Sunteți pe pagina 1din 3

Acesta este un material intern al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, distribuit pentru a facilita

pregătirea studenților în contextul epidemiei COVID-19. Orice reproducere sau utilizare a acestui material, integral
sau parțial, în alt scop decât cel menționat anterior, fără permisiunea scrisă a autorilor este interzisă. Orice altă utilizare
sau reproducere va fi sancționată conform legilor în vigoare. Pentru orice informații și solicitări adresați-vă disciplinei
Tehnologie farmaceutică și Biofarmacie.

CURS 14

8. Aparate de stomie
Definiţia stomiei
Reprezintă legarea unui organ la piele prin inserarea unei pungi specifice.
Principalele tipuri de stomii sunt:
- stomiile urinare sau ureostomii;
- stomiile intestinale sau enterostomii (colostomii şi ileostomii).

Enterostomiile
Punga (buzunarul) este formată din:
- o fantă obturatoare care trebuie să corespundă perfect diametrului exterior al
stomei;
- un adeziv – cel mai adesea microporos, care permite o bună fixare, evitarea
alergiei şi a macerării;
- o placă protectoare – din gumă sintetică;
- un filtru de degazeificare – de regulă din carbon.
Sistemele pot fi de două tipuri:
- cu o cameră: punga şi adezivul sunt solidari;
- cu două camere: sistemul de fixare este independent de pungă.

Ureostomiile
Se efectuează atunci când vezica urinară trebuie îndepărtată (cancer) şi în anumite
cazuri de incontinenţă severă.
Principalele tipuri de derivaţii externe sunt:
- ureostomii cutanate directe bilaterale: segmentul uretral este legat direct de
piele de-a lungul peretelui abdominal, dar orificul fiind strâmt, este necesară
fixarea unei sonde uretrale pentru evitarea stenozei;
- ureostomii cutanate transuretrale: se sudează o uretră de cealaltă înainte de
legarea de piele, astfel constituind un singur orificiu;
- ureostomii cutanate transintestinale: se izolează un fragment intestinal,
uretrele se sudează şi una din extremităţile acestui fragment se leagă de uretre,
iar cealaltă de piele.
Sistemul constă din:
- o sondă pentru ureostomie;
- o pungă pentru ureostomie: din material plastic vidanjabil, dotat cu un sistem
antireflux.
9. Aparate pentru incontinenţă urinară

Incontinenţa urinară se defineşte ca o scurgere involuntară, permanentă sau


intermitentă, de urină.
Se poate manifesta la orice vârstă şi poate avea multiple cauze:
- instabilitate vezicală;
- retenţie urinară;
- insuficienţă sfincteriană;
- neurovezică;
- incontinenţă senilă etc.
În funcţie de tipul de incontinenţă, se poate utiliza material de drenaj:
- activ;
- pasiv.

Drenajul activ
Se realizează prin sondare şi se utilizează:
- sonde tip Floey;
- sonde pentru sondaj intermitent de tip Nelaton, Mercier, Tiemann.

Drenajul pasiv

Sisteme absorbante de unică folosinţă


Alegerea acestor sisteme depinde de gradul de incontinenţă care este în funcţie
de volumul eliminat în 4 ore:
- 50 – 100 ml: incontinenţă uşoară;
- 100 – 200 ml: incontinenţă medie;
- 200 – 400 ml: incontinenţă majoră.
Se pot utiliza:
- absorbanţii anatomici: slip cu plasă extensibilă;
- cochilii absorbante: la bărbaţi.

Slipii absorbanţi sunt formaţi din 4 elemente:


- o plasă neţesută din poliester sau polipropilenă, este uşoară, hidrofobă,
permite penetrarea urinei, protejarea pielii de umiditate;
- un strat de celuloză care înconjoară o pernă absorbantă;
- o pernă absorbantă din celuloză tratată (defibrată) – captează urina,
neutralizează ionii amoniu rezultaţi din fermentarea ureei, astfel evitând
iritaţiile şi fixează aminoacizii din urină, reducând mirosul lor;
- un strat extern impermeabil din polietilenă, rezistent, subţire, etanş şi fără
zgomot.
2
Sisteme colectoare
Cutia peniană:
- este formată din latex dotat cu un dispozitiv de fixare, destinat adaptării la
organul pacientului şi se termină cu un con de racordare legat la un sistem de
reţinere a urinei;
- trebuie schimbate în fiecare zi.
Punga de depozitare:
- este vidanjabilă, dotată cu o valvă antireflux, cu volum variabil: 500 ml –
pungile de zi şi 2 l – pungile de noapte.

Sisteme obturatoare
Penseta lui Cunnigham:
- comprimă organul genital masculin pentru a împiedica scurgerea urinei;
- este foarte rar utilizată;
- nu se poate folosi mai mult de 7 zile.
Obturatorul urinar:
- pentru femeile care suferă de incontinenţă urinară de efort;
- este o tijă scurtă din elastomer de-a lungul căreia se găsesc una sau două sfere
cu diametrul de 7 mm;
- se menţine aproximativ 4 ore;
- se schimbă după fiecare micţiune;
- se îndepărtează noaptea.

Reeducarea perineală
Obiectivul reeducării perineale este de a reîntări comanda voluntară a
sfincterelor şi a muşchilor perineali.
Există mai multe tehnici de reeducare:
- tehnici manuale: exerciţii de contractare – relaxare a muşchilor pelvieni;
- tehnici comportamentale.

S-ar putea să vă placă și