Nr.

15
decembrie 2010 – ianuarie − februarie 2011
ISSN 1843 – 6757

- revistă on-line -

Realizare şi tehnoredactare : prof. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”

G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba
 Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră!
Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi
deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

Din cuprins :

1. Vorbind cu iarna
2. Părinţii trebuie să ştie !
3. Proiecte noi
4. Educator, învăţător, profesor
5. Creaţie în...recreaţie
6. Jocuri deosebite
7. Iarna de ieri, de azi
8. Ţara noastră aur poartă...
9. Musafirii povestesc
10. Ecologie şi armonie
11. Pagina din jurnal
12. Din activităţile noastre
13. Drumuri de poveste
14. Hai să colorăm !

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !”
Ion Creangă

Sigla noastră
Culorile copilăriei

  2
 Poezii de ieri şi de azi…….

Ed. Ada Petraş, Deva

Apropindu-se sărbătorile de iarnă mi-au revenit în minte crâmpeie din copilărie

... mi-aduc aminte cu câta nerăbdare aşteptam sosirea moşilor. Întocmeam adevărate liste
cu cadourile dorite, care aproape nu avea sfârşit spre disperarea părinţilor ...şi tot din
acele timpuri mi-aduc aminte de doamna mea educatoare care la fel cum noi incepem
acum pregătirile pentru serbarea de iarnă , aşa începea şi dânsa .
Ne împărţea poeziile, iar noi trebuia să le învăţăm împreună cu părinţii.
Şi pentru că acele poezii au rămas în memorie odată cu alte amintiri din vremea
copilăriei , m-am gândit că ar fi frumos ca să fie cunoscute şi de micii preşcolari din
vremurile noastre. Eu consider că aceste poezii sunt pline de muziacalitate şi nu ar trebui
date uitării.

Brăduţul

Brăduleţ ,brăduţ drăguţ ,

Ninge peste tine !
Haide, hai în casa mea ,
Unde–i cald şi bine

Pom de anul nou te fac ,

O , ce bucurie!
Cu beteală te îmbrac
Şi steluţe o mie.

Şi fetiţe şi băieţi,
Bătând din mânuţe
Ţi-om juca şi ţi-om cânta
Cântece drăguţe.

Moş Crăciun

Moş Crăciun, Moş crăciun

Pregăteşte-te de drum
Să ajungi şi pe la mine
Că îmi este dor de tine
Drumul de va fi cu nea
Lustruieşte-ţi sania
Ca să poţi zbura cu ea
Până aici la casa mea.

  3
 Poveste de Crăciun

de Otilia Cazimir

Prin nămeţi în fapt de seară

A plecat către oraş
Moş Crăciun c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.

-Uite-o casă colo-n vale

Cu ferestre luminate
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate

-Bună seara!,Bună seara!

Iaca vin cu sănioara
Şi cu daruri proaspete
Bucuroşi de oaspete?

-Bucuroşi ,bucuroşi,
Strigă glasuri de copii
-Moşule ,de unde vii?
-Iaca vin din moşi strămoşi
Încărcat cu jucării
Pentru voi iubiţi copii.

...............................
Săniuţa

Neaua peste tot s-a pus ,

A venit iarna drăguţa
Hai băieţi pe deal în sus
Să ne dăm cu săniuţa

Câte unul câte doi

Ne urcăm în sănioară
Fără cai şi fără boi
Săniuţa fuge ,zboară .

