Premisele aparitiei designului si esteticii

Sunt recunoscute următoarele grupuri mari de premise ce au determinat apariţia

designului : ¾ Premise de ordin economic general : evoluţia în timp a producţiei
industriale, determinată de apariţia şi dezvoltarea întreprinderilor producătoare şi a
surselor de energie, până la satisfacerea virtuală a necesităţilor existente pe o arie
socială determinată. Cu sute de ani în urmă, obiectele funcţionale erau obţinute prin
prelucrarea unui anumit material, folosindu-se cu precădere forţa omului sau a unor
animale domestice. De cele mai multe ori, beneficiarul obiectelor era chiar cel care le-a
creat. Fiind produse manufacturale, ele aveau astfel, o valoare foarte mare, motiv
pentru care se păstrau cu mare grijă şi se transmiteau din generaţie în generaţie. Până
astăzi s-a transmis, la nivelul unor nuclee de viaţă socială, tradiţia utilizării din generaţie
în generaţie a mobilierului, obiectelor de uz casnic, a unor piese de îmbrăcăminte,
nemaivorbind de utilajele metalice necesare practicării diverselor meserii.
Estetica industrială este o disciplină relativ nouă - apărută la sfârşitul sec. XIX – cu
implicaţii atât în planul perfecţionării caracteristicilor obiectului industrial cât şi al
mediului de producţie şi alspiritualităţii omului modern, contribuind la satisfacerea
cerinţelor de frumos în întreaga viaţăcotidiană. Estetica industrială lărgeşte sfera
Esteticii ca „ştiinţă generală despre Artă”.Deosebiri şi asemănări dintre opera de artă şi
obiectul industrial – noţiunile de „artistic” și „estetic”:Denumirea de „artistic”
se atribuie creaţiilor din domeniile artei, executate cu talent şi folosindmijloace de
expresie cu caracter specific picturii, literaturii, teatrului, muzicii, etc.Termenul „estetic”
reprezintă categoria de cea mai largă generalitate care se atribuieobiectelor şi
proceselor din natură, societate şi conştiinţă existente anterior omului sau făurite de om
şicare întrunesc condiţia unei asemenea structurări, în stare să integreze armonios
partea în întreg.Categoria „estetic” este apreciată, valorizată în raport cu criteriile
constituite obiectiv în conştiinţasocială estetică a diferitelor epoci. Multă vreme
„esteticul” a fost considerat sinonim cu „frumosul”, dar cu timpul esteticul a luat locul
ocupat în doctrinele estetice mai vechi.Opera de artă are ca atribute: - nonutilitatea şi
unicitatea.Obiectul industrial aparţine prin unele măsuri ale sale domeniul artei, dar se
diferenţiează netde ea, poate să evidenţieze unele aspecte ale celor de tip artistic,
aspecte care nu aparţin însă „esenţei” artei ci ţin de ea.