trebui evitate sau consumate fOalie rar şi în cantităţi mici (la o aniversar~, - fnllio/,(l g/ zi):

îI
,,-:J / ?

petrecere, numai după o masă principală, cântărite şi luate în calculul raţiei d~ - sorbitolul = doza malXIlna fi de 10-20 g/zi;
glucide de la masa respectivă). ...aspartamul '. doza maximă kg / zi.
După cum am spus, ele mâncate în mod obligatoriu în
cazurile de hipoglicemie uşoară sau medie,

Zaharina este cel

de 300-500 de ori mai mare
Glucidcle rapid absorbabilc duc deci la creşterea rapidă a glicemiei, Din Deşi la un moment dat a fost bănuită a fi cancerigenă, s-a dovedit că
punctul de vedere al diabeticului, ele sunt : monozaharide (glucoză, galactoză, III1 este adevărat.
manoză, xiloză şi fructoză) şi dizaharide. Principalul dizahmid este zahărul efect neplăcut " putem aminti dupa_ utilizarea mai
(zaharoza). a acesteia, poate apărea o repulsie pentru gustul ei particular.
Indicaţia majoră a consumului lor o reprezintă stările hipoglicemice uşoare
şi moderate, deoarece, aşa cum am spus, cresc rapid glicemia.
În general, glucidele rapid absorbabile sunt contraindicate pentru pacientul
cu DID, desigur cu unele rare excepţii. Ciclamatii săruri sodiu sau de ale acidului ciclamic, sunt
sinte'ti~i necalorigeni, cu o putere de îndulcire de 30 de ori mai
285. Cu ce poate fi inlocuit zahărul? decât zahărul.
Avantajul ciclamatului faţă zaharmă este gustul său mai apropiat
În alimentaţia copilului şi adolcscentului cu DID, pentru îndulcirea ,1, al zahărului, care nu senzaţia de amar. În plus, nu-şi
alimentelor zahărul este înlocuit cu aşa-numitele edulcorante (îndulcitori), ,(' gustul şi proprietăţile la telnperaltm"a de fierbere sau coacere (este
substanţe chimice care satisfac nevoia, uneori foarte puternică, a unor copii
I( "IHostabil).
de a mânca dulce.
După provenienţă, îndulcitorii pot fi naturali şi sintetici. Ceesie
Unele edulcorante produc energie în organism (calorigene), altele nu I
dezava:n'taj~;ie lu.i ?
produc energie (necalorigene), având doar capacitatea de a da gust dulce
alimentelor. Aspartamul, un ±OIT11Cit aminoacizi (acidul aspartic şi
Dintre îndulcitorii necalorigeni amintim : zaharina şi ciclamaţii are o putere de de 1 de ori mai mare decât
(sintetice), iar dintre cei calorigeni fructoza, sorbitolul, xilitolul (naturali) şi deci o cantitate mică (20 mg) are puterea de îndulcirc a unei linguriţe
aspartamul (sintetic). El aduce o cantitate mică de calorii, iar datorită gustului său dulce
, preferat de mulţi pacienţL
,i

286. Care este cantitatea acceptată a fi utilizată din fiecare Dezavantajul se uhhz;lfli ca îndulcitor doar pentru
îndulcitor ? şi băuturile deoarece este puţin stabil (îşi pierde rapid
în mediu şi la temperaturi ridicate).
Cantitătile
, maxime recomandate a fi utilizate în alimentatia, DID sunt După consumarea unor cantită.ţi prea mari de aspartam pot apărea
- zaharina = 4 mg / kg corp / zi (pentru un copil cu greutatea de 20 kg "i" de cap, tulburări de dezorientare, simptome ce se explică prin
înseamnă o cantitate de 80 mg/zi, adică maximum 3 tablete de 25 mg); I'i \ fenilalaninei în structura sa, care determină modificări cantitative ale
- ciclamaţii = 2,5 mg / kg corp / zi (pentru un copil cu greutatea de 20 111101 substante la nivelul creierului. În practică se văd rar asemenea situaţiL
kg, 50 mg / zi adică maximum lh tabletă de 100 mg/zi);
132

290. Ce trebuie cunoscut despre preparatele dietetice în DID '!
Preparatele dietetice sunt acele alimente dulci care nu conţin ill
compoziţia lor zahăr, ci înlocuitori ai acestuia (edul~orante) .. Ac~~tea se. p(~1
găsi sub formă de gemuri, sucuri, iaurturi, napohtane, bISCUlţI, budmcl,
ciocolată.
Preparatele dietetice sunt destul de importante în aliment aţia copilului,
datorită poftei pentru dulciuri a acestuia. . 11Il'rderilorprin transpiraţie, al folosirii alimentelor prea sărate. În orice caz, o
La copilul mic, cu diabet diagnosticat recent, care înţelege mal greu
restrictia de a consuma dulciurile pe care le primea înainte, ele pot fi o cale de
trecer~ treptată la noul regim alimentar. De asemenea, pot constitui. o metodă
de recompensare pentru disciplină în respectarea indicaţiilor terapeutlce, dar nu
vor face parte din regimul zilnic, pentru a nu crea obişnuinţă. ..
Trebuie cunoscut însă faptul că toate aceste preparate au în compozIţIa
lor, în afară de glucide, în proporţie mai mică şi proteine şi lipide al căror aport
caloric se cere luat în seamă. De aceea preparatele dietetice nu vor fi mâncate
necontrolat, mai ales între mese. Ele pot fi mâncate însă la mesele principale,
împreună cu alimente complexe, înlocuind alte glucide... . ~
Rezultă că, pentru a putea folosi preparatele dletetlce, trebu~e. sa se
cunoască nu numai valoarea calorică a produsului, ci şi conţinutul glUCIdIC(ele
cresc totuşi şi glicemia, deşi mai puţin). În plus sunt scumpe, iar această
cheltuială nu este justificată. Dintre toate, sucurile dietetice de fructe sunt cele
mai indicate.
291. Care este consumul de apă în DIDCA ?
În mod normal, consumul de apă al copilului şi adolescentului cu DID
este acelaşi cu cel al nediabeticilor.
Necesarul de apă raportat la greutatea corporală scade cu vârsta.
Astfel, dacă la sugarul mic necesarul zilnic este de 170-20 mI / kg corp, la 18
ani acest necesar este de numai 30-50 mI / kg corp.
Cantitate a totală de lichide pe care trebuie să o primească un copil pe
parcursul a 24 de ore este următoarea:
- 1 an = 1100 - 13 00 ml / zi;
- 2 ani = 1300 - 1500 mI/zi;
- 4 ani = 1600 - 1800 ml/zi;
- 6 ani = 1800 - 2000 mI/zi;
-10 ani = 2000 - 2500 mI/zi;
,
- dupa I·~ani = 2200 - 2700 mI /zi.
(
Lichidde provin din apa de băut şi din hrană, majoritatea alimentelor
'('Il(inând apă în cantităţi diferite.În funcţie de concentraţia în apă, unele
il 1I11Cnte sunt "bogate" (laptelc, sucurile, fructele şi legumele proaspete), în
III1Ip ce altele sunt "uscate" (fructele şi legumele deshidratate, făinoasele,
, ("calele etc.). Dar trebuie ţinut cont că uneori necesarul de apă creşte. Este
',I/'ld hiperglicemiilor marcate cu poliurie, urmată de sete (polidipsia), al
,{·te deosebită trebuie să ducă copilul la medicul său.
Băuturile permise a fi consumate liber în DIDCA sunt : apa, apa
IIIinerală, ceaiul de plante, sucul de lămâie.
Sucurile de fructe şi nectarurile sunt permise numai la mesele
I lIincipale luînd în calcul cantitatea de glucide conţinută, care va fi scăzută
,111l necesarul de glucide de la masa respectivă. Deci ele nu pot fi consumate
IIIler între mese.
Sucurile aşa-zise dietetice existente în comerţ (Pepsi Max, Coca Cola
I Ight, Fanta Light etc.) au un anumit conţinut caloric ce rezultă din
IlIdulcitorul folosit pentru înlocuirea zahărului. Din acest motiv trebuie
\ nificată compoziţia trecută pe ambalaj pentru a nu avea surprize. Nu pot fi
,k'ci consumate după bunul plac.
Atunci când se vorbeşte despre obligaţia de a respecta un "regim",
IIIIdtă lume înţelege că trebuie scoasă sarea din alimentaţie. În diabet, deşi nu
,{'cere acest lucru, e bine să se ştie că în mâncare trebuie pusă ceva mai
I
11Iilină sare decât în mod obişnuit
Cantitatea de sare permisă se raportează la numărul de calorii din
dldă. De exemplu, dacă se consumă 1200 calorii / zi, se pot adăuga în
III;incare 1-1,5 g sare; dacă se consumă 2500 calorii, se pot pune în alimente 2
!', până la cel mult 3 g sare; în general raţia de sare nu trebuie să depăşească
I () g sare / zi.
Dar să nu uităm că unele alimente principale, cum sunt pâine a şi
I.lplele (ca de altfel majoritatea alimentelor), au un conţinut destul de mare de
.;IIC, deci pacientul îşi va lua mai mult de jumătate din sarea necesară din
 Pm;iIUJ'li al nuci (conţine 3 g glucide)
;ll'l·S/l';1. I )ac;\
25 g miez de nucă, un ou, 1 de sodiu.
;Ip:lriţia IIi
Albuşul se bate până devine se gălbenuşul amestecând
Dacă
1100r,apoi se pun nucile măcinate şi ciclamatuL
Se toarnă compoziţia Într-o formă cu unt, se introduce în cuptor
la foc potrivit şi se coace 20-30 minute.
Ruladă de nuci cufrişcă (conţine 5 g
DA, cu mese (de
25 g miez de nuci, un ou, 50 g frişcă nebătută, coajă de lămâie, 1
obicei după masa prânz) şi în cantităţi pentru a nu creşte
tabletă ciclamat de sodiu.
glicemia. În situaţia in care nu se dc 30 de grame de
Albuşul se bate spumă, după care se adaugă gălbenuşul şi se amestecă
~ngheţată nu se vor produce creşteri ale organismul este
IIŞOL La urmă se adaugă 20 g nuci măcinate, coaja de lămâie şi ciclamatul. Se
nevoit să consume o cantitate de îngheţată
;lInestecă uşor totul. Compoziţia se toarnă pe o tavă tapetată cu hârtie unsă cu
pentru a "încălzi" până la 37° acest lInt şi presărată cu restul de nuci (5 g) Într-un strat gros de un cm. Se coace la
În cazul in care se mănâncă foc "iute". Când este gata se răstoarnă pe un tifon curat şi se rulează. După ce
glicemiei. :;0. răcit se umplc rulada cu frişca bătută care s-a adăugat şi ciclamatul. La
Este bine ca fiecare singur cantitatea de
.'>fârşit se taie fclii potrivite.
ingheţată pe care poate să ° masa de prânz,
ore după consumarea
dcterminându-şi glicemia imlinl:e 296. Cum trebuie să procedeze copilul (adolescentu.l) cu DID
ingheţatei. căruia i se oferă alimente ~u zahăr?

2950 Ce fel Dacă cel care oferă. astfel de alimente cu zahăr nu ştie că ai diabet şi
DID? dacă doreşti să eviţi o discuţie sau nu ai timp să-i explici situaţia ta vei putea
:;ă-I refuzi politicos :"Mulţumesc, dar nu simt nevoia să mănânc !" Dacă
După cum s-a mai lotuşi insistă, nu refuza direct : "Mulţumesc, dar am să mănânc ceva mai
cu unele excepţii. /tÎrziu". Dacă această ofertă vine din partea unui coleg care cunoaşte situaţia
În schimb prăjiturile ca1culându-se
la, trebuie să-i explici încă o dată de ce nu ai voie, iar dacă insistă refuză-l
bineinteles continutul in locul se
, , categoric.
I()losesc alţi indulcitori.
Iată C§Jeva reţete : 297. Cum trebuie procedat dacă copilul cu DID doreşte să
voo.
P ra]ffdura cu mere
v
~~fP1!'
1]1 o> mănânce ceva În oraş, dar nu ştie câte glucide conţine?
180 g mere, 1 ou, 20 g smântână, 1 tabletă de cicl~m~t. .
Merele se spală, se curăţă se răzătoarea de stIcla a~Ol Măsura cea mai corectă este de a cumpăra produsul respectiv (de
se pun la înăbuşit cu o lingură şi cu scorţişoară. După ce s-au inmu~at, cxemplu un hamburger, un corn etc.), de a··l cântări la domiciliu şi de a
tllcrcle se amestecă cu ciclamatuJ şi se pun Ia recc. Gălbenuşul se bme calcula cantitatea de glucide conţinută.
0i se adaugă deja pregătite, slTIlântâ.rmşi albuşul bătut ~pumăo Totul se Cu lecţia astfel învăţată, la fiecare ieşire in oraş cu colegii, cumpărând
;Ill1estecă unsa cu unt (sau ;Icclaşi produs vei putea şti cât ai voie să mănânci (jumătate din corn,
111:lrgarină), se mtwciUce şi se coace 15-20 minute. I'lmătate de hamburger etc.) la masa sau gustarea respectivă fără a "risca"
lTcşteri exagerate ale glicemiei.

Înainte de a pleca într-o vizită, încearcă să apreciezi cât timp vci
petrece în locul respectiv. Dacă eşti nevoit să rămâi mai mult, nu pleca fără
să-ţi iei cu tine "trusa" (aparatul pentru glicemie, bandelete, insulina, cântarul
şi caietul dc tratament), respectă orarul injecţiilor cu insulină precum şi
cantitatea de glucide consumate.
Nu estc o ruşine să-ţi faci injecţia de insulină şi să-ţi cântăreşti
alimentelc ce conţin glucide. Situaţia poatc fi mai ncplăcută dacă îţi faci
injecţia de insulină şi uiţi să mănânci, sau, din jenă, nu mănânci suficient şi
vei ajungc să faci hipoglicemie.
299. Care este raţia de colesterol acceptată în alimentaţie?
Consumul produselor bogate în colesterol (untura, slănina, untul,
carnea grasă de porc, creierul, gălbenuşul de ou, smântâna etc.) trebuie făcut
cu prudenţă, ţinând cont dc faptul că în alimentaţia copilului colesterolul nu
are voie să depăţcască IOa mg la 1000 calorii.
300. Cum se absorb glucidele din alimentele care conţin, pe
lângă glucide, proteine şi lipide?
Glucidele din alimentele care au în compoziţia lor şi proteine şi lipide
(şi care intră în alcătuirea prânzurilor mixte) se absorb mai lent, deci cresc
mai puţin glicemia decât atunci când sunt mâncate singure. Acest fapt se
datorează efectului de întârziere a golirii stomacului pe care îl au aceste
alimente complexe, ceea ce determină o digestie şi o absorbţic întârziate ale
glucidelor. Aşa se explică, după cum am mai spus, dc ce uneori este admisă
şi o înghcţată la sfârşitul unor mese (nu între mese) sau chiar un alt "dulce"
(repetăm, uneori !).
301. E§te permis alcoolul la un adolescent cu DID ?
În primul rând, alcoolul nu este un aliment; el n-ar trebui folosit de
nici o persoană, chiar adultă. Se ştie că alcoolul, între alte efecte negative,
consumat mai ales în exces, poate favoriza apariţia hipoglicemiilor, inclusiv a
comei hipoglicemice.
Când este vorba de un copil sau adolescent cu DID interdicţia ar
trebui să fie absolută şi categorică.
138
302. Este permis fumatul?
În acest caz răspunsul este categoric negativ.
Din nefericire, experienţa noastră de la "Centrul Medical" din Buziaş
II(.;-aarătat că, recunoscut sau tacit, mulţi adolescenţi şi tineri au deprins sau
:;unt pe cale să deprindă obiceiul dăunător al fumatului, adesea de la vârste
foarte mici (12 ani).
Părerea noastră este că trebuie depuse toate eforturile, de familie şi de
l·chipa terapeutică, pentru a-i determina să renunţe şi să nu devină dependenţi
de tutun.
Motivele se cunosc, fumatul contribuind decisiv la apariţia unor boli
grave în general (cancer pulmonar, boli de inimă), iar la diabetici, cu timpul,
la declanşarea complicaţiilor vasculare (infarct de miocard, arteriopatii, alte
complicaţii cronice).
303.Cum se întocmeşte în mod practic dieta unui copil cu DID?
Întocmirea dietei se face pe etape:
a. În primul rând se calculează necesarul caloric pentru o zi după
formula: 1000 + (V x 100) = K calorii / zi. Această formulă este valabilă
până la vârsta de 15 ani. Peste această vârstă se consideră suficiente 2500 K
calorii / zi, necesarul caloric al unui adult ce desfăşoară o activitate cu un
l·onsum mediu de energie. De exemplu pentru un copil de 6 ani necesarul este
1000 + 100 x 6 = 1600 K calorii.
b. După aceea urmează calculul principiilor alimentare după
raportul: glucide 55%, lipide 30%, proteine 15 % din necesarul de calorii.
880 Kcalorii din glucide (1600 x 55);
100
480 Kcalorii din lipide (1600 x 30); .
100
240 Kcalorii din proteine (1600 x 15) .
100
 c. Se trece la transformarea caloriilor în grame; ştiind că plili
arderea unui gram de glucide şi proteine rezultă 4 Kcalorii, iar a unui gram dc
grăsimi, 9 Kcalorii, reiese că micul pacient de 6 ani va mânca:
220 g glucide (880 : 4),
~;a-i'~~-'
1VJlENIUL
-~~~-.=.=~~-:~.-:-~-~f----
__
' ~IO_~
-----------~ -
Cantitatea
60
Glucide
30
Proteine
5
__I.::iPidc.
1
I ~rânză dulce de vacă... 40 g 2 6 -
53 g lipide (480 : 9),
60 g proteine (240 : 4).
i c. ~ ••••••••••••• •••••••••• lOg -- 9
I'~
(":caicu·2. tablete za h arma....
. - 250
_. m l
Napolitane Santos............... Yzbuc. 6 -
d. Urmează repartiţia glucidelor pe cele 6 mese (repartiţia lipidelor ------------ TOTAL
38 11
şi proteinelor este mai puţin importantă) după proporţia următoare:
Pâine
'0'---20 g -- ---'10·- 1
20% la micul dejun = 44 g (~4 BE);
>O •••••••••••••••

0-

Parizer, .. 30 g - 3
- 10% la gustarea de la ora 1030 = 22 g (~ 2 BE ); }~ăr. '':':':'':':'':':': :.::.. .. .. 100 g 10 -
- 30% la prânz = 66 g (~ 5 BE); .... ._.~ J'Q:! A~ . ._20 4 r-__
- 10% la gustarea de la ora 1630= 22 g (~2 BE); Pâine ,... 40g 20 3
- 20% la cină = 44 g (~4 BE); de zarzavat , .. 200 mI - -
- 10% la gustarea de la ora 2200 = 22 g ("'"2 BE). cu găJ.uştc de gnş................. 30 g 6 -
Cartofi prăjiţi. 50 g 22 1
Este necesar de spus că mici variaţii ale cantităţilor de glucide, în ulei 10 mI - -
lipide şi proteine într-o zi cu câteva grame în plus sau în minus nu au Carne de pUl. .. .. .. . .. . .. . .. .. .. .. 30 g - 6
importanţă prea mare. Portocală cu coajă............... 100 g 10 -
f-- TOT AL .__ '0_' 5_8 _ 10
.·"·-~--d---·--~-~
(--;.)-
.------. 200 mI 8
Nu am introdus în calcul apa şi băuturile răcoritoare permise. Apa nu e vaca . . . 6
are putere calorică, putând fi consumată în funcţie de nevoi. Orez crud 15 g Il 1

I~~~~::-~:~~i~
Băuturile răcoritoare permise (Coca Cola Light, Pepsi Max, sucuri de TOTAl, 19 .. 7
fructe cu alţi edulcoranţi decât zahărul) pot fi consumate în anumite cantităţi 4
pentru care se calculează conţinutul caloric ce se ia în seamă la totalul
'di~'~'~~';~~ă 1~00gg 280 2
caloriilor dietei pe zi. Carne de porc..................... 30 g 6
Măr. .. . .. . .. .. . . .. . .. . . . . . . . . .. . .... 100 g -

e. În fine, aceste cifre abstracte sunt transformate în alimente ---

TOTAL 12
(Tabelele nr. V şi VI). Pâine . 20 g 4
În continuare vom da mai multe exemple de meniuri zilnice pentru Lapte de vacă (*) . 200 mI 6
vârste diferite şi cât se poate de variat, cu calculul principiilor alimentare ce Margarină . 5g -

reies din conţinutul alimentelor utilizate. TOTAL 20 10

I TOTAL GENERAL I ZI 193 54
304. Întocmiţi dieta unui copil cu DID, în vârstă de 4 ani
După metodologia expusă la punctul anterior, acest copil va avea
nevoie de o dietă cu 1400 Kcalorii, 192 g glucide, 52 g proteine, 46 g lipide.
! ,e! luptele de vacă luat în calcul la toate exemplele este cel din comerţ (degresat)
( I('zi tabelul nr. VI).