  4
 Vă muţumesc pentru lectură si sper că incursiunea scurtă care ati făcut-o cu
ajutorul acestora în lumea copilariei sa va fii adus zâmbetul pe buze .
“Creativitatea este un proces de Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am
învăţare aparte, la care elevul şi spus povestea mea, şi-am încălecat pe-o
profesorul sunt una şi aceeaşi lingură scurtă să trăiască cine ascultă…
persoană.” Arthur Koestler
Creată de PADURARU STEFANIA-
Prescolaritatea este apreciată tot DIANA
mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai 6 ani
importantă experienţa educaţională din Grădiniţa PN NR. 11 Oneşti
viaţa unei persone; pe parcursul ei se
înregistrează ritmurile cele mai Creata de  GHIOC COSMINA
pregnante în dezvoltarea individualităţii NICOLETA, 5 ani
umane şi unele din cele mai Grădiniţa PN NR. 11 Oneşti
semnificative achiziţii cu ecouri evidente
pentru etapele ulterioare ale dezvoltării
sale .Iată de ce este necesară stimularea
creativităţii la copii începând încă de la
vârste timpurii.Ca factor intelectiv al
creativităţii, imaginaţia cunoaşte la
vârsta prescolaritatii o adevararata
"explozie", ea fiind acum la apogeu şi
A fost
pentru că gândirea se afla încă la un
odată ca
nivel de dezvoltare ce mai are de
niciodată o zână
străbătut stadii importante Iată câteva
care nu ştia ce nume are. Zâna s-a dus în
exemple de creativitate literară la
nori şi acolo a întâlnit o altă Zâna A
preşcolari…
întrebat-o pe Zâna care stătea în nori ce
nume are şi aceasta i-a răspuns că este
Zâna Verii.A coborât pe un norişor şi
acolo era o altă Zâna care i-a spus că
este Zâna Toamna. Apoi a coborât din
-Povestea mea-
nori să facă toamnă pe anumite locuri de
pe globul pământesc.Atunci au înflorit
A fost odată o fetiţă pe care o
crizantemele, tufănelele şi alte flori de
chema Diana si care dorea foarte mult să
toamnă. Copiii au început să se joace cu
zboare.Într-o zi a văzut un avion care
frunzele, să culeagă nuci, mere şi pere.
tocmai trecea pe deasupra ei. Ea l-a
urmărit până la aeroport şi s-a dus pe -Bine ai venit!Ce anotimp
pistă să vorbească cu pilotul L-a rugat să minunat eşti!
o ducă şi pe ea în zbor, să vadă cum e să
te plimbi cu avionul.I-a spus că vrea să Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am
meargă până în Laponia să se întâlnească spus povestea mea…
cu Moş Crăciun.Pilotul i-a promis fetiţei
că după ce alimentează avionul o ia cu el Educatoare, Hurmuzache Cornelia,
Oneşti, jud. Bacău
în călătorie.

  5
 O prietenie ciudată

Era o zi urâtă de toamnă, cu un vânt puternic, care scutura crengile copacilor şi

câteva rămurele cădeau pe jos împreună cu frunzele.
În pădure, printre frunzele arămii, un melc îşi plimba liniştit cochilia, înintând cu pasul
său de melc. El făcea un zgomot uşor, abia simţit pe poteca îngustă. Deodată, melcul zări
pe ramura unui copac aproape gol, o frunză mică, foarte mică şi tare drăgălaşă, care ţipa
cât o ţineau puterile:
-Ajutor! Ajutor! Vântul acesta este nebun! Ajutor, mi-e tare frică!
În adâncul sufletului său de melc, melcului îi păru rău de frunzuliţa necăjită şi strigă:
-Aşteaptă-mă, sosesc!
Şi încet, cu pasul său de melc, melcul se apropie de copac şi începu să urce. Din
nefericire, el mergea atât de încet, mult prea încet, încât frunzuliţa nu mai putu să aştepte.
Ea se înroşi, se îngălbeni, îmbătrâni. Când melcul ajunse pe ramură, frunza tocmai
căzuse.
Fără să se descurajeze, melcul strigă din nou:
-Aşteaptă-mă, sosesc!
Şi iată-l pe melcul nostru plecat în sens invers acum. După mult timp, el ajunse pe
potecă. Frunzuliţa uscată era tot acolo, în locul în care căzuse. Ea îl aşteptase.
Impresionat, melcul începu să plângă. Apoi, plin de duioşie, o sărută pe micuţa lui
prietenă cu un sărut de melc.
Vântului i se făcu milă de cei doi prieteni. El ridică frunzuliţa cu melcul pe ea şi îi
duse departe, departe, în ţara prieteniei.

Şodolescu Mihai, clasa aIVaC

Şcoala “Alice Voinescu, Drobeta Turnu Severin
Prof. coord. Mitrache Ofelia

Povestea ultimei frunze de toamnă

Mi-am petrecut câteva zile din vacanţa de toamnă în satul bunicilor mei, un
frumos sat de munte, înconjurat de păduri. Într-o zi, în timpul plimbării de dimineaţă prin
pădure, bunicul mi-a spus o poveste care m-a impresionat. Bunicul chiar a susţinut că
totul s-a întâmplat cu adevărat.
…În satul nostru, cândva toţi sătenii se înţelegeau foarte bine. Se spunea chiar
despre satul nostru că era satul Prieteniei şi al Iubirii. Într-o zi, mai minunată decât
celelalte, soarele încălzea natura şi un vânticel uşor mişca frunzele multicolore de
toamnă. Ziua se anunţa foarte frumoasă. Din nefericire, o veste rea se răspândise în sat, în
ciuda timpului frumos. Măriuca, mezina familiei Ionaşcu, părea atinsă de o boală
misterioasă. Doctorul nu găsea nici un remediu pentru vindecarea fetiţei.
Mateuţ o adora pe surioara lui de 4 ani şi boala ei îl întrista foarte mult. El o
supraveghea neliniştit tot timpul. La fel de supăraţi erau şi părinţii celor doi copii.

