul cerebral gi talamusul) pe ruta zonei vizuale din cortexul cerebral. Vederea perfecta necesita colaborarea tuturor partilor din acest lant impresionant. Prin comparatie cu celelaite parfiale corpului bebelugului, care vor creste in marime gi forma pana la un anumit timp dat, ochiul va creste doar de doua-trei ori in volum si totul, ‘intr-o perioada scurta de doi ani. Imaginea de pe retina se 62 Alert si constient va dubla pe masura ce aceasta va atinge marimea adultaé tn primul an de viaté. Aceasta face ca vazul sa fie mult mai @ficient. Oamenii de stiinta incearca sA evalueze efectele acestor schimbari multiple care au loc in aceasta perioada a fezvoltarii rapide. Multe dintre functiile vizuale ale celui mic Int aproape de nivelul adultilor, in momentul nast Tn procesul vederii, impulsurile de la ochi sunt transmise ‘de catre nervul optic la diferite parti ale creierului, unde Bunt interpretate. Primele parti ale acestui sistem se disting Intre sapte si zece sdptamani de la conceptie. Constructia cregsterea continua in anumite zone chiar gi la doi ani 4 nastere. Pupilele nou-nascutului incep sa se adapteze imediat la intensitatea luminoasa. Aceasta este valabila in ambele cazuri - al bebelugilor ndscuti la termen gi al celor prematuri. Ei clipesc indeparteaza privirea cand sunt expusi la lumina ea putemica. Schimbarile luminoase nu determina numai jodificari ale pupilei, dar si schimbari ale ritmului cardiac gi ‘Tespirator. Testele in care se observau preferintele micutilor lumina, au relevat faptul ci acestia se acomodeaza mai ‘Ugor la nivelurile intermediare ale intensitatilor luminii. Cu toate ca rezultatele cercetérilor difera in legatura cu bilitatile de acomodare sau focalizare asupra obiectelor la ite distan{e, in conditii favorabile cei mici pot diferentia detalii fine si pot prezenta acuitate asemanatoare cu cea a dultilor. La distante apropiate, de 30-60 cm, nou-nascutul oate focaliza bine. O anumita autoritate compara acuitatea ou-nascutului cu cea a unei pisici domestice — ceea ce nu feprezinta o evaluare negativa, ci din contra. Anumite teste araté cd nou-ndscutii pot urmari obiecte lproape la fel de bine ca gi adultji care au sustinut aceleasi ite. Testele demonstreaza faptul c& nou-nascutii detin ptitudinea de a urmari dungi sau puncte migcandu-se la un lvel de 180 de grade. Cei doi ochi sunt bine coordonati, iar we 6MINTEA NOULUI NASCUT migcarile oculare sunt indreptate catre {inte bine determinate. Studiind progresul vederii in primul an de la nastere, alte investigatii au relevat faptul cA acuitatile in prima lund erau mult imbunatatite fata de cele mai timpurii si cd rezolutia era perfecta pana la opt luni. Folosind alte metode, cercetétorii au descoperit c&, in anumite conditii, cei mici focalizeaza bine inca din prima luna, fh timp ce imbunatatirile marcante jn focalizare pot fi agteptate sA apard in primele doud sau trei luni dupa nastere. Nou-nascutii sunt numai ochi. Atunci c&and sunt treji, privesc mereu ceva, ochii lor migcAndu-se la fiecare jumatate de secunda. Scanarea continua a tmprejurimilor incepe imediat dup& nastere. Camerele dotate cu infrarogu arata c& practica scanarilor continua gsi pe intuneric. Dac& va surprindeti bebelugul intr-o stare alerté linigtité, puteti vedea cat de bine urmareste cu ochii o tinté miscatoare lenté. Pana in cea de-a patra zi de la nastere, miscarea capului se adaugd miscarii oculare pentru a cregte raza miscarilor laterale. Exersarea migcarilor in sus si In jos este mai dificila, ins& perseverenta demonstreaza coordonari