Simpaticul cervical

Segmentul cervical al lantului latero-vertebral simpatic e constituit din 3 ggl: superior, mijlociu, inferior – uniti
printr-un cordon nervos intermediar. In aceasta reg. cervicala legea concentratiei ggl. e cea mai evidenta. Corespunzator
celor 8 perechi de nn spinali se gasesc doar 3 gg simpatici. Simpaticul cervical e asezat pe apofizele transverse ale
vertebrelor cervicale, e aplicat pe fascia prevertebrala, adera la aceasta in partea inferioara si este liber superior acolo unde
el poate sa fie si mobilizat.

Gg superior: asezat inapoia a. CI si a venei jugulare; e un gg fusiform asezat pe apofizele transverse 2, 3, 4, intre
baza craniului si unghiul mandibulei. Are 4-5 cm inaltime si 5-10 mm latime. E cel mai voluminos gg simpatic, asezat in
spatiul retrostilian al regiunii latero-faringiene.

Raporturi: se gaseste pe fata posterioara a a. CI, de care e solidar; v. jugulara interna e asezata inafara ggl. si a.
CI. Raporturile nervoase: raporturi cu ultimele 4 perechi de nn cranieni si in special cu X si XII. N. vag la acest nivel
preznita gg inferior care se afla pe fata externa a CI si lateral fata de gg cervical sup. Mai jos, n X incruciseaza lantul
simpatic pe dinainte si apoi se situeaza medial. Gg simpatic cervical superior se deosebeste de gg vagului pt ca este mai
voluminos, iar pe de alta parte pt ca din gg vagului pleaca n. laringeu superior. Fata posterioara a gg simpatic superior
este incrucisata de n XII in 1/3 superioara a lui; gg cervical superior are raporturi mai departate cu n IX, de care e
despartit prin planul a CI; are raporturi cu n XI care se gaseste lateral de gg vagal. Gg cervical superior se continua cu
lantul simpatic pe traseul caruia se gaseste gg mediu. E conectat prin ramuri cenusii cu primii nn cervicali, iar din gg
cervical superior pleaca n cardiac superior ⇛ plex cardiac. Atunci cand se extirpa acest gg, nu trebuie confundat cu gg n
X. Raporturile pe care le are gg superior explica aparitia tulburarilor de tip simpatic = sindromul Claude-Bernard Horner,
in sindromul spatiului retrostilian.

Gg mijlociu: inconstant, poate lipsi in 50% cazuri si se mai numeste gg tiroidian. Are forma ovalara si
dimensiuni variate: 1cm lungime, asezat in dreptul tuberculului Chassaignac. Are rap cu a. tiroidiana inferioara, fiind
asezat inaintea sau inapoia ei, ii consitituie o butoniera= ansa Drobnik Ionescu.Trimite ramuri comunicante cenusii la nn
5, 6 cervicali, iar din el iese n cardiac mijlociu.

Gg inferior: considerat ca rezultand din fuziunea ultimului cervical cu primul toracic⇛ ca o gatuitura care ar fi
locul care marcheaza limita de unire intre gg amintiti. Se afla asezat pe colul coastei 1, in gropita supraretropleurala
Sebillau (SRPl) delimitata: I=dom pleural, P= col coasta 1 si apofiza transversa a vertebrei 7, M= corpul primei vertebre
toracice, L= mm scaleni.

In gropita SRPl gg superior are raporturi nervoase, vasculare si ligamentare: nervoase(pe dinauntrul gg trece
prima pereche toracica a nn spinali si a 8-a pereche cervicala), vasculare (M: a. vertebrala care il mascheaza; P: trec alte 2
ramuri ale subclaviei: a cervicala profunda si a intercostala suprema. Prin intermediul vaselor vertebrale se stabilesc rap
cu ductul toracic, respectiv cu ductul limfatic drept.

