CUPRINS

ÎNTRODUCERE................................................................................................. 2
1 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI DE ACŢIONARE...............3
1.1 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC ..................................................................3
1.2 DETERMINAREA ŞI DISTRIBUIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE AL M.A ..........4
1.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR CINEMATICI ŞI DE FORŢĂ AI M.A ....................5
2 CALCULUL DE PROIECT AL ANGRENAJULUI REDUCTORULUI
CONIC.............................................................................................................6
2.1 ALEGEREA MATERIALULUI ŞI CALCULUL TENSIUNILOR ADMISIBILE..................6

2.2 DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI CU ROŢI DINŢATE CONICE ............................7

2.3 CALCULUL DE VERIFICARE AL ANGRENAJULUI ..............................................10

2.4 DETERMINAREA FORŢELOR DIN ANGRENAJ ...................................................11

3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ARBORILOR , ROŢILOR

DINŢATE . ALEGEREA
RULMENŢILOR.........................................................................13
3.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ARBORILOR..........................................13
3.2 ALEGEREA PREVENTIVĂ A RULMENŢILOR . ...................................................14
3.3 CONSTRUCŢIA ROŢILOR DINŢATE ..................................................................27

4 CALCULUL RULMENŢILOR .........................................................................29

4.1 VERIFICAREA RULMENŢILOR ARBORELUI - PINION................................................29
4.2 VERIFICAREA RULMENŢILOR ARBORELUI – ROŢII DINŢATE.. ...........................29
5. PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A ROTII DINTATE CONICE...................31
6 CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PENE...............................38
6.1 CALCULUL ASAMBLĂRII PRIN PANĂ PENTRU ARBORELE-PINION............................41
6.2 CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PANĂ PENTRU ARBORELE CONDUS......................46
BIBLIOGRAFIE..............................................................45

S c h Coala № d o c u m e n t . S e m n a t Data
IM 03 06
Executat Gutu G. Litera Coala Coli
Controlat Postaru G. . Mecanism de 1

T contr.
acţionare a UTM FIMIT
Aprobat malaxorului elicoidal gr. IMT-181
 INTRODUCERE
Reductorul cuprind un angrenaj incrucisat ( cu melc si roata melcata ), unghiul de
incrucisare fiind de 900.
Sunt angrenaje silentioase, datorita alunecarii dintre spirele melcului si dintii
rotii melcate. Aceasta alunecare impune insa, flancuri fin prelucrate, materiale
rezistente la gripare si o ungere corespunzatoare.
In constructia unui reductor melcato-cilindric intra o carcasa rezultata prin
turnare, formata din doua bucati , avand planul de separare orizontal, situat in planul
rotilor conduse.
Arborele melcului este fixat pe doi rulmenti radial-axiali, cu role conice. Jocul
rulmentilor se poate regla cu ajutorul capacului montat pe carcasa reductorului, pe
capatul de intrare al arborelui.
Celelalte lagare de sustinere sunt cu rulmenti radial-axiali cu bile, ungerea
angrenajulor si a rulmentilor fiind realizata cu uleiul din baia reductorului , al carui
nivel trebuie sa ajunga peste dantura melcului si a rotii conduse din a doua treapta de
reducere, tinand seama de recomandarea ca nivelul de ulei sa nu depaseasca 1/3 din
diametrul exterior al rotii conduse.
Pentru buna functionare , reductorul este prevazut cu capac de vizitare a
danturii, aerisitor, dop de golire, indicator al nivelului de ulei cu vizor si inele de
ridicare executate in capac prin turnare. Etansarea arborelui de intrare si iesire se
realizeaza cu mansete de rotatie.
REDUCTOARELE MELCATO-CILINDRICE mai pot avea carcasa realizata
din trei parti, cu doua plane de separatie orizontale. Axele arborilor, rotilor conduse
sunt cuprinse intr-un plan vertical. In aceasta constructie creste inaltimea reductorului
in detrimental reducerii lungimii acestuia.
Arborele melcului este fixat pe doi rulmenti radial-axiali. Jocul din rulmenti si
pozitia melcului se face cu ulei din baia reductorului. Pentru ungerea angrenajului
cilindric se foloseste un pinion executat dintr-un material moale (material plastic) ,
care transporta uleiul pe dintii rotii conducatoare din a doua treapta de reducere.
Rulmentii de pe arborii rotilor sunt de tipul radial-axiali cu role conice, iar
ungerea lor se face cu vaselina, a carei scurgere in baia de ulei este oprita de niste
capace.
Etansarea arborelui de intrare si de iesire este realizata cu mansete de rotatie.
Reductorul mai este precvazut cu capac de vizitare, aerisitor, indicator al nivelului de
ulei cu vizor, dop de golire si inele de ridicare.
Alegerea materialelor in mod cat mai rational cere cunoasterea sarcinilor ce
urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala de functionare a angrenajului,
caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului.

Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt :

-otelurile, fontele , alama , bronzul si materialele plastice de tipul textolitului,
poliamidei etc.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 2
 Din grupa otelurilor se folosesc : oteluri carbon de calitate STAS 880-80,
oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-80, otel turnat STAS
600-80, iar uneori la roti putin solicitate oteluri carbon obisnuit STAS 500/2-80.
Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde : fonta cu
grafit nodular STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru
solicitari mici fonta cenusie obisnuita mai ales pentru rotile dintate utilizate la
transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat si transport.
Pentru rotile dintate mai putin solicitate se utilizeaza materialele neferoase de
tipul alamei si bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la
uzura si sunt antimagnetice.
In ultimul timp, in scopul inlocuirii metalului se cauta solutii de introducerea
materialelor plastice in constructia de angrenaje, acolo unde conditiile de exploatare a
rotilor dintate permit acest lucru.
Aceste materiale de tipul textolit, lignofol, bachelita etc. prezinta avantajul de a
reduce zgomotul angrenajelor . Ele pot fi utilizate in domeniul de temperatura limitat
la 80 -1000 C si in conditii in care lipseste umiditatea, deoarece sunt hidroscopice si
isi modifica dimensiunile in urma absorbtiei de apa.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor
termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati
comportarea flancurilor dintilor la diverse forme de uzura.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie mai mare decat duritatea rotilor
conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale
angrenajului si pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a
rotii cu care angreneaza.
Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni :
      Sa asigure preluarea sarcinilor care apar in timpul functionarii
      Sa asigure inchiderea liniilor de forta prin fundatie
      Sa protejeze angrenajele contra unor factori externi
      Sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor
      Sa asigure transmisia caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructive,
caracteristicile reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca :
      Rezistenta la stabilitate corespunzatoare
      Posibilitate de prelucrare si asamblare simpla
      Ungerea buna a angrenajelor si rulmentilor
      Racire corespunzatoare
      Posibilitate de control si supraveghere in functionare
      Forma estetica moderna , etc.
Prelucrarea carcaselor de reductor incepe cu rabotarea sau frezarea suprafetei
de separatie, care va servi ca baza tehnologica pentru operatiile urmatoare.
Se prelucreaza apoi talpa corpului de reductor, folosind ca baza tehnologica
suprafata de separatie. In operatia urmatoare se executa gaurile in care se introduc
suruburile cu care se fixeaza capacul de corpul reductorului.
Gaurile de fixare din vecinatatea lagarelor trebuie sa fie cat mai aproape de
acesta, in scopul asigurarii unei capacitati portante ridicate.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 3
 Dupa executarea acestor operatii , se fixeaza capacul de corp, cu ajutorul
suruburilor si incepe prelucrarea alezajelor in care se vor introduce rulmentii,
elementele de etansare si capacele de fixare.
Se recomanda ca alezajele sa fie de trecere, cu cat mai purine trepte, pentru o
executie cat mai usoara.
Uleiul din carcasa reductorului utilizat pentru ungere, este necesar sa fie
schimbat dupa un anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa timpul de exploatare
prevazut, etc.), in care scop reductorul este prevazut din partea inferioara cu un dop
de golire a uleiului.
Pentru a evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorului , in partea de
sus a carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din
reductor cu presiunea atmosferica.
Neutilizarea aerisitoarelor ar face ca aerul sub presiune sa iasa pe la etansari,
antrenand uleiul in exteriorul reductorului.
Nivelul uleiului din reductor trebuie sa fie intre doua limite, maxima si
minima, stabilite de proiectant si marcate pe un indicator fixat in reductor.
Scaderea nivelului de ulei sub limita minima duce la uzura premature a
angrenajelor si scoaterea din uz a reductorului inainte de termen.
Daca nivelul de ulei este peste limita maxima atunci in reductor apar pierderi
mari prin frecare si in final o incalzire peste limitele admise.
In acest caz uleiul isi pierde calitatile de ungere si angrenajul se poate gripa.
Pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului se pot utiliza vizoare
sau joje de ulei.
Reductoarele cu angrenaje melcate au o utilizare larga in constructia de masini
si aparate ca :
      Masini de ridicat si transport
      Masini agricole
      Masini miniere
      Masini unelte
      Mecanisme de directie a automobilelor, etc.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 4
 1.ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