motorii fine. Corectia constanta a muschilor oculari este dovedita prin abilitatea bebelugulului de a pastra in raza vizuala un obiect in migcare. Va puteti intreba daca micutul vede viata in culori vii, ta fel ca si dumneavoastra. Oamenii de stiinfa au muncit din greu pentru a afla cat de devreme micutii isi dezvolta vederea coloraté Dupd o munca elaborata, investigatorii cred c& nou-nascutii se folosesc precace de bastonasele gi conurile necesare vederii in culori. Multe experimente asupra bebelusilor in varsta de o luna, doua gi chiar trei, araté c& reactiile lor Ja cufori sunt similare cu cele ale adultilor. Se pare c& un limbaj universal pe care bebelusul jl impartageste cu dumneavoastra este culoarea. 64 Alert gi constient PAna la varsta de patru luni, bebelugii detecteaza si ific In acelasi fel culorile, ca si adultii. Aceasta reiese jin felul in care aleg 0 culoare noua dintr-un grup de culori iliare si apoi urmeaza acea culoare in anumite forme. ologii vad in asta o dovada a formarii conceptelor. esenta, micufii ,stiu” cd acea culoare este o schema a sificdrilor. Acest fapt implica o remarcabila maturitate a erului sia resurselor neuronale. Robert Fantz, de la Universitatea Case Westem erve a descoperit printr-o simpla tehnica, obiectul pe bebelugul prefer s&l observe. Fantz s-a uitat printr-un j la ochiul nou-nascutului afintit asupra unui obiect. registrand durata in care obiectul s-a reflectat pe cornee, ia putut preciza nu numai ceea ce a fost privit, dar gi cat de uit nou-nascutul a privit — o masura a interesului. O descoperire recenta a cercetarii lui Fantz a fost aceea , Tncepand de la nastere, bebelusii tsi pot fixa privirea pe umite forme si le pot distinge una de cealaltd, Cu alte suvinte, nou-nascutii incep imediat sa asiste selectiv la ceea se petrece in jurul lor si ,Incep s& adune informatii despre ediul inconjurator inca de la prima privire”. Fiind dat& posibilitatea de a opta, nou-nascutii se uit mai mult la suprafetele mutticolore decat la cele colorate implu, mai degraba la tipare complexe decat la cele simple, liniile curbate mai mult dec&t la cele drepte, prefera culorile decat albul si negru, se uité mai mult la obiecte fridimensionale decat la cele bidimensionale gi mai degraba Ja fete decat la oricare alte obiecte. Toate acestea sugereaza c nou-nascutul are un apetit pentru varietate, complexitate, culoare, pentru oameni si pentru ceea ce este plin de viafa. Vederea normala implicd perceptie pentru localizarea obiectelor la distanjé, detectarea migscarilor si pozitiei, precum si determinarea Tnaltimii in comparatie cu a noastra. oe 65MINTEA NOULUI NASCUT Nou-nascutii, dac& sunt sustinufi corespunzator si sunt liberi s&-si miste bratele, se intind sA apuce obiecte. Ei nu sunt foarte buni fn a face asta, deoarece au nevoie de mai mult exercitiu pentru a-si controla bratele si mugchii mainilor, ins& eforturile lor demonstreaza interes, scop si perceptie profunda. Intr-un experiment, Tom Bower de la Universitatea din Edinburgh a migcat un cub mare de burete chiar inspre nou-nascuti. Acestia au raspuns prin marirea ochilor, tetragerea capetelor gsi interpunerea mAinilor intre fata si obiect — o aparare inteligenta. Atunci cand Bower a creat un obiect ilizoriu cu ajutorul filtrelor Polaroid si al ochelarilor de protectie, nou-nasculii s-au intins si s-au incruntat cand nu au putut stabili un contact. Evident, si-au folosit abilitatile perceptiei, insa au fost pacaliti de acegti ochelari. Micutii pareau ca se simt ingelati cand asteptarile le-au fost zadarnicite. Bower