Iată 3 variante ale acestui regim (Tabelele nr. VII, VIII, IX).
 Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipillt· n! MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipide
730 Pâine ............................... 40 g 20 4 - I
Pâine .............................. 60 g 30 5 1
Iaurt. ............................... 200 mI 8 6 4 Iaurt. ............................... 200 mI 8 6 4
Parizer. ............................ 30 g - 3 9 Salam .............................. 20 g - 4 4
Măr ................................. 100 g 10 - -
TOTAL 38 15 9
TOTAL 38 13 13 lJO
30 Pâine ............................... 10 g 5 1 -
10 Lapte de vacă (*) .............. '" 200 mI 8 7 5 Brânză topită ..................... lOg - 1 3
Griş crud ........................... 15 g 11 1 - Măr ionatan .................... '" 100 g 15 - -
TOTAL 19 8 5 TOTAL 20 2 3
1330 Pâine ............................... 55 g 27 4 - lu 30
Pâine ............................... 45 g 22 3 1
Supă de zarzavat ................. 200 mI - - - Ciorbă de zarzavat. .............. 200 mI - 2 -
cu orez fiert ...................... 30 g 6 - - Cartofi înăbuşiţi .................. 75 g 15 - -
şi ulei .............................. 5 mI - - 5 în ulei .............................. 5 mI - - 5
Cartofi fierţi ....................... 100g 20 1 - Cârnaţi ............................. 40 g - 5 13
Carne de pui ...................... 50 g - 10 2 Orez fiert ......................... 50 g 10 3 -
Căpşuni ............................ 50 g 4 - - Banană fără coajă ................ 70 g 12 - -
TOTAL - I
57 15 7 TOTAL 59 13 18
1630 I
Pâine .............................. 35 g 17 3 - ,5!l Pâine ............................... 35 g 17 3 -
Margarină ......................... 5g - - 4 Brânză dulce ..................... 20 g - 3 2
Roşii .............................. 50 g 2 - - TOTAL 17 6 2
Brânză topită ..................... lOg - 1 3 pJO
i, Paste făinoase (cu ouă) fierte 120 g 24 5 1
TOTAL 19 4 <7
30 i Brânză telemea de vacă, ........ 30 g - 6 6
19 Pâine ............................... 40 g 20 3 - Măr ionatan ...................... 100 g 15 - -
Ou (prăjit, omletă) ............... 1 (50 g) - 6 5 TOTAL 39 11 7
Ulei ................................. 5 mI - - 5 JOO
Nuga Santos ...................... Lapte de vacă (*) ................. 250 mI 10 6 4
1 20 - -
Pâine ............................... 15 g 7 2 -
TOTAL 40 9 10
2200 TOTAL 17 8 4
Pâine ............................... 20 g 10 2 - I
Lapte de vacă (*) ................. ! TOTAL GENERAL / ZI 190 55 43
200 mI 8 7 5
TOTAL 18 9 .5 '1I
TOTAL GENERAL / ZI 191 58 47
 3080 Ce dietă este potrivită unui copil în vârstă de 6 ani 'f
Continuând exemplul de la punctul 307, întocmim două variante .-a MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipide
I
(Tabelele nr. X şi XI) cu : 1600 Kcalorii, 220 g glucide, 60 g proteine, 53 g Pâine ............................. 40 g 20 3 -
Lapte de vacă (*) ............... 200 mI 8 6 4
lipide.
Orez crud ........................ 20g 15 1 -
Zaharină ......................... 2 tablete - - -
--- --_.----------- .~,--- ---- TOTAL 43 10 4
Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine
._---_. Lipidl' _
- - In
730 Pâine ............................. 50 g 25 6 1 Pâine ............................. 25 g 12 1 -

UnL .............................. lOg - 1 8 Pateu de ficat.. ................. 30 g - 5 7

Suc de portocale ............... 150 mI 20 _r_~______
- .. -
Banană fără coajă .............. 60 g 11 - -
,---,._- --
TOTAL 45 '7 9 TOTAL 23 6 7
--- In
1030 Pâine ............................. 25 g 12 2 - Pâine ............................. 60 g 30 5 1
Brânză topită .................. 20 g - 3 6 Supă de zarzavat ............... 200 mI - 2 -

Măr .............................. 100g 10 -

cu orez fiert. .................... 50 g 10 - -
-- ..._------ -
10
TOTAL 22 5 6 Ulei .............................. 10 mI - -
Carne de vită .................... 50 g - 10 1
133n Pâine ............................. 45 g 22 5 1
Cartofi piure ..................... 100g 20 1 -
Supă de zarzavat ............... 200 mI
Pepene verde .................... 100g 6 - -
cu fidea fiartă .................. 50 g r 10. .,
-
Orez fiert. ....................... 50 g 10 2 - TOTAL 66 18 12
III
Ulei .............................. 10 mI - - 10 Pâine ............................. 40 g 20 3 -

Carne de vită .................... Caşcaval ......................... 30 g - 6 7

50 g - 10
_.
1 1 Margarină ....................... 5g - - 4
Salată de varză crudă .......... 50 g 2 -
Portocală cu coajă .............. 2002: 20 - -
Roşii .............................. 50 g 2 - -
--,-----_. -"
TOTAL 64 17 12 TOTAL 22 9 Il
In
1630 pA'
alne ............................. 35 g 17 3 -
Macaroane fierte ............... 200 g 40 6 -
Ciuperci ciulama ............... 100g 3 1 1 cu nucă măcinată ............... 30 g - 6 8
Smântână ........................ 40 g 1 1 8 Zaharină ......................... 2 tablete - - -
1--.
TOTAL 21 5 9 TOTAL 40 12 8
li
193n Pâine ............................. 35 g 17 3 - Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5
Cartofi prăjiţi ................... 60 g 26 1 - Pâine ............................. 25 g 12 2
Ulei .............................. 10 mI - - 10 TOTAL 22 9 5
Carne de pui ................. ~:.:.:.- 75g - 15 3 TOTAL GENERAL / ZI 216 64 47
--- ------
TOTAL 43 19 13
22no Lapte de vacă (*) ...............
Pâine .............................
TOTAL
250 mI
25 g
10
12
22
7
2
9
5

5
- !
TOTAL GENERAL / ZI 217 62 54
 309. Întocmiţi regimul alimentar al unui copil cu DID în
vârstă de 8 ani.

Acesta va avea nevoie de 1800 Kcalorii pe zi, 247 g. glucide, 67 g

1",.,
, ,In
MENIUL
Pâine .............................
Cantitatea
50 g
Glucide
25
Proteine
5
Lipide
I
proteine şi 60 g lipide. Iată două variante (Tabelele nr. XII şi XIII). Lapte de vacă (*) ............... 200 mI 8 7 5
Parizer. .......................... 30 g - 3 8
Tabel nr. XII
Biscuiti ........................... 20 g 15 2 2
Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipidl' TOTAL 48 17 16
730 Pâine ............................. 60 g 30 5 - Pâine ............................. 30 g 15 3 -
Lapte de vacă (*) ............... 200 mi 8 7 5 Caşcaval. ........................ 40 g - 8 8
Salam ............................ 30 g - 6 6 Măr. ............................. 100g 10 - -
Margarină ....................... lOg - - 8 TOTAL 25 11 8
Măr. ............................. 100g 10 - - I \ 10 Pâine ............................. 30 g 15 5 l
- I
TOTAL 48 18 19 Supă de zarzavat ............... 200 mI
1030
- - - -
Pâine ............................. 50 25 4 - cu orez fiert ..................... 50 g 10 1 -
Caşcaval ......................... 30 g - 8 8 şi ulei ............................ 5 mI - - 5
TOTAL 25 12 8 Cartofi prăjiţi .................. 75 g 33 2 -
1330
-<

Pâine ............................. 50 g 25 5 1 Carne de pui ..................... 50 g - 10 2

Supă de zarzavat cu ........... 200 mI '. 2 - Măr ionatan ..................... 100g 15 - -
cartofi fierţi ..................... 50 g 10 - - TOTAL 73 18 8
şi făină ........................... 5g 3 - - Mămăligă ....................... 150 g 22 3 -
Orez fiert (pilaf) ............... 75 g 15 3 - Margarină ....................... lOg - - 8
cu ulei ........................... 10 mI - - 10 Telemea de vacă ............... 40 g - 6 8
Carne de porc ................... 50 g - 10 3 TOTAL 22 9 16
Prune ............................. 100g 20 - - Pâine ............................. 55 g 27 5 1
TOTAL 73 20 14 Ou (omletă / ochi) .............. 1 (50 g) - 6 5
--
1630 Pâine ............................ 40 g 20 4 - Portocală ........................ 200 g 20 - -
IJnt. .............................. lOg - 1 8 TOTAL 45 11 6
Roşii + ardei gras ............... 100g 4 1 - Pâine ............................. 30 g 15 3 -
TOTAL 24 6 8 Lapte de vacă ................... 250 mI 10 7 5
-
1930 Pâine ............................. 30 g 15 3 - TOTAL 25 10 5
Cartofi piure ..................... 100g 20 1 - TOTAL GENERAL / ZI 238 76 59
Fasole verde .................... 100 g 2 - 3
Pepene galben .................. 100g 10 - -
TOTAL 47 4 3
2200 Lapte de vacă (*) ............... 200 mI 8 6 4
B iscui ti ........................... 20 g 16 1 1
TOTAL 24 7 5
TOTAL GENERAL / ZI 241 67 57
 310. Ce meniuri se pot alege pentru un copil cu DID În vârstă
de 10 ani? :._--- __
.".,._-~._~_. ~~ ..
--"--
ii ( 11-; I
--
MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipitll'
Foarte multe, însă vom da, de asemenea, două exemple (Tabele nr. XIV ,'" Pâine ............................. 60 g 30 5 I
şi XV). Necesarul caloric este de 2000 Kcalorii, luate din 275 g glucide, 75 ~ Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5
proteine şi 66g lipide. Parizer. .... _..................... 30 g - 3 8
Măr ionatan .................... ---- _ --~-,_---....!...:::_--
100 g _ 15 --
..._-_._- _._._"_~_
-
••u"~_·._" .•.
·_"_··.
"'_0
-

Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lividl' TOTAL 55 15 14

730 Pâine ............................. 60 g 30 5 1 Pâine ............................. 25 (J
b
12 3 1
Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5 Margarină ....................... 15 g - - 12
Măr. ............................. 150·.g 15 - - Măr ionatan .......... _.. _....... 100 g
~_._--,~--- --_ .._--_.- 15 ~._-__- ..
- -

TOTAL 55 12 6 i TOTAL 27 3 13
1030 Pâine (corn) ..................... 35 g 17 3 -
11'" Pâine ............................. 70 g 35 5 1
j Supă de zarzavat ............... 200 mI - 2 -
Parizer ........................... 30 g - 3 8
Iaurt ............................. 250 mI 10 7 5 cu cartofi fierţi ................. 75 g 15 - -
" şi ulei ............................ 5ml - - 5
TOTAL 27 13 13
1330 Pâine ............................. 50 g 25 6 1 Orez fiert ....................... 100g 20 3 -
Supă de salată verde .......... 200 mI 2 - - Spanac piure .................... 200 g 5 - -

cu orez fiert ..................... 50 g 10 - -

Carne de porc ................... 75 g - 15 5
Ulei ....... , ...................... 5 mI - - 5 Portocală ........................ 100g 10 - -

Cartofi prăjiţi .................. 75 g 33 2 - TOTAL 85 25 11

Câmaţi .......................... 50 g - 7 17 ~ Pâine ............................. 45 g 22 4 -
Salată de castraveţi ............ 50 g 1 - - I Ciuperci ........................ 150 g 4 2 1
Banană fără coajă .............. 65 g Il - - cu smântână .................... 20 g - 1 4
TOTAL 82 15 23 şi ceapă .......................... lOg 1 - -
16 30
Pâine ............................. 30 g 15 2 -
ulei .............................. 5 mI - - 5
Salam ............................ 40 g - 7 8 TOTAL 27 7 10
Roşii .............................. 50 g 2 - - Macaroane fierte ............... 200 g 40 6 -

Măr. ............................. 100g 10 - - Brânză dulce de vacă .......... 50 g 2 7 4

TOTAL 27 9 8 Margarină ....................... lOg - - 8
1930
Pâine ............................. 60 g 30 6 1 Măr ionatan ...................... 100 g 15 - -

Orez fiert. .......................

Ficat prăjit. ......................
Ulei ..............................
100g
50 g
5 mI
20
2
-
3
10
-
-
3
5
I TOTAL
Lapte .............................
Pâine .............................
250 mI
---
30 g
57
10
15
13
7
3
12
5
-

