UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

DEPARTAMENTUL DE MĂSURĂRI, APARATE ELECTRICE ȘI

CONVERTOARE STATICE

RAPORT DE ACTIVITATE

CONVERTOARE MODULARE MULTINIVEL

CU DIFERITE CONCEPTE DE SUBMODULE

Autor: Gheorghe Gh. FLOREA

BUCUREŞTI

2017
 Cuprins

CUPRINS
I. CONSIDERAȚII GENERALE...................................................................................... - 1 -
II. STADIUL ACTUAL ...................................................................................................... - 2 -
II-1 CONVERTOARE SURSĂ DE TENSIUNE – VSC ...................................................................... - 2 -
II-1.1 Convertoare în cascadă multinivel .......................................................................... - 3 -
II-2 CONVERTORUL MODULAR MULTINIVEL – MMC ................................................................ - 4 -
II-2.1 Aplicații ale convertorului modular multinivel ......................................................... - 7 -
III. CONCLUZII .................................................................................................................. - 9 -
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... - 10 -

ii
 I. Considerații generale

Utilizarea energiei a fost un element cheie în dezvoltarea societății umane. Cu

ajutorul acesteia oamenii au reușit să controleze și să se adapteze mediului înconjurător.
Astfel, într-o lume industrializată, administrarea utilizării energiei este inevitabilă, aceasta
fiind esențială pentru agricultură, transport, comunicații și tehnologia informației, domenii
des întâlnite în societatea zilelor noastre.
Societatea modernă obține energia necesară din resurse de energie precum
combustibili fosili, combustibili nucleari și resurse regenerabile. Cu toate acestea, nu este
suficientă obținerea energiei, aceasta trebuie să fie convertită într-o formă sau alta pentru a
putea fi folosită. Astfel, au fost inventate diverse dispozitive pentru conversia energiei din
diferite forme într-o formă utilă ce poate fi utilizată.
De cele mai multe ori locul de obținere a energiei în diferite forme nu coincide cu
acela în care aceasta va fi utilizată, apărând astfel nevoia de transport a energiei. De
asemenea, momentul de timp în care energia este obținută nu este întotdeauna același cu cel
în care se dorește să fie utilizată, în felul acesta apare nevoia de stocare a energiei.
Generarea, transportul, distribuția și vânzarea energiei electrice publicului larg
reprezintă industria energiei electrice. Aceasta a început în anul 1882 odată cu introducerea
iluminatului electric. Deși la început utilizarea energiei electrice era specifică doar zonelor
cu o densitate mare a populației, în zilele noastre aceasta este un lucru necesar pentru buna
funcționare a elementelor unei economii dezvoltate.
Analizând evoluția societății umane în ultimul secol putem spune că energia electrică
a fost un punct important în ceea ce privește dezvoltarea pe care aceasta cunoscut-o.
Utilizarea crescândă a energiei încă de la Revoluția Industrială a adus și o serie de probleme,
unele dintre ele, cum este încălzirea globală, prezentând un risc mare pentru societate. Astfel,
au apărut, și continuă să apară, noi reglementări în ceea ce privește producerea de energie
electrică. Acest lucru se poate observa din [1], de unde reiese faptul că în anul 2015 emisiile
de dioxid de carbon rezultate în urma producerii energiei electrice au avut cele mai mici
valori din anul 1993. Acesta fiind rezultatul folosirii resurselor energetice puțin poluante
(combustibili nucleari și resurse regenerabile).
În perioada actuală producerea, transportul și distribuția energiei electrice se face
utilizând în mare parte curentul alternativ. Aceasta este principala metodă utilizată încă de
la apariția industriei energiei electrice, motivul principal fiind ușurința cu care se poate
modifica nivelul de tensiune. În felul acesta energia electrică a putut fi transmisă utilizând
un nivel ridicat de tensiune, fiind crescută eficiența de transmisie în acest fel.
Cu toate acestea, dezvoltarea soluțiilor de conversie în curent continuu a făcut ca în
ultimii ani valoarea energiei electrice transportată prin intermediul curentului continuu să
crească considerabil. Acest lucru semnifică faptul că în viitor transportul energiei electrice
nu va fi predominant în curent alternativ sau curent continuu, sistemele de transmisie a
energiei viitoare fiind reprezentate de o combinație între sisteme de transmisie folosind
curentul alternativ (FACTS – Flexible AC Transmission Systems) și sisteme de transmisie
folosind curentul continuu (HVDC – High-Voltage Direct Current).
În momentul de față, pragul de rentabilitate pentru cele două moduri de transmisie a
energiei electrice se află în jurul valorii de 50 de km pentru linii (cabluri) subterane și de 800
de km pentru liniile aeriene. Pentru valori mai mici decât acestea este mai economică
transmisia utilizând curentul alternativ, iar pentru valori mai mari este mai economică
transmisia utilizând curentul continuu.
 II. Stadiul actual