Raporturi ligamentare: cele 3 lig ce suspenda domul pleural: lig transverso-pleural, vertebro-pleural, costo-
pleural. Toate cele 3 ligamente se gasesc A de gg stelat si acopera acest gg. Cei 3 gg sunt legati intre ei prin ramuri
intergg, asezate in planul prevertebral, lateral de MNV al gatului si inauntrul m scalen anterior. Dau ramuri colaterale: se
desprind la nivelul celor 3 gg; o parte a lor se distribuie viscerelor si in totalitatea lor= componenta viscerala a lantului
simpatic cervical. O alte parte = ramuri comunicante cenusii ce se alatura unui n cerebrospinal vecin si urmeaza acelasi
traiect : se distribuie somei gl sudoripale, sebacee, vaselor membrelor (formeaza un plex periarticular in adventice)
oaselor, periostului, lig articulare. Ramurile comunicante cenusii care se alatura sistemului cerebro-spinal = simpaticul
simpatic si provine integral din lantul paravertebral.

Ramurile viscerale: gg cervical superior da ramuri viscerale propriu-zise ( destinate direct viscerelor), ramuri indirecte
(se alatura unui vas si prin intermediul lor se ajunge la organul respectiv) si ramuri viscerale vaso-motorii (actioneaza
direct asupra vaselor si indirect actioneaza asupra viscerelor) .
Ramuri viscerale propriu-zise:

●Ramuri faringiene(din gg sup, catre faringe, incruciseaza fata mediala a vaselor carotide, ajung la faringe si se
anastomozeaza cu ramuri din X si IX = plex faringian)

●Rr. laringo-traheale (se alatura n. laringeu superior, ajung la laringe; o parte din ramurile acestui trunchi se duc catre
tiroida, initial au un traiect independent, apoi se alatura traiectului a. tiroidiene sup)

●N cardiac sup: din partea mediala a gg, coboara pe fata posterioara a a.CI, apoi pe a.CC; la niv C6 intalneste a.
tiroidiana inferioara, trecand fie inaintea ei fie inconjurand-o si preznita un traiect diferit: la stanga(intre a.CC si subclavia
stanga, in dreptul crosei aortei: ramuri pre si retro aortice care se termina in plexul cardiac), in dreapta: coboara pe fata
posterioara a tr brahiocefalic, trec retroaortic (la nivelul arcului aortic), sfarsesc in plexul cardiac. Da ramuri pt timus,
tiroida, pericard, dar si o comunicanta pt laringeu sup si ceilalti nn cardiaci.

●R timice – ajung la timus pe fata med a vaselor carotide.

Ramuri viscerate indirecte:

●N carotic intern – prelungeste in craniu lantul simpatic cervical; porneste de la polul superior al gg cervical si formeaza
un plex pericarotidian care insoteste carotida in traiectul ei prin stanca, apoi in sinusul carotic si se continua prin ramurile
terminale ale CI: a.cerebrala ant, a. cerebrala medie, a. comunicanta anterioara. Se formeaza plexuri secundare
periarteriale, apoi se formeaza un plex in jurul a. oftalmice, ramura terminala a a. CI. La niv a. comunicante ant, plexurile
din dr si din stg se unesc la niv gg Riges. Din plexul carotidian se desprind ramuri colaterale: radacina simpatica a n
Vidian mare, n carotico-timpanic, ramuri pt lobul ant al hipofizei, ramuri meningeale, sfenoidale, ramuri pt radacina
simpatica a gg ciliar – fibre pt iris ce se alatura V1, trec prin ramura nazociliara, prin nn ciliari lungisi ajung la
musculatura radiala a irisului. Se desprind si ramuri pt III, VI.