TOTAL 54 19 9 ] TOTAL 25 10 5
2200 Lapte de vacă (*) ............... 250 g 10 7 5 1 TOTAL GENERALI ZI 276 73 65
Pâine ............................. 35 g 17 3 -
TOTAL 27 10 5
TOTAL GENERAL / ZI 272 78 64
 311. Întocmiţi regimul alimentar pentru un copil în vârstă dl'
11 ani. ·a MENIUL Cantitate a Glucide Proteine Lipide
Pâine ............................. 75 g 37 6 1
Necesarul caloric este de 2100 Kcalorii, compuse din: 288 g glucidl'
Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5
79 g. proteine, 70 g lipide. Tabele nr. XVI şi XVII redau două aSemellL':1 Cren vurş ti ....................... 13
50 g - 5
exemple. Magiun de prune ............... 20 g. 10 - -
TOTAL 57 18 19
Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipitll' III
Pâine (corn) ..................... 15 -
30 g 3
730 Pâine ............................. 55 g 27 5 1 Unt. .............................. 10 g - 1 8
Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5 Napolitane Santos .............. 1 buc 13 - -
Unt. .............................. 5g - - 4 TOTAL 28 4 8
Pateu de ficat. .................. 30 g - 5 7 1\
III
Pâine ............................. 50 g 25 6 1
Nuga Santos.. ................... 1 buc. 20 - - I Supă de pui cu ................. 200 mI - 1 -
TOTAL 57 17 i17 Fidea ............................. 100g 20 - -
1030 Pâine (corn) ..................... 25 g 12 4 1 Orez fiert ........................ 100 g 20 3 -
Pastă de peşte (sardele) ...... 20 g - 4 5 carne de pui .................... 100 g - 20 5
Margarină ....................... 5g - - 4 Salată (ardei + roşii) ........... 100g 5 1 -
Măr ionatan ..................... 100g 15 - - Măr ionatan ..................... 100g 15 - -
TOTAL 27 8 10 TOTAL 85 31 6
1330 Pâine ............................ 40 g 20 4 1
III
Pâine ............................ 20 g 10 2 -
Supă de carne cu ............... 200 mI - - - Telemea de oaie ............... 50 g - 8 10
orez fiert ........................ 50 g 10 - 3 Roşii ............................ 50 g 2 - -
Cartofi prăjiţi .................. 100 g 44 2 - Piersici ........................... 100 g 15 1 -
Carne de pasăre fiartă ......... 100g - 20 5 TOTAL 27 11 10
Pepene verde .................... 175g 10 - - III
Pâine ............................. 17 1
35 g 5
TOTAL 84 26 9 Cartofi copţi .................... 150 g 30 2 -
1630 Mămăligă ........................ 175 g 25 3 - Unt. .............................. 15 gr - - 12
Smântână ........................ 50 g 1 1 10 Măr .............................. 100g 10 - -
Unt. .............................. lOg - 1 8 TOTAL 57 7 13
TOTAL 26 5 18 1111
Pâine ............................ 45 g 22 4 1
1930 Macaroane fierte ............... 170g 34 5 - Salată de roşii şi ardei ......... 100g 4 1 -
Brânză dulce de vacă .......... 50 g 2 7 4 Ulei .............................. 10 mI - - 10
Margarină ....................... lOg - - 8 TOTAL 26 5 11
Piersici .......................... 150 g 22 - - TOTAL GENERAL / ZI 280 67
76
TOTAL i58 i12 12
2200 Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5
Pâine ............................. 35 g 17 3 1
TOTAD 27 10 6
TOTAL GENERAL I ZI 279 78
-
71
 3120 Cum întocmiţi şi cc conţinc rcgimul alimcntar al unui
copil cu DID în vârstă de 12 ani '!
':1 MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipide
Acest regim va trebui să conţină 2200 Kcalorii, luate din : 30() W ! II,
Pâine ............................. 75 g 37 6 1
glucide, 82 g proteine şi 70 g. lipide (Tabelele nr. XVIII şi XIX). Crenvurşti ...................... 50 g - 5 13
.. Tabel nr XVIII Lapte de vacă (*) ............... 250 mI. 10 7 5
Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine Lipilh' Napolitană Santos.. ............ 1 buc 13 - -
-
730 Pâine ............................. 70 g 35 6 I TOTAL 60 18 19
Crenvurşti ....................... 50 g - 5 13
\0
Pâine (corn) ..................... 30 g 15 3 -
Iaurt. ............................. 250 mI. 10 7 5 Unt. .............................. 20 g - 2 16
Măr ionatan ..................... 100g 15 - - Măr ionatan ..................... 100g 15 - -
TOTAL 60. 18 19 TOTAL 30 5 16
1030 Pâine (corn) ................... ., 30 g 15 3 -
I1 \0
Pâine ............................. 40 g 20 6 1
1\
Pateu de ficat. .................. 30 g - 5 7 Supă de zarzavat cu ............ 200 mI - 2 -
Unt. .............................. lOg - 1 8 Fidea (fia11ă).................... 100g 20 - -
Portocală fără coaiă ............ 100g 15 - - Cartofi fierţi cu sos de ......... 150 g 33 1 -
TOTAL 30 9 15 , Roşii în bulion .................. 100 mI 2 4 -
1330 Pâine ............................. 60 g 30 5 1 Carne de pasăre ................ 100g - 20 5
Ciorbă de .......................
fasole boabe ....................
200 mI
20 g
-
10
I 1
-
- Ulei vegetaL ....................
Banană (fără coaiă) ............
10 mI
80 g
-
15
-
-
10
-
-
Carne de pui ................... 50 g - 10 2 TOTAL 90 33 16
\11'
Orez fiert ........................ 150 g 30 4 - ~ Mămăligă cu ......... : ......... 125 g 20 2 -
Banană (fără coajă) .. .......... 100g 18 - - I Lapte de vacă (*).. ............. 250 mI 10 7 5
!
~~~ TOTAL -1-- 88 20 3 TOTAL 30 9 5
30 -- --1
16 Pâine ............................. 50 g 25 4 -
10
Pâine ............................. 70 g 35 6 1
Ciuperci ......................... 100 g 3 1 1 Vinete crude .................... 100g 5 1 -
Ceapă ............................ 20 g 2 - - Ulei .............................. 10 mI - - 10
Ulei .............................. 5 mI - - 5 Salată de roşii şi castraveţi ... 100g 4 - -
Smântână ........................ 20 g - - 4 Piersici ........................... 100g 15 - -
I
TOTAL 30 5 10 I TOTAL 59, 7 Il
19 30
Macaroane fierte ...............
,i, ..

175 g 35 5 - Pâine ............................. 40 g 20 4

Margarină ...................... lOg - - 8 Iaurt. ............................. 250 mI 10 7 )
Brânză dulce de vacă .......... 100g 4 17 9 TOTAL 30 11 5_.,--,
B anana~........................... 120 g 21 - - TOTAL GENERAL / ZI 299 83 72
TOTAL 60 22
•
2200
Pâine ............................ 40 g 20 4
17
-
·l
Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10 7 5
TOTAL 30 11 5
TOTAL GENERAL I ZI _ ..- 290 85 69 I
I
 313. Puteţi să daţi două exemple de dida IWIllru Ull şcolar fII

DID în vârstă de 14 ani? Cantitate a Glucide Proteine Lipide

l'a MENIUL
II 70 g 35 6 1
Pâine .............................
La această vârstă dieta va consta în : 330 g glucide, 90 g prokilll' Suc de portocale ............... 250 mI 32 7 5
80 g lipide. 50 g - 5 13
Parizer ...........................
lOg - - 8
Margarină .......................
MENIUL Cantitatea Glucide Proteine LiJlich· TOTAL 67 18 27
Ora
730
Pâine ............................. 70 g 35 7 I IlO Pâine albă ....................... 35 g 17 2 -

1\ 10 g - - 8
Crenvurşti ....................... 50 g - 5 Unt. ............. ·················
15 - -
Lapte de vacă (*) ............... 250 mI. 10 7 .'i Măr ionatan ............... 100 g
Margarină ....................... lOg - - 1() TOTAL 32 2 8
I 25 4 -
Nugat Santos ................... 1 buc. 19 - -
IL
ţ.\o
Pâine ............................. 50 g
- - -
TOTAL 64 19 29 Ciorbă ...................... ···· . 200 mI
10 30
Pâine (corn) ..................... 55 g 27 4 I '[ fasole boabe ..................... 20 g 9 5 -

Pateu de ficat ......... ......... 30 g - 4 7 Macaroane fierte ............... 200 g 40 8 -

100g 75 g - 9 21
Ridichi ........................... 5 - - Carne de porc tocată ...........
50 mI 6 2 -
TOTAL 32 8 8 Bulion de roşii ..................
100g 18 - -
1330 Pâine ............................. 60 g 30 7 1 Banană fără coajă ..............
TOTAL 98 28 21
Supă de zarzavat ............... 200 mI - 1 -
cu orez fiert. .................... 250 mI 10 7 5
60 g 12 - - (,,10 Lapte de vacă (*) ...............
Ulei .............................. 5 mI - - 5 orez crud ..................... ··· 30 g 22 3 -

- - -
Cartofi fierţi ..................... 200 g 44 2 - Zaharină .........................
Cârnaţi ........................... 50 g - 7 17 TOTAL 32 10 5
Salată verde ..................... 100g 3 l 45 g 22 4 -
-
930 Pâine ............................
Portocală (cu coajă) ............ 100g 10 - - 75 g 33 2 -
Cartofi prăjiţi ...................
TOTAL 99 18 23 10 mI - - 10
Ulei ......................... ·····
16 30
Mămăliguţă ..................... 220 g 33 4 - Carne de pui ..................... 75 g - 15 3
Brânză telemea de vacă ....... 50 g 10 100 g 10 - -
- 8 Măr ..............................
TOTAL 33 12 10 TOTAL 65 21 13
1930 Pâine ............................. 50 g 25 'Zoo Ou fiert moale .................. 1 (50 g) - 7 6
5 1
65 g 32 5 1
Mazăre verde din conservă ... 200 g 16 4 - Pâine ............................
Carne de pui ..................... 50 g - 10 2 Ceai .............................. 200ml - - -

- -
Salată de castraveţi ............ 100g 3 1 - cu zaharină ..................... 1 2 tb -

Cireşe ............................ 150 g 22 - - TOTAL 32 12 7

TOTAL 66 20 3 325 91 81
TOTAL GENERAL / ZI
ziHl Pâine ............................ 45 g 22 4 -
Lapte de vacă (*) ............ 250 mI 10 7 5
TOTAL 32 11 5
TOTAL GENERAL / ZI 326 88 78
 314. Cât şi ce trebuie să măllflllct Uli adoleSf('Il' sali 'âll~h
fII
Cantitatea Glucide Proteine Lipide
DID, în vârstă de 15 ani sau mai IIllllf '! a MENIUL
65 g 33 6 l
Pâine .......... ··················· 7 5
La aceste vârste dieta va conţine: 343 g glucide, 93 g proteine şi X.\~ Lapte de vacă (*) ............... 250 mI 10
lipide (Tabele nr. XXII şi XXIII) 50 g - 10 10
Salam ......... ················· .. - 8
lOg -
Margarină ....................... -
100g 4 1
Ora MENIUL Cantitatea Glucide Proteine LiJ}idl' Roşii,. ............................
22 1 -
730 Pâine ............................. 70 g 35 7 I Măr ionatan ............ ········· 150 g
69 25 24
Lapte de vacă (*) cu cafea ... 250 mI 10 7 5 TOTAL
40 g 20 4 1
Pate de ficat. .................... 75 g - 10 IX I()
Pâine .............................
30 g - 6 7
Nuga Santos .................... 1 buc. 20 - -
Pastă de peşte (sardele) .......
1008" 15 - -
TOTAL 65 24 24 Portocală (fără coajă) ..........
1030 Pâine .......... , ...... , .. , ...... ,. 40 g 20 5 1
- TOTAL 35 10 8
I 1
40 g 14 50 g 25 4
Brânză topită .................... - 6 I .\0
IJ Pâine ............. ·············· .. 2 -
Măr ionatan ..................... 100g 15 - -
I

i. Supă de zarzavat. .............. 200 mI -

10 - -
TOTAL 35 11 15 Găluşte de gris ............... ··· 50 g
I
100g 44 3 -
1330 Pâine ............................. 60 g 30 6 1 Cartofi prăjiţi ................... 15
15 mI - -
Ciorbă de ....................... 200 mI - - - Ulei ..............................
100g - 20 6
cartofi fierţi ..................... 50 g 20 - - Carne de porc - grătar .........
100 g 5 - -
Făină .......... , ................ ,. 5g 4 - - Varză albă (salată) .............
Ulei .............................. - 10 100g 18 - -
10 mI - Banană (fără coajă) .........
1 102 29 22
Orez fiert. ....................... 150 g 30 5 - TOTAL
10 50 g 25 4 -
Carne de pasăre ................. 50 g - 3 I
630 Pâine .............................
7 1 -
Banană (fără cojă) .............. 100g 18 - - Vinete crude ..................... 150 g
15 mI - - 15
TOTAL 102 21 14 Ulei ..............................
30 50 g 3 1 -
16 Conopidă fiartă ................. 200 g 4 4 1 Gogoşari .................. ····· .
35 6 15 --
Pesmet. .......................... 30 g 16 3 - TOTAL
40 6 -
Smântână ........................ 40 g 1 2 8 200 g
9 30 Macaroane fierte ...............
2 7 4
Portocală (fără coajă) .......... lOg 15 - - Brânză dulce .................... 50 g
- -
TOTAL 36 9 9 150 g 22
Piersici ............. ··········· ... 4
1930 Pâine ............................ , 45 22 4 - TOTAL 64 13 --
250 mI 10 8 6
Cartofi fierţi ..................... 200 g 44 2 - 'Z()() Iaurt. .............................
Ficat prăjit. ..................... , 2 10 3 50 g 25 4 -
50 g Pâine ............................
35 12 6
Ulei .............................. 10 mI - - 10 TOTAL
-- 340 95 79
TOTAL 68 16 13 TOTAL GENERAL / ZI
22()()
Pâine (corn) ..................... 50 g 25 5 -
10 -/ 5
Iaurt .............................. 250 mI 8
TOTAL 35 13 5
TOTAL GENERAL / ZI 341 94 80
 314. Efectul efortului fizic depinde <Il' valoalTa glin'lIlil'i
EFORTUL FIZIC dinainte de începerea acestuia?
312. Este importantă activitatea fizică pentru tratamentul În cazul în care glicemia s-a anat în lilllilL~l'l' Iklilll'SI' II11 :llIlocontro!
DIDCA? I":lrte bun sau bun, efortul fizic va ducc la scăderea \11 cOll1inll:lrca glieemiei.
I):lcă înainte de efort glicemia a fost mare (peste 2')() lllg':/;,), ea va creşte ~i
Aşa cum se ştie, baza tratamentului DrDCA ' '~ Illai mult. O glicemie mare arată că în organism nll cstc sulicientă insulină.
"troică" sau "tre ied",··.. , '~. ,este constItUIta de ()
fizică totul sub ~n au'toIncJoenCtţrIlolle
d~etIns~l~na, ahmentaţla potrivită şi activitatca 1)111 acestă cauză, muşchiul nu foloseşte glucoza pentru a-şi asigura energia
, ca mal Intens posib'l D . ~ ' ,Il' care are nevoie pentru efort, iar ficatul va produce mai multă glucoză.
obligatoriu; însă bineînteles că ".1. . eel, elortul fiZICeste
nici oricând şi nici orice' fel de ef~~.pentru tOţI COplII sau adolescenţii la fel, I Ikoarece muşchiul nu poate folosi glucoza, el va lua energia din grăsime, din
':Ire va fabrica acizi graşi şi corpi cetonici.
~ A.ctivitatea fizică are urmări pozitive asu r . ". Efectul favorabil asupra glicemiei este oglindit, în timp, de valoarea
IntregulUI organism în general d ~ t . d' _ ~ p a glIcemleI ŞI asupra
dacă se iau măsuri ' a~a es e In Icata cand trebuie şi cât trebuie şi IlbA1 şi HbA1c.

a::,~:,les
~~~ii pen:~:~t~::V:~~r~;ie~t~~;o;~~~::~~r~=r~:~::cc;~~~~;:::e;i
Exercitiile fizice programat fa t . . . Efortul fizic ajută copilul să fie mai puternic, mai sănătos şi mai
echilibru glic~mic bun Acest lu e, acu e ntmlc, ajută la menţinerea unui lrumos, pentru că organismul funcţionează cel mai bine dacă glicemia este
. cru se pro duce pent ~ . .. _
preluarea insulinei de la locul iniect' . . d' ru ca e~erclţIlle grabesc Ilormală sau cât mai bună. De asemenea, prin efort muşchii se antrenează ~i
~ :J ,leI ŞI eCIea va trece maI re d ~ ~
:a scadea fabricarea glucozei de către ficat e de o ~e e In san?e, :;e dezvoltă armonios. Inima funcţionează mai bine, tensiunea se menţine
Intrarea glucozei în celulele (~ , 1) , P ,parte, ŞI va favonza Ilormală, iar colesterolul din sânge scade.
In specIa musculare SI " "d
producând energie pe de altă part D '> grase un e este arsă
cu diabet nu însea~lll ~ . . . e... e a~eea,. t~at~mentul corect al copilului
şi activitate fizică. a numaI InJecţIl cu InSulIna ŞI alimentaţie controlată, ci
La diabetic, pe lîngă efectele pozitive pe care le prezintă exerciţiik
lizice, în cazul în care efortul este necontrolat, deci nedozat, şi nu s-au 1u" (
313. Copilul diabetic are voie să depună un efort fizic? unele măsuri de protecţie, se poate ivi riscul apariţiei unor accidente ncdorite,
acesta.~:~i~~~ i~e ;~:~; s~atorit~ ~vârstei, el nici nu p~ate fi oprit de la
fiecare dată înainte pde începe::a ţ~~~.c~~:..d~ ~aloarea glIcemiei, dozată de
dintre care cele mai frecvente sunt hipoglicemiile, ce pot apărea în timpul
efortului sau după încetarea acestuia (tardiv, chiar în cursul nopţii).
Dacă efortul este foarte intens şi mai ales dacă diabeticul cste
consumată la ultima masă de l' lIVI a,Il IZIce, de cantitatea de glucide dezechilibrat, există riscul hiperglicemiilor şi chiar al cetoacidozclor u~()arc
facut ultima injectie de locul Im~u ce a ~recut de atunci, de ora la care a sau moderatc, ce pot să persiste mai multe ore după încetarca aclivit;l(ii
insulină a primit. 'D~ asemeneau~ e s~a e~ectuat, .de ,ce tip şi ce doză de fizice.
b
prezenţi corpii cetonici. ' re UIe sa se mal ştIe dacă în urină sunt Efortul fizic mai poate agrava unele complicaţii cronice ale diabclllilii
(retinopatia, nefropatia şi neuropatia) şi chiar să exteriorizezc compl ic;ti.i i It-
de la nivelul inimii (aceasta după mulţi ani de evoluţic a bolii), m<lnill'sLlll'
prin dispnee sau aritmii (anomalii ale ritmului cardiac).
 317. Ce tipuri de exerciţii fizice SlllJ/ mai indicate '! t Ililiinsa Illtrl' I ()()-2S0 mg% (valori optime). Dacă glicemia estc Illai Illid dc
Exercitiile fizice se aleg d ~ fi' . . (,lllllg<Jo sau mai mare de 250 mg %, ori se constată corpi cetonici în urillă,
dar, în cazul 'că acesta dorest ~pa pre. ennţele copIlului şi adolescentulul, 111<1 i I'erent de valoarea glicemiei, efortul se va amâna până după corectarea
., e sa practIce un sport se ind' ~. "
d ansul, alergările, ciclismul înotul ( b '. Ica gImnastlc;l, ti."/.echilibrului.
, su supravegherea alteI persoane).
318. Ce sporturi trebuie evitate ? 320. Ce măsuri trebuie luate înainte de exerciţii ?

. Părinţii şi copiii trebuie să stie ce s . . . ~ Înainte de exerciţiul fizic sunt necesare unele măsuri de precauţie
dlabeticii. Se evită sporturile "per' " 1 " pOl tun nu au VOIe sa practicL' 1IIIpotriva hipoglicemiilor, dar şi a hiperglicemiilor ce pot apărea datorită
. ICUoase care pot pun A . 1 .
propne sau a altor persoane prin a ari tia' h' . .. e m penco VIa!,1 <"Iortului.
situaţii impuse de specificul activit~ii 'nu Ipog;Icem~Ilor, care, în unele În primul rând, repetăm, trebuie să se asigure un echilibru glicemic
sporturi sunt alpinismul înotul b". pot Il rapId corectate. Aceste t<lrespunzător, prin adaptarea alimentaţiei şi a dozelor de insulină pe baza
, su acvatIc boxul parasut' 1 . l'
sporturile cu motor patinaiul SkI' 1 tI'. ' " Ismu, CICIsmul, ;111 tocontrolului.
, :J, U , ar e e marţIale.
În general, la copilul cu greutate normală se suplimentează aportul
319. ~e !ntrebări trebuie să-şi pună copilul şi medi l ~ ,fi' glucide înaintea şi pe parcursul efortului, iar la copilul cu greutate mai
mamte de efort? cu sau mare decât cea normală se preferă scăderea dozei de insulină care se face
/IIainte de efectuarea activităţii fizice.
Anterior unui efort fizic atât m d' 1 A '. . Dacă glicemia este cuprinsă înainte de efort între 100-250 mg %, se
cunoască răspunsul la câteva A't b~' edlcu cat ŞI .dlabetIcul trebuie să
m re an, e care depmd 1 ~ . Indică luarea prânzului cu 1-3 ore anterior începerii exerciţiului. Dacă
urmează să fie luate atât înaint d . ~ une e masun ce
Aceste întrebări se referă la: proe;am~ ~I dup.a .efectua~e~ exerciţiului fizic. 1'.licemia este mai mică de 100mg% (şi nu sunt prezenţi corpii cetonici în
mină) sau dacă au trecut mai mult de 3 ore de la masă, se indică luarea unei
des:taşurat, tratamentul insulinic,g aliment e .actI~Itate fiZIca ce ur:ne~ză să fie
starea de sănătate generală a . t 1aţle, ?I,:relu: contro!ulUl glIcemic şi I'Llstări care să conţină 15-20 g de glucide mai lent absorbabile (pâine,
cronice ale DID). paClen u Ul (vlzand m specIal complicaţiile hiscuiţi :tară zahăr).
Pe lângă aceste măsuri, medicul trebuie să intervină în sensul
Astfel, trebuie ştiut cât va dura efortul cât d . t Interzicerii efectuării activităţii fizice la copilul la care constată existenţa
unnează să se efectueze un ti no d ..' e m ens va fi, dacă
şi altă dată câtă energie se coPn u ~e exerclţm sau unul care a mai fost :tacut eomplicaţiilor cronice ce pot fi agravate de efort.
.' suma pe parcursul acestuia . d ~ .c:
lUI este permisă de condiţia fizică actuală ŞI aca electuarea
. .Este important să se cunoască cu' cât ti A' .
ultIma mjecţie de insulină locul d " . . mp .mamtea efortulUI s-a :tacut Aşa cum s-a văzut, hipoglicemiile pot apărea nu numai în timpul
insulină primea în mod obişnuit laeo~~~~~Ie, tI?~1 !I d?za ef~ctuate, dar şi câtă efortului fizic, ci şi după terminarea acestuia. Hipoglicemiile se pot instala
dc efort. pectIva m ZIlele cand nu se pregătea precoce, adică în orele imediat următoare încetării lui, sau mult mai târziu.
Interesează de asemenea si t' 1 Riscul apariţiei hipoglicemiilor există chiar 24 de ore, dacă efortul a fost
glucide a conţinut aceasta. " Impu ce a trecut de la ultima masă şi câte intens şi prelungit, sau dacă nu s-au luat măsuri de prevenire a lor. Aceste
Cunoaşterea valorii glicemiei şi a rez· '. . .A . măsuri cuprind, pe lângă pregătirea pentru efort, şi un autocontrol ulterior
poate să dicteze amânare a activ'CC fi . p enţeI corpIlor cetomcI m urmă l'recvent, în vederea adaptării cantităţii de glucide (care poate creşte), a
l'\crciţiul fizic este permis :ta;ăa,lI :~I~~; s~u să deaA"undă verde!" Astfel, numărului de mese (care poate fi suplimentat) şi a dozelor de insulină (care
, res nC,lI, m cazul m care glicemia este pot fi scăzute) la valorile glicemiei.
 î "t III ~azu/c;1l1ds-au COllslalallJipog/icclllii (LiItII;If(' dOllll/lli Ilchllil' ('II
lI
n VII or sa se ţmă cont de cauzele cc a ' 1, 1, , ,. . .' c DlIp;1lolorl, in funcţie de valorile glicemiei, la neVOie, sc poalc
d l 't~t'l 1 . u con( us d .Jp.Jllfl;1 lor SI S'l se ("llIll\
mo al a,I e ce e maI bune de pr . . " >", ' •• ,llplimenta administrarea de insulină rapidă.
evemre, pentru a nu sc Icpeta grc:;;el"c /{Il'llfl'

322. Cum se previn hipoglicemiiIe provocate de efort '? 324. Cum se pot preîntâmpina hiperglicemiile provocate de
efort '?
Pre.venirea hipoglicemiilor provocate de .c:
regII' . elort se realizează Imll
area a ImentaţIeI sau/şi a dozelor de insulină. Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri :
Reglarea alimentaţiei poate consta din : - se contraindică activitatea fizică în cazul în care se constată starea de
-luarea unui prâ~z cu m~i puţin de 3 ore înaintea începerii efortului' . doză sau o glicemie mai mare de 250mg%;
. - consumarea a cate u~eI gustări de 20-25g de glucide la fiecare 30' ,. - deoarece hiperglicemia mai poate apărea şi datorită faptului că
mmute pe parcursul efe~t~~~ll exerciţiilor intense şi prelungite; 1 1 I JI 1 cori suplimentarea cu glucide înaintea şi / sau în timpul exerciţiului este
- c:eşte~~a cantItaţII de glucide în următoarele 24 de 111ca mare în comparaţie cu energia consumată, poate deveni necesară
valoarea glIcemlllor o impune. ore, dac;i .rcşterea ulterioară a dozelor de insulină (în unnătoarele 24 de ore).
Resp~c~area unor.ind.icaţii referitoare Ia tratamentul insulinic' Elementul esenţial al supravegherii diabeticului, atât înainte, în timpul
cel puti~ ~d~~Ist~areadul~meI doze de insulină se indică să fie efectuată ClI
('Iortului cât şi după aceea, îl constituie autocontrolul.
, ora mamte e mceperea efortului'
325. Ce alte sfaturi orientative pot fi date copilului sau
timpul ~c~~~t~~:~~z:~~~l~:~~:::~~~ec~::f~~~a~e~l mai puţin solicitată În adolescentului cu DID înainte de efort?
~ scăderea dozei în c~z~l când ~u s-~ cre;cut a~ortul de glucide; Este bine ca adolescentul şi copilul diabetic să fie sfătuit să facă un
. ~ .renu~ţarea la admmIstrarea msulmei rapide dacă în tratament se dort moderat, care poate fi crescut în intensitate, după o scurtă încălzire (S-
aSOCIaza msulmă rapidă şi intermediară. '
10 minute). Dacă se ştie că urmează un efort prelungit, se insistă asupra
importanţei efectuării glicemiei în timpul efortului şi a corectării prompte a
323. Cu~ se face adaptarea dozelor de insuIină înainte şi
dupa efort? hipoglicemiilor prin consumul unor glucide rapid absorbabile (bomboane,
ciocolată, sucuri).
hi r Cu :OţiiD~tim acum~ că efortul se poate însoţi sau poate fi urmat de Pacientul poate fi sfătuit cum să-şi planifice exerciţiile fizice după
pog IcemIe. m aceasta cauză în cazul că nu se o t ~ mese, dar nu în perioada în care insulina are activitatea maximă.
'U r 1'" P eaza pentru o
~/I'nImsUelI?nta~rte
a ~ uCI~elo~ alImentare (copii supraponderali sau obezi) doza
re bme scazuta. '
. . ~ n,acă tratamentul înainte de efort constă numai i'n insulină cu actiune Durata optimă a exerciţiilor fizice este de câte 30 - 45 de minute,
I apzda şz efortul ce urmează a fost plamifizcat doza de dz'na' t 'd repetate de 3 ori pe săptămână. Această durată poate fi crescută în funcţie de
'u t' l' ~ , zn e se va re uce
~fo~ /e;mi. sau a j~umatate din doza indicată i'n mod obişnuit (in afara rezistenţa individuală la efort, dar fără a fi permise excesele. Copilul are voie
: t u u~: ~ cazul zn care tratamentul se efectuează numai cu insulină să efectueze doar 50 - 75% din capacitatea sa maximă de efort.
zn er~e zar~, se .sc:!,dedoza de dimineaţă cu o treime. Dacă se folose te o
;li;~cze~ede znsulzna rapidă şi intermediară, doza de insulină rapidă se s~ade
ajumatate sau nu se mai administrează deloc.
Copilul diabetic cu un echilibru glicemic bun nu trebuie scutit de
orele de educaţie fizică. Dacă însă este dezechilibrat, el va fi scutit de sport
doar pjn:'1 la nxclJilibrarc. Numai,'n cazul III C;lll' ('opiltd cu t)1t) an' 11('ccsar. Totodată, pentru a pll'(;1 1)('111111111.1111111111111q)(k aC;IS;I, Irl'hlll(,lu;lIc
complicaţii importante oculare, renale sau cardio-vascularl' se indică scutirca 1IIIele măsuri în scopul aS!)',lll;1111 lllllllllllll;t!ii Ir;llalllentului dietetic ~i
totală de orele de educaţie fizică. IlIsulinic, dar şi măsuri dc PI('(";III(I(' C;lr(: S~I aibă În vedere intervenţia în caz
<iL' hipoglicemii.
328. Copilul şi tânărul cu diabet zaharat au voie să facă
sport de performanţă? 330. Cum se pregătesc aceste excursii ?