II-1 Convertoare Sursă de Tensiune – VSC

Apariția convertoarelor de tip sursă de tensiune (Voltage Source Converter – VSC)
a fost posibilă datorită dezvoltării dispozitivelor semiconductoare de putere ce pot fi
comandate atât la închidere, cât și la deschidere. Pentru acest tip de convertor, cel mai întâlnit
dispozitiv semiconductor este tranzistorul de tip IGBT (Insulate Gate Bipolar Transistor),
însă întâlnim și dispozitive de tip tiristor GTO (Gate Turn-Off), GTC (Gate Commutated
Turn-off Thyristor) sau IGCT (Integrated Gate-Commutated Thyristor).
De obicei dispozitivele semiconductoare ale acestui tip de convertor comută la
cuprinse în intervalul 13002000 Hz, fiind folosit principiul de comandă cu modularea
impulsurilor în durată (MID – PWM Pulse Width Modulation). Pentru a obține la ieșire o
formă de undă mai apropiată de o sinusoidă semnalul de referință folosit este de tip
sinusoidal (SPWM). În funcție de numărul de niveluri pe care le au la ieșire, convertoarele
de tip VSC pot fi cu 2 niveluri sau pe mai multe niveluri (multinivel).
Convertoarele cu două niveluri de tensiune prezintă variații de tensiune dv/dt mari,
iar acest lucru presupune o supradimensionare a izolației transformatoarelor folosite pentru
conectarea acestora fie la rețea, fie în diferitele aplicații în care sunt folosite. De asemenea,
frecvența de lucru a acestora este relativ redusă, limita superioară a frecvenței fiind impusă
de pierderile în comutație a dispozitivelor semiconductoare. Pierderile reprezintă un aspect
important deoarece acestea reduc puterea disponibilă la ieșirea convertorului. Încălzirea
dispozitivelor semiconductoare datorită pierderilor implică folosirea unor metode de răcire
performante, ducând astfel la creșterea prețului de cost.
Cele mai întâlnite soluții pe mai multe niveluri sunt: punct neutru fixat (Neutral Point
Clamped - NPC), condensator intermediar (Flying Capacitor - FC), cu inductoare cuplate
magnetic (Coupled Inductors – CI) și convertoarele în cascadă. De asemenea, pot exista și
soluții derivate ale acestora sau chiar combinații între acestea, fiind astfel crescut numărul
de niveluri ale tensiunii de la ieșire.
Creșterea numărului de niveluri ale tensiunii duce la reducerea solicitărilor în
tensiune a dispozitivelor semiconductoare, de cele mai multe ori aceste fiind reduse la
jumătate. De asemenea, această creștere face ca ondulațiile curentului să fie reduse, putând
fi folosită o inductivitate de valoare mai mică.
Deși prezintă performanțe îmbunătățite față de soluțiile pe două niveluri de tensiune,
o parte din soluțiile amintite mai sus (NPC, FC, CI) sunt caracterizate de următoarele
dezavantaje:
• nu se pot dimensiona ușor pentru diferite niveluri de putere și/sau de
tensiune folosind aceleași dispozitive, nefiind potrivite pentru producția în serie;
• existența condensatoarelor ce înmagazinează o cantitate importantă de
energie, ce poate produce curenți mari de scurtcircuit care pot distruge componentele;
• probleme de compatibilitate electromagnetică datorită curenților cu variații
(di/dt) mari.
Există și o categorie de convertoare pe mai multe niveluri de tensiune care elimină o
parte din dezavantajele celorlalte soluții și care oferă performanțe mai bune decât soluțiile
amintite mai sus. Acestea sunt convertoarele pe mai multe niveluri de tensiune în cascadă
care vor fi descrise în continuare.