a concluzionat ca multe abilitati vizuale sunt mai degraba inndscute decat invatate, cu toate cd versatilitatea in folosirea acestora se imbunatateste prin practica, in primele luni dupa nastere. Mai multe dovezi ale migcarilor bazate pe scopuri si perceptie vin din experimente sustinute in Uppsala: Suedia, de catre psihologul Claes von Hofsten. Un pamatuf sferic de ata rosie, albastra si galbena a fost suspendat in capatul unei baghete cu motor. Pe masurd ce franghia se rotea fn cercuri in fata ochilor bebelugului monitoarele au tnregistrat migcari ale bratelor, mainitor, capetelor gi ale ochilor. Nou-nascutii suntin mod evident capabili s isi orienteze mainile $i ochii inspre paméatuful migcator de ata. In timp ce ei fac asta, cele mai multe migcari ale bratelor si mainilor au fost inainte, indic&nd o intentie. Atunci cand bebelusii erau bine fixati pe franghia migcatoare tinta se apropia. Camerele au inregistrat mainile deschizandu-se in migcare inainte gi ‘incetinind atunci cand se apropiau de tinta. 66 we Alert si constient Daca bebelusii atingeau din gresealé o mingiujaé ervat pe parcursul migcarii intamplatoare a mainii ‘a bratului, ochii imediat se indreptau in acea directie. La , daca ochiul era cel care facea primul contact, mainile diat actionau in continuare, aratand rapida coordonare Jochilor gia mainilor. Micutii nu incercau S4 prinda franghia pu pamatuful, ins& ardtau ca le acorda atentie intinzandu- spre ele si privindu-le. Coordonarea vederii, wae atingerii, atat de bine ilustrate aici, nu se Invata ci se Wapteaza. Cu toate acestea, vederea tridimensionala gi pordonarea mana-ochi se alatura listei aptitudinilor pe re bebelusul dumneavoastra este pregatit sa le folseasca ediat dupa nastere. Explorand simturile separat, este greu sa nu fit presionat de modul tn care nou-nascuti le combina si integreaz& cu ingeniozitate: privirea atintité spre o sursa zgomot, intoarcerea brusca dupa UN miros, suptul mai fapid in incercarea de a primi un anumit gust, de a auzi un junet sau de a se intinde spre ce au Vazut. Aceasta find sordonare a tuturor modurilor de experienté senzoriala feprezinté o dovada certa a folosirii gi a integrérii creierului ‘@ simturilor la nastere.CAPITOLUL 3 Invatarea si memoria tata timp cat se credea ca bebelugii nu aveau ici creiere gi nici simturi bine dezvoltate era de luat in considerare ideea cA puteau invata sau igi teau aminti. Parinti care te vorbesc micutilor incd din oada intrauterina, nu pot spera s& Igi apere practica mod rational. Comportamentul acestora era interpretat Politete ca fiind usor bizar, cauzat de noua condifie de inte. Lucrurile s-au schimbat. [n ziua de astazi puteti fi ebati de ce nu vorbiti cu micutul dumneavoastra. rile prenatale gi literatura de specialitate va invata id s& incepeti si ce s& spunefi. In laboratoarele de ologie, decenii de teste au aratat ca bebelusii invata in ite felurile clasice in care o facem gi noi. Dovada invatarii Ind de asemenea dovada memoriei, deoarece area implica memoria. _ Daca veti cduta semne ale invatarii si memoriei la dumneavoastra, veti gasi foarte multe. Veti vedea cd ligiurechile micu{ului sunt centrafi pe mediul inconjurator | Incredibil interes. Lasand la o parte somnolenta, ybelusul plonjeaza tn viata cu simturt infocate si integrate, ptandu-se rapid la mirosuri si sunete, demonstrand un tit pozitiv pentru experienta.MINTEA NOULUI NASCUT Chiar si cand este infometat, bebelugul se poate opri pentru a asculta sunete interesante. Descoperirea ca bebelusii ar asculta mai degrabé dect