Copilul cu DID are voie să facă sport de performanţă., dacă sportul pe Pentru a pleca la o plimbare mai lungă sau excursie, trebuie
care şi-l alege nu este periculos pentru el însuşi sau pentru colegii lui. pregătită trusa cu materialele necesare efectuării auto controlului şi
Sportul de performanţă poate fi practicat cu condiţia efectuării unui tratamentului insulinic. În aceasta trebuie să existe insulină suficientă pentru
antrenament în cadrul căruia activitatea fizică trebuie dozată , crescută intreaga perioadă în care copilullipseştc de acasă, ?ar ~i gluc.a~on şi gl~co~~
progresiv şi adaptată la capacitatea individuală de efort. Practicarea unui )3%. Se va lua şi carnetul de tratament. Nu trebUIe UItate mCI hrana ŞI mCI
,,-;port de perfonnanţă impune efectuarea unui autocontrol riguros, care să alimentele "pentru urgenţe", care conţin glucide ce se absorb rapid (dulciuri
permită o adaptare permanentă la cerinţe atât a alimentaţiei cât şi a dozelor de concentrate, cuburi de zahăr, sucuri concentrate).
insulină.
Se cunosc mari sportivi diabetici ! Dintre sportivii celebri cu diabet
IIlsulinodependent vom aminti doar pe câţiva, dar lista lor este mult mai
Illngă.
Tenismanul suedez Lennert Bergelin a fost selecţionat de mai multe
<lIi in echipa ţării sale pentru meciurile de Cupă Davis, pe care a şi câştigat-o
111postura de căpitan nejucător. În anul 1948 el a ajuns să se claseze pe locul
<) In rândul celor mai buni jucători din lume, iar mai târziu a devenit
;lllirenorul marelui jucător Bjărn Borg.
În anul 1954, doi jucători americani diabetici au dus Ia câştigarea
('llpei Davis : William Talbert, care a repurtat o victorie însemnată şi în
Illrlleul de la Lorand Garos în 1950, şi colegul său Hamilton Richardson.
/\ III;indoi au ajuns în timpul carierei lor până pe locul trei mondial.
Dintre fotbaliştii renumiţi, putem să îl amintim pe Gary Mabbuth care
,1(';l~tigat cu echipa Tottenham cupa UEFA în anul 1984.
Pentru aceştia, la fel ca pentru majoritatea persoanelor cu diabet
/;liJ;lrat, în mod cert, boala nu a reprezentat un factor de scădere a
IHT/i lI"1l1anţelor sportive,

329. Sunt posibile excursii şi plimbări lungi la copiii cu DID ?

Bineînţeles că şi copilul cu DID poate efectua plimbări lungi şi
"\('ursii. Pcntru aceasta, el trebuie să fie însoţit de părinţi sau de persoane
',11(' ~tiu dc existenţa bolii şi cum pot să-I ajute, dacă acest lucru devine
 I )ll'I;1 alllidiareică a unui copil diabetic este aceeaşi cu a unuia
Ilnl iabetic. Se indică consumul aceleiaşi cantităţi de glucide, dar care provin
ATITUDINI ÎN SITUAŢII SPECIALE din alimente "de regim".
Dacă însă, cu tot acest regim plus medicamentele prescrise de medic,
331. Cum "se procedează când apar vărsături sau lipsa poftei diareea se agravează în 1-2 zile, copilul trebuie internat în spital, pentru
de mancare la un copil cu DID ? Iratament prin lichi de (soluţii glucozate, ser fiziologic) şi săruri în perfuzie,
pentru a evita deshidratarea şi dezechilibrele metabolice (glicemic şi
Atât vărsăturile c~t ş~ lipsa poftei de mâncare sunt semne de boală Illineral).
destul de f:ecvente la copII, fIe el diabetic sau nu. Ele se întâlnesc mal' ale A
caz de an (" ,,) .. . ,s m
~m~ ~at ro?u . ' pneumonu, mfecţii urinare, boli digestive.
A

~ ~ arsatunle ŞI lJp~a poftei de mâncare împiedică copilul să se

~r~~easca, fapt ce duce. rapId la dezechilibrarea diabetului; totodată, se ştie că Febra la copil înseamnă de cele mai multe ori o boală infecţioasă.
? I e ~are .au determmat aceste suferinţe reprezintă factori ce detennină Deoarece boala infecţioasă duce la dezechilibrarea diabetului (apariţia
11lperglJcemle. Ca urmare, copilul care varsă şi nu are pofta~ de mA . hiperglicemiilor, uneori a cetoacidozelor moderate şi chiar severe), copilul
, t d l' . ancare (SI trebuie să consulte medicul. Până este posibil acest lucru, se vor determina
care es e e~ce. e maI multe on bolnav 1)trebuie să se prezinte la medic
A "
. r Pana ~aJ~n~ela medic, bolnavul trebuie să-şi injecteze în contin'uare glicemia şi glicozuria de mai multe ori pe zi (autocontrol sistematic şi
msu ma, 0r~ sa-şI scadă automat dozele şi să procedeze astfel: susţinut) şi se vor adapta dozele de insulină la necesarul crescut datorat bolii.
- sa-şI determine glicemia şi glicozuria: În cazul în care copilul nu dispune de mijloacele necesare
~ da~ă~gli~emia. este normală şi nu are glicozurie, ~ autocontrolului, până la internarea în spital, dacă starea lui generală este
doza oblşnmta de msulmă' , se va lace injecta modificată, doza de insulină se poate mări cu 2-4 unităţi. Creşterea dozelor de
. , l' ~- dacă are ~i?~rglicemie şi glicozurie intensă, se va creşte doza de insulină fără un autocontrol riguros este periculoasă, deoarece, în momentul
UII~U mal cu ~-2 umtaţI (dar cel mai bine este să se ceară sfatul medicului când necesarul insulinic scade prin vindecarea bolii infecţioase (uneori de la
( IIar te efomc); , sine, mai ales în cazul virozelor), pot apărea hipoglicemiile.
- după ce s-a injectat insulina.
- în locu~ p~ânz~rilor,. copilului i se va da să bea, la fiecare oră câte
100-150 mI de hchlde mdulclte cu zahăr (sucuri de fructe " C' Bineînţeles că, în caz de nevoie, un copil cu DID poate fi operat.
( 'ola etc.); , ceaI, SIrOp, oca-
Uneori intervenţia chirurgicală trebuie făcută cât mai repede (minute
~- dac~ copilul refuză lichidele îndulcite sau le varsă si de . sau ore) de la punerea diagnosticului bolii, fiind vorba deci de o urgenţă
plilca sa se alJmenteze normal după 2-3 ore, trebuie să se intern;ze înc;p~~l ~a chirurgicală.
Cele mai frecvente urgenţe chirurgicale la copil sunt: apendicita
332. Cum se procedează când îşi face apariţia diareea ? acută, ocIuzia intestinală ("încurcătura de maţe"), accidente grave de joacă
" .~ .În :azul î? c~re un copil sau un adolescent diabetic are diaree, trebuie sau de circulaţie (ruptura unor organe sau fracturile oaselor), abcesele, hernia
se
'''I. ştIe ca, pe langa .efectuarea autocontrolului glicemic şi glicozuric pentru strangulată.
,I( ,IP.tarea dozelor de msulină (insulina nu se întrerupe) este neces ~ Alteori operaţia nu reprezintă o urgenţă şi poate fi amânată; amânarea
III< llhfice conţinutul meselor ! De aceea trebuie cerut s~a'tul med' la~ sa se operaţiei poate fi făcută în caz de hernie necomplicată, scoaterea polipilor sau
.. . d' r ' li ICUUl, care amigdalelor ş.a.
\ ~I .I~ .IC~ ce ~ Iment~ poat~ să consume copilul, în funcţie de ravitatea
(11dlcel ŞIde ahmentaţla specIfică vârstei fiecărui pacient. g
1(>1,
 ~l illeori p;~trlll!l.lsau pacientul cer a 11l;l Ilarc:I opn;!(lel care IlU esll'
urgenta; de celc mal multe ori această ccrere este legată de aşteptarea
vaC~t.l~ţe~or, pentru ~a. elevul să nu piardă prea mult de la şcoală (mai ales
COplll dm clasele mIcI), si:Ipoată să··şi dea tezele sau examenele de admiterv
(elevii mari), iar studentul să poată să îşi susţină examenele în sesiune.
335. Când este indicat să se facă operaţia ?
. Dacă operaţia nu se cere să fie făcută de urgenţă, în primul rând, este
hme ca ea să se amâne până în momentul când diabetul este echilibrat. În al
doile~ rând, copilul trebuie să se simtă bine, să nu prezinte o boală acută
ll1fecţlOasă sau să fie în convalescenţa bolilor contagioase ale copilăriei (care
scad puterea de apărare a corpului împotriva infecţiilor).
336. Ce măsuri sunt obligatorii înainte, în timpul şi după
operaţie?
A. Înainte de operaţie, se acţionează diferit, în functie de starea
lJolnavului: '
1. În cazul în care o operaţie trebuie făcută de mare urCFentă ea se
IIleepe indiferent de valoarea glicemiei, după ce bolnavului i s-a~ d~te~minat
r;'1Jid an~~izele (obligatoriu glicemia şi glicozuria) şi s-a pus o perfuzie cu
1ICltideŞI msulină în funcţie de glicemie.
2. Dacă operaţia poate ,fi întârziată cu câteva ore, aceasta se
flI"l'g/iteşte înfuncţie de situaţie:
. a, Când bolnavul se află în cetoacidoză se iau măsuri urgente şi
l'lIlTglce de tratament, de către un pediatru sau diabetolog priceputi sau de un
.';plTlallst în terapia intensivă chemati chiar de la domiciliu' '
h. Dacă glicemia dinainte~ operaţiei este cupri~să între 200-400
IIJI:';{,. :e~ instituie insulinoterapia intensivă cu insulină rapidă; glicemia se
dl'lLTl1llI1afrecvent (la 2 ore interval), urmărindu-se scăderea sa până 110-125
Illi',"i;), valo;-i ce caracterizează. o stare metabolică bună pentru operatie.
, 3. In .cazul in care urmează să se efectueze o operaţie p;ogramată
dlll;llIltc, deCI ea se va face în condiţiile unui diabet echilibrat, dimineata se
;l(llllllllstrează o jumătate din doza de insulină a zilei anterioare' a~estă
111:I.SIIră are rolul de a nu permite ficatului să producă glucoză în si;uatia în
l .IIl· pacientul nu are voie să mănânce înainte de operaţie. ' Dacă însă diabetul este dezechilibrat, riscul de a face complicaţii
B. Î II 1impul operaţiei:
in cazul în care glicemia este normală, se administrează glucoză 10(%
1\1 perfuzie, la care se adaugă insulină umană cu acţiune rapidă, în doze
Ulfcctate în funcţie de evoluţia gliccmiilor (se detcnnină la două ore
i Ilterval).
Dacă glicemia creşte peste 200 mg %, se creşte cantitatea de insulină
din perfuzie, sau se administrează o doză de insulină. direct intravenos, cu
repetare, dacă glicemia nu scade sub 200 mg % după două ore de la
administrarea intravenoasă.
C. După operaţie există atât riscul hipoglicemiilor cât şi al
hiperglicemiiloL De aceea glicemia trebuie controlată frecvent (iniţial la
fiecare două ore, iar după stabilizarea glicemiei, la fiecare patru ore) şi se
continuă perfuzia cu glucoză, cu adaos de insulină cu acţiune rapidă, în doze
dependente de valorile glicemiei.
Acest tratament se continuă până când pacientul poate să mănânce.
Alimentaţia se reia progresiv şi se trece la administrarea insulinei
rapide subcutanat în patru doze zilnice; când se revine la alimentaţia
obişnuită, se trece la schema de tratament efectuată anterior operaţiei.
Desigur, copilul diabetic poate şi trebuie să fie vaccinat, la fel ca şi
ceilalţi copii, care nu sunt diabetici. Vaccinarea se amână la copiii care au o
boală infecţioasă sau se află în convalescenţa unei boli contagioase a
copilăriei, până la vindecarea completă.
Copilul cu DID poate face aceleaşi boli contagioase ale copilăriei
(pojar, rubeolă sau pojărel, oreion, tuse convulsivă, varicelă, scarlatină) ca şi
copiii nediabetici.
În general, aceste boli nu sunt mai periculoase decât la ceilalţi copii,
deşi la diabetic evoluţia lor poate fi influenţată de gradul de echilibru
glicemic.
Dacă pacientul este echilibrat, boala evoluează la fel ca la copilul
nediabetic.
infecţioase este mai mare. De asemenea, boala infecto-contagioasă poate
 dezechilibra
"
diabetuI . De <'le""""l
'-''-'<,
' '! " j" o;u"!l'
ese 11111li )Il; 1111ali!oeoIl(roli" Pftn:t :Illiiil lll-am gândit cum să le spun acest lunu, 1ll'11I111 \':\ :;;1
sIS~e~atIc, ,care să permită adaptarea dozclor de
illslllin;i la necesarul, (il- Illkleagă că eu nu m-am schimbat dcloc, că ci trebuie s;l se poark l'U 11I11ll' LI
obIceI SPOrIt,al copilului bolnav.
1<\ ca înainte şi să nu se teamă că ar putea lua boala dc la mine. l~u ned l'a ;1
339. Trebuie să se ştie la şcoală că un copil are DID ? II diabetic nu este o ruşine şi n-am nici o vină că mi-a apărut boala.
Trebuie însă să le spun cât mai curând că sunt diabctic :;;i ,S:I IL-
Desigur, este foarte important c 1 Il(lVestesc despre ce înseamnă acest lucru, pentru că aşa cste corect, e;1
că un elev are diabet. a une e persoane de la şcoală să ştie
IlIictcnii să ştie totul unul despre celălalt şi, mai ales, să se ajutc între ci. M;I
Cel putin medicul scolar în ~Ct 1 d' , . !':lI1desc că poate într-o zi, dacă îmi va fi rău, ei trebuie să ştic ce să I:IC;I
şi chiar cel mai bun coleg t~ebui~ să ~~~o~:u ~ mgl~tele, profeson:l de spor!
jwntru a-mi fi de folos.
înţelege nevoile speciale e care 1 ca ~ce~t uc:u. :\~tfel, el vor putea
se abată" de 1 1'1 P e ~re .un, copIl dlabetIc ŞI 11 vor permite "să
. a r~gu l e generale de dlsclplmă. 341. În ce condiţii trebuie spitalizat un copil cu DID ?
CopllulUl diabetic trebuie să i se d ' ~ ~ ~
simte că,are hipoglicemie, să folosească toa~e~av~~~:: b~::ap~coerl~tdunc~tCân~ Este indicat ca un copil cu DID să fie cât mai puţin spitalizat.
are neVOIe. e ca e on Există indicaţii foarte clare asupra situaţiilor în carc intern;IIl':1
1\ lpilului este obligatorie:
Profesorul de sport treb' ~ ~.
sănătate, să ştie care este nivel~~ed~a c~~~;~l l:~t:maţ~i d~s~re star~a de -la descoperirea bolii, când se începe tratamentul dietetic şi inslililll\'
acestea, să accepte măsurile de rotectie _ . bolI.c ŞI, m funcţIe de ',;\trebuie realizată instruirea părinţilor şi a copiilor;
hipo- sau hiperglicemie (refuzuf de a pa~~icp:r~al:;~r~OtI1Ul pentr.u a n~ ~ace - în cazul dezechilibrelor acute: cetoacidoza şi hipogliccmiile (n'iI-
parcursul orei). ' uarea uneI gustan pe :;l~vereîn primul rând, dar şi cele moderate sau uşoare, dacă sunt frccYentc);
- în dezechilibrele cronice, pentru descoperirea şi corectarca CaU'll'i1li
Medicul şi dirigintele trebuie să-i acorde s ri' in 1
tratamentului şi autocontrolului în condl'tl"l d p J u pentru efectuarea lor şi re evaluare terapeutică (schimbarea schemei dc insulinoterapie S;III .\
. , lea ecvate. lipului de insulină, ajustarea dozelor, corectarea dietci);
Ca~rele dldactice şi prietenul copilului diabetic trebuie să stie s~
- în cazul prezenţei unor boli asociate (ca şi la ncdiabctici) care 1111:;\'
~~c;~~:s~j::::~~~r.de hipoglicemie şi cum să intervină rapid când ac~sta n~ pot trata decât în spital;
- în cazul unei boli care în mod obişnuit nu nccesită internare, li:11
340. Prietenii tăi ştiu că tu ai DID ?. C e parere
~ care produce totuşi un dezechilibru glicemic important, ce nu poate fi
au ?
corectat la domiciliu;
Da, unii din prietenii mei au aflat că am DID E" ' '. - pentru examenele periodice de bilanţ, când durata spitalizări i V;I II
ce înseamnă diabetul ân ~ 1 . :. l nu ştlau ll1mlCdespre
limitată de la câteva ore până la maximum 24-48 ore (atâta timp Cfl!<llIIl';I/;)
afle cât mai multe, d~:pe :l~~ s:-;:~~~~2t eu. ~m~ au fost foarte curioşi să
i Ilvestigaţiile).
că am rămas acelaşi copil' chiar dacă am prea l~a m~eresat: Le-am explicat
suntem cu t?ţi~ la fel de bu~i prieteni ca înain~~v~~~:~ă~~~l~~~el~:c:~ bei, lŞi 342. Tânărul diabetic se poate căsători?
nu este molIpSItoare. ' a oa a
Atât tânărul cât şi tânăra cu DID se pot căsători.
~tiu c~ pot să mă bazez pe ajutorul unora dintre
vreodata neVOIe! el, dacă voi avea Într-un cuplu, este indicat ca doar unul din soţi să fie diabetic, pl'II!111
ca riscul de a avea copii cu aceeaşi boală să fie mai mic.
Nu, pr~et~~ii mei nu ştiu încă despre diabetul meu.
De ce . Fllndcă nu le-am spus.
 . I':slc ()hli.~at()rillca viitorul sol sali viitoarl';1 ,';(1111';1 Illllli pilcielll Sit~til'
de eXlst.ellla bolII, pentru a lua cunoştinţă despre ee IIISl'dlllllăaceasta penlnl
v1ala vIItoarei familii,
343. Poate un pacient cu DID să aibă copii ?
Şi pacientul cu diabet poate să aibă copii, Atât tânărul cât şi tânăra
() 10 pot să procreeze, adică sunt fertili.
. Înainte de a lua hotărârea aducerii pe lume a unui copil diabeticul
Ircbme, să ştie că există riscul de a avea urmaşi cu diabet. Bo~la poate li
~rans~l1să atât de mamă cât şi de tată, Dar această posibilitate nu trebuie s;1
Ins~~lmâ~te atâ~ de ~ult î.ncât să se renunţe definitiv la gândul de a avea
COpII,ma~ ales ca un dlabetIc poate să aibă şi copii sănătoşi,
Riscul de a avea un copil cu DID există şi în familiile obisnuite
Ileputându-se şti la cine şi când apare boala, ., ,
Tânăra cu diabet care doreşte un copil trebuie să ştie câteva lucruri:
- c~ cât. este mai tânără (arc mai puţin de 30 de ani), iar diabetul mai
recent, (mal PUţI~ d~ .10 ani) şi fără complicaţii cronice, riscurile pentru mam[l
~I copIl sunt maI mIcI;
- este bine să-şi planifice sarcina, să-şi anunţe medicul despre intentia
sa, pentru ca acesta să o ajute ca, cel puţin cu o lună înainte să aibă ~n
l'onlrol glicemic foarte bun; ,
. ~- să-şi păstreze diabetul echilibrat măcar în primele trei luni de
sarcma, pentru ca dezvoltarea fătului să nu sufere' ,
- poate avea mai mulţi copii, deşi numărul indicat este de 1-2 .
PROBLEME PSIHOLOGICE, EDUCATIVE ŞI
PROFESIONALE
CII
344. Ce înseamnă pentru copil şi familia sa aflarea
diagnosticului de DID ?
De cele mai multe ori, aflarea diagnosticului de DID reprezintă un şoc
l''''CU acceptat atât pentru copil cât şi pentru părinţi, mai ales când li se
';pllne că este vorba despre o boală care nu se vindecă, Ei află curând că
.1 iabetul copilului lor are nevoie de multă atenţie şi de o grijă deosebită de cea
,ll'ordată până atunci, ceea ce impune modificări în obiceiurile întregii familii,
I leci, pentru părinţi, aflarea diagnosticului de DID reprezintă un puternic factor
(k~ stres, boala obligându-i să-şi reorganizeze modul de viaţă; ei sunt copleşiţi
,Il' responsabilităţile ce li se impun din acest moment, simţindu-se de cele mai
1lll11teori total nepregătiţi pentru a le face faţă.
Pentru copilul mic şi preşcolar, pentru care boala reprezintă ceva
:Ihstract, de neînţeles, dar teribil de supărător (atâta timp cât o simte "pe pielea
Illoprie"), vestea că are diabet este privită ca un lucru nemeritat. Copilul mai
Iliare înţelege, de cele mai multe ori, că, dacă i se impun atâtea restricţii, bo~la
lui reprezintă ceva destul de grav. Aflarea faptului că boala este nevindecabIlă
reprezintă pentru el un motiv de îngrijorare şi de nesiguranţă. Dar încrederea pe
Iare o are în adulţi îl va ajuta să depăşească aceste momente.
345. Prin ce etape psihice trec copilul şi părinţii după aflarea
diagnosticului ?
După aflarea diagnosticului, copilul şi părinţii trec prin câteva faze
cmoţionale, ce reprezintă de fapt modalitatea de adaptare, de obişnuinţă la
situaţia creată de apariţia bolii.
- prima etapă, de şoc este scurtă dar intensă şi se caracterizează prin
sentimentul de disperare şi de necaz;
- a doua fază, cea de negare, de refuzare a bolii, este ceva mai
îndelungată. Părinţii refuză să creadă că diagnosticul este bun şi îl neagă
sperând că în curând copilul lor va fi sănătos; o mare parte speră că este vorba
de o greşeală, de ceva trecător şi că în orice clipă poate să se ivească "minunca"
 . Este obli.~atoriu ca viitorul soţ sau viitoarea SU!ll';11111111
p:ll"lclIlsti stil'
d~ eXI~~enţaboln, pentru a lua cunoştinţă despre cc Îllse;lIl1ll;1aceasta pel1'tnl
vIaţa vntoarei familii.
343. Poate un pacient cu DID să aibă copii ?
Şi yacientul cu di.abet poate să aibă copii. Atât tânărul cât şi tânăra
DID pot sa procreeze, adIcă sunt fertili
. Î~ain~e d~ a l.ua~h~tărârea adu~erii pe lume a unui copil, diabeticul
trebUIe. s~aş:le ca eXls~a r~Isc~1de a ~avea urmaşi cu diabet. Boala poate fi
~ran~~Is~aatat ?e mama cat ŞI de tata. Dar această posibilitate nu trebuie s,i
mS~~Ima~te ata~ de ~ult î.ncât să se renunţe definitiv la gândul de a avea
copn, ma: ales ca un dIabetlc poate să aibă şi copii sănătoşi.
RIscul de a avea un copil cu DID există si în familiile obisnuite
neputându-se şti la cine şi când apare boala. '> ,>,
Tânăra cu diabet care doreşte un copil trebuie să ştie câteva lucruri:
- c~ cât. este mai tânără (are mai puţin de 3 O de ani), iar diabetul mai
r~cent. (mal PUţI~ d~ .10 ani) şi fără complicaţii cronice, riscurile pentru mamă
ŞI copIl sunt maI mIcI;
- este bine să-ş~ plan~fice sarcina, să-şi anunţe medicul despre intenţia
sa, pent~ ca ~cesta sa o ajute ca, cel puţin cu o lună înainte, să aibă un
control ghcerruc foarte bun',
. ~- să-şi păstreze diabetul echilibrat măcar în primele trei luni de
sarcma, pentru ca dezvoltarea fătului să nu sufere'
- poate avea mai mulţi copii, deşi numărul' indicat este de 1-2.
I
PROBLEME PSIHOLOGICE, EDUCATIVE ŞI
PROFESIONALE
CII
344. Ce înseamnă pentru copil şi familia sa aflarea
diagnosticului de DID ?
De cele mai multe ori, aflarea diagnosticului de DID reprezintă un şoc
greu acceptat atât pentru copil cât şi pentru părinţi, mai ales când li se
':pune că este vorba despre o boală care nu se vindecă. Ei află curând că
(1 iabetul copilului lor are nevoie de multă atenţie şi de o grijă deosebită de cea
.ll:ordată până atunci, ceea ce impune modificări în obiceiurile întregii familii.
Ileci, pentru părinţi, aflarea diagnosticului de DID reprezintă un puternic fact?~
(il: stres, boala obligându·-i să-şi reorganizeze modul de viaţă; el sunt COpleŞIţI
i Il~responsabilităţile ce li se impun din acest moment, simţindu-se de cele mai
IlllIlteori total nepregătiţi pentru a le face faţă.
Pentru copilul mic şi preşcolar, pentru care boala reprezintă ceva
;i\lstract, de neînţeles, dar teribil de supărător (atâta timp cât o simte "pe pielea
I,roprie"), vestea că are diabet este privită ca un lucru nemeritat. Copilul mai
lI1areîntelege, de cele mai multe ori, că, dacă i se impun atâtea restricţii, boala
lui repr~zintă ceva destul de grav. Aflarea faptului că boala este nevindecabilă
Il:prezintă pentru el un motiv de ingrijorare şi de nesiguranţă. Dar increderea pe
iare o are in adulţi il va ajuta să depăşească aceste momente.
345. Prin ce etape psihice trec copilul şi părinţii după aflarea
diagnosticului ?
După aflarea diagnosticului, copilul şi părinţii trec prin câteva faze
l'l11oţionale, ce reprezintă de fapt modalitate a de adaptare, de obişnuinţ8 LI
~;ituatiacreată de aparitia bolii.
, - prima etapă, de şoc este scurtă dar intensă şi se caracterizează prill
,o.;entimentulde disperare şi de necaz; ,
- a doua fază, cea de negare, de refuzare a bolii, este ceva I1l;II
IIldelungată. Părinţii refuză să creadă că diagnosticul este bun şi îl ncag)
spcrând că în curând copilul lor va fi sănătos; o mare parte speră că estc vorba
de o greşeală, de ceva trecător şi că în orice clipă poate să se ivească "minullea"
 . . .';' aflat că sunt mulţi copii aşa ca minc, GIIC~dqi.
cale S;I inlature acest diagnostic. Prin această atitudilll· P;IIIII)11IIln·;IIC;1sit Sl' \ 1''111IliCI nu IlIl';1dol. Ca?d am.c . acum se simt bine şi nu ÎI mal
'd ~ tI cum am 10St eu, Iar
protejczc, să micşoreze efcctul negativ pe carc l-a avut al1arL";1 dl;l)~n()stjcului; ,III \()st la fel e supara, ~ d't ~ SI'eu mă voi obisnui cu boala
_- 1 ~ diabet m-am gan 1 ca., ." ~ .' ~
- a treia etapă este de furie, de supărare şi chiar de ostilitate, tit' 11I·\;l\eştefaptu ca au. '. . f: putin rusine si chIar ImI vme sa
.' Acum după mal mult tunp, mI se ace ,~., .,
duşmănie împotriva medicilor şi a celorlalţi membri ai familiei şi poate n IIIl,\., ~ d lt m plans t
I,Itide cât am fost de supărat şi de cat e mu a .
caracterizată prin întrebarea care revine obsesiv la toţi părinţii "de ce tocmai
copilul meu"? Această întrebare ascunde furia ce apare datorită faptului că ci 347. Sunt copilul şi familia sa vinovaţi de apariţia DID ?
consideră boala ca o mare nedreptate, pe care medicul nu o poate îndrepta;
- uneori apare o perioadă de depresie, părinţii continuând să SI: Nici copilul şi nici famil~a lluinu stunt.vinvOaVtacţla~
~~:f~~~:n~;~de diabet.
învinovăţească fiecare pe el însuşi sau reciproc de boala copilului. '1 1 b· ~ afle ca e nu es e vmo
. COpl
~ u tre
. Ule sa
,,~t" d e une 1e f:ap te "rele" (pe care le consideră . acum.
Din fericire, în cele mai multe cazuri, perioada de acomodare cu ideea fInal' daca se SImte apasa .~ . t insista că el nu este pedepSIt, pnn
de a avea un copil cu DID este destul de scurtă, pentru că părinţii ajung să llimplite) pe eare le-a făcut ma1111allle, se va '
înţeleagă că nu se mai poate schimba nimic şi încep să accepte realitatea iar I.oala lui, pen~ru.~ceste~. ~ .. ~ . eni nu poate fi tras la răspundcre pentru
revolta se stinge. Apar însă alte griji, legate de schimbărilc care se cer făcute în Şi pănnţll tre~Ule sa Ştl~c~ ~~:tă vesnic povara vinovătiei şi nici nu au
modul de viaţă al întregii familii. Din acest moment, ei doresc să afle cât mai hoala copilului lor. El nu trebUllesa l~l It p"entru că nici mod~l în care a fost
multe despre boală şi despre ce au de făcuL . ~. ~ ă se acuze unu pe ce a a , .' .'
VOiesa aJung~ s ~. boală chiar dacă a primit multe dulc1Un),. nlc~
- etapa de obişnuire a părinţilor şi a copilului cu boala este o etap~\ ,dimentat copIlul lllalll~e de d ~ (... . nI'CI'pedepsirea recentă acordulUI ..
mai lungă, deosebit de importantă pentru modul în care va fi îngrijit copilul. · d d atle sau e lllgnJlre ŞI .
IInele greşe 11 e e uc , 1 't' boll'i Nici chiar unele evemmenlc
Medicul, psihologul (în mod ideal) şi persoanele apropiate familiei au " " nu au dus a apan la . . .
pentru ~ne 1e .~ozne . 001 ări~tilor sau moartea unei persoane dragI.,
rolul de a-i ajuta să depăşească toate momentele dificile legate de acomodarea iriste dlll famllJe, cum ar fi dn;:o, p t' 1 ~nd părintii află despre rolul
psihică cu boala. . ~ DID In momen u ca ,
IIU reprezlllta cauza .' b' ~ t ~lnrândul rudelor persoana care
. .. . ( el nu tre Ule sa cau e .~
prcdlspozIţlel~ ge~~ lC~, b' ~ înteleagă că boala nu se iveşte numaI 111
(·stc.'~~ap~l rautaţll?r ~. Este .llle ~ID' în care poate să nici nu mai apa~ă al~ă
Când mi s-a spus că am diabet, o boală care nu trec e niciodată, nu am !;-lmlll1leIII care eXIsta bolnaf:vlc~l"l ~ ( e nu eXl'stă astfel de bolnavI. Pnn
~ 1 ~) . şi în amI 11 e III car
înţeles prea bine ce înseamnă aceasta. La început, m-am su părat foarte tare şi persoana bo nava, CI 't' b 1" ŞI'a f:aptului că diabetul poate
'1 duc la apan la o 11
am plâns mult, pentru că am aflat că va trebui să primesc mereu injecţii şi să mi cunoaşterea f:acton ~r ce ~ d 'f tul de vină pe care l-au avut la
apărea la orici~e, el. pot scapa e sen lmcn
se înţepe degetul de mai multe ori pe zi. Totuşi, mi-am încbtipuit că, dacă sunt
cuminte, adică dacă las să mi se ia sânge de câte ori trebuie fără să plâng şi fără aflarea diagnostlculm.
să-mi trag mâna, nu mai spun că nu mai vreau injecţii şi mănânc tot ce mi se 348. Cum trebuie să se desfăşoare prima discuţie dintre
cere, într-o bună zi medicul îmi va spune că sunt sănătos. Dar şi în zilele care medic şi părinţi?
au urmat lucrurile s-au întâmplat la fel şi m-am gândit că toate necazurile vor
dura doar atâta timp cât trebuie să stau în spital, căci nu puteam să-mi închipui Prima discutie dintre medic şi părinţi este bine. să s~ ~e~făşo.are ~n
. .' ~ ă indicată participarea ambIlor pannţI. DISCUţIa
cum este să-mi fac toată viaţa injecţii, să mă înţep în deget ~~isă nu pot să absenţa copllulm. Este. ms ~... acientul şi care are experienţă în
mănânc ce vreau şi când vreau. M-am supărat pe doctor că; nu mă poate trebuie condusă de medl~ul ~care. va ~n~n~ ~ărintii vor fi ajutati să-şi învingă
vindeca, dar şi pe părinţi că nu m-au putut feri de boală (nu şti,lm că diabetul tratarea diabetului la COPl~In pnm~ [<ran 'tiile p~ care le pri~esc şi vor fi
nu se ia la fel ca o răceală !). M-am gândit că nu am fost un COpll1chiar atât de emoţiile pentru a putea :nţ~lege l?l~nna, .. atunci când nu înteleg ce li se
diu ca să fiu aşa tare pedepsit, deci nu am înţeles de ce mi se întâmplă toate încurajaţi să nu se sfiasca sa ceara amunn '
;lstea. După câteva zile însă, m-am mai obişnuit cu injecţiile şi ar n văzut că de
174
l·xpllCI. Totod;l1a esk important S;lse insisk CI nu ,\11111 \111"\ .11,1 (It- i;lptul CI au
un copil cu DID,
Această discuţie nu trebuie să fie prea lungă sau S~l cuprindă Ull volull1
prea mare de informaţii, căci părinţii sunt incă destul de strcsaţi, Astfel, li Se VII
explica, la nivelul lor de înţelegere, faptul că DIDeste o boală cronică, ce nu SQ
vindecă şi care are nevoie de un tratament cu insulină şi de o alimentaţic llJal
specială pentru tot restul vieţii. Totodată ei vor fi ajutaţi să inţeleagă că totll~l
viaţa copilului cu diabet este apropiată de cea a copiilor nediabetici, dar că el
au nevoie de o ingrijire mai atentă şi mai specială.