-2-
 II-1.1 Convertoare în cascadă multinivel

Acest tip de structură reprezintă cea mai nouă soluție pe mai multe niveluri de
tensiune și are la bază conectarea în serie a mai multor convertoare, denumite în acest caz
celule elementare. Fiecare dintre aceste celule din componența structurii corespunde unui
nivel de tensiune. În mod normal convertoarele elementare sunt identice asigurându-se astfel
modularitatea structurii.
Datorită modularității structurii acest tip de convertor este potrivit pentru producție
în serie. Este necesară producerea unui singur tip de celulă (modul) pentru o gamă variată
de puteri și tensiuni nominale ale convertorului. Deoarece fiecărei celule îi corespunde un
nivel de tensiune, nu mai există limite în ceea ce privește tensiunea nominală de funcționare
a convertorului. Pentru a obține o tensiune mai mare (continuă sau alternativă) este mărit
numărul de module folosit, nefiind necesară schimbarea dispozitivelor semiconductoare din
componența convertorului elementar.
De asemenea, structura modulară oferă posibilitatea ca în cazul unui defect
remedierea acestuia să se facă rapid prin schimbarea modulului defect cu unul nou repede și
ușor. Este posibil, folosind o strategie de control potrivită, ca modulul defect să fie evitat
fără a deconecta sarcina, având astfel o disponibilitate aproape continuă.
În cazul general, fiecare celulă din componența structurii este capabilă să ofere la
ieșirea acesteia trei niveluri de tensiune +𝑣𝐷𝐶 , 0, și −𝑣𝐷𝐶 . Tensiunea totală la ieșirea
structurii este reprezentată de suma fiecărei tensiuni individuale produsă de fiecare modul în
parte. Astfel, la ieșirea convertorului putem avea un număr maxim de niveluri de tensiune
𝐿𝑛 , descris de relația (1).
𝐿𝑛 = 2 ∗ 𝑁 + 1 (1)
Unde 𝑁 reprezintă numărul de celule elementare.
De obicei, convertoarele în cascadă multinivel folosesc aceeași valoare a tensiunii
continue pentru fiecare dintre cele 𝑁 celule elementare. Cu toate acestea, există structuri care
folosesc valori diferite ale tensiunii continue pentru celulele elementare, aceste structuri fiind
caracterizate în literatura de specialitate ca fiind asimetrice. În acest fel, se poate obține o
distribuție asimetrică a puterii prin convertor, iar modulele pot fi proiectate cu tehnologii de
comutație diferite în funcție de nivelul de putere al acesteia. Convertoarele ce folosesc celule
cu tehnologii diferite de comutație sunt denumite în literatura de specialitate și sub
denumirea de convertoare hibride. Un mare dezavantaj al acestui tip de structură este
reducerea modularității prin folosirea mai multor tehnologii diferite de comutație față de una
singură.
În literatura de specialitate se regăsesc o serie de topologii ce sunt folosite pentru
realizarea convertoarelor multinivel în cascadă, trei dintre ele fiind regăsite și în [2].
O primă structură este reprezentată de un modul de putere compus dintr-un redresor
monofazat, un transformator de înaltă frecvență și de un invertor monofazat. . Modulele sunt
construite pentru a funcționa la tensiuni medii, cu precădere în aria surselor distribuite de
energie precum energiile regenerabile și pilele de combustie. Această structură este
caracterizată de circulația în ambele sensuri a fluxului de putere, eficiență mare și izolare
galvanică.
Cea de-a doua structură are la bază un invertor de curent monofazat. Inductoarele de
pe cele trei faze de la ieșirea convertorului sunt cuplate magnetic, reducând astfel armonica
de ordinul doi care apare în partea de curent continuu.
A treia structură este convertorul modular multinivel (modular multilevel converter
– MMC), aceasta fiind obiectul acestei lucrări.

-3-
 II-2 Convertorul modular multinivel – MMC
A fost introdus în anul 2002 de către Rainer Marquardt prin [3] și reprezintă unul
dintre principalele subiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul electronicii de putere.
MMC-ul este o structură din categoria convertoarelor pe mai multe niveluri
(multinivel) în cascadă, structura trifazată a acestuia fiind reprezentată în Figură 1.