ar manca, a fost o surprindere pentru toti psihologii care credeau c& foamea era unul dintre impulsurile de baz& care stau la baza comportamentului uman. Triumful curiozitatii asupra foamei ne spune multe despre cat de alerti sunt bebelusii din punct de vedere mental. Bebelusii par sa fie inc&ntati si stimulati de procesul invatarii. Datoritd noilor cunostinte despre coordonarile timpurii ale corpului si creierului, explicarea acestor lucruri este mai usoara decat era inainte. Am vazut in primele doud capitole cat de devreme fatul incepe sa reactioneze sensibil (la opt saptamani) si perioada in care comportamentui devine organizat (doudsprezece sAptamani). Anumite particularitafi ale acestui comportament pot reprezenta o dovada a memoriei gi a invafarii. Migcarile particulare ale exercifiilor efectuate, observate incepand cu varsta de trei luni, pot fi repetate din memorie. Jocul de »balet” remarcat la gase luni de sarcina poate fi vazut ca un antrenament de gimnastica foarte bine efectuat pe baza memoriei si a invatarii. Acest tip de memorie este cunoscut ca memorie procedurala (,cum sa”). Suptul degetelui, observat la micuti Incepand de la patru luni si jumatate, este probabil primul lucru Tnvatat, apoi reamintit si practicat de c&tre acestia. Obiceiurile de respiratie amniotica, initial in ritmuri mai lente sau mai rapide, fn functie de aportul de chimicale, pot reprezenta dupa nastere un alt exemplu al Invatarii din uter, atunci cand substantele chimice fn sine nu mai sunt prezente . In experimentul asupra batailor inimii efectuat de Lee Salk (vezi capitolul 2), este posibil ca reactia infricosaté a micutllor ascultand batéi cardiace cu 128 batai/minut, sé reprezinte o supraproiectie a unei experiente anterioare. 70 + Invdfarea si memoria ee nada incident Bataile inimii fatului se pot dubla atunci cand mama este ispaimantata. Probabil nou-nascutul isi amintegte aceasta de aceea se necajeste cand ulterior aude ritmul rapid inimii. Varietati ale memoriei la fetugi Memoria inaintea nasterii a fost dezvaluita prin inre- gistrarile plansetelor realizare de catre suedezi. Acestea au lemonstrat invatarea anumitor caracteristici ale limbajului la mame. Aceasté dovada a memoriei gi invatarii a datat la cinci luni dupa conceptie. Indica faptul ca icutul din uter v4 ascultd atent vocea gi invaté anumite rticularitati ale exprimarii, dovadad care se poate vedea in pectografele vocale. Nou-nascutul isi poate de asemenea inti muzica pe care a auzit-o inainte de a se naste. In wartea scrisA de Thomas Verny, ,,The Secret Life of Your Wnborn Child’, este relatatA povestea dirijorului Boris Brott la Filarmonica Hamilton, Ontario. Pe cand era tanar, jrott a descoperit c& poate canta diferite piese la prima dere. Orchestrand pentru prima data o piesd, spune el, la violoncelului fl marca; stia cum urma s& sune inainte ‘a intoarce pagina. Aceste performante le atribuia faptului mama lui fiind 0 cantarea{a profesionista la violoncel, a petat adeseori piesele in timpul perioadei de sarcina. CAntecele de leagan pe care le murmurati pot avea o {4 extraordinara in calmarea bebelusului dupa nastere. ili care s-au prezentat micutilor nenascuti inca, spunand: til tau este cel ce iti vorbeste...” mi-au spus cat de ternice par a fi aceste cuvinte asupra bebelusilor, dupa tarea lor din momentul in care au venit pe lume. In mod remarcabil, nou-nascutul poate invata cuvinte poate deosebi unele de altele. Asa-numita memorie ve 71MINTEA NOULUI NASCUT semantica, este una din multiplele tipuri de memorie cercetate in