  6
 Într-o zi, când starea fetiţei s-a agravat, au chemat din nou doctorul. Dar nici de
data aceasta medicul nu a putut găsi nicio soluţie. El le spuse cu tristeţe în glas părinţilor:
-Dragii mei, este clar că Măriuca are o boală foarte rară. Medicina încă nu a descoperit
medicamentele care să o vindece. Mi-e teamă că fetiţa va pleca în curând. Cred că va
pleca odată cu căderea frunzelor de toamnă.
Toată famila era îngrozită. Mateuţ, pitit în spatele uşii, auzise cuvintele doctorului
şi îşi zise:
-Măriuca nu va pleca! Eu o voi salva!
Mai hotărât ca niciodată, Mateuţ alergă în camera mamei sale, luă un ghem gros
de lână şi un ac mare. Ieşi pe furiş din casă pe uşa din spate şi se apropie de un copac
mare.
-Oh, mi-am uitat scăunelul!
Se grăbi înapoi în casă şi se întoarse cu scăunelul. Se urcă pe el şi apoi în copac.
Dragostea pe care i-o purta surioarei lui îi dăduse ideea să se urce în pom şi să lege
frunzele de ramuri. În felul acesta ele nu vor mai cădea şi Măriuca nu va pleca.
Erau atât de multe frunze încât băiatul era disperat. Dar o surpriză îl aştepta. Zâna
cea bună apăru, îl îmbrăţişă şi îi spuse:
-Mateuţ, dragostea pe care o porţi surioarei tale mi-a înduioşat inima. Părinţii tăi sunt
nişte oameni minunaţi şi toţi copiii şi-ar dori să aibă asemenea părinţi.
Atunci, zâna cea bună, cu mâinile sale în formă de inimă, desenă o frunză de
toamnă vrăjită. Aceasta va păstra pe ramuri frunzele pe care Mateuţ le legase cu atâta
dragoste.
Frunza magică a lăsat toate frunzele să cadă, mai puţin pe cele legate de Mateuţ.
Prin acest miracol Măriuca a fost vindecată. Doctorul era uimit, dar fericit, părinţii şi
Mateuţ plângeau de bucurie. Toţi locuitorii satului s-au bucurat. Măriuca se vindeca
văzând cu ochii, obrăjorii ei prindeau culoare, corpul revenea la viaţă.
-Domnul nostru Iisus m-a vindecat, spunea ea cu o voce blândă.
Mult timp s-a vorbit în sat despre povestea lui Mateuţ şi despre această ultimă
frunză de toamnă.
-Să nu uiţi nicidată, dragul meu, că dragostea poate câştiga multe bătălii. E suficient să
crezi în puterea ei la fel ca Mateuţ, şi-a încheiat bunicul povestea.
Mitrache Iulia, clasa aV-aA
Şcoala “Alice Voinescu”, Drobeta Turnu Severin
Prof. coord. Mitrache Ofelia

  7
 DORINŢA
PROFESOR STELUŢA DIMA
GRĂDINIŢA P.P. NR.11, BRĂILA

Ana mama nu-şi cunoaşte,

Nici n-avea măcar doi ani,
Când a plecat după un Paşte,
În Spania, ca să câştige bani.

Cinci ani de-atuncea au trecut,

Fetiţa este-acuma mare,
Lângă bunica a crescut,
Dar ştie că o mamă are.

Pe Moş Crăciun ea l-a rugat

Fierbinte-n fiecare seară
Şi ruga el i-a ascultat:
Pe mama s-o aducă-n ţară.

Cuprinsă-i azi de nerăbdare

Şi este foarte bucuroasă,
Că după-o lungă aşteptare
I se întoarce mama acasă.

Şi poate spune tuturor

Cât este ea de fericită,
Că s-a întors din depărtări
Mămica ei, cea mult dorită.