Figură 1 - Structura trifazată a convertorului modular multinivel

Convertorul elementar al acestei structuri, care reprezintă celula elementară a

structurii, poartă și denumirea de submodul (SM), aceasta fiind cea mai des întâlnită notație.
Așa cum este reprezentată în figura de mai sus, structura prezintă în partea din stânga
partea de curent continuu. În cazul de față aceasta este modelată prin intermediul unei
𝑈
tensiuni continue 𝑈𝐷 oferită de două surse de tensiune continuă de valoare 2𝐷 , ce au ca punct
median legătura la pământ. Tensiunea continuă este comună tuturor celor trei faze, acestea
fiind conectate în paralel.
Partea de curent alternativ se află în punctul din mijloc al piciorului unei faze, acesta
fiind împărțit în două brațe, fiecare dintre aceste două brațe având în componența sa același
număr 𝑁 de submodule. Pentru limita viteza de variație a curentului prin braț, acestea au
înseriată o inductivitate 𝐿, partea rezistivă a acesteia fiind modelată prin rezistența 𝑅.
Pentru a putea diferenția elementele și mărimile celor două brațe se folosește uzual
indicele 𝑈 (upper) pentru brațul de sus și indicele 𝐿 (lower) pentru brațul de jos.
Pentru a descrie funcționarea MMC vom considera submodulele cu cea mai simplă
configurație, funcționarea cu celelalte tipuri de submodule fiind asemănătoare.

-4-
 În Figură 2 sunt reprezentate căile curentului prin submodul în funcție de starea
submodulului și de sensul curentului prin acesta. Sensul curentului prin submodul este ales
arbitrar, în cazul de față fiind același cu cel prin condensatorul submodulului.
Deși întâlnim patru situații la nivel de submodul, se poate observa din Figură
2Error! Reference source not found. că există doar două stări de comandă ale
întreruptoarelor, T1 închis, T2 blocat și T1 blocat, T2 închis. Starea T1 închis, T2 închis trebuie
evitată deoarece această stare implică scurtcircuitarea condensatorului, eveniment care nu
este dorit. În cazul T1 blocat, T2 blocat, deși nu reprezintă o stare de defect, nici aceasta nu
este dorită deoarece nu există control asupra căii curentului prin submodul.

Figură 2 - Stările funcționale ale submodulului

Starea on a submodulului presupune introducerea acestuia în circuit, tensiunea de la

bornele submodulului fiind egală cu cea a condensatorului. Curentul pozitiv duce la
încărcarea condensatorului, iar curentul negativ face ca tensiunea la care condensatorul este
încărcat să scadă.
Starea off este caracterizată de scoaterea submodulului din circuit, tensiunea la
bornele submodulului fiind nulă dacă neglijăm căderile de tensiune în conducție pe
dispozitivele semiconductoare. În această stare, indiferent de sensul curentului prin
submodul, tensiunea la care este încărcat condensatorul rămâne constantă, valoarea
intensității curentului prin acesta fiind nulă.
Funcționarea convertorului modular multinivel presupune introducerea din circuit și
scoaterea din circuit a submodulelor astfel încât la ieșirea convertorului să se obțină o
tensiune sinusoidală discretă.
În orice moment de timp, în cadrul unei faze ce are în total 2N submodule împărțite
în mod egal între partea superioară și partea inferioară a fazei, N submodule trebuie să fie
introduse în circuit și N module trebuie să fie scoase din circuit.

-5-
 Nivelul de tensiune 0 la ieșirea convertorului se poate obține dintr-o multitudine de
stări redundante, toate aceste stări având în comun egalitatea numărului total de submodule
introduse (sau scoase) din circuitele celor două părți, superioară și inferioară, ale fazei
respective. Atunci când numărul de submodule introduse în partea superioară este egal cu
numărul de submodule introduse în partea inferioară, la ieșirea convertorului se obține o
tensiune nulă.
Nivelul maxim se obține atunci când toate submodulele din partea inferioară sunt
introduse în circuit, toate submodulele din partea superioară fiind scoase din circuit, iar
nivelul minim se obține atunci când toate submodulele din partea superioară sunt introduse,
cele din partea inferioară fiind scoase din circuit.
Introducerea convertorului modular multinivel a fost făcută utilizând celule
elementare simple, cu două niveluri de tensiune, denumite și celule în semipunte, ce au în
componență un condensator împreună cu două module de dispozitive semiconductoare de
putere comandabile în antiparalel cu o diodă. Această structură are avantajul utilizării
minimului de dispozitive semiconductoare și posibilitatea utilizării unei comenzi simple.
Din dorința de a crește performanțele structurii au fost introduse topologii cu mai mult de
două niveluri de tensiune, specifice structurilor pe mai multe niveluri amintite mai sus.
Aplicațiile de mare putere (HVDC) ce au în componența lor stații de conversie ce
utilizează convertoare modulare multinivel folosesc cu precădere celule în semipunte. În
Figură 3 sunt reprezentate celulele elementare ce aparțin celor trei mari producători de
convertoare modulare multinivel: ABB – a), Siemens – b) și Alstom – c).

