Sunteți pe pagina 1din 3

XI.

NERVUL SPINAL (ACCESOR)

ANATOMIE
- ia nastere din unirea a doua radacini: una craniana si alta spinala;
- originea reala a radacinii craniene se afla in partea inferioara a nucleului ambiguu din bulb;
- nucleul primeste aferente de la ambele tracturi cortico-nucleare, de la tractul spinal al nervului
trigemen, de la tractul solitar si de la formatiunea reticulata;
- prin intermediul fasciculului longitudinal medial (bandeleta longitudinala posterioara) ajung la nucleu
fibre vestibulare;
- originea aparenta a radacinii craniene este in santul lateral posterior al bulbului, retroolivar, sub
nervul vag;
- radacina craniana are conexiuni cu ganglionul superior al nervului vag;
- dupa iesirea din bulb, fibrele trec lateral de orificiul jugular si aici se unesc cu ramura spinala;
- originea reala a radacinii spinale este in nucleul spinal care este in substanta cenusie a coarnelor
anterioare medulare de la nivelul segmentului C1-C5;
- originea aparenta a radacinii spinale se afla in santul colateral anterior medular;
- fibrele parasesc maduva si se unesc formand un trunchi comun pe masura ce urca de-a lungul maduvei;
- intra in craniu prin gaura occipitala (foramen magnum);
- se indreapta spre gaura jugulara, se unesc (pe o mica portiune) cu ramura craniana parasind impreuna
craniul prin gaura rupta posterioara (jugulara) (impreuna cu glosofaringianul si pneumogastricul);
- la iesirea din craniu, nervul spinal se imparte in doua ramuri: una externa si alta interna;
- ramura externa inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez;
- muschiul trapez mai este inervat de ramuri din plexul cervical;
- ramura interna este formata din fibrele radacinii craniene, deci, cele doua radacini care s-au unit in
craniu se despart din nou la iesirea din gaura jugulara;
- ramura interna este conectata cu ganglionul superior al vagului;
- fibrele radacinii interne se alatura ramurilor faringiene ale nervului laringeu recurent al vagului
asigurand inervatia muschilor valului palatului (mai putin muschiul tensor al valului palatului V3), a
muschilor laringelui (mai putin cricoaritenoid);
- nervul spinal ar inerva la nivelul laringelui in special adductorii corzilor vocale;

EXAMEN CLINIC
- radacina interna a nervului spinal se alatura nervului vag si examenul clinic este acelasi cu cel al
functiei motorii a nervului pneumogastric (vag);
- radacina externa inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez;
- muschiul sternocleidomastoidian cand se contracta singur determina inclinarea capului de aceeasi parte
si roteste fata spre partea opusa;
- cand se contracta ambii muschi sternocleidomastoidieni cu punct fix pe stern se produce flexia capului
si gatului (la miscarea de flexie participand si muschiul drept anterior);
- pentru examinarea muschiului se pune bolnavul sa roteasca si sa flecteze capul intr-o parte, iar
examinatorul se opune; se apreciaza relieful muschiului, tonusul si forta segmentara (prin comparatie cu
partea sanatoasa);
- pentru examinarea muschiului trapez se tine cont de miscarile pe care acesta le face in functie de cele
trei portiuni ale sale:

1
- portiunea descendenta formata din fibrele superioare ce coboara de pe craniu, ridica umarul; in
clinica se examineaza miscarea de ridicare a umarului, contrarezistent, bolnavul face miscarea,
iar examinatorul se opune;
- contractia portiunii mijlocii a muschiului apropie marginea vertebrala a scapulei de coloana si
trage umarul inapoi; pentru e examina portiunea mijlocie se pune bolnavul sa duca umarul
inapoi, iar examinatorul se opune;
- contractia portiunii ascendente coboara umarul; muschiul trapez impreuna cu muschiul marele
dorsal ridica bratul deasupra orizontalei; prin tonicitatea sa muschiul contribuie la mentinerea
umarului la inaltimea normala;