1.1.1Determinăm puterea necesar ă a organului de lucru ( OL) din cadrul

maşinii proiectate P o l , [kW]:
Pol  Ft  vol , [1,2.1 pag.11]
unde F t este forţa de tractiune OL, F t = 2.2[kN];
v o l – viteza liniară a OL, v o l =1 [ /s]

[kW]Pol  2.2  1  2.2

1.1.2. Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric
(ME) Pmenec , [kW ] :
Pol
Pmenec  [1,2.2
 ma
pag. 12]

Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare (MA),

 ma :
 ma   curea     rul
3
 c ,
unde
 curea - randamentul transmisiei prin curea lata,
acceptăm  curea = 0,96;
 cil - randamentul angrenajului reductorului ( reductor conic),
acceptăm  m =0.93;
 rul - randamentul unei perechi de rulmenţi, accept ăm  rul  0,99 ;
 c - randamentul cuplajului, accept ăm  c  0,98 [1, tab. 2.1,
pag.12]
 ma  0,96  0.93  0,99 3  0,98  0,848 .
Pol 2.2
nec
Pme    2.5 [kW] .
 ma 0.848

1.1.4 Alegem puterea nominală pentru ME - Pnom , [kW].

În conformitate cu [*, tab. S3, anexa 2], alegem în continuare Pnom  2.2
[kW].
1.1.5 Determinarea turaţiiei arborelui OL - nol , [min - 1 ]:
60  103  vol
nol  , [1,2.4,
  DOL
pag 14]

unde:
vol este viteza OL, vol =1 [m/s];

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 5
 DOL -diametrul ext. al malaxorului; DOL =220mm
3
60 10 1 1
nol 73.49min
3.14 260

1.1.6Alegerea prealabila a motorului electric.

Deoarece puterea nominal este 2.2 kW avem mai multe tipuri de
motoare electrice in conformitate cu recomandarile
[S3,anexa2]determinam prealabil limita rapoartelor de transmitere ale
MA.
In conformitate cu recomandarile[*tab 2.2,pag 15] stabilim limitele
rapoartelor de transmitere din cadrul MA dupa cum urmeaza:
1.Raportul de transmitere al transmisiei conice, ired=4
2.Raportul de transmitere a transmisiei prin curea, itd=3.23
In corespundere cu [tabS3,anexa 2]in limitele de turatii calculate
ale ME se inscriu 2 tipuri de motoare cu turatia nominala de 1500[min 1 ] si
1000[min 1 ]

Tabelul 1.1 – Caracteristica tehnic ă pentru două variante de ME alese

prealabil.
Caracteristica tehnica

Varianta Modelul ME Puterea Turatia Turatia

nominala asincroima nominala
Pnom , [kW] n me , [min - 1 ] n nom , [min - 1 ]

1 4AM90L4Y3 1500 1425

2.2
2 4AM100l6Y3 1000 950
1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al
mecanismului de actionare.

1.2.1Determinare rapoartelor de transmitere al mecanismului de

actionare pentru ambele tipuri de ME, i ma1 şi ima 2 :
nnom1 1425 n nom 2 950
i ma1    19.39 i ma 2    12.92 . [1,2.5, pag.
nol 73.49 nol 73.49
14]
1.2.2 Determinam rapoartele de transmitere ale treptelor MA:
i ma  i red  itd [1,2.6,
pag.14]

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 6
 unde:
i red  şi i td
sunt rapoartele de transmitere ale reductorului şi
respectiv ale transmisiei prin curea. În conformitate cu
recomandările [1, pag. 14] şi [1, tab. 2.2, pag. 15] adoptăm i r e d =16.
Din relaţia de mai sus determinăm valorile i td 1 , i td 2 pentru cele două
variante propuse:
ima1 19.39 i ma 2 12.92
itd 1    4.84 itd 2    3.23 ,
ired 4 ired 4
Deoarece în sarcină avem transmisie deschisa prin curea
conform[tab. 2.2,pag 15] valorile recomandate la transmisie prin
curea itd =2…4
Deoarece itd satisface conditia de sus adoptam itd =3.23 şi ME
4AM80A6Y3,
Am ales variant 2 (P n o m =2.2 [kW]; n n o m =950 [min - 1 ]); rapoartele de
transmitere:
reductorul cilindric i red =4
transmisia prin curea itd =3.23
mecanismul de actionare ima =12.92
alegem motorul din cartea pag. 260 tab. 17.9.

1.3 Determinarea parametrilor cinematici si de forţă ai arborilor

MA.

În corespundere cu schema cinematică a MA sarcinii din proiect

pentru calculul cinematic şi de forţă vom avea nevoie de
următoarea schema de calcul:
ME→TD→RED→C→OL.
Prezentăm un răspuns tabelar pentru acest calcul (tab. 1.2)

Tabelul 1.2 –Parametrii cinematici şi de forţă ai MA

Arbore

Parametrul Consecutivitatea legăturii mecanismului de acţionare

conform schemei cinematice.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 7
 Motor electric→Transmitere
deschisă→reductor→cuplaj →organ de lucru
me→td→red→c→ol
me
Pme  Pme
nec
 2,5
Puterea P,[kW]
I
P1  Pme   curea   rul  2,5  0.96  0.99  2,37
] Viteza unghiulară ω,[s -

II P2  P1  m   rul  2,37  0.93  0.99  2,18

ol Pol  P2   rul   c  2,18  0.98  0.848  1.81

me
 n nom   950
n nom  950  nom    99.43
Turaţia n,[min - 1 ]

30 30

I n nom  n1
n1   294.11 1   30.78
i 30
II n
n2  1  73.52
 n2
2   7.69
1

ired 30
ol
nol  n 2  73.52  ol   2  7.69
Momentul de tosiune

me
Pme  10 3
Tnom   18.96
 nom

I P1  10 3
T1   58.21
1
II P2  10 3
T2   213.26
2
ol
Pol  10 3
T, [Nm]

Tol   176.85
 ol

2 CALCULUL DE PROIECT AL ANGRENAJULUI

REDUCTORULUI.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 8
 2.1 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor
admisibile.