Ramuri vaso-motorii:

- Grupa destinata a.CI si CE: cele pt a. CI cuprind numai portiunea cervicala a acesteia, intrucat portiunea
intracraniana este sub dependenta n carotic intern. Ramurile pt a. CE sunt numeroase si formeaza plexuri pt toate
colaterale: a. tiroidiana superioara, ram. auriculare, occipitale, temporale superficiale, maxilare
- Grupa ce merge direct in corpusculul carotic: impreuna cu IX si X ⇛ plex la niv. glomusului carotic.

●Ram. comunicante cu nn cranieni – se alatura unui n cranian, apoi de desprind si sfarsesc intr-un viscer; ele pot fi privite
ca ramuri viscerale indirecte, care in drumul catre un viscer se alatura unui n cranian. Cele mai importante sunt
comunicantele cu n X=anastomoza intre gg cervical superior si gg superior al X si o anastamoza intre gg cervical superior
si n. laringeu superior, a.i. el capata structura unui n complex, avand fibre senzitive pt mucoasa laringelui. Exista si ramuri
motorii pt m cricotiroidian, ramuri simpatice pt laringe, anastomoze cu n IX.

Gg mijlociu – ramuri viscerale propriu-zise (n cardiac mijlociu), indirecte (merg de-a lungul a tiroidiene inferioare, la
tiroida si la laringe).

Gg inferior – ramuri viscerale propriu-zise (n cardiac inferior ce la dr coboara pe fata posterioara a tr brahiocefalic, iar
la stg pe aCC, trece inapoia crosei aortei si se termina in plexul cardiac; da ramuri pt domul pleural, trahee, timice).
Ramuri viscerale indirecte (vasculare, plex in jurul a subclaviculare si a ramurilor ei pt teritoriul a subclavii). Da n.
vertebral Francois-Frank care pleaca din polul sup gg stelat, se alatura a vertebrale, lasa ramuri comunicante cenusii pt
C4-C7 si se termina in plexul periarterial al a. vertebrale.Da ramuri si pt trunchiul bazilar si a. cerebrala post. Ramurile
nastomotice: ansa stelo-stelata (pe dedesubtul subclaviei), ansa franicului= anastomoza intre n. frenic si ggl. stelat pe sub
a subclavie. Ramurile somatice ale segmentului cervical sunt comunicante cenusii care iau nastere din cei 3 gg si se
indreapta catre nn spinali fie direct, fie indirect prin intermediul nn vertebrali.
Ramurile directe: ggl cervical superior da ramuri pt primele 3 perechi cervicale, mijlociul- C4, C5, iar cel inferior pana la
T1. Comunicantele profunde sunt fibre care pornesc din n. vertebral Francois-Frank= fascicole destinate C5-7 si iau parte
la formarea plexului brahial.

Glandele salivare

Secreta enzime care intervin in procesele initiale de digestie, masticatie.

Gl parotida-origine ectodermala, iar gl SM si SL au origine endodermala. Epiteliul mucoasei bucale prolifereaza, ia

nastere un mugur ce se infunda in mezenchimul din jur, apoi se ramifica, fiecare ramificatie terminandu-se cu o portiune
sferica=viitorul acin. Mezenchimul din jurul mugurelui formeaza o capsula glandulara si septurile interlobulare. Procesul
de formare se termina in luna a 2-a intrauterina, iar in luna a 6-a se produce tunelizarea canalelor excretoare si apar
celulele specializate in secretia enzimelor. Acinii se diferentiaza dupa nastere.

● Gl parotida: in sapt a 6-a – epiteliul exctodermic al recesului lateral al gurii primitive prolifereaza⇛ primordiul gl
parotide. Ulterior, mugurele se separa de lobul de origine, devine superficial si patrunde in mezenchimul care inveleste m.
maseter. Odata cu dezvoltarea mandibulei si a urechii interne se modifica raporturile gl.

● Gl SM –apare tot in sapt a 6-a prin proliferarea endodermului; patrunde in mezenchimul submandibular, iar capatul
rostral ia forma unui sant ⇛ canal excretor. Tot de origine endodermala este gl sublinguala ce apare in acelasi loc, da mai
multi muguri, avand un canal excretor propriu.

