Sunteți pe pagina 1din 7

M2-DOCUMENTATIA TEHNICĂ

Prof/ Moisa Vica


FIȘA TEHNICĂ A PRODUSULUI
Fusta este un produs de îmbrăcăminte care îmbracă corpul unei purtătoare de la talie în
jos (este un produs cu “sprijin în talie”). Lungă sau scurtă, strâmtă sau largă, dreaptă sau evazată,
plisată sau drapată, petrecută parte peste parte etc. (figura 1.).
Fig.1.Modele de fustă
Componente ce formează FUSTA
Cel mai întâlnit model al acestui produs este fusta clasică. Aceasta are o formă dreaptă şi este
alcătuită din minim trei părţi componente:
- spate;
- faţă;
- betelie.

Fig.2.Fusta clasică

Elementele constructive, pentru fusta clasică sunt:


• Cusăturile laterale – liniile de „îmbinare” dintre spatele şi faţa produsului;
• Pensele (de la spatele fustei şi de la faţa fustei) – cusăturile care permit cambrarea produsului
pe linia taliei;
• Închiderea cu fermoar – dispusă de cele mai multe ori pe cusătura de pe mijlocul spatelui,
permite îmbrăcarea şi dezbrăcarea produsului;
• Tivul – marginea inferioară a fustei;
• Şliţul – „deschiderea” fustei spre linia tivului, care permite mersul purtătoarei, în special dacă
fusta este lungă şi strâmtă.
Elaborarea unui nou model poate fi rezolvată prin „combinarea” formelor elementelor care
formează o fustă. În general faţa fustei rămâne neschimbată, la aceasta fiind ataşate celelalte
elemente (sau elemente suplimentare) cu diferite rezolvări estetice, constructive şi tehnologice.
Spatele fustei (figura 3.), prezintă în general o cusătură pe linia de mijloc (linie de simetrie a
spatelui), necesară pentru introducerea închiderii cu fermoar şi a şliţului din parteainferioară a
fustei. Acest element poate avea mai multe forme, dintre care se propun următoarele:

Fig.3. Diferite forme ale spatelui

Model S1 – pe fiecare parte a spatelui (dreapta-stânga) se află câte o pensă.


Model S2 – pe fiecare parte a spatelui este plasată, câte o linie de secţionare (fiecare spate este
realizat din două repere, asamblate între ele printr-o cusătură şi cu un tighel decorativ).
Betelia – are rolul de a finisa partea superioară a fustei şi poate să contribuie la crearea
unui model nou. În figura 4, sunt prezentate câteva variante de betelii:
B1 – betelie clasică, dreaptă, prevăzută în general cu întăritură;
B1 – betelie cu elastic, fixat prin cusătură vizibilă.

Fig.4.Forme de betelii
Dacă fusta are betelie cu elastic, pe spatele şi faţa fustei nu se mai cos pensele de cambrare, fusta
„potrivindu-se” pe corp datorită elasticului. Acest tip de betelie se întâlneşte la fustele din
materiale subţiri sau de grosime medie.
ŞLIŢUL FUSTEI (figura 5.) – diferă între ele prin modul de rezolvare tehnologică, precum şi
prin poziţia în produs, după cum urmează:
Ş2 – şliţ “bor-à-bor” (cu margini alăturate), dispus pe linia de simetrie a spatelui.
Ş1 – şliţ “parte-peste-parte”, cu cea mai frecventă utilizare. Capătul superior al şliţului se
fixează (se “întăreşte”) printr-o cusătură uşor înclinată, vizibilă la exteriorul produsului. Se
dispune
pe linia de simetrie a spatelui.
Ş3 – şliţ cu margini alăturate, dispus la capătul inferior al uneia, sau al ambelor, cusături
laterale.
Lungimea (deschiderea) tuturor variantelor de şliţuri depinde în special de lungimea totală a
fustei; cu cât fusta este mai lungă cu atât şliţul este mai lung.

Fig.5. Forme de şliţuri

Tivul fustei (figura 6.) este prezentat în trei variante, cele mai frecvent utilizate:

Fig.6.Tivul fustei
T1 – tiv clasic, realizat prin îndoirea rezervei şi fixarea acesteia prin cusătură ascunsă;
T2 – tiv realizat prin îndoirea rezervei şi fixarea acesteia printr-o cusătură vizibilă la exteriorul
produsului (tighel). Se utilizează în general pentru fustele confecţionate din ţesături din
bumbac, in, bumbac în amestec cu fibre sintetice (denim, tercot etc.).
T3 - tiv realizat prin îndoirea rezervei şi fixarea acesteia prin două cusături paralele, vizibile la
exteriorul produsului. Are aceleaşi recomandări de utilizare ca variantă precedentă.
Buzunarele – sunt elemente secundare (suplimentare) ale unui produs de îmbrăcăminte şi au
forme diferite.În (fig.7), sunt prezentate variantele:

Figura 7. Forme de buzunare

Bz1 – buzunar aplicat, asimetric, cu un colţ rotunjit. Una din laturile buzunarului este introdusă
în cusătura laterală. Noul model poate prezenta unul sau două buzunare de acest tip, ele fiind
aplicate în general pe faţa fustei.
Bz2 – buzunar aplicat, asimetric, cu un colţ rotunjit, cu deschiderea de asemenea rotunjită.
Partea superioară a buzunarului este introdusă în cusătura dintre faţă şi betelie, iar una din
laturile buzunarului este introdusă în cusătura laterală.
Bz3 – buzunar aplicat, simetric, cu marginea inferioară sub forma unui unghi cu laturile egale.
Acest tip de buzunar poate fi aplicat atât pe faţa, cât şi pe spatele fustei.
Bz4 – clapă de buzunar, simetrică. Această variantă se poate folosi cu rol decorativ, sau poate fi
asociată cu buzunarele de tip Bz3.
Bz5– buzunar lateral, cu deschiderea oblică. Realizarea necesită pungă de buzunar. Această
variantă se utilizează numai la faţa fustei.
Bz6 – buzunar în cusătură. Această variantă de buzunar necesită de asemenea existenţa a două
pungi de buzunar.
OBS. Liniile întrerupte simbolizează cusăturile vizibile, utilizate la realizarea diferitelor
buzunare.

CREARE MODEL NOU DE FUSTĂ


Utilizând diferite elemente din cele prezentate și aplicate la produsul clasic se poate obține un
nou model de fustă.

Fig.8. Alcătuirea unui model din elemente componente

Elementele suplimentare (buzunarele, clapele etc.) pot fi croite din acelaşi material sau din alte
materiale (altă culoare, alt imprimeu etc.). Cusăturile vizibile la exteriorul produsului pot fi,
realizate cu aţă de cusut de culoare contrastantă; acest mod contribuie la „personalizarea” fustei
proprii.

APLICAȚIE

Folosiți elementele componente prezentate pentru a reaaliza un nou model de fustă.

S-ar putea să vă placă și