2.1.1 Alegerea materialului, roţilor dinţate, a durităţii şi tratamentului

termic.
Alegerea materialului,tratamentului termic si a duritatii perechii de
roti care angreneaza poate fi efectuata conform recomandarilor-
[*,tab.3.2,pag.18],iar proprietatile mecanice ale materialului ales –
[*,tab.3.3,pag.19].
Conform acestor recomandări alegem marca materialului pentru
fabricarea:
Pinionului si a rotii dintate – oţel 45,duritatea-<350HB1
Proprietăţile mecanice ale oţelului 45:
 duritatea: 235…262 HB1;
 tratamentul termic: imbunatatire;
 dimensiunile limita ale s/f: Dlim  125[mm]
Determinam duritatea medie a dintilor pinionului si rotii dintate :
 pinion – HB1med=(HBmin+HBmax)/2=(235+262)/2=248.5
 roata – HB2med=248.5-(20…50)=220

2.1.2 Determinarea tensiunilor admisibile de contact pentru pinion [  ] H 1

si roata [  ] H 2 [N/mm 2 ] conform [ *, tab. 3.2, pag. 18 ]:
 pinion - [  ] H 1 = 1.8HB1med+67=1.8*248.5+67=514,3 [N/
mm 2 ]
 roata - [  ] H 2 = 1.8HB2med+67=1.8*220+67=514,3 [N/ mm 2
]

2.1.3 Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion [ s ] F 1

si roata [ s ] F 2 , [ N/mm 2 ] conform [*, tab. 3.2, pag. 18]:
 pinion - [  ] F 1 =1.03HB1med=1.03*248.5=256 [N/ mm 2 ]
 roata - [  ] F 2 =1.03HB2med=1.03*220=226.6 [N/ mm 2 ]

Deoarece transmisia este reversilila,[  ] F 1 se micsoreaza cu 25%

[*,pag.19]:
 pinion - [  ] F 1 =0.75*256=192 [N/ mm 2 ]
 roata - [  ] F 2 =0.75*226.6=170 [N/ mm 2 ]

2.1.4 Prezentam un raspuns tabelar pentru acest calcul.

Tabelul 2.1 Caracteristicile mecanice ale materialului ales:

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 9
 Marca otelului D l i m , Tratament HB1med [s]H [s]F
Elementul [mm] termic
transmisiei
HB2me
[ N/mm 2 ]
d
1.Pinion 45  125 Imbunata 285.5 514.3 192
tire
2. Roata dintata 45  125 Imbunata 250 463 170
tire

2.2 Dimensionarea angrenajului cu roti dintate conice

2.2.1 Determinăm parametrul principal-diametrul de divizare exterior de2, [mm]:
T2  10 3  ired
de2  1653  K H , [1,4.1,pag. 22]
 H    H 2
2

unde:

ired – raportul de transmitere al reductorului, ired=4;

T2 - momentul de torsiune, care acţionează asupra arborelui condus al
reductorului, T2  213.26 [Nm];
  H 2 - tensiunea admisibilă de contact a materialului rotii dintate,   H 2  463
[N/mm 2 ];
4  213.26  10 3
de2  1653  1  260 [mm].
1  463 2
Conform sirului de numere normale [*, tab. S1, anexa 2], acceptam
de2  260 [mm].

2.2.2 Determinam unghiurile conurilor de divizare a pinionului 1 si

rotii  2 :

 2 =arctg ired=arctg4=75.96 1 =90-  2 =14.04

2.2.3 Determinam lungimea exterioara a generatoarei conului de divizare

Re,[mm]

de2 260
Re    134.02 ,[mm]
2 sin  2 1.94

2.2.4Determinam latimea coroanei danturate a pinionului si rotii dintate

b ,[mm]

b =0.285*Re=0.285*134.02=40 ,[mm]

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 10
 2.2.5 Determinam modulul de angrenare exterior me,[mm] :

Unde: KF – coeficientul distribuirii neuniforme a sarcinii pe

lungimea coroanei danturate,acceptam
KF=1; [*,pag.33]
T2 – momentul de torsiune care actioneaza arborele condus
al reductorului, T2=213.26, [Nm];
F - coeficientul formei dintilor,acceptam F =0.85 [Nm];
[  ] F 2 – tensiunea admisibila de incovoiere a rotii dintate cu
dinte mai putin rezistent, [  ] F 2 =170, [N/ mm 2 ];

14  213.26  10 3
me   1  1.98 ,[mm]
0.85  260  40  170

Acceptam modulul me=2 ,[mm].

2.2.6 Determinam numarul de dinti ai rotii dintate Z2 si a pinionului Z1:

Z2=de2/me=260/2=130; Z1=Z2/ired=130/4=32.5

Acceptam Z2=130 dinti si Z1=32 dinti.03

2.2.7 Determinam raportul de transmitere real ireal si verificam abaterea

i fata de raportul de transmitere ales initial ired.

ireal  ired 44 .

i   100%  4%;  i   100%  0%
ired 4

Z 1 130
ireal   4
Z 2 32

Tab.2.2 Parametrii geometrici de baza ai angrenajului conic.

PARAMETRU Pinion Roată

Diametrul

divizare de1 = me  z1 = 2 32=64 de2 = me  z2 = 2 130=260

exterior dae1 = de1 + 2me  cos  1 = dae2 = d2 + 2me  2 =

=64+40.97=67.88 = 260+4  0.24 = 260,96

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 11
 dfe1 = d1e – 2,4mecos  1 = dfe2 = de2 – 2,4mecos  2 =
interior
= 64 –2,420.97 = 59.34 = 260,96–2,42 0.24 =258.84
Lăţimea coroa-
b = 40
nei danturate
Generatoarea Re 
de2

260
 134.02
conului de 2  sin  2 2  0.97
divizare

In final determinam diametrul cercului de divizare median al

pinionului d1 si rotii dintate d2 [mm]:

d1=0.857*64=54.84 [mm];

d2=0.857*260=222.82 [mm];

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 12
 Fig. 2.1 – Parametrii geometrici de baza ai angrenajului cu roti
dintate conice

2.3 Calculul fortelor in angrenaj.

Fig. 2.2 – Fortele in angrenajul conic

Forta tangentiala

 Pinion - Ft1=Ft2=1914.19

2  T2  10 3 2  213.26  10 3
 Roata - Ft 2    1914.10
d2 222.82

Forta radiala

 Pinion -  
Fr1=0.36 Ft1 cos  1 =0.36 1914.19 0.97=668.43  
 Roata - Fr2=Fa1=165.38