prezent. Cercetatorii psihologi din Boston au rugat mamele sa repete la doud sAptamAni dupa nastere, cuvintele necunoscute ,iasca” gi ,Ingelatorie” de zece ori, in cAte sase reprize,timp de doud saptaméni. La sfargitul practicii micutii aratau semne clare de recunoastere prin activitatea ocular, intoarceri ale capetelor gi ridicarea sprancenelor. In aceasta perioada de testare, bebelugii au recunoscut si au raspuns acestor cuvinte dubioase mai des dec&t raéspundeau la auzul numelor lor. Cercetatorii au concluzionat cA succesul s-a datorat expunerii frecvente gi regulate la aceste cuvinte. Aceeasi echipa a descoperit dovezi emotionante care arata cA nou-nascufii prelucreaza limbajul la fel ca ceilalti. Ei au verificat recunoagterea cuvintelor, prin intermediul celor in varsta de numai gaptezeci gi doud de ore. Le-au prezentat cuvintele rostite din stanga si din dreapta, notand tiparul intoarcerii capului. Cuvintele folosite erau .iascad” gi ,Spion”, unul servind ca standard repetat gi celalalt ca alternativa inedita. Nou-nascutii au reactionat la cuvantul familiar repetat in modul asteptat, acordandu-i din ce in ce mai putina atentie. Cand cuvantul nou era folosit, micutii il recunosteau. Tiparul dovedeste ca retineau in memorie cuvantul repetat gi il comparau cu noul cuvant. Fatul poate deveni familiarizat cu povesti citite inainte de a se naste, o descoperire facuté de psihologii Anthony DeCasper si Melanie Spence de la Universitatea Carolina de Nord. Acestia au rugat mamele s& citeasca cu voce tare »Pisica din Palarie’, o povestioara scrisi de Dr. Seuss, de doua ori pe zi, in timpul ultimelor gase saptamani de sarcina. La cateva zile dupa nastere, bebelusilor li s-au pus ‘inregistrarile a doua povestioare, cea cunoscuta gi o alta scris& de acelasi autor, pe care nu o mai auzisera vreodata. Rw Invatarea si memoria Echipati cu cdsti si cu un sfarc special care le permitea sa schimbe povestea auzita prin suptul mai rapid sau mai lent, zece din doisprezece micuti si-au schimbat viteza de supt pentru a ajunge la povestea cunoscuta. Aceasta sugereaza faptul cd bebelusii au auzit $i gi-au amintit povestea, au facut diferenta intre cele doua gi au ,votat” pentru cea pe care o stiau deja. Sigur cé nu stim cu exactitate ce gi-au amintit sau ce reprezenta aceasta pentru ei, ar putea fi numai cuvinte placute, dulci nimicuri? Un rdspuns partial al acestei intrebari vine dintr-un alt studiu executat cu echipament similar de c&tre psihologi din Paris. Nou-nascutii francezi au demonstrat c& pot recunoaste vocea mamelor lor dintr-un camp de alte voci. De asemenea, au ardtat o preferinté pentru vocea materna prin suptul supus la orice vitez4 necesara pentru a auzi din nou vocea ei — dar numai fn cazul tn care aceasta citea normal, In cazul in care mamele citeau cuvintele invers, bebelusii se opreau din ascultat, deci numai sunetul vocii mamei nu era suficient. Importanta memoriei Fara memorie si invafare, viata nu se poate desfasura fn siguranta. Ce-ar fi daca v-ati pierde memoria in timp ce conduceti pe autostrada, sau daca v-ati trezi dimineata uitand s& pronuntati? Experienta este nepretuité ,insd 4r memorie si Invatare, devine fara valoare. O astfel de calamitate este trait in familiile in care un membru a fost lovit de leziuni craniene. Acestia nu mai pot recunoaste tude apropiate gi nici nu-si pot aminti ce tocmai li s-a spus. PAstrarea relatiilor cu oricine inseamna pastrarea in viitor ‘a unei istorii reamintite. Amintirea propriei dumneavoastra istorii va da un simt al sinelui, al identitatii. ow 7B