Figură 3 - Configurații submodul

-6-
 II-2.1 Aplicații ale convertorului modular multinivel

II-2.1.1 Sisteme HVDC

Convertorul modular multinivel a fost introdus inițial pentru aplicații de transmisie
a energiei electrice în curent continuu (HVDC) și de atunci a devenit una dintre cele mai
promițătoare structuri pentru acest tip de aplicație.
Una dintre problemele existente pentru acest tip de aplicație apare în momentul
folosirii submodulelor convenționale ce nu oferă posibilitatea de tratare a unui defect în
partea de curent continuu. În această situație, există diverse moduri de limitare a defectului
din partea de curent continuu, în toate aceste cazuri inductivitatea 𝐿 ajutând la atenuarea
efectelor.
• folosirea de întreruptoarelor de pe partea de curent alternativ. Această
metodă nu este foarte eficientă deoarece timpul de acțiune al acestor întreruptoare este
relativ mare în comparație cu necesitățile unui astfel de convertor. Se poate limita afectarea
submodulelor prin introducerea, în paralel cu acestea, a unui tiristor care să elimine
submodului din circuit, însă chiar și în această situație curentul de defect este întrerupt de
întreruptoarele de pe partea de curent alternativ.
• folosirea de întreruptoare de curent continuu. În [4] este prezentat un
întreruptor de curent continuu hibrid, însă aceasta tehnologie nu este una suficient de
matură pentru a fi folosită în aplicațiile actuale.
• folosirea unei configurații ce permite convertorului să trateze defectele
apărute fără a folosi echipamente auxiliare, cum ar fi întreruptoarele.
În ciuda acestui dezavantaj, convertorul modular multinivel prezintă următoarele
avantaje tehnice și economice pentru aplicații de tip HVDC și nu numai:
• este scalabil la diferite niveluri de putere și/sau tensiune datorită structurii
modulare;
• nu depinde de dezvoltarea ultimei generații a dispozitivelor
semiconductoare de putere;
• conținutul de armonici redus datorită formei de undă pe mai multe niveluri;
• folosirea unor dispozitive semiconductoare cu calibru mic în tensiune (nu
este necesară folosirea unor macroîntreruptoare);
• posibilitatea de a funcționa cu un anumit număr de submodule defecte;
• folosirea unor componente standard, nu există elemente de calibru mare prin
folosirea structurii modulare.
II-2.1.2 Acționări electrice cu viteză variabilă
Datorită performanțelor îmbunătățite față de celelalte tehnologii, convertorul
modular multinivel și-a făcut apariția și în domeniul acționărilor electrice de medie tensiune.
Cu toate acestea, acest tip de aplicație vine însoțită de probleme de control specifice.
Mai exact pulsații semnificative ale tensiunii a condensatoarelor din interiorul submodulelor
pentru viteze reduse și cuplu constant. Acestea apar deoarece ele sunt direct proporționale
cu valoarea de vârf a curentului de fază și invers proporționale cu frecvența din partea de
curent alternativ. Există metode de reducere a acestui efect prin aplicarea unei tensiuni într-
un punct comun din partea de curent alternativ și a unui curent de circulație în fazele
convertorului. O altă provocare este necesitatea unui control mai complex ce reiese din
structura convertorului.

-7-
 Avantajele structurii convertorului modular multinivel face însă ca aceasta să fie
preferată în defavoarea celorlalte tipuri de structuri. Dintre aceste avantaje amintim:
• folosirea semiconductoare cu calibru mic în tensiune, tehnologie cu
fiabilitate și performanță ridicată și un preț de cost redus;
• frecvență redusă de comutație în comparație cu celelalte structuri;
• performanțe comparabil cu celelalte structuri, fără folosirea unui
transformator;
• eficiență mai bună cu până la 0.5% datorită frecvenței de comutație redusă;
• funcționare cu toleranță la defect;
• nu este necesar un filtru de ieșire.
II-2.1.3 STATCOM
Compensatorul static sincron (static synchronous compensator – STATCOM) este
una dintre cele mai potrivite aplicații pentru convertorul modular multinivel.
STATCOM-ul este un dispozitiv din categoria calității puterii și împreună cu alte
dispozitive funcționează ca un regulator de energie reactivă. Acesta se conectează de obicei
direct la rețele de medie tensiune și nu necesită injecția de putere activă pentru punctul
nominal de funcționare. Acesta poate să funcționeze fie ca un consumator de energie
reactivă, fie ca un compensator de energie reactivă. Conectarea directă la rețea, fără a fi
necesar un transformator sau filtru duce la reducerea semnificativă a prețului de cost.
II-2.1.4 Alte aplicații
Convertorul modular multinivel este prezentat ca soluție și pentru aplicații precum
controller al fluxului de putere unificat (unified power flow controller) ce realizează
controlul atât a puterii reactive, cât și a puterii active; filtru de putere activă în derivație;
sistemele de tracțiune; chopper de frânare dinamică ce poate fi folosit pentru a absorbi și
disipa energia (de exemplu dintr-un parc eolian ce nu se află pe uscat);