Forta axiala

 Pinion –  
Fa1=0.36 Ft1 sin  1 =0.36 1914.19 0.24=165.38  
 Roata - Fa2=Fr1=668.43

2.4 Calculul de verificare a angrenajului

2.4.1 Verificam tensiunea de contact   H 2 ,[N/mm 2 ]:

2
Ft 2 ireal 1
  H 2  470  K H  K H  K Hv    H 2 ,
H  d e2  b

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 13
 unde:
K Ha este un coefficient de distribuire a sarcinii intre dinti,acceptam K Ha
=1;
Ft 2 - forţa tangenţială din angrenare, Ft 2  1914.19 [N]; [p. 2.3, pag.9]
w2  d 2 7.69  260
v2    1 [m/s].
2  10 3 2  10 3
In conformitate cu recomandarile [*,pag43] acceptam K=1;

1914.19 16  1
  H 2  470
2
 1  1  1  404.2 [N/mm ].
2  260  40

Aşa cum  H 2 <   H 2 , iar această subsarcină nu depăşeşte 5%, putem trece
la următoarea etapă a calculului de verificare.

2.4.2 Verificăm tensiunile de incovoiere a dintilor  F 2 ,[N/mm 2 ]:

Ft 2
 F 2  F 2   K F  K F  K Fv    F 2 ;
 F  b  me

YF 1
 F1   F 2     F 1
YF 2

unde:
me ,[mm] este modulul exterior al angrenării;
b2 ,[mm] – lăţimea coroanei dinţate a roţii;
Ft ,[N] – forţa tangenţială din angrenaj
K Fa - coeficientul sarcinii dinamice,acceptam K Fa =1
F 2 si F 1 - ceficienţii de formă ai dinţilor pinionului şi roţii dinţate,
care se determină in dependenţă de numărul de dinţi echivalenţi z v1 si z v2
z2 130
: zv2    541.66 .
cos  2 0.24
z1 32
z v1    32.98
cos  1 0.97
Deci acceptăm F 2  3.60 si F 1  3.78 ; [*, tab.4.7, pag.30]
;
  F 1 si   F 2 - tensiunile admisibile de încovoiere ale pinionului si roţii
dinţate, [N/mm 2 ]
[tab.2.1, pag.7]
1914.19
 F 2  3 .6   1  1  1.1  94.72 , [N/mm 2 ]
1  40  2

3.78
 F 1  94.72   99.45 , [N/mm 2 ]
3.6

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 14
 2.4.3 Alcatuim raspunsul in forma de tabel:

Tabelul 2.3 – Rezultatele calculului de dimensionare a angrenajului

melcat.

Calculul de dimensionare al angrenajului

Parametrul valoare Parametrul valoarea
a
Lung.ext. a 134.02 Diametrul cercului 64
generatoarei con.de de div : 260
divizare Re,mm Pinion,
Modulul, me,mm 2 de1
Roata,
de2

Diametrul cerc 67.88

Latimea coroanei 40 exterior : 260.96
danturate,b Pinion,
Forma dintelui dreapta dae1
Roata,
dae2

Numarul de dinti: Diametrul cerc 59.34

Pinion, z1 32 interior : 258.84
130 Pinion,
Roata, z2 dfe1
Roata,
dfe2

Diametrul cerc 54.84

Unghiul conului de median : 222.82
divizare : 14.04 Pinion, d1
Pinion,  1 75.94 Roata, d2
Roata,  2
Calculul de verificare al angrenajului
Parametru Valori admisibile Valori calculate Nota
Tensiunile de
contact  H , 463 404.2 -13%
2
[N/mm ];
Tensiuni de
incovoiere : 192 99.45 -49%
 F1 170 94.72 -45%
 F2

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 15
 3.Calculul Arborilor

3.1. Calculul de predimensionare al arborilor

Din condiţia de rezstenţă la răsucire şi în conformitate cu recomandările
[*,pag 55] determinăm prelabil diametrele minime ale arborilor :

Tabelul 3.1-Determinarea prelabilă a dimetrilor arborilor,[mm].

Arbore-pinion Arborele roţii dintate

d 2 p 3
T2 103
3
213, 2610 3
 29 , 83 acceptăm
0 , 2  
[acceptăm [mm] 0 , 220

[mm].
2
unde T 1 şi T 2 , [N/mm ] sunt momentele de torsiune pe arbori [vezi
tab. 1.2];
[τ] k =12...20 [N/mm 2 ]- tensiunea admisibilă la răsucire [*, pag.
55].

3.2 Calculul de dimensionare.

3.2.1 Alegerea prealabilă a rulmenţilor .

Alegerea celui mai raţional tip de rulment, pentru condiţiile date de

muncă al reductorului, este complicat şi depinde de un şir de factori :
puterea transmisă de reductor, tipul transmisiei, coraportul forţelor din
angrenaj, turaţia inelului interior al rulmentului, durata necesară de
funcţionare, schema de amplasare etc. Conform tabelului 17.16 din [I]
pagina 267 alegem rulmenţi radiali-axiali cu role conice.

Tabelul 3.2 –Alegerea prealabila a rulmenţilor

Capacitate
Dimensiunile, [mm] portantă,
Simbolizarea
[kN]
d D B T e Cr 
7205A 25 52 15 16,5 0,36 13 15%

7206A 30 62 16 17,5 0,36 14 15%

3.2.2. Elaborarea schiţei de dimensionare a reductorului conic

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 16
 Schiţa reductorului, elaborată prealabil (fig.3.1 şi fig.3.2),
stabileşte poziţia reciprocă a pinionului şi roţii dinţate. De asemenea se
deteru5mină distanţele l1 , l 2 , lc , l td , l , şi la , necesare pe viitor la
p

calculul arborilor şi calculul de verificare a rulmenţilor .

Schiţa reductorului se execută în corespundere cu schema
cinematică a reductorului din sarcina tehnică.
Pentru determinarea pozoţiilor de aplicare a reacţiunilor în reazeme,
prealabil calculăm distanţa de la partea frontală a rulmentului pînă la
punctul de aplicare a reacţiunilor α, [mm]:

 dD 
a  0,5   T   e ,
 3 

unde valorile pentru d, D, T [mm] şi e sunt prezentate în tab. 3.2.


a p  0,5  16,5 
25  52 
 0,36   12,87  13
[mm];
 3 

a a  0,5  17,5 
30  62 
 0,36   14
[mm].
 3 

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 17
 .
Figura 3.1 Schiţa reductorului, vederea principal

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 18
 Figura 3.2 Schiţa reductorului, vederea frontal

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 19
 3.2.3. Calculul de dimensionare a arborelui- pinion

Date iniţiale: d 1 = 62,97[mm] –diametrul cercului median

F t = 1677 [N]; F r =562[N]; F a =220 [N]; -forţele angrenajului ;
l 1 p =20 [mm]; l 2 p =60 [mm]-distanţele de aplicare areacţiunilor în
reazăme

Figura 3.3 Chema de calcul a arborelui pinion.