Prima intâlnire cu copilul are loc după ce medicul a discutat cu părinlii

acestuia. Ea trebuie să ducă în primul rând la câştigarea încrederii miculUI
pacient în medicul care îl ingrijeşte. Acesta îi va spune că starea de rău pe carll
o are (de cele mai multe ori) la descoperirea bolii, va trece şi că, deşi boala lUI
nu se vindecă, el va putea să ducă in continuare o viaţă care este aproape la fcl
cu a celorlalţi copii, dar şi cu cea pe care a avut-o el până atunci, 1 se va explica
faptul că, deşi injecţiile cu insulină şi autocontrolul (de care copilul mic se
teme cel mai mult) trebuiesc făcute toată viaţa, cu timpul ele nu vor mai fi atât
de înspăimântătoare şi durerea nu va mai părea insuportabilă. Medicul trebuie
să înlăture teama copilului că nu va mai avea voie să mănânce ceea ce îi place,
explicându-i că va putea primi în continuare majoritatea alimentelor preferate,
chiar dacă ele sunt împărţite in mai multe mese şi chiar dacă trebuie să renunţe " . 76 d' ani ciind s-a demonstrat pen t l'a P,'I'ma dată, că
Merită să o păs'trezi în amintlfea ztlelor d,e (/ca,m l' ,cI Mirll"olUI era insa lina. a cărei descopel'lre a
la câteva (în special dulciuri). 1 ' ,'u'-allmlfaco
vieţa unai copil poatefi sa vata plm , '
mei lUI,· '1"
,t' de cure SI'făcea vinovatdiabetal m ace l' ""emaIl,
Copilul mai mare va afla că modul în care va trebui să se alimenteze de JllS capătpierderilor devastatoare de vIeţI omelleş,'
l ,
1"" I'na disponibilă comercial, LII începuml
It pentra prmltl lata m,w.1 ' 1 EI" t P.
acum înainte il va ajuta să se simtă bine, să crească şi să se dezvolte normal, la Eli 1 itly and Compan)' a concep I " •.1 ' '1 diabet îngrijiti de doctol'U IlO '
• , l' , tită de opăpasa COpil (}l CI· , . , "
'1 1920 noi am oferit msu ma mso, ', .. , " bote"atpăpusile "LIU)' ,
alU 01'" D ptmaltal1llre, COplllsl·,aa.,. ,
fel ca ceilalţi copii de vârsta lui. Joslin la SpitalalNew England Dcaconcss, re, .. ' d'~ /' treb;ie acum să răspandă unor ţelari nOI
' b t C JmulUtatea mI' lea a .' ~ 'fi
Medicul îi va explica copilului mare cât de importantă este activitatea De atunci, lucrurile s-au SI'h lin a, ( . 1 1'. !ÎI' SIIpe"!"r un regim de dozare cot mal 1'-
, IIpla an contro g "I'n, . , 't' o
în tratamental diabetalal. spre eXI'l • , " , litătii vietii, Toate acestea necesl a
fizică şi faptul că, dacă a inceput să practice un sport (dintre cele permise), xibil, redacerea incidenţei complicaţii/oI' tardive. CIeştel ea ca. '
acesta poate fi continuat. Copilul trebuie să înţeleagă că activitatea lui şcolară multime de mid miracole cam ar fi: ,
şi cea recreativă, alături de prieteni, nici nu este interzisă şi nici nu va avea de , . 'biosintetică-H amalm, ,
- insulma umana 'mI'te "diilinil'trarea odata camasa,
'dO El Ullog care pCI u. ' , '
_ noaa iflsulină ca acţiane rapI a- alI . , l't- " dozarea si administrarea il/salmel
suferit din cauza bolii. , A t BD Pen ce slmp 1 ua \
_ noile dispozitive de injectare- a opell. . '
pentra majoritatea pacienţilor. , , ," '1 ada cerea vietii pacienţilor ca diabet din ce
, ". dem cam aceste descopel'lrI cOl1trdJalt a .
lnfiecare ,,1. ve t ebai să.fie. .
în ce mai aproape de normal, aşa cam ea, ar l' '" dactia de ~păpusi, Am ,fi însă.fiJllrte baca-
, fi' ',,1 mal mare lIame llIpl o , '
Prin obişnuire<t cu boala, părinţii reuşesc să-şi infrângă sentimentul de Astăzi "Lilly"s-arpateasana Il c, , d 'erea anor astfel de mici mira colI',
roşi ca "Lity" .Iă.fie mereaan marenamempro uc
nesiguranţă şi de neajutorare pe care îl aveau la început şi ajung astfel să se
Diabetes Care
I
I
 ":'
'.
1 (1lllvingă de 1;lplul că pot facc faţă şi unor cerinţe mai llellhi~lIuite pl~11trll
f#I
l'!\. ." ...
it'- "'.. "~.' ....,'~.~'.' ... " ..•....'.:..!

ii -.... :(i·•·•..~•.i.'Q' '. t.~

.. <'.'
'.... ..:.;11, 1ll'lsoane care nu au o instruire medicală anterioară. Ei înţeleg astfCl că toate
. .
.. 1...

i.
. . '.
ti Jilcultăţile pot fi învinse (cu ajutorul echipei medicale) prin cunoaştere, voinţă
',;1 exerciţiu. Acceptarea bolii ca un eveniment ce face parte din viaţa întregii
::!) c'"
1; IInilii, care doreşte să fie în mod real de folos copilului diabetic, asigură o
i hună îngrijire a micului pacient şi o colaborare eficientă cu medicul.

351. Ce atitudine trebuie să aibă părinţii faţă de copilul

Carte, flalendare şi agend . şi să fie consecvenţi în tot ceea ce spun şi ceea ce fac. Nu vor certa şi nu vor
('·trti d" . .,..~ . e personahzate
,::'vist~J bVrIZo1ş"a,
.1nVfi.ta-ţii,
documente tipiz~te
. " urI, Il lşe pliant b l'
p.entrn p.roduse alime~tare, ne~a~~e~:ie
S.tn medICamente, ştampile, etc. re
Desfacerea produselor noastre t . ~.
amplasate în locuri uşor de rep::~:: aSIgurata prm magazinele firmei,
ti~,IJ(,f.i.'/i'il (i{!(IWn%':(n f!J[f@dJ[J{J§@ ~tÎ §@[lrjltÎ@tÎ!J [fJ[J{]§@ g!J(J[J[)!J@
'
MAGAZI.N Mirton (centru)
str. Proclamaţla de la Timişoara nr. 7
MAGAZIN Mirton (p·ţa Maria)
str. Gheorghe Ooja
LIBRĂRIE: str..Samuil Micu nr. 7
(Ia sediul firmei)
diabetic ?
Unii părinţi sunt foarte indulgenţi, iar alţii exagerat de aspri.
În familiile în care copilul diabetic are fraţi sau surori, toţi copm
I rebuiesc trataţi la fel, fără a se face deosebiri prea mari între ei. Mulţi părinţi
manifestă însă tendinţa de "a-l cocoloşi pe copilul cu diabet", care devine cu
1 impul un neascultător, răsfăţat şi un mic tiran.
Nici asprimea exagerată nu este o cale foarte bună în disciplinarea
copilului, iar de bătaie nici să nu mai pomenim. Acestuia trebuie să i se
explice permanent, aşa cum poate el să înţeleagă: unde, de ce greşeşte şi ce
trebuie să facă de acum încolo pentru a fi bine şi deci de a-i mulţumi pe
părinţi şi pe doctorul său.
La început, părinţii trebuie să îl ajute pe copil să îşi învingă teama de
doctor şi de tot ce i se întâmplă legat de boală: determinarea glicemiei,
injecţiile de insulină; ei trebuie să insiste permanent pentru respectarea
restricţiilor alimentare şi să sublinieze importanţa consemnării în caietul de
tratament a tuturor evenimentelor neaşteptate din cursul zilei (la şcolar).
Părinţii trebuie să devină un exemplu de disciplină pentru copilul lor
pedepsi copilul dacă nu se ajunge la rezultatele terapeutice pe care ci le
doresc, mai ales dacă nu sunt siguri că micul pacient este singurul vinovat de
aceste eşecuri. Atitudinea părinţilor trebuie să fie iniţial mai flexibilă, cu o
creştere gradată a pretenţiilor în asumarea, la copilul mare, a răspunderi i
pentru greşelile comise.
În timp, vor încuraja copilul pentru a participa la practicile legate dc
tratament, şi pe care mai târziu, la vârsta potrivită (lO-ll ani), le va pute;1
face şi singur, dar sub controlul adulţilor. Părinţii trebuie să fie tot timpul
alături de copil, să-I sprijine şi chiar să-I recompenseze atunci C<Îndlilcc
lucruri remarcabile şi să încerce să nu-i creeze teama de a mărturisi cee;1 CC11
frământă, pentru că, de fapt, ei trebuie să-i fie cei mai buni prieteni.

