Judetul Maramures

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis

Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor
istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost
înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta
Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a
făcut parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș
(antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone
(etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de
nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona
Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este
municipiul Baia Mare.

Lista oraselor din judetul Maramures:

 Baia Mare
 Sighetu Marmației
 Borșa
 Vișeu de Sus
 Baia Sprie
 Târgu Lăpuș
 Seini
 Cavnic
 Ulmeni
 Săliștea de Sus
 Dragomirești
 Șomcuta Mare
 Tăuții-Măgherăuș

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din
1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României În perioada
interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții
Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de
161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2%
germani ș.a. Celelalte părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv orașul Baia Mare, a
făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).
După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a
cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara
Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului
Maramureș (interbelic).
Descriere geografica:
Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-
Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera
cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca
morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și
piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața
județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții
Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.
Vegetatie si fauna:
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele
avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând
o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de
stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de
munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser,
alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.
Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997
și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația
științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în
programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul
Național Retezat[1].
Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.

Componența etnică a județului Maramureș:

     Români (79%)
     Maghiari (6,8%)

     Ucraineni (6,4%)

     Romi (2,5%)

     Germani (0,2%)

     Altă etnie (0,2%)

Maramureș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică:[2]

 Români - 374.488 sau 78,24%

 Maghiari - 32613 sau 6,81%
 Ucrainieni - 30286 sau 6,43%
 Rromi - 12211 sau 2,55%
 Germani - 1054 sau 0,22%
Cultura traditionala maramuresana:

 Arta tradițională a prelucrării lemnului

o Poarta maramureșeană
o Troița maramureșeană
o Fusul cu zurgălăi
o Pecetarul
 Arta vestimentară maramureșeană
 Arta culinară maramureșeană
 Arta coregrafică maramureșeană
 Arta interpretativă vocală
 Arta ceramicii

Cultura moderna maramuresana:

Personalități din domeniul literaturii

 Scriitori maramureșeni
 Critici literari maramureșeni
 Lingviști maramureșeni
 Folcloriști maramureșeni

Muzee:

 Memorialul Sighet
 Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
 Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
 Muzeul Florean
 Muzeul de Mineralogie Baia Mare
 Muzeul Memorial Sighetu Marmației
 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare
 Atractii populare din judetul Maramures
1.Cimitirul vessel
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș,
faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive
reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele
cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe
umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferențierea
față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a
făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre
care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un

eveniment vesel. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace,
întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn
de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție
turistică. Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul
Lung spre Cimitirul Vesel”. Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o
parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o
descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de
ortografie și variante arhaice de scriere.

2.Varful Pietrosul Rodnei

Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303
metri. De asemenea, este cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților
Orientali, fiind împărțit între județele Maramureș și Bistrița Năsăud.Acesta
este al 2-lea cel mai vizitat obiectiv touristic din judetul Maramures.
3.Cascada Cailor
Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de Nord-Est a
Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit
˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la
altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai
multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai
înalte ale Munților Rodnei. 
4. Parcul Natural Munții Maramureșului

Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a V-a IUCN, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o
stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor
habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului
Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale
comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu de Jos.