3.2. 3.1 Determinăm forţele de reacţiune în reazămele A şi B (fig 3.3)

Planul vertical ( YOZ )

M A
0 ;

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 20
 d1
 RBY  l 2 p  Fr1  l1 p  Fa1  0
2
d1 62,97
Fr1  l p  Fa1  562  20  220 
R  2  2  71,88[ N ]
l2 p 60

M B 0

 R A  l 2 p  Fr   l1 p  l 2 p   Fa
d1
0
2
Fr   l1 p  l 2 p   Fa 
d1 62,97
562   20  60  220 
R A  2  2  633,88[ N ]
l2 p 60

Verificare :
 F 0
 Fr  R A  R   0
 562  633,88  71,88  0

Planul orizontal (XOZ).

M A
0

 RB  l 2 p  Ft  l1 p  0
Ft  l1P 1677  20
RB    559[ N ]
l2 p 60
M B 0
R AX  l p  Ft  l1  0

 R A  l 2 p  Fr  i1 p  l 2 p   Fa 
d1
0
2
Fr   l1 p  l 2 p   Fa 
d1
R  2  1677   20  60   2236[ N ]
l2 p 60

Verificare :
Ft  R Ao  R Bo  0  1677  2236  559  0

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 21
 Determinarea reacţiunilor sumare.

RA  2
R Ao  R A2   2236 2   633,88 2  2381,05[ N ]

RB  2
RBo  RB2   559  2   71,88 2  400,9[ N ]

3.2.3 .2 Construirea diametrelor momentelor încovoietoare (fig.3.3),

[Nm]
Planul vertical (YOZ).

Sectorul I
 M(X )  0
0  Z 1  l1 p

Q v =F r =562 [N]
ΣM î v =0=F r ∙Z 1 -F a ∙d 1 /2-M v =0
PentruZ 1 =0,→
Pentru
Z 1 =0, , M v (0)= F r *0- F a *d 1 /2=- 292*69.57/2=-10.16 [Nm].

M v (0)=F r ∙0-F a ∙d 1 /2=-220∙ -6,9[Nm] Pentru

Z 1 =0 , M v (0)= F V *0-F a *d 1 /2=-292*69.57/2=-10.16[Nm].

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 22
 Pentru Z 1 =l 1 p , → M v (l 1 p )= Fr∙ l1p- Fa ∙d 1 /2=526∙0,02-220∙

=4,34[Nm].

Sectorul II

l 1 p >Z I I >( l 1 p + l 2 p )
Q v =R a v -F r =633,88-562=71,88[N]

Pentru Z I I =l 1 p , →
M v ( l 1 p )= F r ∙ Z I I - F a ∙d 1 /2- R a v ( l 1 p - l 1 p )=562∙0,02-220∙

0=4,34[Nm].

Pentru Z I I =(l 1 p + l 2 p ) →
M v ( l 1 p + l 2 p )= F r ∙(l 1 p + l 2 p ) - F a ∙d 1 /2-
R a v ∙l 2 p =562∙0,08-
220∙0,031485+633,88∙0,06=0

Planul orizontal (XOZ) .

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 23
 Sectorul I

0  Z I  l1 p

Q 0 =F t =1677[N]

Pentru Z I =0 →M 0 (0) =F t ∙0 =0;

Pentru Z 1 =l 1 p , → M 0 ( l 1 p )= F t ∙ l 1 p =1677∙0,02=33,54[Nm]

Sectorul II

l 1 p >Z I I >( l 1 p + l 2 p )
Q 0 =R A O - F t =2236-1677=559[N]

Pentru Z I I =l 1 p , → M 0 ( l 1 p )= F t ∙ l 1 p + R A O ( l 1 p -
l 1 p )=1677∙0,02+0=33,54[Nm]
Pentru Z I I =( l 1 p + l 2 p ) → M 0 ( l 1 p + l 2 p )= )= F t ∙ ( l 1 p + l 2 p )- R A O ∙
l 2 p =1677∙0,08- 2236∙0,06=0

3.2.3.3 Determinăm momentul de încovoiere rezultant (fig .3.3) în

secţiunile caracteristce ale arborelui (1...3) M r e z , [Nm]în
conformitate cu relaţia:

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 24
 M rez= ,

Mrez1= = =6,9 [Nm];

Mrez2= = =33,82 [Nm];

Mrez3= = =0 [Nm];

3.2.3. 4 Construim diagrama momentului de torsiune pentr arborele-

pinion,care egal cu T 1 =47,82 [Nm].

3.2.3.5. Determinăm şi contruim diagrama momentelor echivalente

de încovoiere.

Mech1= = =35,96[Nm]

Mech2= = =49,29[Nm]

Mech3= = =35,86 [Nm]

3.2.3.6 Verificăm diametrul arborelui- pinion în secţiunea cea mai

solicitată.

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 25
 Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, precizăm
valoarea diametrului în secţiunea critică a arborelui din
condiţia de rez istenţă la încovoiere :

M e 10 3
d ,[ mm]
0. 1     i
3

unde:[σ] i -este tensiunea admisibila la incovoiere. In conformitate cu

ciclul de functionare pulsator , acceptam [σ] i =95,0[N/mm 2 ]; [ *,
tab. S2, anexa 2]
M e c h -este momentul echivalent de incovoiere in sectiunea cea
mai solicitata , care corespunde valorii maxime M e c h 2 =10,7[Nm]
Deci, pentru sectiunea 2 (valoarea diametrului determinate
prealabila pentru acest sector corespunde d 1 p =25[mm], [tab.3.1, pag.13])
vom avea

M ech2 10,7  10 3
d 1 p  3 0,1  [ ] = 3 0,1  95,0
 17,31[ mm]
i

Aceptăm : d 1 p = 25 [mm]

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 26
 Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 27
 3.2.4 Calculul de dimensionare a arborelui condus
Date iniţiale:d 2 =157,43 [mm]-diametrul cercului median
F t =1677 [N]; F r =562 [N]; F a =220 [N]-foţele în angrenaj;
l 1 a =25,0 [mm]; l 2 a =89,0 [mm]-distanţele de aplicare a reacţiunilor
în reazăme.

Figura 3.4 –Schema de calcul a arborelui condus.

3.2.4.1 Determinarea foţelor de reacţiune în reazeme .(fig.3.1)

Planul vertical (YOZ) .
M C 0 ;
d2
 RB   l1a  l 2 a   Fr  l1a  Fa  0
2
d2 157,43
Fa   Fr  l1a 220   562  25
R B  2  2  28,66[ N ]
l1 p  l 2 p 25  89

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 28
 M D 0

d2
 RC   l1a  l 2 a   Fr  l 2 a  Fa  0
2
d2 157,43
Fr  l 2 a  Fa  562  89  220 
RC  2  2  590,66[ N ]
l1a  l 2 a 25  89.