(b:! d.~l(·f('fJ(a7g!Jg[bJ «1[J{J[f{j[J[)@@,rjl@~a.? /(


352. Exist~iuneori tendinţa falsificădi dt, t";11n' t'upil a
valorilor glicemiei ?
Da, uneori există tendinţa falsificării de către copil a valoriloJ
glicemiei, mai ales în perioada pubertăţil şi adolescenţei, când apare frecvenl
dereglarea controlului metabolic (hiperglicemii marcate cu sau fără episoade
hipoglicemice frecvente), Această dezechilibrare a diabetului poate fi datorată.
în unele situaţii, unei lipse de cooperare a copilului, care nu mai doreşte să se
supună cu stricteţe regulilor impuse de adult. Acest aspect reprezintă ()
caracteristică generală a vârstei, deci care nu este specifică doar pacientului
diabetic, În plus, majoritatea pacienţilor consideră că acum ei pot prelua asupra
lor răspunderea pentru îngrijirea bolii, fără amestecul persoanelor "din afară"
(inclusiv al părinţilor),
Dar pentru că ei sunt nevoiti, să prezinte medicului '>, si părintilor
rezultatele autocontrolului şi pentru a nu··i dezamăgi sau pur şi simplu pentru a
scăpa de "cicăleala" lor, încearcă să ascundă abaterile de la regulile de
tratament (consum excesiv de glucide în raport cu doza de insulină, în scopul
prevenirii hipoglicemiilor care pot deveni ')enante" pentru imaginea lui în
grupul de prieteni sau colegi), văzându-se "nevoiţi" să falsifice rezultatele. Ei
l'ncearcă astfel să prevină conflictul cu adulţii.
Totuşi, chiar în situaţia în care copilul doreşte să scape de sub tutela
p;lri~ţilor, în momentul când el preia brusc întreaga responsabilitate asupra sa,
\ II tImpul ajunge să se simtă împins în afara preocupărilor adulţilor, fapt care îi
\;1 aduce în final o stare de nemulţumire şi chiar sentimentul de îndepărtare de
It'slul familiei.
Uneori preluarea sarcinilor legate de tratament de către adolescent este
",';Iiî (pentru că, în timp, părinţii acestuia sunt depăşiţi sau îşi pierd o parte din
, IlIloşt;nţele referitoare la boală şi la tratament), dar acest lucru este indicat
r 1IIIIIaiîn cazul în care pacientul este capabil în mod real să poarte întreaga
"':pllndere. Dacă adolescentul este indisciplinat, imatur afectiv sau neinstruit
, .It' indicat ca părinţii să controleze în continuare efectuarea tratamentului.
Indiferent de gradul de implicare a pacientului în activitatea de îngrijire
I I,o lii sale, părinţii şi medicul sunt datori să supravegheze discret modul cum
oIl"llll'gC ,această activitate, pentru a putea interveni atunci când se constată
.II, il iTi. 1n accst mod pot fi surprinse toate micile "trucuri" care dacă initial
" ,
11111 /:îcute pentru a salva "un moment" recunoscut în sinea copilului ca fiind o
1'.IcşeaIă, ulkllOi poate dcveni obişnuinţă şi sa Iransl(lII11L'P;ICIL'lltlll11111'
1111
vnitabil "trişor incurabil".
353. Există aspecte psihologice legate de dietă la sugar şi
copilul mic ?
Deoarece dieta copilului şi adolescentului cu DID reprezintă una din
problemele zilnice dificile şi deci stresante, pot apărea unele dificultăţi legate
la început de modificarea obiceiurilor alimentare şi apoi de respectarea
(lrarului meselor.
La sugar şi la copilul mic dificultăţile de respectare a dietei sunt mari
din multe motive : pofta de mâncare capricioasă, schimbarea frecventă a
preferinţelor alimentare, la care se adaugă aspectul întâmplător, necontrolabil
al orelor de somn şi de mişcare, deci imposibilitatea cooptării copilului într-un
program terapeutic. Din acest motiv, părinţii sunt înspăimântaţi de consecinţe,
dar, în acelaşi timp, unii se abat de la aplicarea consecventă a tratamentului;
de exemplu, deşi îi îngrijorează refuzul copilului mic de a mânca, ei nu
găsesc mijlocul de a înlătura cu suficientă fermitate acest refuz, sau îi permit
Imele capricii alimentare în ideea că "o mică abatere" nu poate fi prea
dăunătoare. Ei nu pot face copilul să înţeleagă necesitatea dietei (pentru că
I vârsta este prea mică), dar nici nu găsesc calea de a crea deprinderi
;t1imentare corecte, prin disciplinarea treptată a comportamentului alimentar
:11 pacientului. În aceste situaţii, medicul sau psihologul va încerca să-i facă
pc părinţi să înţeleagă că deprinderile corecte se învaţă cu răbdare şi
perseverenţă începând cu vârstele mici, când capacitatea de asimilare este
nclimitată. Părinţii trebuie să fie conştienţi că puterea propriului exemplu de
1\ ')ciplină este foarte puternic, copilul preluând de la părinţi fapte şi gesturi
lamiliare. Părinţii sunt obligaţi să înveţe să alcătuiască, în limita vârstei
copilului, meniuri variate, pe placul acestuia; .ei pot să schimbe păreri şi cu
alţi părinţi aflaţi în situaţii asemănătoare şi să înveţe să adapteze experienţa
acestora la posibilităţile lor şi la modul în care reacţionează copilul la
schimbare.
354. Cu ce probleme psihologice privind alimentaţia ne
confruntăm la şcolarul cu DID ?
La şcolar, care începe să înţeleagă importanţa planificării meselor şi
învaţă să-şi stăpânească "poftele", iar în cele mai multe cazuri doreşte să
17<)
l'()()lllTl'/C la rcspcctarea regulilor alimentare, pol ;lp;lIl';1 totll~i c;îll'vlI
11Il l\ l!l'1 I Il':
- copilul lipseşte de acasă o bună parte din timp, fiind ocupat ill
procesul de instruire şcolară; între colegi, se află în situaţia de a fi nevoit sll
1;lcă Elţă unor tentaţii: i se oferă dulciuri sau este provocat în a-şi măsura foqll
~i rczistenţa fizică cu alţi copii;
- există permanent riscul de a consuma dulciuri, acestea fiind
prezentate în mod deosebit de atrăgător şi relativ uşor de procurat în oraş;
- există curiozitatea de a "experimenta" efectul unor dulciuri asupl'll
glicemiei şi curiozitatea de a cunoaşte gustul unor asemenea produse,
Din această cauză, copilul se află într-o permanentă luptă interioară, el'
sc dă între "partea bună" care îi cere să respecte promisiunea de a nu se abate
de la regulile bine cunoscute şi partea "cea năzdrăvană" care îl împinge să
incalce regulile "doar de data aceasta". Această luptă poate să ducă la apariţia
IInui sentiment apăsător de vinovăţie, căci el este conştient că îi supără pc
părinţi, chiar dacă unii nici nu încearcă să ascundă acest lucru. Alţi copii, de
spaima unor pedepse, nu recunosc micile lor "intervenţii" în dietă.
Psihologul îi poate ajuta pe copii să-şi corecteze atitudinea faţă de diell1
~i astfel să-i scape de sentimentul de vinovăţie şi de cel de teamă faţă de
reacţiile părinţilor; îi poate sfătui şi pe părinţi ce atitudine să adopte.
Copilul poate învăţa astfel să-şi recunoască micile acte de indisciplină,
notându-Ie în caiet, iar părinţii vor şti care este motivul dezechilibrelor
pasagere şi cum să le corecteze împreună.
355. Problemele legate de alimentaţie sunt mai mari la
pubertate şi adolescenţă?
Puberul şi adolescentul au tendinţa de a se abate frecvent de la regulile
de dietă, pe care până atunci le respectau în cea mai mare parte a timpului. Una
din cauze o constituie sentimentul de frustrare, care apare mai ales în situaţia
participării la petreceri, dacă nu sunt învăţaţi cum să facă faţă acestei situaţii.
Totodată, prin opoziţia generală pe care o manifestă mulţi dintre ei la această
vârstă faţă de tot ce înseamnă restricţie, şi mai ales pentru că "diabetul nu doare",
;Idolcscentul trăieşte cu sentimentul că lui nu i se poate întâmpla, "cu puţin
noroc", nimic rău. El vrea să se rupă de tutela adulţilor şi să fie "liber" la fel ca
ceilalţi colegi ai lui, în tot ceea ce face. În acest caz, se impune o asistenţă
psihologică menită să-I ajute a înţeleage că neputinţa lui de a fi consecvent În
;t!imcntaţie este uneori scuzabilă, mai ales dacă este legată de un program şcolar
IXO
IIlc,lrcat sau dacă este ocazională (petreceri neprogramate) şi vina lui nu estc
,hiar atât de mare. El trebuie însă sfătuit şi ajutat să-şi corecteze această
ddicienţă.
Probleme mai mari ridică însă pacienţii care nu sunt conştienţi că greşesc
IHinabuzurile pe care le fac. Aceştia sunt "a-tot-cunoscătorii", siguri pe dreptatea
,lLciziilor lor şi pe faptul că pot face faţă oricărei situaţii. Ei vor trebui îndrumaţi
:;,\ţină un ''jurnal alimentar" în care să se noteze în mod sincer toate alimentele
l'lltlsumate, pe ore şi în ce ocazii. Pornind de la analizarea necesarului în raport
,'II cantitatea (dar şi calitatea) alimentelor ingerate, se pot trage concluzii, de
,'ătre ambele părţi implicate în discuţie (medic, dietetician sau psiholog pe de o
parte şi pacient pe de altă parte): de ce, unde şi cum s-a greşit. Se alcătuieşte un
plan alimentar adecvat, adaptat programului şi preferinţelor pacientului,
Iilcercând să se obţină cât mai curând adeziunea acestuia.
O problemă deosebită o ridică grija exagerată a unor tinere fete pentru
aspectul lor fizic. De multe ori nejustificat, acestea doresc să slăbească, motiv
pcntru care îşi reduc cantitate a de alimente, renunţă chiar la unele gustări şi îşi
modifică dozele de insulină. Din acest considerent, orice schimbare a greutăţii
corporale sau dezechilibrările glicemice frecvente (şi fără altă explicaţie) trebuie
să constituie un semnal de alarmă atât pentru părinţi cât şi pentru echipa
medicală. Aceste paciente pot fi ajutate de medic şi de psiholog să dobândească
imaginea reală a aspectului lor fizic, să ajungă să-şi aprecieze corect propria
greutate, modul în care arată şi starea de bine, ca pe un motiv de satisfacţie, de
incununare a eforturilor lor de a păstra o atitudine corectă faţă de indicaţiile
terapeutice. În acest efort trebuie antrenată şi familia să-şi corecteze, dacă este
eazul, obiceiurile alimentare greşite, sau atitudine a cu privire la adolescentă în
ceea ce priveşte nepăsarea sau invers grija exagerată-laţă de greutatea şi aspectul
acesteia.
356. Ce factori psihologiei favorizează hipoglicemiile ?
Hipoglicemiile reprezintă una din cele mai mari spaime pentru părinţi.
Această spaimă marchează în special acele cazuri ce s-au confruntat deja cu
realitatea acestei complicaţii.
Preşcolarul, datorită incapacităţii de a-şi fixa atenţia, de a analiza
propriile senzaţii de alarmă şi de a înţelege pericolul, nu este în stare să anunţe
instalarea hipoglicemiei. Totodată, aceşti copii nu sunt capabili să ia dcciziile
juste care să corecteze dezechilibrul. Mai mult, unii chiar refuză să priml~ască
sucurile sau dulciurile atunci când li se dau, pentru că ei au Învăţat că 1111 aII
IX I

voie sti le eonsullle ~i nu Înţeleg de ce acestea le SUIII11Ikl/I~;l' ;tlunci dnd
capriciile lor le solicită, iar când nu le doresc, ele le sunt impusc. Acest reru/.
vehement apare, să nu uităm, pe fondul general de irascibilitate dato[;ll
Ilip(lglicemiei.
De aceea; pări?ţii t~ebuie să fie bine instruiţi asupra recunoaşterii rapide
a se.mne~orde ?lpoghcemle, orice modificare nejustificată În comportamentul
copIlulUI trebumd să le atragă atenţia. Ei trebuie să înveţe ce au de făcut în
asemenea situaţii şi să ştie să administreze glucagonul În cazul că celelalte
măsuri de tratament nu sunt aplicabile.
. Şcolarul recunoaşte semnele de hipoglicemie şi poate să şi-o corectezc
slngu.r.~La această vârstă îns~, copilului îi place activitatea fizică şi competiţia
sportiva, dar el nu este capabl1 să se pregătească singur pentru efort, cu atât mai
Illult, cu cât deseori acesta este neprogramat. Îi place să-si etaleze
perfo~manţele fizice pe care le poate atinge, de multe ori exagerâ~d însă în
;Ipre.c~erea~apacităţii sale de rezistenţă la efort, fapt ce conduce la expunerea
1I1l1t11~ la rIscul hipoglicemiei. Increderea nemărginită în propria forţă este
uneOrI dezastruoasă. El nu conştientizează acest risc, în special când glicemia
de start a fost normală.
. ~a puberi şi a?olescenţi, perceperea şi corectarea hipoglicemiei nu
constitUIe o problemă. Insă, prin specificul activităţilor acestei vârste, copilul
IIpseşte mult de acasă, iar hipoglicemiile survin de obicei "în afara spatiului de
~;igura~ţămaximă", deci înafara familiei. Apariţia hipoglicerniilor în prezenta
pnctellllor, creează pacientului un sentiment de inferioritate şi de jenă. Din
;lceastă cauză, ei îşi vor lua dreptul de a se abate de la regulile de tratament
('(lrecte, ceea ce poate duce la dezechilibre glicemice de durată.
. Pentru prevenirea acestei atitudini, echipa medicală şi părinţii trebuie,
III pn mul rând,. să caute să înlăture tendinţa de renunţare la autocontrol, pentru
;1 putea fi maI uşor recunoscute actele de indisciplină. Adultii trebuie să
IIlgrădească spiritul de "aventură" al pacientului şi să-I ajute 'să-şi învingă
IIlşlIlea de a recunoaşte în public existenţa bolii sale şi astfel să-I determine să
~;( li icite ajutorul celor din anturaj, atunci când nu se poate ajuta singur.
357. Ce tulburări psihologice pot apărea la copil şi familia sa
legate de diabet?
Pentru că diabetul este o boală cronică, nevindecabilă, pot apărea în
11I11p,at~: la părinţi cât şi la pacient, unele probleme psihologice (aşa cum se
1I11;UllplaIn cazul multor astfel de boli).
1" .\ ,
l,tI linii copii şi tineri apar: tulburări de somn, dureri de cap, de '.'h1ll"1.a"
nejustificate, tulburări de comportament (devin iritabili, im~uls.lvl. ŞI. CI.ll<:1'
violenţi), scăderea adaptării la mediul şcolar, manifes.tată pn~1 mdISClp~1l1a,
neatenţie şi chiar scăderea performanţelor şcolare, tendmţa ~e Izolare faţa de
colegi şi chiar de familie, frică nejustificată, sindroame d~preslve~ car~ ~ler3Sde
la lipsa afectivităţii pentru persoanele apropiate până la fnca de viaţa mtllna, de
căsătorie şi de a avea copii.
În familia copilului diabetic şi. în special la mame, pot .ap~rea
anxietatea, depresia, tendinţa de izolare faţă de cei din jur (de izolare sociala).
Mulţi părinţi recunosc faptul că este greu să ai un copil cu DID, pen.tru
că aproape zilnic se iscă motive de nelinişte şi noi probleme, acest lucru ?md
un motiv continuu de stres. Din această cauză, se pot crea probleme famlhalc
deosebit de serioase: neînţelegeri care duc la violenţă verbală şi chiar fizică,
uneori ajungându-se la divorţ.
358. Cum pot fi tratate ace§tea ?
Tulburările psihologice care apar la pacientul cu DID şi la familia sa
pot fi tratate cu ajutorul echipei de îngrijire, in special al psiholog.~.lui.. .
În cazul în care familia şi pacientul au parte un spnJm pSIhologiC
permanent încă de la depistarea diabetului, aceste tulburări s~nt m~i uşo~ ?~
înlăturat. Prin faptul di persoanele obişnuite cu suportul pSlholo~lC sohcl~a
ajutorul foarte curând, încă de la apariţia prifnelor. problem:, mterve~ţ1a
terapeutică este promptă şi în marea majoritate a cazunlor este mcunu~~ta de
succes. Pentru aceasta însă, copiii şi părinţii trebuie să înveţe că sohcltarea
ajutorului de la psiholog nu este ceva de care să se ruşineze, ci reprezintă un
mare avantaj pentru ei, în stare să··i ajute depăşească multe momente grele.
Prin faptul că psihologul intervine rapid, tulburările nu ajung să s~ agrav~ze
sau să se înmuItească. Totodată, prin corectarea tulburărilor emoţlOnale ŞI a
celor de comportament, se ajută la asigurarea unei supravegheri corespunzătoare
a bolii şi deci se va obţine şi ameliorarea echilibrului
359. Este indicat §li!fad. cUfiloştinţ~. ~u
boala ta ?
Desigur, este fOalie bine ca unApacient cu DID să cunoasdt .şi al~i
copii sau tineri care au aceeaşi boală. In primul rând, se pot J~ga pnctl~nll
trainice între persoane cu aceleaşi probleme de viaţă şi aceleaşI p1'coCllp;lrl.
 Prill dL'.;ClI!il,se pol i;illluri de multc ori I1cclarit{J!ik'k!'.III' li<' IIlll'le' :ISplTil'
3()2. ( 'ine co:mpull{~ de regula (~ehipa in RomHnia ill 199X ?
:Jic bolii, dc modul de comportament în anumite situaţii 111:11 '''IHTI:Jil',J\slkl,
sc pot schimba păreri, fiecare împărtăşind din experienţa proprlc, ric ea bun:1 În tara noastră nu se poate vorbi decât rareori de echipe terapeutice.
sau tristă~~e pot afla ~stfel multe lucruri noi, din întâmplări pe care pacientul I)aeă m~joritatea spitalelor şi policlinicilor judeţene există cel puţin câte un
/lU le-a traIt, dar care 1 s-au întâmplat altcuiva şi care îl ajută să învete cum să
medic cu mai multă sau mai puţină experienţă în supravegherea DID la copil,
l~vite unele momente neplăcute ce apar, dacă nu a ştiut până atunci ~um să se căruia i se adaugă (dar nu întotdeauna) o aSlstentă medicală ce lucrează de
krcască de ele.
mult timp cu acel medic, diE;tclicien<cle ales în
Totodată, se poate petrece împreună o parte din timpul liber: poli clinici), iar psihologul şi asistentul sociaIIIpse:s;c desăvârşire.
petrcceri, plimbări, audiţii muzicale, spectacole etc. În acest sens, o mare Astfel încât medicul şi/sau asistenta şi dieteticiana Şl pe
Ii1Iportanţă o au şi taberele pentru copiii şi tinerii diabetici. psihologul, atât cât le permite timpul (şi de obicei nu prea permite).
360. Ce se inţelege prin 'Geducaţia'~ copilului şi familiei lui?
În ceea ce priveşte DID, cuvântul "educaţie" este egal în continut cu În 1998, jumătate din aceştia sunt trataţi de pediatri şi cealaltă
ll'Ic de "inst~ire" sau "învăţare". Educaţia este deci acea acţiune sa~ proces jumătate de diabetologi. În străinătate, în cele multe ţări, copilul şi
prlll ca.~e ce~ .c~ tratează copiii cu această boală îi i'nvaţă pe aceştia şi pe adolescentul cu DID sunt îngrijiţi de către specialistul în endocrinologie
Illl'mbrn famIlIeI lor ce trebuie să facă, cum trebuie să actioneze astfel încât ei pediatri că.
';;1 dcvină ajutoare ale medicilor în tratamentul bolii lor.' ,
Majoritatea opiniilor, la care ne ataşăm_şi susţin DID la copil
Educaţia şi instruirea copilului şi familiei sunt extraordinar de trebuie să intre în sfera de preocupare a pediatrilor. Dar cu o singură şi
IIIlporta!lte pentru obţinerea unui control glicemic foarte bun. esentială conditie: să existe în fiecare puţin un pediatru bine
. . .In z.adar i~.dicaţiile date sunt corecte şi degeaba se pun la dispoziţie calificat pentru' DID, fiindcă nu orice poate face acest lucru (după
1:llllIliel OrIce mIjloace de analiză şi de tratament (insulină, bandelete, cum nici orice diabetolog).
!' 11IC(~metre etc.), dacă nu ştie ce să facă cu ele sau nu ştie cum să procedeze în Sperăm că, prin ad~Jptare:a legislaţii CO]'c:;pU1n:z:~ito:are
peste puţin
1iliIcţIede rezultatele obţinute.
timp să existe o reţea de pediatri··diabetologi capabiHl copilul cu DID.
'. Nu zadarnic se spune, exagerând puţin: "Educaţia nu este totul, dar
/11/,{[ educatie
, totul este nimic" .

