Efecte negative provocate de agentii patogeni

Tulburările fiziologice şi citologice ce au loc în plantele bolnave, duc prin

acumularea lor treptată la apariţia unor modificări morfologice evidente,
modificări care constituie principalele elemente ale descrierii unei boli.
Simptomele prin care se manifestă bolile plantelor pot fi grupate astfel:

a) Pătarea este cel mai frecvent simptom fiind întâlnit la viroze,

micoplasmoze, bacterioze, şi mai ales la micoze. Petele care apar, pot fi
albicioase, galbene, roşiatice, brune, negre, au forme şi mărimi diferite, apar
în majoritatea cazurilor pe frunze dar se întâlnesc şi pe fructe sau ramuri.
Pe frunzele de măr atacate de Mycosphaerela sentina apar pate albe (fig. 1).

Fig. 1 Pătarea albă a frunzelor de păr produsă de Mycosphaerela sentina

Petele galbene sunt provocate de fenomenul de manare fiind întâlnite la plantele

atacate de ciuperci din familia Peronosporaceae care produc mane, de virusuri şi
micoplasme. Petele pot fi localizate (petele untdelemnii de la frunzele de viţă-de-
vie atacate de Plasmopara viticola) sau pot fi extinse pe întreaga suprafaţă a
frunzei, ca la majoritatea virozelor. La multe boli virotice, petele de decolorare
alternează cu porţ iuni de limb de culoare verde, ceea ce d ă frunzei aspectul
caracteristic de mozaic(mozaicul frunzelor de măr-Apple mosaic virus)-fig.2.
Fig. 2 Mozaicul frunzelor de măr Apple mosaic virus

Pe frunzele de grâu atacate de Puccinia striiformis f.sp. tritici apar dungi gălbui,
longitudinale, paralele cu nervurile. Petele roş iatice apar pe frunzele de prun în
cazul atacului ciupercii Polystigma rubrum. La cartoful atacat de Alternaria
porri f. sp. solani apar pe frunze pete de culoare brună(fig. 3).

Fig. 3 Pătarea brună a frunzelor de cartof atacat de Alternaria porri f. sp. solani

Petele pot avea ş i culoarea neagră (frunze de trandafir atacate de

Diplocarpon rosae , fig.4).