Verificarea -  F  0  RC  FR  RD  0  590,66  562  28,66  0

Planul orizontal(XOZ) .
M C0 0 ;
Ft  l1a 1677  25
 R D 0   l1a  l 2 a   FT  l1a  0  R D 0    367,8[ N ]
l1a  l 2 a 25  89

Ft  l1a 1677  89
M 0 RC 0   l1a  l 2 a   Ft  l 2 a  0  RC 0    1309,2[ N ]
l1a  l 2 a 25  89
D0

Verificarea -  F0  0  RC 0  Ft  R D 0  1309,2  1677  367,8  0

Rezultatele reacţiunilor vor fi :

RCo  2
RCo  RC2  1309,2 2  590,66 2  61,64[ N ]

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 29
 R Do  2
R Do  R Do
2
 367,8 2  28,66 2  28,16[ N ]

3.2.4 .2 Construirea diametrelor momentelor încovoietoare

(fig.3.4.), [Nm].
Planul vertical (YOZ).
Sectorul I
0  Z  l 1a

Q v =R C v =590,66 [N]
ΣM î v =0=-R C v ∙Z 1 +M v =0
Pentru Z 1 =0 , M v (0)=
R C v ∙0=0;
Pentru Z 1 =l 1 a , M v (l 1 a )=
R C v ∙l 1 a =590,66∙0,025=14,77 [Nm].

Sectorul II l 1 a >Z I >( l 1 a + l 2 a )

Q v =R C v -F r =590,66-562=28,66 [N].

ΣM î v =0=-R C v ∙Z 1 I +F r (Z I I -l 1 a )
+F a ∙d 1 /2-M v =0

Pentru Z I I =l 1 a , →
M v ( l 1 a )= -R C v ∙l 1 a + F r ( l 1 a - l 1 a )+ F a ∙d 2 /2=-590,66∙0,025+0+220∙

=-o,14[Nm].

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 30
 Pentru Z I I =(l 1 a + l 2 a ) →
M v ( l 1 a + l 2 a )= -R C v ∙(l 1 a + l 2 a ) + F r ∙
l 2 a +F a ∙d 2 /2=-
590,66∙0,114+562∙0,089+220

=0[Nm].

Planul vertical (XOZ).

Sectorul I
0  Z I  l1a

Q 0 =R C o =1309,2 [N]
Pentru Z I =0 →M 0 (0) = R C o ∙0 =0

Pentru Z 1 =l 1 a , →M 0 ( l 1 a )= R C o ∙l 1 a =1309,2∙0,025=32,73[Nm].

Sectorul II

l 1 a >Z I >( l 1 a + l 2 a )
Q o =R C o -F t =1309,2-1677=-367,8 [N].
ΣM î o =0=R C o ∙Z 1 I -F t (Z I I -l 1 a )-M o =0

Pentru Z I I =l 1 a , →

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 31
 M o ( l 1 a )= R C o ∙ l 1 a - F r ( l 1 a - l 1 a )=309,2∙0,025=32,73[Nm].

Pentru Z I I =(l 1 a + l 2 a ) →
M o ( l 1 a + l 2 a )= R C o ∙(l 1 a + l 2 a ) – F t ∙ l 2 a =1309,2∙(0,025+0,089)-
1677∙0,089=0

3.2.4.3 Determinăm momentul de încovoiere rezultant (fig .3.5) în

secţiunile caracteristce ale arborelui (1...3) M r e z , în conformitate cu
relaţia:

M rez= ,

Mrez1= = 0 [Nm]

Mrez2= = =32,73 [Nm]

Mrez2= = =35,91[Nm]

3.2.4. 4 Construim diagrama momentului de torsiune pentr

arborele-pinion,care egal cu T 2 =113,12 [Nm].

3.2.4.5. Determinăm şi contruim diagrama momentelor echivalente

de încovoiere
(fig.3.5) in sectiunile caracteristice (1...3) M e c h . ,[Nm]din
relatia:

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 32
 Mech1= = =84,84 [Nm]

Mech2= = =85,22 [Nm]

Mech2= = =85,39 [Nm]

Mech3= =84,84 [Nm]

3.3.5 Verificăm diametrul arborelui în secţiunea cea mai

solicitată.
Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, precizăm
valoarea diametrului în secţiunea critică a arborelui din
condiţia de rez istenţă la încovoiere :

M e  10 3
d 3
0.1    i

unde I este tensiunea dmisibilă la încovoiere .În conformitate cu

ciclul de funcţionare pulsator , acceptăm =75 [N/mm 2 ];

d 1 a =55[mm] şi vom avea:

[mm]

Condiţia se respectă.În acelaşi timp în comformitate cu recomadările

date diametrul arborelui pinion d 1 a [mm] trebuie mărit cu cca.10

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 33
 Astfel acceptăm d 2 a =25

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 34
 Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 35
 5 CALCULUL RULMENŢILOR
5.1 Determinarea duratei de funcţionare pentru a rulmenţilor.
Pentru determinarea duratei de funcţionare necesare Lh, [ore] este nevoie de durata de
funcţionare L,[ani] a mecanismului de acţionare prezentă în sarcina tehnica. Astfel
durata de funcţionare calculată în ore Lh,[ore]:
L h =L∙365∙24∙К z ∙ К h = 9∙365∙24∙0,7∙0,66=28329,87 [ ore]:
[1,rel.7.3,pag.80]
unde:
L = 9 [ani];
Nz = 365·Kz este numărul zilelor lucrătoare, iar Kz = 0,6..0,75; [1, pag.80]
Nh = 24·Kh - numărul orelor lucrătoare, iar Kh = 0,66(lucru în 2 schimburi). [1,
pag.80]
5.2 Determinarea capacităţii dinamice portante necesare a rulmenţilor
arborelui pinion.
5.2.1. Determinăm coeficientul influenţei solicitării axiale (e) şi coeficientul sarcinii
axiale (Y).
e – coeficientul influenţei solicitării axiale, care se determină în dependenţă de
Ra
raportul Cor (Cor =21[kN] se determină din [1, tab.S6, anexa2], în conformitate cu
diametrul treptei pentru rulment şi seria uşoară).
Cor – capacitatea statică portantă a rulmentului
Ra,[N] este sarcina axială a rulmentului [1, tab. 7.4, pag.85], care se determină în
dependenţă de componenţa axială a sarcinii radiale a rulmentului Rs,[N] [1, tab.7.1,
pag.81]:
Fa1 = 1842[N] – forţa axialî în angrenaj; [tab. 2.3]
Ra 1842
  0, 087
Cor 21000
Conform [1, tab. 7.3, pag.84], acceptăm e = 0,41
Y = 1,34
5.2.2. Determinăm componentele axiale ale sarcinilor radiale din rulmenţi (Rs1, Rs2)
Conform [1,tab.7.1,pag.81] determinăm:
Rs1  e  Rr1

Rs 2  e  Rr 2
Rr1, Rr2 – sarcinile radiale ce apar în rulmenţi şi sunt egale cu forţele de reacţiune
sumare din reazeme.
Rr,[N] – sarcina radială a rulmentului, care corespunde forţei de reacţiune sumare din
reazeme. Acceptăm, Rr1  RA  333.97[ N ] , Rr 2  RB  461.41[ N ] ;
Avînd toate datele aflăm Rs: Rs1  0,36  333.97  120.229
Rs 2  0,36  461.41  166.1
5.2.3. Determinăm sarcinile axiale în rulmenţi (Ra1, Ra2)
Conform [1,tab.7.8,pag.85] adoptăm:

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 36
 Rs1  Rs 2
Deoarece
Fa  Rs1  Rs 2
Ra1  Rs1  120.229
Relaţiile de calcul sunt:
Ra 2  Rs1  Fa1  120.229  1842  1962.229
5.2.4. Determinăm rapoartele.
Relaţia pentru determinarea sarcinii dinamice echivalente depinde de raportul:
Ra1 120.229
e  0,359
V  Rr1 1  333.97
Ra 2 1962.229
e  0.25
V  Rr 2 1  461.41
unde:
V = 1- coeficientul de rotire pentru rulmenţi.
5.2.5. Comparăm rezultatele obţinute de la punctul precedent cu (e).
Ra1
 e 0,359<0,34
V  Rr1
Ra 2
 e 4.25>0,34
V  Rr 2
În conformitate cu relaţiile obţinute alegem următoarele relaţii pentru determinarea
sarcinilor dinamice echivalente RE,[N]:
RE1  X  V  Rr1  K s  K t  0, 4 1  333.97 1.2 1  160.30[ N ] [1,rel.7.4,pag.80]
RE 2   X V  Rr 2  Y  Ra 2   K s  K t   0, 4 1 461.41  1, 67 1962.229  1.2 1  4153.77[ N ] [1,r.7.5,p.8
0]
unde:
X - este coeficientul sarcinii radiale, acceptam X  0, 4 ; [1,tab.7.1,pag.82]
Y - coeficientul sarcinii axiale, acceptăm Y  1, 67 ; [1,tab.7.3,pag.84]
K s - coeficientul de siguranţă, acceptăm K s  1, 2 ;
[1, pag.82]
K t - coeficientul de temperature, acceptăm K t  1,0 .
[1, pag.82]
5.2.6. Comparăm calorile RE1 şi RE2.
RE2 > RE1
Rezultă că rulmentul 2 e mai solicitat decit rulmentul 1.
5.2.7. Calculăm capacitatea portantă dinamica necesară pentru rulment:
L
Crc  RE 2 3 573  1 h6 ;[ N ]. [1,rel.7.2,pag.80]
10
unde:
1. 1  30.52 [s-1] este viteza ungiulară;
[tab.1.2]
2. m-exponentul puterii,m=3.33 pemtru rulmenti cu role;
RE ,[N] este sarcina echivalentă.
L 28329.87
Crc  RE 2  3.33 573  1  h6  4153.77  3.33 573  30.52   26710 [N].
10 106
5.2.7. Comparam capacitatea portanta Crc calculata cu capacitatea de baza Crc[N]
Crc<Cr
Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 37
 Conditia se respecta
5.3 Determinarea capacităţii dinamice portante necesare a rulmenţilor
arborelui melcat.

5.3.1. Determinăm coeficientul influenţei solicitării axiale (e) şi coeficientul sarcinii

axiale (Y).
e – coeficientul influenţei solicitării axiale, care se determină în dependenţă de
Ra
raportul Cor (Cor = 70[kN] se determină din [1, tab.S6, anexa2], în conformitate cu
diametrul treptei pentru rulment şi seria uşoară).
Cor – capacitatea statică portantă a rulmentului
Ra,[N] este sarcina axială a rulmentului [1, tab. 7.4, pag.85], care se determină în
dependenţă de componenţa axială a sarcinii radiale a rulmentului Rs,(N), [1, tab.7.1,
pag.81]:
Fa2 = 622[N] – forţa axialî în angrenaj; [tab. 2.3]
Ra 239,59
  0,009
Cor 25500
Conform [1, tab. 7.3, pag.84], acceptăm e = 0,30
Y = 1,81
5.3.2. Determinăm componentele axiale ale sarcinilor radiale din rulmenţi (Rs1, Rs2)
Conform [1,tab.7.1,pag.81] determinăm:
Rs1  0.83  e  Rr1
Rs 2  0.83  e  Rr 2
Rr1, Rr2 – sarcinile radiale ce apar în rulmenţi şi sunt egale cu forţele de reacţiune
sumare din reazeme.
Rr,[N] – sarcina radială a rulmentului, care corespunde forţei de reacţiune sumare din
reazeme. Acceptăm, Rr1  RA  5792.66[ N ] , Rr 2  RB  3301.4[ N ] ;
Avînd toate datele aflăm Rs: Rs1  0.83  0,30  5792.66  1442.37
Rs 2  0.83  0,30  3301.4  822.04
5.3.3. Determinăm sarcinile axiale în rulmenţi (Ra1, Ra2)
Conform [1,tab.7.8,pag.85] adoptăm:
Rs1  Rs 2
Deoarece
Fa  0
Ra1  Rs1  1442.37
Relaţiile de calcul sunt:
Ra 2  Rs1  Fa 2  2064.37
5.3.4. Determinăm rapoartele.
Relaţia pentru determinarea sarcinii dinamice echivalente depinde de raportul:
Ra1 1442.37
e  0.24
V  Rr1 1 5792.66
Ra 2 2064.37
e  0, 62
V  Rr 2 1 3301.4
unde:

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 38
 V = 1- coeficientul de rotire pentru rulmenţi.
5.3.5. Comparăm rezultatele obţinute de la punctul precedent cu (e).
Ra1
e 0,24<0,30
V  Rr1
Ra 2
e 0,62>0,30
V  Rr 2
În conformitate cu relaţiile obţinute alegem următoarele relaţii pentru determinarea
sarcinilor dinamice echivalente RE,[N]:
RE1  X  V  Rr1  K s  K t  0, 4 1 5792.66 1.2 1  2780.47[ N ] [1,rel.7.4,pag.80]
RE 2   X  V  Rr 2  Y  Ra 2   K s  K t   0, 4 1 3301.4  1,81 2064.37  1.2 1  6068.48[ N ]
unde:
X - este coeficientul sarcinii radiale, acceptam X  0, 4 ; [1,tab.7.1,pag.82]
Y - coeficientul sarcinii axiale, acceptăm Y  1,81 ; [1,tab.7.3,pag.84]
K s - coeficientul de siguranţă, acceptăm K  1, 2 ; [1, pag.82]
s

K t - coeficientul de temperature, acceptăm K t  1,0 . [1, pag.82]

5.3.6. Comparăm calorile RE1 şi RE2.
RE1 < RE2
Rezultă că rulmentul 2 e mai solicitat decit rulmentul 1.
5.3.7. Calculăm capacitatea portantă dinamica necesară pentru rulment:
L
Crc  RE 2 3.33 573  2 h6 ;[ N ].
10
[1,rel.7.2,pag.80]
unde:
2  1.9 [s-1] este viteza ungiulară; [tab.1.2]
RE ,[N] este sarcina echivalentă.
L 28329.87
Crc  RE 2  3.33 573  2  h6  6068.48  3 573 1.9   16975.17 [N].
10 106
5.3.8. Comparam capacitatea portanta Crc calculata cu capacitatea de baza Crc[N]
Crc<Cr
Conditia se respecta

5.4. Alegerea finala a rulmentilor.

In conformitate cu diametrele sub rulmenti si calculele rulmentilor efectuat
anterior,alegem urmatorii rulmenti pentru arborii reductorului melcat proiectat :
Tabelul 5.1 – Alegerea finală a rulmenţilor [1, tab.S5, anexa2]
Simbolizarea Dimensiunile, [mm] Capacitatea portanta, [kN]
(GOST 831-75) d D B r Cr Cor
7205A 25 52 15 1,0 29.2 21
7212A 60 110 22 2,0 91.3 70

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 39
 6. Proiectarea constructivă a arborilor
Proiectarea constructivă a roţii dinţate conice

Figura 5.1 – Construcţia roţii dinţate cilindrice obţinută

prin ştanţare.