PATOLOGIE – SEMIOLOGIA LEZIUNILOR NERVULUI SPINAL


- nervul poate fi afectat de leziuni in regiunea gaurii jugulare, dar mai frecvent in cadrul traumatismelor
cervicale sau al operatiilor de extirpare a unor formatiuni cervicale, in mod particular cand se
traverseaza triunghiul posterior al gatului;
- lezarea radacinii externe a nervului spinal determina paralizia muschilor sternocleidomastoidian si
trapez;
- in paralizia unilaterala a muschiului sternocleidomastoidian, relieful muschiului este sters atat in
repaus cat si in miscare, muschiul este hipoton, atrofiat;
- datorita actiunii sternocleidomastoidianului de partea sanatoasa, capul este rotat usor spre partea
bolnava si inclinat spre cea sanatoasa; aceasta pozitie este cunoscuta sub numele de „torticolis”;
- in cazul paraliziei unilaterale, ca urmare a actiunii sinergice si a altor muschi cervicali, miscarile
capului si gatului sunt interesate intr-o mai mica masura;
- atunci cand radacina externa este lezata bilateral, miscarea de flexie a capului este dificila;
- in paralizia unilaterala a muschiului trapez, tabloul clinic este caracteristic:
- la inspectie muschiul este hipoton cu relieful sters;
- ca urmare a hipotoniei si a atrofiei musculare spatiul supraclavicular este adancit, clavicula pare
mai proeminenta, iar umarul este cazut luand aspectul de ”umar in epolet”;
- omoplatul este coborat cu marginea lui spinala deviata in afara;
- ridicarea bratului deasupra orizontalei se face cu greutate;
- lezarea unilaterala a nervului spinal este rara;
- de cele mai multe ori este afectat impreuna cu ceilalti nervi bulbari sau in functie de etiologia si
topografia procesului patologic si cu alte formatiuni nervoase;
- ramura externa poate fi afectata la nivel nuclear si/sau radicular de procese tumorale intra- sau
extramedulare;
- pe tot traiectul, de la origine (C1-C5) pana la iesirea din craniu prin gaura jugulara si in continuare
nervul spinal poate fi lezat;
- anevrismul arterei vertebrale care se dezvolta in canalul spinal superior poate comprima nervul spinal
si poate sa provoace o paralizie unilaterala;
- etiologia este variata: inflamatorie, degenerativa, tumorala, traumatica, vasculara;
- leziunile nucleare bilaterale ale spinalului determina atrofii ale muschilor sternocleidomastoidian si
trapez insotite de fasciculatii musculare;
- lezarea radacinii interne
- ramura interna este lezata impreuna cu nervul vag;
- lezarea unilaterala a nervului recurent, desi lezeaza fibrele vagale pentru muschii respiratori, nu
determina tulburari de respiratie, ci genereaza numai tulburari de fonatie sub forma de voce bitonala sau,
in formele usoare, sub forma de voce ragusita;

2
- laringoscopia posterioara evidentiaza in aceste imprejurari pareza unei corzi vocale, care indica nervul
lezat;
- paralizia unilaterala apare in carcinoamele laringiene, faringiene, esofagiene sau tiroidiene, in timpul
interventiilor chirurgicale pe tiroida, in invadarile mediastinale ale tumorilor pulmonare, in anevrismele
aortice, in limfogranulomatoza maligna, in sarcoamele gatului, precum si sub forma de mononeuropatie
in unele stari toxiinfectioase;
- leziunea bilaterala a nervilor recurenti este foarte rara, dar genereaza tulburari respiratorii foarte grave
pe langa afonie;
- in diagnosticul deficitelor motorii ale musculaturii fonatorii s-a introdus in ultimul timp si examenul
electromiografic;
- inregistrarea traseelor EMG ale muschilor tiroaritenoidieni in stare de repaus, in timpul deglutitiei, in
timpul fonatiei si in timpul gandirii interioare dau informatii foarte valoroase pentru diagnosticul
diferential si aprecierea stadiului evolutiv al afectiunilor aparatului fonator laringian;

BIBLIOGRAFIE
1. C. Zaharia- Nervii cranieni – date generale de anatomie, fiziologie si patologie, pg 176;
2. G. Pendefunda – Semiologie neurologica – pg 131;
3. D.J.Weatherall – Tratat de medicina – Neurologie – pg 85;
4. Sandoz Course – Cranial nerves – pg 40;
5. J. Cambier – Neurologie – pg 103;
6. L. Popoviciu – Bazele semiologice ale practicii neurologice si neurochirurgicale –vol. I – pg 104;
7. C. Arseni – Tratat de neurologie, vol III, Partea a II-a, pg 1422-1424;

28.10.2010