  8
 COPIII – PRIETENI AI NATURII

Educatoare Mureşan Niculina

Grădiniţa cu PP nr 11 Alba Iulia

Continuare din nr.14

În activităţile desfăşurate copiii au aflat ce condiţii sunt necesare plantelor pentru

a se dezvolta bine; îngrijind plantele, ei au pus în practică cele învăţate. Astfel, copiii le-
au udat la două zile, învăţând cum şi cât să toarne apă încât să nu putrezească planta, le-
au curăţat de uscături, au urmărit procesul lor de evoluţie, de înmulţire, fiind încântaţi ori
de câte ori acestea au înflorit.
În felul acesta copiii au reţinut uşor că plantele au nevoie de apă, căldura, lumină,
că se hrănesc cu săruri şi substanţe minerale pe care le absorb din pământ şi, de aceea,
dacă nu sunt ocrotite şi îngrijite, ele se ofilesc şi mor.
Copiilor le plac florile, frunzele, se minunează în faţa măreţiei arborilor, le place
să alerge, să se joace în mijlocul naturii. Aşa pot observa că plantele au viaţă, iar dacă le
rupem, mor.
Prin experimente simple, preşcolarii şi-au format reprezentări despre structura şi
condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale ce trăiesc în apropierea omului, au observat
schimbările ce se petrec în natură în diferite anotimpuri şi care este importanţa acestor
schimbări în viaţa oamenilor.
De pildă am îndemnat copiii să observe cum arată florile din parc într-o perioadă
secetoasă şi cum se înviorează după ploaie. De aici ei au înţeles mai bine importanţa apei
pentru viaţa plantelor.

Într-o zi de iarnă le-am arătat cum, dacă dăm stratul de zăpadă deoparte, dedesubt
observăm iarba verde; deci aşa cum iarba trăieşte sub zăpadă şi alte plante se păstrează în
viaţă până la primăvară, când se vor dezvolta; pe câmp, zăpada este ca o plapumă pentru
grâul semănat de oameni toamna.
Din familie, apoi din grădiniţă, copilul deprinde bunul obicei de a nu distruge, de
a nu arunca ambalaje şi resturi în jurul său, de a nu călca iarba din parc, plantele cultivate
şi de a participa la acţiuni de amenajare a spaţiilor verzi, de a nu rupe crengile copacilor.

  9
 Multe şi diverse sunt întrebările care frământă viaţa unui copil, dar parcă nici
unele dintre ele nu sunt mai interesante decât cele legate de natură şi de viaţă. În
plimbările, drumeţiile şi excursiile organizate, am căutat să găsesc explicaţii corecte,
folosind exemple din natură, la toate nedumeririle din sufletele celor mici.
Întrebată fiind „Şi copacii plâng ?…” trezită parcă dintr-un vis am înţeles mai
bine ca niciodată, cât de mare trebuie să fie suferinţa pădurii pentru „puii” care se dau
jertfă prin nesăbuinţa semenilor noştri.
Noi, cele care învăţăm copiii să iubească natura, să-i descopere frumuseţea şi s-o
protejeze, credem cu tărie că plantele sunt fiinţe vii, care respiră, înzestrate cu
personalitate şi cu însuşirile specifice sufletului şi astfel glasurile celor care strigă cu
disperare „Salvaţi pădurea !” au alături de ele vocile noastre care acuză pe toţi cei care se
definesc a fi călăi nemiloşi ai „trupurilor verzi”.
De ce plâng copacii mă frământă fără încetare. Să ascundă în acest gest durerea
produsă de răceala tăişului care nu cruţă sau să fie un act de compasiune faţă de
inconştienţa cu care ne deteriorăm an de an suportul nostru existenţial ? Indiferent care ar
fi motivul, ne impresionează în mod deosebit, felul în care cei mici reuşesc să clădească
legături de suflet cu aceste necuvântătoare şi felul în care ştiu să aprindă în sufletele
noastre dorinţa de a fi mai atenţi cu natura.
Într-o drumeţie la pădure, copiii au fost impresionaţi obsevând un copac ce se
usca, murea; l-au mângâiat, şi-au exprimat regretul faţă de sfârşitul lui, dar s-au bucurat
când le-am arătat un copăcel care creştea alături şi care îi va lua locul.
Plimbările şi drumeţiile din jurul oraşului şi mai ales excursiile organizate în afara
lui, oferă copiilor contactul direct cu natura. Am organizat astfel o excursie pe Valea
Mănăstirii, la Râmeţ şi Geoagiu de Sus, la Cugir pe Râul Mic, o alta care ne-a fascinat şi
ne-a lăsat impresii adânci, în zona de munte, la Sohodol. Aici le-am atras atenţia copiilor,
mai mult ca oricând, asupra unor aspecte de distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu
tulpina scrijelită, resturi menajere, iarbă arsă, deşeuri de hârtie, sticle sparte şi ambalaje
de plastic aruncate la întâmplare. Pentru a întări comportamentele pozitive am strâns de
fiecare dată toate resturile gustării pe care am luat-o şi am controlat dacă totul este curat
la locul nostru de popas.
Întotdeauna la întoarcerea din astfel de excursii şi drumeţii, plimbări şi vizite am
planificat activităţi care să răspundă întrebărilor şi să clarifice aspecte încă neînţelese de
către copii.