361. Din cine trebuie să fie compusă echipa ideală de Educaţia_copilului şi în general a pacientului cu nu se termină
îngrijire a copilului cu DID ? niciodată, fiind un proces durează întreaga viaţă.
Educaţia poate fi individuală (a fîecălUi copil ~;auiamiliei) sau în grup.
Cele ~l1aibune rezultate în tratamentul şi în dezvoltarea copilului cu Instruirea individuală începe în spital, imediat după ce se pune
I )1/ ) sunt obţmute de către echipe complete compuse din: diagnosticul, se adresează atât copiilor cât şi părinţilor şi se continuă la fiecare
... - medic. pe~iatru sau diabetolog cu preocupare şi experienţă în vizită ulterioară în ambulator.
111!'nprcaacesteI boh;
Educaţia în grup, aşa după cum o arată şi numele, se practică pc
- asistentă calificată şi experimentată în problemă; grupuri de pacienţi formate în funcţie de vârstă, de puterea de Inţelegere şi dc
- dieteticiană;
necesităţile comune ale copiilor ce compun aceste gmpuri.
- psiholog;
Educatorul (specializat, în alte ţări), în România de obicci IIll'dinil
- asistent social.
explică o serie de noţiuni ce trebuie imediat cunoscute, f()losind om/1l1u!.
metode vizuale (filme, diapozitive, video) sau scrise (sche ilie, fi)',11 ri )
 Taberele de vară pentru copii şi adolescenţi eli 1)11) HIIII'!III!;1 oc;l/.ii
foarte bune de educaţie, iar Centrul Medical din Buzia~, Ullll" III l;tra, pune b
dispoziţia acestora toate condiţiile şi mijloacele unei foarte bune educaţii, în
ceea ce priveşte această boală,
365. Care sunt subiectele cele mai importante ale educaţiei?
Cele mai importante subiecte ce trebuie cunoscute rapid de către copil
şi familie sunt:
- Ce este diabetul insulinodependent (DID) ?
- Cele mai importante lucruri practice despre insulină.
- Care este alimentaţia indicată în DID ?
- Hipoglicemia şi hiperglicemia : ce sunt şi cum trebuie tratate.
- Care sunt posibilităţile de control şi de autocontrol (cu ce, când, cât
de des trebuie efectuate analizele şi ce măsuri sunt necesare în functie de
rezultate) ? ' după depăşirea acestor clipe "neplăcute"
366. Cum poate fi redusă frica de injecţiile cu insulină şi
durerea provocată?
Frica de durere, deci frica de injecţiile cu insulină şi de înţeparea
degetului pentru determinarea glicemiei, este un sentiment normal, indiferent
de vârsta pacientului şi de gradul de instruire al părinţilor. Acest lucru este
explicat în parte şi de simpla vedere a acelor şi a seringilor, sau a picăturii de
sânge din pulpa degetului. Pentru ca aceste manevre să nu pară mai
înspăimântătoare decât sunt în realitate, se cere părinţilor să experimenteze "pe
propria piele" determinarea glicemiei şi să-şi injecteze singuri ser fiziologic (în
loc de insulină). Această practică are scopul de a-i linişti pe părinţi, care trebuie
să afle că diabeticul nu trebuie să suporte dureri exagerate.
. Pentru efectuarea acestor practici, "înspăimântătoare" şi nedorite de
copIl, se alege un cadru medical cu multă experienţă, care, prin blândeţe, ştie
să-şi apropie copilul şi familia acestuia.
. Unii copii "mai curajoşi" reuşesc rapid să-şi învingă spaima şi durerea
(chIar dacă de cele mai multe ori nu îi sunt deloc indiferente) şi participă activ
la efectuarea autocontrolului şi a tratamentului (numără cu voce tare secundele
pentru introducerea bandeletei în aparat şi pentru citirea glicemiei, ţine pliul
cutanat în timpul injectării insulinei, tamponează locul injecţiei etc.).
Copiii "temători", care pl;îng:;;i St' ;1)'1!;1111111.1.1.111l' ,1i"1 <1"1"111111\;111.1
glicemiei şi a injecţiei cu insulină, pot li ~;\;1I11111
',,1 pl.llll'.1 III \"1" (111:11111:1\111<
dc efectuarea acestora. Astfel se prodli('" 11',111.11"
Il "<1,,,., .11\.11";1 1<11::1111111
1)("
care o acumulează.
Altor copii, pentru învingel\';\ Sp:11I1((,1:,:1;1 <llIlnll, II se pO;lk dis!t:I)'"
atenţia spunându-li-se mici poveslio;IIl' V(·~;,'k, It c;(' pO;I!L'd;1jue[Il'ia PI\'!l-t:11:1
sau o carte distractivă.
La toţi copiii, însă, se indică exerciţii pentru relaxarea Il1USeul:ILI :1
regiunii unde va fi injectată insulina.
Pentru a putea aprecia corect intensitate a suferinţei, copil ul va li iIlviI:11
să-şi amintească durerea pe care i-au provocat-o mici incidente de joadl. 1 :;"
va cere să explice cum a procedat pentru a micşora durerea. Aceast[l amiiliill' ;1
unei experienţe trăi te va ajuta copilul să treacă mai uşor prin suferinţa adu;iI;1
Totodată, unii copii sunt sensibili la mici recompense ce li se pot 01,'11
(un prânz compus din alillll'llkk
preferate, o jucărie, o carte, sau chiar numai simple cuvintc de blld;l)
împreună cu copilul mai mare se pot plănui anumite acţiuni la care urme:I/,;1 ',,1
participe cu plăcere.
Exerciţiile de reducere a durerii se planifică şi se adaptează la V:II:.1.1
copilului şi la nivelul de instruire al părinţilor. Ele sunt conduse de celt- 111.11
multe ori de un medic experimentat (deşi, în mod ideal, ar fi util ajutorul 1111111
psiholog).
367. Care este rolul taberelor pentru copiii şi adolcsccn~ii CII
DID?
De la înfiinţarea primelor tabere pentru copii şi adolescenţi cu 1)11) III
lume s-au scurs peste 70 de ani.
Acestea au loc în vacanţe, au durată scurtă (1-2 săptămîni) :;;i ;111III
special scopul de a efectua o educaţie (instruire) medicală în )',rllp 'il
individuală, potrivită vârstei celor ce participă, îmbinată cu un :;111III 11
psihologic şi cu petrecerea plăcută, de vacanţă, a timpului liber. Pc \;în!'.;1:\ll ",1,
obiective, desigur că se ajustează pe cât posibil schemele şi dozele de illSlillll.1
în funcţie de valorile glicemiei şi glicozuriei, cercetate cât se poate de lit'(\'111
(deşi, repetăm, nu acesta este ţelul esenţial),
In fine, important este că adolescenţii şi copiii cu aecca:;;i \H I.d.1
petrecând împreună un timp, pierd, cel puţin parţial, senzaţia dc Sill)'III.II.i1'
 111<l11~;;1<1(' ho;Ji;I" doh;IIH
J.) solid;lIi!;ltc de ,l~rup, 1;11 111<1(,,1.-1('" III IOllt'k 101
()(':;;I('.
;70. Ce trebuie să ştim despre "Centrlll Medicul J1(,I/I/,1I C0J111

111 Romhn ia, în si .

, adolescenti cu DID" din Buzia~ '!
'll,:';llli/:lrC;t ;lCcstor
Acest centru, de care mulţi copii şi tineri au beneficiat lkja" ;1 iosl
~onstruit de către Fundaţia "Cristian Şerban" cu fonduri proven ite <1 iII
donatii, între anii 1992-1997. El funcţionează ca secţie clinică extcrio;II:1
O,N.R.O.CAD. l\Taţională Româ.nă pentru Ocrotirea Spi'talului Judeţean TIr. 1 Timişoara, are o capacitate de 40 de paturi, l'SIt"
( 'opillllui şi Adolescentului este o organizaţie neguvcmamentală încadrat cu personal medical calificat, inclusiv cu psiholog, şi arc III ijIoan'
IIJliinţată în anul 1 de educaţie, echipament pentru investigaţii de laborator, de trataml'll!,
lângă. Clinica de Diabetologie a
SpitalllluJui Judeţean. aparatură de reabilitare fizică, toate de nivel înalt.
În cei 4 ani scurşi din care fac parte peste 100 de Într-o perioadă mai mică de 1 an, de serviciile Centrului au bendlcl;1!
IllCdici pediatri şi diabetologi din ţara, a rezolvat problema epidemiologiei aproape 500 de copii şi tineri diabetici cu vârsta de până la 25 de an i.
(;1 li'ecvenţei) DID la şi a realizat pentru prima dată Registrul Copiii cu diabet zaharat din toată ţara se pot înscrie pentru a Vl'lIl
Na(ional al acestei boli nivelul întregii ţări, din care a reieşit că. în România la tratament in Centrul din Buziaş în tot timpul anului, activiLII(';1
~;lInt din fericire de 2·-3 mai puţml . cu DID decât se credea în mod
desfăşurându-se pe serii de câte 18 zile. În această perioadă sunt o li:ri It"
olicial şi a contribuit la susţinerea taberelor de vară pentru copii şi adolescenţi
condiţii de educaţie privind întocmirea practică a alimentaţici corcl'!l'"
,it' la Chevereşul Mare, Timiş.
ameliorarea schemelor de tratament, ajustarea dozelor de insulină.
Printre priorităţile imediate se află continuarea şi aprofundarea studiilor
('pidemiologice şi de fonduri de la guvern pentru fhmizarea
IIIijloacclor necesare autocontrolului la domiciliul pacienţilor.

Cristian Serban" din

dB.:;]betid?

Această în anul 1991 ca organizaţie

Ill')',lIvernamentală, a avut şi are ca obiectiv susţinerea medicală, materială şi
Illor:t!ă a unor . de dintre care DID este cea mai
1IIIp()rtantă.
Fundaţia a iniţială că i'n instrucţia copiilor, ca
','1 IIL'voile lor SU:~ţl11U1te permanent, şi nu numai temporar (cum
',(' IIlt;lll~plă în cabinetele de consultaţie şi taberele de vară).
Jn
aceste scopuri, mai ales cel al educaţiei, Fundaţia infiinţată în
Illl'll1oria copilului cărui nume îl. poartă, a ofl~arllz::lt şi a susţinut material şi
Ill\'dical taherele de vară de Ia Chevcreşul Mare, judeţul Timiş, împreună cu
( 'ililica de Diabet, şi Boli . şi cu Clinicile de Pediatrie din
lillli:;;oara.
 /\Ici c,,,1L'dozal;, i'n lIlod curent llbA I (:-;;111 IlhA I() ;dhlllllinuri;l,
(ol(':;lnoIiIL se clixluează examenul de fund de ochi, sc pot c/l-clua la nevoic
n;IIIWlll' clcctrocardiogratice şi echocardiografice, În Centrul acesta se asigur;1
AUTOCONTROLUL ŞI ADAP'rARI'~A
1I'::/;lIl' ~i Il'rapie psihologică iar procesul de reabilitare fizică utilizează o 'sal;1 DOZELOHDE
(II' ginll1astică medicală, piscină acoperită. În fine, în condiţii de semispital,
';(' LIC cf(lrturi pentru petrecerea cât mai plăcută a timpului liber (disco, TV, 373. Ce se intelege
,
prin cont.r(]!! şi auto control în DID ?
\ Idco, tenis de masă şi de câmp, şah, biliard).
Întelesu1 cuv8>ntului "control" este acela de verificare de către mcdic a
Totul este gratuit pentru pacienţi. Înscrierile se pot face prin poştă,
echilibrul~i glicemic al pacientului cu DID, la ~ar~. se a~augă ş~ aprecicre;\
Pl' adresa Centrul Medical "Cristian Şerban", strada Avram Iancu nr. 18,
dezvoltării în greutate şi înălţime, valoarea tensmnn artenale, eXIstenţa. Ullor
I\II/i:l~, judeţul Timiş sau prin telefon: 056 / 32.20.80.
anomalii asociate (de pildă ale tiroidei sau ale oricărui alt organ), I1lvcllIl
Este indicat ca solicitanţii să se prezinte cu bilet de trimitere de la
grăsimilor din sânge (colesterol mai ales, dar şi trigliceridelc), starea l?cunlord,'
1I1('dicul lor curant şi să se întoarcă la acesta cu biletul de ieşire pe care îl
injectare a insulinei (eventuale lipodistrofii) etc. De asemenea se tac amir/('
! li i Illc~te la extemarea din Centru.
Existenţa Fundaţiei "Cristian Şerban", a ONROCAD si a Centrului privind depistarea timpurie a complicaţiilor. .. ..
Copilul se va prezenta la control la data stabilită d~ medIC (1,-3 IUIII III
o"dil'al Buziaş au adus şi aduc alinarea suferinţei unui mare gr~p de bolnavi;
genera!), aducând caietul de autocontrol, iar diversele analIze sunt e~ectll;l1l' \;1
",le instituţii pot fi socotite ceÎe mai importante contributii Ia dezvoltarea si
ro"krnizarea diabetologiei româneşti în ultimii ani şi o mâl~drie a tării noastr~. intervale de timp mai mari (de pildă examenul de fund de ochI, dO/ai""
albuminuriei etc.).
Autocontrolul presupune efectuarea de către copilul sau adolescel/tlll
371. ce profesii ('ste preferabH să fie oruentaţi trOpm şi
Splt"f;
cu DID iar când vârsta acestuia nu permite, de către familie, de ohin '\ 1:I
tinerii cu DID '?
domiciliu dar şi în alte împrejurări, a glicemiei, glicozuriei şi cetoll II rit'i,
indispensabile atât pentru aprecierea echilibrului metabolic În mOll\l'llllti
Copiii şi tinerii cu DID trebuie orientaţi spre profesii care, în cazul aparitiei
respectiv (să ştim "unde ne găsim" cu glieemia şi ce să ~acem pentru.a o 1l.1ClillIH'
,.d icemiei, nu pun în pericol viaţa pacientului sau a colegilor de muncIi şi' În
în limite normale), cât şi pentru prevenirea complicaţnlor acute (hlpog/tcellll;l,
l" ::c desfăşoară un efort fizic redus până la moderat: funcţionar, cadru didactic,

i'I,',I, inedic (dar nu ramură chimrgicală), asistent medical, croitor, biîutier, cetoacidoza) .
Cu ocazia Întâlnirii medic - copil - familie se repetă unele dak (iL'
:Ispr:licar, telefonist, lucrător comercial, agent de asigurări, agent de bursă,
instruire, se răspunde la întrebări şi se rnodifică., când este cazul, alilllclIl;lli;\
li:dator, depanator aparatură electronică, traducător, jumalist, portar, muncitor in
1< IQstria uşoa:-ă, operator calculatoare, cercetător, diplomat ş.a. pacientului.

374. Este indispensabil autocontroRul ?

Da autoeontrolul este foarte important, deoarece în lipsa lui tralallll'llllil
I':ste preferabil să fie evitată practicarea profesiilor ce soli cită un efort nu are du;ă ce să fie ghidat iar dozele de insulină nu pot fi modificate Pl'IIII\1
i 1/ intcns şi foarte intens (datorită imposibilitătii
Il" de a le face fată dar si îmbunătăţirea glicemiei. . . .,
'lo·;(ldui lilpoglicemiilor) : miner, sondar, muncit~r În construcţii, ~uneit~r Autocontrolul biologic zilnic asigură dec1 poslbllltatca a(l:1pl;1I11
III(;lle;Hor-descărcător, măcelar (în abator) ş.a., ca şi a celor care pot pune tratamentului insulinic la necesarul organismului care eslc v;lriahil IIlI 1111111;(1 li<'
! I 11Lricoi viaţa proprie sau pe a altora: aerobat aviator sofer vatman la o zi la alta, ci şi în timpul unei zile, fiind influenţat de l(l;lrll' 11111111 i;Hloll
Illn;1I1ic de locomotivă, muncitor la înălţime, scaf~ndru, s~e~log ~tc. ' (efortul fizic, solicitarea psihică, variaţiile alimentare, st;tlik .Il' h();d:t~IW11l);Hkk
I '1 I
I t ~ li

(il, lTL':;;lLrL~),
I.kSplC care s--a mai vorbit. Nu putem S{III\' ":1/:11111)( /:qllul CI nc
:.;illl(ini hine, d nu nc "supără" nimic, pentru că mulţi copii cu 1)11) nu sesizeal'j
de la început semnele hipoglicemiei, putând "duce pe picioare" glicemii foarte
mici, iar hiperglicemia nu se manifestă întotdeauna prin semnele cunoscute. Se
poate spune că, fără un autocontrol riguros şi pennanent, nu se pot menţine
valori ale glicemiei cât mai apropiate de norrnal, prin adaptarea continuă a
dozelor de insulină, şi niei nu se pot preveni complicaţiile imediate (hipo- sau
lJiperglicemice) şi cele la distanţă (cronice).
Fără un autocontrol cât de cât satisfăcător, tratamentul DID este efectuat
:Iproape ca în perioada imediat unnătoare descoperirii insulinei, în primul sfert al
;Il'cstui secol.
375. Prin ce mijloace se apreciază rezultatele terapiei
nmCA?
În DIDCA există diferite criterii care apreciază gradul controlului
.! ,.1
icemic atât pe tennen scurt (o zi) cât şi pe tennen lung (4-8 săptămâni):
-.pe tennen scurt: profilul glicemie al unei zile realizat prin detenninări
1q lctate ale glicemiei (la interval de 3 ore) şi efectuat săptămânal, glicozuria pe
'1 de ore şi glicozuria fracţionată;
- pe termen lung: dozarea hemoglobinei glicozilate (HbAl sau HbAlc).
Cea mai bună apreciere o dă combinaţia dintre profilul glicemic şi HbAl
(1IhAlc)
Trebuie spus că dozarea unei glicemii pe nemâncate sau după-masă, la
1IIILTvaIcde zile, uneori săptămâni şi chiar luni, nu ne spune aproape nimic în
!'('Ilerai (ci doar despre momentul respectiv). Din păcate însă, din lipsa
IIlliloacc!or de autocontrol, majoritatea copiilor din ţara noastră se conduc doar
,llIpi! aceste rare glicemii.
Obiectivul fiecărui copil sau adolescent cu DID, al familiei acestuia şi al
<"(·11ipci mcdicale de îngrijire este obţinerea unui echilibru metabolic cu valori ale
!'.IIl"l'miei cât mai apropiate de cele ale unui nediabetic, prin tratament insulinic şi
,11<"1;1, lilr[i a se creşte însă riscul hipoglicemiei. Astfel, echilibrul glicemic se
.lpll'l·i:lZă prin autocontrolul glicemiilor, profile glicemice la 1-2 săptămâni şi
d<"lnll 1 illarea Hh glicozilate, rezultatele notându-se în caietul de autocontrol; cele
, "(I'~;Pllllzătoarc unui echilibru glicemic foarte bun trebuie să aibă valori de 70-
120mglYo dimincaţa şi inainte de mese, 1()()_14()lllgl~;,1:\ I ()(;I <lllp;1 111;1:;;(1;11
peste 2-3 luni valori ale HbAlc mai mici de.7,5?,_~ p,cntlll 11111'1-ItIl II 11,:1
."Ii"'1111i
bun, media glicemiilor înainte de masă trebUlc sa lle mtre 121-1 L!()nlgo, L\ Il IlI.I
după masă între 141-160mg%, iar HbAlc .între . ~,6-()lY.)_ ~CIl_(lner~';1 ;I(:L::';.III~
echilibru este singura modalitate de a prevem apanţla complIcaţi 1101li Olll( L ,I1(
DID.
377. Dar un echilibru rău şi foarte rău?
Într-un echilibrul satisfăcător (rău) glicemia este cuprinsă între l41-1(1()
mg % înainte de masă şi 161-20? m~ % la 1-2 or~ dup~ mas.~, t:b~lc ..înt~T (~,I
11%; in cazul echilibrului nesatIsfăcator (foarte rau) glIcemllle mamte de ml:';,1
sunt peste 160 mg %, la 1-2 ore după masă depăşesc 200 mg %, cu HbAlc 11);11
mare de Il %.
378. Cu ce se efectuează glicemia la domiciliu?
Pentru determinarea glicemiei la domiciliu se folosesc bandcl~tl'k
reactive (de pildă BM-Test 1-44, One-Touch) c~ dif~ri.te denumiri, î~ funcţlc (Il'
finna care le produce. Detenninarea exactă a glIcemlel se face cu ~Juto~u~ IIIH 11
aparate speciale, denumite glucometre, ~are "cit:s~" va~oarea glIcemlel, :;;1 .Il
afisează sub fonna unei cifre, ce trebUIe notata m CaIetul de tratamcnl 'il
co~siderată atât ca principal criteriu al eficienţei tratamentului cât şi ca b:1/;1
pentru reajustarea tratamentului insulinic.
379. Sunt obligatorii aparatele de dozare a glicemiei
(glucometrele) ?
Nu, acestea nu sunt obligatorii, deşi ele afişează, aşa cum am spus, CII
exactitate pe un cadran valoarea glicemiei, citită pe. b.andeleta pe care s-a pus
picătura de sânge. Pentru ca acest lucru să fie posl?ll, bandeletele ~trebulc S:I
corespundă aparatului respectiv, iar acesta să fie codificat corespunzator pentru
fiecare cutie de bandelete. _ _
Dacă nu avem la dispoziţie glucometrul, "ochiul" aparatul~ll poatc II
înlocuit pentru BM- Test (Haemoglucotest) de pildă, ~e oc.hiul celUI carc l:llT
detenninarea "ochiometric", comparând culoarea reactlvu!tll de pe bandckt:l L"ll
scala de culori ce se află pe eticheta flaconului sau cutiei ÎI1 care SL' )';IS('S(-
bandeletele. În dreptul fiecărei culori este trecut intervalul de glicL'llIii (-:110(:1Il'
corespunde aceasta.
 PUTETI
, ALEGE
Citirea se hlCC dupfl un <lllumc interval (IL- IIIIIP"( III, ,Il' I:J ,~k'!'.LTl';1
picăturii de sange, rezultatul astfel obţinut fiind ceva mal plllill n;lc! dec<1tcl'! ACCUCHEK®EASYSYSTEM,
dat de aparat, dar tot atât de util (experienţa creşte progresiv ~I odată Cll ea ~i
precizia aprecierii), pentru că ne orientează la fel de bine în aJ1area gliccmici. NOUA GENERA TIE CU TEHNOLOGIE "NONWIPE"
•
Aşadar aparatele de dozare a glicemiei, deşi de dorit, nu sunt indispensabilc PENTRU MONITORIZAREA GLICEMIEI
pentru autocontrolul glicemiei; în schimb bandeletcle pentru glicemie nu trebuic
să lipsească din trusa pacientului cu DID.
Din nefericire, aşa cum veţi mai găsi scris în această cartc, prea puţini
copii beneficiază de ele în număr suficient.