Tabelul 5.1 - Determinarea parametrilor constructivi ai roţii

dinţate conice
Elementul Parametrul Relatia de Calcul
roţii
Diametrul d ae 2  185,16 [mm]

Coroana cercului
danturată exterior
Lăţimea b0  0,6  b  0,6  28  16,8 [mm]
Grosimea S  2,5  mte  2mm  2,5  2  2  7 [mm]

S 0  1,2  mte  1,2  2  2,4 [mm] . Conform şirului

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 40
 numerelor normale , conform Ra 10
primim S=8[mm] ; S 0  3[ mm]
Diametrul d 1a  30 mm

Butucul interior
Diametrul d but  1,55  d1a  1,55  30  46,5 mm , conform şirului
exterior numerelor normale primim d but  46 mm
Latimea l but  (1,2...1,5)  d 3  (1,2...1,5)  30  45 mm

conform şirului numerelor normale lbut  45 mm

Grosimea C  (0,3...0,4)  b  0,3  28  8,4 mm,conform şirului

Disc numerelor normale , conform Ra primim

C=8mm
Raze de R  5 mm , acceptăm R= mm

rotungire

6. CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PENE

Pentru transmiterea momentului de torsiune în reductorul cu rpţi
dinţate cilindrice avem nevoie de trei asamblări pe arborele condus sub
roata dinţată şi sub un element al transmisiei deschise şi o asamblare pe
arborele conducător – sub semicuplaj sau un element al transmisiei
deschise .

6.1 Calculul asamblării prin pană pentru arborele – pinion

Date iniţiale :
d4p =12 [mm]şi l 4 p =25[mm]– diametrul şi lungimea treptei
arborelui pe care este instalată pana.

În dependenţă de diametrul d1 ,[mm] , stabilim dimensiunile

secţiunii transversale ale penei :
b = 5,0 [mm] ; h = 5,0 [mm] ; t1 = 3,0[mm]  ;

t 2 = 2,3[mm] .

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 41
 Lungimea penei L , mm se stabileşte în dependenţă de lungimea
treptei arborelui pe care este instalată pana - l1 , [mm]  :
Ft =1676,87 [N] – este forţa tangenţială în angrenaj .

Figura 6.1 – Asamblarea prin pană pe arbore condus

Primim conform şirului de lungimi ale penei standardizat –l=14

mm.
Alegem preventiv următoarea pană :
Pană 5x5x14 GOST 23360 – 78

Calculul de verificare a penei

Penele prismatice , utilizate la proiectarea reductoarelor sunt
verificate la forfecare . Condiţia de rezistenţă la strivire :

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 42
 Ft
s     s ;
As

unde As  suprafaţa de forfecare , [mm 2 ]

As  (0,94  h  t1 )  l ef  (0,94  5  3)  9  15,3mm 2 .

l e f – lungimea de lucru a penei cu suprafeţe frontale

rotunjite , mm
l e f = l – b =14-5=9[ mm]
  s  tensiunea admisibilă la forfecare , N / mm . Pentru bucşă 2

de oţel şi sarcini liniştite   s  110 ..........190[ N / mm 2 ]

[*,pag.88]
Ft 1676,87 N N
s    110,0 2   s  110...190 2
As 15,3 mm mm

Deoarece tensiunea de forfecare este în limita admisibilă , definitiv

primim următoarea pană :
Pană 5x5x14 GOST 23360 – 78
6.2 Calculul asamblării prin pană pentru arborele condus

Date iniţiale :
d 1a =35 [mm] şi l but =45 [mm] – diametrul şi lungimea treptei
arborelui sub butucul elementului transmisiei deschise;
[fig. b. 3.6]
d 3a =22 [mm] şi l 3a =42 [mm] – diametrul interior şi lungimea
butucului roţii dinţate;
[tab.5.1]
Ft =1676,87[N] – este forţa tangenţială în angrenaj .

6.2.1Predimensionarea penei  
În dependenţă de diametrul d1 şi d 3 , mm , stabilim dimensiunile
secţiunii transversale ale penelor  : d 1 a =35[mm]  ; d 3 a =22[mm]  ;

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 43
 Secţiunea A-A b 1 =10 [mm] ; h 1 =8 [mm] ; t 1 =5 [mm] ;
t 2 =3,3[mm] .
Secţiunea B-B b 2 =8 [mm] ; h 2 =7 [mm]; t 1 =4[mm] ; t 2 =3,3
[mm] .
Lungimea penei L′ şi L 2 , mm se stabilesc în dependenţă de
lungimea treptei arborelui sub butucul elementului transmisiei
deschise - l1 , mm şi lăţimea butucului roţii dinţate l but , mm şi :
l1  l but  (5...10)  45  8  37[ mm]

= -(5...10)=42-9=33 mm

Acceptam conform şirului de lungimi ale penei standardizat – l 1 =36[mm]

=32 mm

Alegem preventiv următoarele pene :

Secţiunea B-B Pană 8x7x32 GOST 23360 – 78
Sectiunea A-A Pana 10 x8 x36 GOST 23360-78

6.2.2 Calculul de verificare a penei

Penele prismatice , utilizate la proiectarea reductoarelor sunt
verificate la forfecare . Condiţia de rezistenţă la forfecare :
Ft
 fr     fr
A fr

unde As  suprafaţa de forfecare , mm 2 .

Secţiunea A-A As  (0,94  h  t1 )  l ef  (0,94  8  5)  26  65,5[mm 2 ]

Secţiunea B-B As  (0,94  h  t1 )  l ef  (0,94  7  4)  24  67[ mm 2 ]

l – lungimea de lucru a penei cu suprafeţe frontale

rotunjite , mm

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 44
 Secţiunea A-A l e f = l 1 – b =36-10=26[mm]
Secţiunea B-B l e f = l 3 – b =32-8=24[mm]
  fr  tensiunea admisibilă la forfecare , [ N / mm 2 ] . Pentru bucşă
de oţel şi sarcini liniştite   fr  110...190 N / mm
2

Ft 1676,87 N
s    25,6
As 65,5 mm 2

Ft 1676,87 N
 s    25
As 67 mm 2

Deoarece tensiunile de strivire pentru ambele sectiuni se afla în limite

admisibile,
acceptăm următoarele pene:
Secţiunea A-A Pană 10x8x36 GOST 23360 – 78
Secţiunea B-B Pană 8x7x32 GOST 23360 – 78

BIBLIOGRAFIE
1.Mecanica aplicată :Îndrumar de proiectare. V.Dulgheru, R.Ciupercă, I. Bondariuc,
I.Dicusară.Chisinau.:”Tehnica-Info”,2008.

2.Bazele proiectării maşinilor.Ion Bostan,Anatol Oprea. Ch.”Tehnico-Info”.2000

3.Курсовое проектирование деталей машин . А.Е.Шейнблит ,,Москва

<<Высшая школа>>1991”

Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 45
 Coala
IM 03 06
Sch Coala № d o c u m e n t Semnat Data 46