-8-
 III. Concluzii

De-a lungul ultimilor ani, convertorul modular multinivel a reprezentat un subiect de

interes pentru aplicații și sisteme de medie și înaltă tensiune (/putere). Caracteristicile sale
(modularitate și posibilitatea de a fi dimensionat ușor) i-au permis acestui tip de convertor
să poate atinge ușor orice nivel de tensiune, având un conținut armonic redus și folosind
componente cu eficiență ridicată și calibru mic, fiind totodată potrivit pentru producția serie.
De asemenea, posibilitatea de a funcționa cu un anumit număr de submodule defecte este o
caracteristică de remarcat.
Astfel, pentru sistemele de putere mare precum HVDC și FACTS, convertorul
modular multinivel este o structură suficient de matură pentru implementată și instalată cu
succes într-un număr destul de mare.
Pentru aplicațiile de medie tensiune această structură poate fi dezvoltată semnificativ,
existând provocări ce necesită soluționare.

-9-
 Bibliografie

[1] C. Wirman, „Carbon dioxide emissions from electricity generation in

2015 were lowest since 1993,” U.S. Energy Information Administration, 13
Mai 2016. [Interactiv]. Available:
http://www.eia.gov/todayinenergy/detail.cfm?id=26232. [Accesat 18 Iunie
2016].
[2] M. Malinowski, K. Gopakumar, J. Rodriguez și M. A. Pérez, „A Survey
on Cascaded Multilevel Inverters,” IEEE TRANSACTIONS ON INDUSTRIAL
ELECTRONICS, vol. 57, nr. 7, pp. 2197-2206, Iulie 2010.
[3] R. Marquardt, A. Lesnicar și J. Hildinger, „Modulares
Stromrichterkonzept für Netzkupplungsanwendung bei hohen Spannungen,” în
ETG-Fachtagung, Bad Nauheim, 2002.
[4] M. Callavik, A. Blomberg, J. Häfner și B. Jacobson, „The Hybrid
HVDC Breaker,” Noiembrie 2012. [Interactiv]. Available:
http://new.abb.com/docs/default-source/default-document-library/hybrid-
hvdc-breaker---an-innovation-breakthrough-for-reliable-hvdc-
gridsnov2012finmc20121210_clean.pdf. [Accesat 18 Iunie 2016].
[5] N. Serbia, Modular Multilevel Converters for HVDC power stations,
Institut National Polytechnique de Toulouse - INPT, 2014.
[6] D. Floricău, „Invertoare de Tensiune Multinivel: Sinteză a Structurilor
cu Punct Neutru Fixat,” București, 2015.
[7] G. Konstantinou, J. Zhang, J. Pou, S. Ceballos și V. G. Agelidis,
„Comparison and Evaluation of Sub-Module Configurations in Modular
Multilevel Converters,” Sydney, 2015.
[8] A. Antonopoulos, L. Angquist și H. P. Nee, „On Dynamics and Voltage
Control of the Modular Multilevel Converter,” Power Electronics and
Applications, Stockholm, 2009.
[9] G. Casadei, „Modular Multi-Level Converter: Modeling, Simulation
and Control in Steady State and Dynamic Conditions,” Aalborg, 2012.
[10] S. Debnath, J. Qin, B. Bahrani, M. Saeedifard și P. Barbosa, „Operation,
Control, and Applications of the Modular Multilevel Converter: A Review,”
IEEE Transactions on Power Electronics, 2015.
[11] R. Teodorescu, Modular Multilevel Converters for Large MV Drives,
Bucharest, 2016.

- 10 -