Gl palatine, labiale, molare, apar prin acelasi proces proliferativ.

Diferentierea gl de tip seros – in luna a 4-a, atunci cand evolutia lor este aproape de sfarsit.

Dupa volumul lor: glande mici si mari. Glandele mici se prezinta sub forma unor noduli ovoizi sau piriformi, in
submucoasa bucala: gl labiale (la nivelul buzelor), gl bucale si molare(obraji), palatine (palat dur si moale), gl linguale. Gl
salivare mari sunt asezate in afara cav bucale si isi varsa produsul de secretie prin intermediul unor canale excretoare.

Dupa situatia lor topografica se disting: gl ale vestibului bucal(labiale, bucale, molare), gl ale cav bucale propriu-zise
(palatine, linguale, gl sublinguala), gl migrate (parotida, gl SM).

Dupa forma si str histologica: tubuloase (palatine, gl. posterioare si laterale ale limbii), acinoase (parotida, unele linguale),
tubulo-acinoase (labiale, bucale, molare, gls sublinguala ant si SM).

Gl labiale = mici, partea secretorie patrunde pana in stratul muscular al buzelor; sunt de tip tubulo-acinos si secreta o
saliva sero-mucoasa.

Gl bucale apartin mucoasei obrajilor, au secretie mixta, superficiale sau pot patrunde in str muscular.

Gl molare sunt in nr de 4-5, au secretie mixta si se gasesc in mucoasa obrajilor din dreptul molarilor.

Gl palatine =gl mici situate de o parte si de alta a liniei mediane, in submucoasa palatului dur si moale; sunt de tip
tubulos si secreta o saliva mucoasa. Orificiile de varsare ale acestei glande sunt vizibile ca niste puncte, depresiuni.

Gl linguale – seros, mucos, mixte. Acinii sunt situati printre fasciculele musculare.

Gl de tip mucos = Weber, posterior

Gl de tip seros = Ebner, in reg papilelor foliate.

Gl mixte = gl linguala ant (Nuhn—Blandin): la vf limbii, pe fata ant. E tip sero-mucos si are mai multe canale de
excretie.
Gl parotida – „para”=langa „otos” = ureche. E cea mai voluminoasa gl salivara. Spatiul glandular al reg parotideo-
maseterine = loja parotidiana= fosa retromandibulara; acest spatiu e situat sub conductul auditiv extern, P de mandibulei.
Gl are o forma neregulata, culoare galben cenusie, cantareste 25-30 g, cam de 3 ori mai mult decat gl SM si de 10 ori mai
mult decat SL.

●Partea superficiala: alungita, turtita, de dimensiuni reduse, considerata ca o prelungire ant a glandei.

● Partea profunda se gaseste la marginea post a ramurei mandibulei. Fata ei profunda are raport cu fascia maseterina
si m. maseter, care o separa de ramul mandibulei. Pe aceasta fata se gaseste ductul Stenon, vasele transverse ale fetei si
ramurile zigomatice si bucale din n VII. Ant gl e acoperita de piele, platysma, rizorius, fascia parotidiana. Partea
profunda e situata posterior de mandibula fiind voluminoasa, prismatica si ocupand loja parotidiana ce are 6 pereti.

Lat = fascia superficiala cervicala

Post = procesul mastoid (SCM si m.digastric post) si procesul stiloid (mm stilieni si lig. sthioidian si stilomandibular)

Ant = ramura mandibulei cu insertiile m maseter si m pterigoidian medial

Medial = peretele faringelui

Sup=art temporo-mandibulara si meatul acustic extern

Inf = partea din lama superficiala a fasciei cervicale care se insera de-a lungul mandibulei, de la lig stilomandibular si
care constituie despartitoarea submandibulo-parotidiana.

