Genereația „ochiului al treilea”.

Generaţia „ochiului al treilea” vine în literatură într-un timp foarte nefavorabil penru
evoluția acestuei creaţii, când ochiul înverșunat al cenzurii devenise hiperprudent.
Şaizeciştii basarabeni, chiar dacă nu se arătaseră periculoşi, rămâneau incomozi pentru că
„se uitau peste Prut”.

În perioada de progres a acestei „viziuni”, fiecare dintre poeții reprezentativi speră că

anume grație poemelor sale vor reuși să facă lumea mai bună, să deschidă noi spectre
asupra lumii.

Unul dintre cei mai de vază reprezenați ai genereației „ochiul al treilea” este Nicolae
Dabija. El a marcat o generaţie de creaţie care a venit în momentul de luptă pentru cultură,
în momentul când poporul avea nevoie de un al treilea ochi prin care să descopere
adevărul, astfel prin operele saleDabija transpune cheia de boltă care pune într-o lumină
mai clară viziunea asupra lumii.

Nicolae Dabija prin poemul „De dragoste”, redă lumii înconjurătoare o viziune prin
prisma „ochiului al treilea”. Eul liric transmite sentimetul de dor ca o adevărată trăire, ca
un mod de viață și de existență.

În primul rând versurile „Dor îmi e de tine , chiar când eşti alături.”; „Dor îmi e de
tine, chiar când eşti aproape.”- ne comunică cert faptul că dorul se simte și atunci când
persoana dragă este alături, când îi poți simți mirosul și poți să îi atingi părul, pipăi pielea
oricum îți este dor de această persoană.

În al doilea rând, în versurile „Draga mea, iubito, floare-ngândurată / a mea

întotdeauna, şi-a mea niciodată. / Oare şi atuncea, după ce-o să mor, / tot aşa de tine o să-
mi fie dor?!”, eul liric prin viziunea „ochiului al treilea” devine conștient de faptul că
sentimentul de dor este asemeni unui blestem, care îi va bântui gândurile chiar și după
moarte. Atât de puternic este sentimentul de dor văzut prin viziunea „ochiului al treilea”
de eul liric.

Un alt reprezentan de vază, operele căruia tălmăcesc despre această viziune, cu alte
cuvinte un alt profet al generației „ochiului al treilea” este Ion Hadârcă, o conștiință
națională mereu treză, spirit neîmpăcat cu minciuna, dar mai ales cu mârșăvia, care
reușește să reverse gândurile sale prin viziunea „ochiului al treilea” și să creeze o
adevărată capodoperă.

Poezia „Am pictat” a lui Ion Hadârcă, este doar o altă capodoperă înzestrată cu o
splendidă sinteză de simțire și luciditate în care viziunea eului liric asupra lumii este
burnițată prin prisma „ochiului al treilea”.
 În primul rând, scriitorul a reuşit să străbată graniţele imperialiste şi să se conecteze la
un alt univers cu totul altfel, și anume prin versurile opuse: „am pictat / pîsîrile cerului…
fără să pictez / și cerul păsărilor”, „am pictat portretul omului / fără să pictez și sufletul
lui”, „am pictat panorama cuvântului / fără să pictez și obiectele de el devastate”. Aceste
versuri transpun în mod direct viziunea „ochiului al treilea”, prin fiecare pictură realizată
eul liric omite ceea ce este principal, el redă doar coperta cărții însă nu și conținutul.

În al doilea rând, ultima strofă este focarul în care putem observa cu ochiul liber
viziunea eului liric din perspectia „ochiului al treilea”. „Acum știu bine / cu ce să încep /
abia acum / când mi s-au scurs / toate culorile.”, eul liric devine conștient de greșelele
săvârșite, dar este prea târziu de a face ceva schimbări, picturile au fost deja finisate.
Cerul, omul și cuvântul au răzas asemeni cărților, însă aceste cărți rămân fără conținut
pentru că a fost redată doar coperta, cerul fără păsări, omul fără suflet și cuvântul fără
consecințe. Astfel Hadârcă a reuşit să străbată calea pe care au dibuit-o şi pe care i-au
orientat generaţiile anterioare.

În concluzie, astăzi Nicolae Dabija și Ion Hadârcă sunt considerați unii dintre
comorile literare ale literaturii noastre, iar laurii acestui calificativ au fost obţinuţi cu multă
muncă, cultură, credinţă şi curaj literar. Generaţiile actuale de scriitorii datorează multe
acestor oameni de cultură, care au folosit rebeliunea tinereţii pentru o cauză nobilă, pentru
cauza identităţii, limbii şi culturii noastre. Ei sunt cei ce au dezvăluit sceretul „ochiului al
treilea”, sunt cei ce au indicat cum trebuie să fie văzută lumea înconjurătoare atunci când o
vedem cu al treilea ochi.