380. Cât de frecvent trebuie dozată glicemia într-o zi ?

Numărul de glicemii care ar trebui determinate într-o zi este variabil.

Astfel, în primele două. săptămâni de la externarea din spital, după cc s-a stabilit
diagnosticul şi până se stabilesc dozele de insulină pentru acasă, sunt nccesare 4-
6 determinări / zi: înainte de micul dejun, prânz, cină, înainte de culcare şi,
00 00
uneori, la ora 24 şi 3 dimineaţa, pentru a exc1ude hipo- şi hiperglicemiile
(fenomen Somogyi sau "dawn").
Pentru viaţa obişnuită, sunt necesare atâtea determinări câte injecţii de
insulină face copilul. În perioada pubertară, când echilibrul glicemie este mai
instabil, este nevoie de 4-6 determinări.
De asemenea, glicemia se determină ori de câte ori apar simptome de
hipoglicemie (ameţeli, transpiraţii fără motiv, dureri de cap, foame, tremurături,
durcri musculare, oboseală apărută brusc etc.), de hiperglicemie (sete mai
;lcccntuată, creşterea cantităţii de urină, glicozurie şi / sau cetonurie), ca şi în I~
cazul apariţiei unor semne clinice de infecţie în organism (febră, tuse etc.). Cât se
poate de frecvent este necesar un profil glicemic.
Realitatea de la noi face ca ceea ce este ideal să nu poată fi îndeplinit.
I lin acest motiv, opinăm pentru cel puţin 1-2 glicemii pe zi (efectuate la ore
dikrite în raport cu injecţiile de insulină) şi cercetarea glicozuriei (pe 24 de ore,
II:lcţionată între mese, la cât mai scurte intervale), pentru a avea un tablou Standardul de viată al fiecărui diabetic este conform calităţii
! ,1 icemic cât se poate de exact în condiţii de sărăcie. tratamentului. Un tr~tament insulinic de calitate este asigurat,
dacă diabeticul insulinodependent este bine instruit şi are la
381. Ce este profilul glicemie şi cât de frecvent trebuie
Îndemână sisteme de control a glicemiei de bună calitate, care
efectuat?
să îi permită o viaţă cât mai aproape de normal.
Profilul sau ciclul glicemic reprezintă o metodă prin care se apreciază În colaborare cu specialişti diabetologi de mnume mondial,
PLIlIlil de control glicemic în DZ în general; folosit în DID este cel mai bun Boehringer Mannheim a dezvoltat programe educaţionale,
care să permită persoanelor cu diabet o viaţă cât mai aproape
de normal.
 indicator 1)(' kllll':i1 ;;curt al ;\(:e~;ll!i echilibru_ I'rul"i1ldi,II'\-1111l 1(-/1111.1,1111
dozarea zi, de reguW la UJIllCitll:lrck u\(' /""; 10"", 1\"" 1 ',"
.1 , 3(Jo., dlO
o _
Ofe\ctilC al acestei investigaţii (care este illtlil';11:1,';l' l'lntll:1 p(' (;11
zilele obişnuite ~ de şcoaIă-- ale săptămilnil şi lll! 111\Vl'\'k (-11l1
REFLOLUX® SF ŞI BM-TEST® 1-44 RF., când condiţiile sunt diferite) este de a avea o vedere cat Imi COlllpkLI .J
CEL MAI BUN STANDARD ÎN TEHNOLOGIA "WIPE" oseilaţiilor glicemiei prin aceasta, de a ajusta dozcle de insulin;1 III IIIlHI
corespunzător.
PENTRU MONITORIZAREA GLICEMIEI
Ar fi bine ca profilul glicemie să fie cercetat cât mai des, dar măc: II 1111111
pe săptămâ.nă sau la două Să[ltălnâini este absolut necesar, precum şi ,ilII1;1
schimbarea schemei tratament, dar şi în alte situaţii speciale.

3820 Cu ce se cercetează existenţa glucozei în urină

(gli.cozuria)? Descrieţi aceste metode
Glicozuria se poate determina cu ajutorul reactivului Benedict dill '-:11(-

\ se folosesc 5 mi, în care se adaugă, într-o eprubetă, 10 picături de urilJ;\ ;\,,'-;1

amestec se încălzeşte până la fierbere la flacăra aragazului sau la spi rt 11'\:\
Reacţia este semicantitativă, de culoare, glicozuria (atunci când exisW) IHlI:l1ldll
se cu plusuri (cruciuliţe), cu atât mai multe cu cât culoarea soluţiei dcvlI!\' \1\;11
intensă.
La fel se procedează şi cu reactivul Nylander, din care Sl~a\l;IIII';1 1(1
picături în 2ml de urină, şi se fierbe la flacără. Apariţia culorii bnlllllt':t)'l.1
semnifică prezenţa glicozuriei. În funcţie de intensitatea culorii şi rapidit;I1l';1 (II
care apare, se notează cu plusuri ( cruciuliţe).
În prezent, mulţi pacienţi cu DID beneficiază de bandelete rcadiw ((II
glucozoxidază) pentru autocontrolul glicozuriei, care au diferite tic IlliIlIII1
(Diastix, Diabur, Combur, Keto-Diabur, Keto-Diastix). Se introduce b:l1](kkl:l
cu partea cu reactiv în urină, apoi se compară culoarea obţinut:, CII :;(;11.1
colorimetrică de pe cutia cu bandelete, după un interval de timp (1.') SL'L'UI Ilk, \()
secunde, 1 minut, 2 minute, în funeţie de tipul bandeletei utilizate). Ikkllllill;lI(';1
este tot semicantitativă şi se notează cu cruciuhţe, în carnetul de tratallH'1l1

Prezenţa glucozei în urină este un semn cardinal III dial1l'1 1';1 (':.1<-
evocatoare, dar nu patognomonică.

(;IIIC(l/;1Il('hliic ccrCd;lttl III urina dc 24 dL' (III' 1\'lIlru informatii m;li
dl"l.i1I;IiL\Iirim Irchllic rccoltată în acest scop în borcllle ,')cparate după cum
111111l';1/;\
• in cursul dimineţii (după micul dejun), în cursul după-amiezii, (dup;1
111:lsa<iL'pr;ln/) ~i 111cursul nopţii (după masa de seară). Diferente semnificativc
lk 1;11111 ~~antiol1la altul sugerează necesitatea efectuării unui' profil glicemic
pL'1I1ni rc;uustarea dozelor de insulină sau pentru verificarea cantităţii de glucide
('(lllSlll1lalc.
384. Ce informaţii oferă cercetarea glicozuriei ?
GI~c?zuria, c~ toate că nu ne poate fumiza date cxacte asupra
('Ollcc~ltraţIeiglucozeI în sânge, poate fi totuşi folositoare pentru aprecierea
;q)f()x,mativ~ a e~hilibrului metabolic, putând orienta, cu aproximaţie, ajustarea
do/cior .de msuhnă. Este bine de reamintit că "pragul renal" la care apare
plll'OZU~Ia ~ste de. 140-180mg% (cu cât copilul este mai mic, cu atât pragul renal
(':;lcll1a~s~~zut), Ia~valoarea acesteia orientează asupra valorilor glicemiei dintre
III )Ilaun~~n succe~Ive. Dacă se apreciază controlul glicemic doar pe baza testării
,'IIl'llZLmeI, atunCI un echilibru bun înseamnă un număr cât mai mare de
!'lll'ozurii negative, dar cu evitarea perioadelor de hipoglicemie, ceea ce este
dJlicil .de realizat, deoarece absenţa glicozuriei nu înseamnă obligatoriu o
.J',IICCllncnormală, ci doar o glicemie mai mică decât pragul renal.
385. Care sunt neajunsurile determinării glicozmriei ?
~ Glicozuria are ~ernnificaţie doar dacă este pozitivă, arătând că glicemia
(lepa:;;eştepragul renal, Iar în cazul în care este negativă se poate spune numai că
.Il'L'ast;~a f~st mai mică de 180mg%, fără a şti însă cât de mică (deci posibil şi
IllpogltcemIe). Autocontro1ul urinar este mai puţin exact şi fiindcă este influentat
i k. C;I\,lt~tate~de lichide băută, concentraţia urinei (mai crescută când organis~ul
ILlllsplra mar mult), pragul renal al fiecărui individ (la unii fiind mai scăzut
.lp;II;lnd glicozurie la 140 mg % iar la alţii mai crescut, apărând la 200 mg %):
IId]llcnţa unor medicamente (aspirină, antibioticele etc. dau rezultate fals
po/liive). Pc lângă aceste inconveniente, pentru cei care nu dispun de bandelete
ddcrl11inarea glicozuriei cu reactiv Benedict sau Nylander necesită fierbere~
'" 1I11'i,fiind deci mult mai greu de efectuat.
Cu toatc acestea, în lipsa posibilităţilor de dozare a glicemiei la domiciliu
',.' ;1 handeletelor pentru glicozurie, decât nimic, este mai bine (şi trebuie insistat)
să se folosească frecvent şi zilnic, orice I11dod~1IIlal VL'l'IIl',CII(' tI:1 li li 11':1
indicaţii, chiar dacă aproximative, asupra gradului dc COliirol.
386. Cum se determină exi§tenţa corpilor cctonici În lII'in:l '!
Prezenţa corpilor cetonici în urină se determină tot prill Illd Otll'
colorimetrice semicantitative, cu tablete (Acetest R), cu pudră de nitroprusiat :;;111
cu bandelete reactive (Ketostix, Keto-Diabur, Keto-Diastix). Se aduc în c()nl;ll'l
cu urina aceşti reactivi, apoi se apreciază gradul coloraţiei violete pc carI' ;1
primit-o reactivul, intensitatea acesteia corespunzând concentraţiei corpilol
cetonici din urină.
387. Cât de frecvent trebuie testată glicozuria şi cetonuria '!
Determinarea glicozuriei trebuie făcută cel puţin de 3 ori pc /1,
dimineaţa, la prânz şi seara, înaintea injeeţiilor de insulină, şi mai des atunci c;1IHI
există bănuiala unei boli acute. Corpii cetonici trebuie urmăriţi dimineaţa, pcnllll
a depista hipoglicemia noctumă (efectul Somogyi) şi de fiecare dată GInd
glicozuria depă,şeşte 2-5 g / 100ml (3-4 cruciuliţe).
388. Există cetonurie la nediabetici?
Corpii cetonici pot fi crescuţi în sânge şi prezenţi în urină la nediabctici,
în anumite situaţii în care organismul este lipsit de aportul de glucide (postul
prelungit, vărsături ce nu se pot opri). În aceste situaţii au loc procese metabolice
identice celor care deteimină cetoza în diabet. În aceste cazuri, când apare cetoza
de foame, se întâlneşte, pe lângă cetonurie (fără glicozurie), chiar şi halcna
acetonemică .
389. Ce legătură există între hipoglicemie şi cetonurie ?
Corpii cetonici sunt rezultatul arderii grăsimilor în locul glucozei, care
fie lipseşte, fie nu poate fi folosită de celule din cauza lipsei insuJinei. Deci corpii
cetonici pot apărea şi după hipoglicemii, cum se întâmplă de altfel şi în efectul
Somogyi, unde hipoglicemia (din cursul nopţii de regulă) este cauza apariţiei
corpilor cetonici în urina de dimineaţă.
390. Sunt necesare dozările paralele ale glicozuriei şi glicemief?
 Pelltru oh!inerea ullui echilibru glicemie hllli ,~;I10;lIll' 111111.ajll.'>I;lIl';1 393. Ce este hemoglobina glicozilată ~i lT illlporlall~a ;11.•...~

tratamelltului insulinic trebuie să se bazeze atat pe valoll il- )'lln '/1wi" CitI ~i IK'
cele ale glicozuriei. Cele două componenete ale autocontrolului IlU se exclud, ei
se completează reciproc, glicozuria dând relaţii despre variaţiile glicemiei de /;1
ultima urinare până in momentul determinării unnătoare, iar măsurarea glicemici
oferind valoarea de moment a acesteia. De exemplu, dacă la determinarea
glicozuriei avem un rezultat pozitiv, chiar dacă gliccmia a fost normală, vom şti
că după ultima urinare glicemia a urcat la un moment dat peste pragul renal. De
asemenea, dacă glicozuria este negativă iar glicemia este crescută, înseanmă că
această creştere nu s-a produs de mult timp.
Hemoglobina glicozilată este acea fracţiune din hCllIOgllliJill;1 IllllllLIl.l
Ill' care se fixează, prin legături speciale, glucoza (şi alte glucldc) dlll S;lll~'l'
Illlportanţa sa constă în aceea că apreciază gradul contl:olulul glIccllIll' IW Il
ti II rată medie de timp anterioară dozării ei (4-8 săptămâm).
Hemoglobina glicozilată are mai multe fracţiuni, dar dinlr>~ alT<.;\l';1
tiozate sunt HbAj (care măsoară Hb pc care s-au fixat toale t rac( 111111 il-
!'.Iucidice) şi HbAjc,pe care se fixează doar glueoz~.. '
Cu cât glicemia este mai mare, cu atât ŞI valonle hemoglohllll'lol
glicozilate sunt mai mari.

394. Care sunt valorile HbA 1 şi HbA le ce caracterizează 1111

Caietul de autocontrol nu trebuie să lipsească nici unui copil sau control foarte bun ?
adolescent cu DID, deoarece în cI se notează rezultatele autocontrolului
(glicemia, glicozuria, cetonuria şi profilele glicemice) precum şi dozele de Acestea sunt: HbA1c mai mică de 7,5 %, sau HbAj < 8,5%. Trehuil' SIHI~;
insulină de la fiecare injecţie. Pe de altă parte însă, simpla notare în caiet a că obtinerea unui control foarte bun se face cu preţul creşterii frcevclllt'l
acestor date nu aduce nici un beneficiu dacă ele nu sunt permanent interpretate hipoglicemiei, după cum el nu exclude nici apariţia (rareori, desigur) ;1 111101
corespunzător şi folosite pentru ajustarea insulinotcrapiei. Aşadar rostul caietului hiperglicemii marcate.
de autocontrol este de a uşura corelarea tratamentului cu rezultatele Control bun se socoteşte acela în care HbAj este < 9 %.
autocontrolului şi de a pennite adaptarea dozelor de insulină. Dacă ~u se HbAj >11% oglindeşte un echilibru total nesatisfăcător.
illţelege, nu se cunoaşte sau nu se reuşeşte ajustarea tratamentului după
rezultatele autocontrolului notate în caiet, astfel îneât să se obtină un echilibru
395. La ce interval de timp trebuie determinate
!'Iicemic corespunzător, atunci se impune adresarea la medicul diabetolog. HbA1 şi HbA1e ?
Intervalul optim este de 4-8 săptămâni, dar în practică dozarea de 4 lIri IH'
392. Cât de f.recvent trebuie mers la rnedicul curant ?
an a acestor substanţe este suficientă.
De dorit ar fi să mergi la medicul tău curant hinar C\Li carnetul (agenda)
ek tratament, în care să ai ilotate corect dozele de insulină alimentatia si
396. Cum pot fi economisite bandeletele pentru glicemie ~i
"l . ,):

IH lsibilele evenimente nedorite, astfel încât împreună să descoperiţi eventualele glicozurie?

",rqcli pe care le faci şi cum să le eviţi în viitor, pentru a"·ţi asigura un echilibru
Bandeletele pentru glicozurie şi unele din cele pentru glicemie se pol
11Idaboiic cât mai bun.
economisi tăindu-se în două, cu mare atenţie pentru a nu se despnlllil-
Trimestrial (la interval de 3 luni) vei merge la medic pentru un control
suprafaţa cu reactiv şi pentru a nu fi atinsă cu degetele. ~and,elctclc lk
,'linie şi biologic complet inclusiv pentru determinarea hemoglobinei glicozilate
glicemie astfel injurnătăţite nu vor mai putea fi însă/oloslte pClllnl
(1IhA1), care după cum ştim apreciază nivelul glicemiilor din ultimele 3 luni.
glucometru, ci doar pentru aprecierea cu ochiuL
În plus, vei merge la medic ori de câte ori ai o problemă: nu reuşeşti să
IIi ll1enţii nivelul glicemiilor, intervine o boală acută care îţi creşte glicemia sau
11,1;'par noi nelămuriri în legătură cu boala.
 400. Este posibilă determinarea gliccmit'i r:ÎI'~1pn'k"an' .It-
SPERANTE ŞI PERSPECTIVE TERAPEUTICE sânge?

397. Care sunt căile noi de administrare a insulinei ? Determinarea glicemiei fară prelevare de sânge este posibilă Cli ajulontl

Permanent se încearcă găsirea unor noi metode şi căi de administrare PrinCIpalele motIve care l-au ee, d
unor aparate, care folos~sc laser ,rece t lminat pe specialişti să perfccţ jOllc/,e
, ,
;1 illsuIinei, care să asigure o cât mai mare stare de confort şi siguranţil aceste metode non-invazive de monitorizare a terapIeI au fost,
p;lcientului cu diabet zaharat insulinodependent. d ' întepăturile repetate; . "
Căile şi metodele noi de tratament insulinic cuprind: transplantelc, -- perturbarea
urerea pnn,permanenta~ a n't l~U l'U1 de viată
,
zilnică , în vederea oo/,a III
pallcreasul artificial, implantul subcutanat de insuIină, injectarea subcutanată 1, ., , elevări repetate de sange;
"Ill jet" şi "în stropitoare", g IcemleI, pnn pr
Aceste metode sunt mca m salU
A ~ At d' 1 de cercetare, Asemenea aparate Slllll,
Pentm ca să nu mai fie necesară injectarea repetată a insulinei, s-a mai
Illcercat administrarea ei pe alte căi: orală, nazală, oculară, respiratorie (prin de excr:'p~~A TRAC (tm)-BG; el indică valoarea glicemiei prin simpla
"llJalare), rectală, 1 ' nzor după numai 1,5 secunde,
aplicare a degetu U1 pe ~ CCroieetat de firma Cygnus Ine,) ce este capabil S;I
398. Ce este transplantuI de pancreas şi transplantul de monitoriz~;Ua:~:~Tş~ co~inuu glie~mia ~i ar~ !ncorporat în plus un SIS!L'lll
.
msu 1e panerea t·?
!ce . ~ t 'd', rea hipo - / hIperglIcemIe!.
de alarma pen fU III lea d' 'f de monitori/;II('
Recent s-a încercat punerea la punct a unor ISpOZIlve
Transplantul de pancreas înseamnă înlocuirea pancreasului bolnav, 1, ". 'dml'nsI'trare a insulinei, A

(';m: nu mai secretă insulină, cu un pancreas ce funcţionează normal. a g lcemlel ŞI a i INSUL INK mCC;\ICI
P f 1 unui astfel de aparat num.t ,' , .
Transplantul de insule pancreatice reprezintă introducerea în determin:~~~ 1~~ceînierşi~ad:m:Tnisfrarea-' insulinei (în funcţIe de ncecs J ta! I )
organismul diabeticilor insulinodependenţi, subcutanat, sub-muscular sau în transcutanat, fară injectare,
Iicat prin vena portă, a unui număr foarte mare de insule ce conţin celule care
",ecrctă insulină, luate de la fatul uman,
Deoarece aceste metode de tratament sunt foarte dificile şi
('ostisitoare, dar mai ales pentru că prezintă riscuri, nu se aplică decât la un
Illrmăr cu totul restrâns de cazuri,

399. Ce este pancreasuI artificial?

Pancreasul artificial este un aparat foarte mic (miniaturizat) şi foarte

('omplicat, care se introduce subcutanat şi care imită secreţia pancreasului
IlormaL Acest aparat asigură introducerea automată a insulinei pe cale
1 Il(ravenoasă, Cantitatea de insulină ce se injectează astfel este stabilită de
;Iparat, pe baza valorilor glicemiei, determinată cu ajutorul unor
/Ilicroanalizoare. În prezent, acest aparat este încă puţin folosit.