Loja e tapetata de fascia parotidiana ce are o lama superficiala si una profunda. Cea superficiala e reprezentata de
fascia cervicala superficiala ce trece peste glanda la nivelul marg ant a SCM si se cont pe fata ant a maseterului. Lama
profunda se desprinde din cea superficiala la marg sup a SCM; merge spre faringe, acopera peretele post al lojii, se
recurbeaza in afara, tapeteaza peretele ant si fuzioneaza cu fascia superficiala.

Glanda este acoperita de o capsula fibroasa ce s-a diferentiat din tesut conjunctiv periglandular. E mai groasa si mai
rezistenta in partea inferioara (suporta greutatea glandei) si laterala (adera la fascia parotidiana). Capsula partii profunde
este mai putin diferentiata, prin ea gl trimite o prelungire care vine in contact cu faringele. Post exista o zona mai slaba a
capsulei ce trimite o prelungire intre SCM si digastric.

Raporturi:

Extrinseci: cu organe invecinate, intrinseci: cu org care o strabat.

Extrinseci

Fata laterala vine in raport cu fascia superficiala si cu pielea, intre piele si fascie se interpune m platysma. In aceasta
portiune a fetei se gasesc gg parotidieni superficiali.

Fata post are un segment extern (vine in raport cu mastoida) si un segment intern (situat mai in profunzime, unde are
raporturi cu buchetul stilian al lui Riolan). Rap cele mai importante dpdv chirurgical sunt raporturile post si mediale,
intrucat la acest nivel gl este separata de vena jugulara interna cat si de celelalte formatiuni musculare si nervoase din sp
latero-faringian, doar prin mm stilieni si prin fasciile lor. In aceasta parte, prelungirea pe care gl parot o trimite catre
faringe poate ajunge in rap cu per faringelui. Aceasta prelungire e intre formatiunile vasculare si nervoase ale reg
infratemporale ( ant) si cele latero-faringiene (posterior).

Datorita acestor raporturi se explica invadarea acestor formatiuni, mai ales a celor nevoase in cancerele gl parotide ce se
manifesta prin sindromul Villare: anestezie velo-palatina si anestezia mucoasei laringiene,hemipareza si hemiatrofia
limbii, hemiplagie laringiana, torticolis, midriaza si exoftalmie.
 Fata ant are un sant care inconjoara marg post a ramurei mandibulei; parotida vine in rap cu m. maseter si m. pt medial,
iar intre parotida si ramura mandibulei exista un tesut celular lax.

Fata mediala e adesea redusa la dimensiunile unei margini; vine in raport cu faringele, cu fata faringiana de care este
despartita din buchet stilia Riollan si de lama profunda a fasciei parotidiene.

Fata superioara are raport A cu fata post a art temp-mand si raport P cu meatul acustic extern si osul temporal.

Fata inferioara corespunde gl submandibulare de care e despartita prin despartitoarea submandibuloparotidiana.

Intrinseci

La nivelul glandei se disting 3 planuri: in grosimea parotidei, a. CE si ramura ei a. auriculara posterioara, originea celor 2
ramuri terminale (a. temporala superficiala si a. maxilara) ocupa planul profund. Planul mijlociu = plan venos constituit
din v. jugulara externa si v. retromandibulara. Planul superficial = plan nervoas: n VII si plexul parotidian format la acest
nivel (+ n auricular mare, partea superficiala din n. auriculotemporal). N VII intra in glanda, se raspandeste ca un evantai
care separa corpul gl in 2 portiuni: superficiala si profunda.

Pediculii glandei parotidei:

Posterior = stilomastoidian: n VII, a stilomastoidiana: n iese prin gaura stilomastoidiana, trece intre m. digastric si m.
stilohioidian, patrunde in glanda pe peretele posterior, strabate gl spre ant si se ramifica in apropierea ramurei mand;
impreuna cu plexul parotidian rezultat e asezat in parotida ca un semn intr-o carte, in planul cel mai superficial al
formatiunilor intraglandulare.

Superior : a temporala superficiala, trunchiul venei temporala superficiale, n auriculotemporal. N paraseste reg
infratemporala prin butoniera lui Juvara, strabate extremitatea sup a glandei catre medial, se alatura a si venei temporale
superf, inconjoara arcul zigomatic si se indreapta catre reg temporala.

Inferior : v retromandibulara si v. jugulara externa; ambele se formeaza in grosimea glandei, in vecinatatea colului
mand. Vena retromand e situata anterior. Ea se varsa in vJI, iar vJE strabate chinga fibroasa dintre parotida si
submandibulara si ajunge pe SCM.

Medial=carotidian; carotida are traiect ascendent si se bifurca in ramuri terminale.

Canalul excretor are 5-6 cm si se formeaza in 1/3 inf a gl din unirea canaliculelor interlobulare. La marg post a
mandibulei se aseaza pe fata profunda a partii superficiale, trece pe fata lat a m. maseter insotita de vasele transverse ale
fetei, trece pe sub arcul zigomatic, inconjoara corpul grasos al obrazului, perforeaza m buccinator si se deschide in
vestibulul bucal in dreptul celui de-al 2-lea molar sup. Orificiul de deschidere se gaseste la niv unei mici proeminente =
papila parotidiana. La marg inf a maseterului – nodul izolat care se deschide ultima portiune a ductului Stenon = gl
parotida accesorie.

Vascularizatie : rr parotidiene din a. temporala superficiala, a. auriculara post si din a. transversa a fetei

Limfatice: dreneaza in gg parotidieni profunzi din jurul venei jugulare externe si in gg parotidieni superficiali situati
in fascia parotidei

Inervatie S si PS stimuleaza secretia cu diferente calitative si cantitative.

Glanda submandibulara

A 2-a salivara ca marime; are o forma neregulata, m=8-10 g. Se gaseste inferior de planseul cav bucale, in reg
trigonului submandibular delimitat: superior = mand, anterior si posterior de pantelecele digastricului. Spatiul ocupat de gl
este prismatic si are 3 pereti: extern (osos) = fata interna a corpului mandibulei, in dreptul fosei gl submand, intern (m
milohioidian, hioglos, sthioidian si m. constrictor sup al faringelui) si inferior – fascia cerviacala superficiala cuprinsa
intre hioid si mandibula. Gl are o forma neregulata, fiind formata din corp si o prelungire. Formeaza o portiune care
inconjoara marg post a m. milohioidian. Spatiul glandular depaseste limitele superficiale ale regiunii si se prelungeste
post intre m. pt medial si peretele lat al faringelui.

Gl e acoperita de o capsula; are raporturi cu peretii acestui spatiu si prin intermediul lor cu formatiunile invecinate.
Fata laterala corespunde fosei mandibulare si e incrucisata de a. si vena faciala, care vine de pe fata mediala a glandei si
merge pe marg inf a corpului mandibulei.

Intre gl si fascie se gasesc de-a lungul mandibulei gg submandibulari care pot fi confundati cu tumori. V. faciala o
inconjoara catre extremitatea post, iar fata mediala este profunda si corespunde muschiului care formeaza peretele
medial. In plan superficial e digastricul, apoi milohioidianul, iar in al 3-lea plan e hioglosul.In acest interstitiu se gaseste
n. XII.

Canalul excretor = 5 cm, paraseste glanda pe fata profunda, strabate interstitiul dintre m. hioglos si milohioidian si e
acoperit de mucoasa bucala. Are raport cu n. XII, n lingual situat initial superior, iar apoi trece medial de duct.

Vascularizatia provine din a. faciala, inervatia simpatica din plex pericarotic, iar nn vin de-a lungul vaselor de la gg
submandibular la care vin fibre PS preggl. Limfaticele dreneaza in ggl. submandubulari.