  10
 În activităţile artistico-plastice de pictură, modelaj, colaje cu materiale din natură-
copiii şi-au exprimat bucuria şi încântarea pentru cele văzute, finalizând expoziţia cu
titlul „Natură şi fantezie.”
Prin implicarea în acţiuni şi programe adecvate, am marcat anumite evenimente
din Calendarul ecologic. Astfel pe 22 Martie, pentru a marca „Ziua Mondială a Apei”, am
desfăşurat un proiect tematic „Apa – sursa vieţii”, prin care copiii au înţeles că poluarea
apei cu substanţe nocive duce la infectarea apelor freatice, având consecinţe şi în
degradarea altor componente ale naturii.
Continuare în nr. 16

IDEI DE CONSTRUIT LA CĂLDURA IERNII

..DIN CASĂ

  11
 COMPETENŢE DIDACTICE ŞI MANAERIALE
Ed. Agnes Costea, SAM Târnava, jud. Sibiu
Învăţământul preşcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
personalităţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebuinţelor sale, sprijinind formarea
autonomă şi creativă a acestuia.
Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a colilului în vederea
dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de
particularităţile de vârstă şi specifice ale acestora.
Calitatea procesului instructiv – educativ depine în cea mai mare măsură de gradul de
pregătire şi utilizare a resurselor umane, de rolul creator şi dinamizator al factorului
uman.
Managementul resurselor umane reprezintă ştiinţa şi arta elaborării şi
implementării strategiei şi politicii de personal, în vederea realizării cu maximum de
eficienţă a obiectivelor unităţii de învăţământ.
Unitatea noastră îşi propune ca finalitate sprijinirea copilului preşcolar ppentru a dobândi
cunoştinţe, priceperi, capacităţi şi atitudini necesare integrării cu succes în clasa I,
precum şi vieţii sale ulterioare în societate.
Educatoarea trebuie să-şi pună în aplicare competenţa profesională pentru a
înţelege nevoile şi trebuinţele fiecărui copil în parte. Cea mai importantă nevoie este cea
de a fi iubit. Copilul are nevoie să fie alintat, mângâiat, să se simtă aproape de tine, să i se
ofere căldură şi confort emoţional, să se simtă înţeles pentru a-şi descoperi propria
identitate şi să-şi formeze o imagine de sine pozitive.
Elaborarea Regulamentului de ordine interioară bine structurat, cu sarcini precise
a determinat evaluarea obiectivă a performanţelor profesionale individuale, precum şi
creşterea calitativă a procesului de învăţare.
Principiile generale ce stau la baza organizării şi funcţionării procesului instructiv –
educativ sunt: principiul educaţiei globale şi individualizate, principiul asigurării
integrale a drepturilor copilului şi a respectului faţă de copil, principiul colaborării cu
familia şi comunitatea locală, ca parteneri egali în educaţia copilului.
Părinţii iau parte la diferite activitaţi organizate cu copiii, drumeţii, excursii, aplicaţii,
astfel părintele se apropie tot mai mult grupei şi nu va mai fi aşa străin. Acest lucru este
benefic şi în procesul educativ al copilului. Tot aşa se poate proceda şi cu instituţiile din
jurul grădiniţei care au totuţi la bază un program educativ, astfel se pot încheia
parteneriate cu muzeul, cu şcoala (dacă grupa este pregătitoare), se poate apela şi la
autorităţile locale: primărie, poliţie, pompieri care se pot deplasa la grădiniţă sau dacă nu
mergem noi şi vedem acţiunile lor.
În toată activitatea elaborată se respectă dreptul copilului la joc ca formă de
activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor de învăţare.

  12
 Din colecţia ,,Regulile grupei realizate împreună”,
prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea

  13
 PROFESOR:JULEA CLAUDIA
PROFESOR:STROIA RAMONA
GRĂDINIŢA: PP “PRICHINDELUL” HUNEDOARA

Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. Copiii se impart în şase grupe –
pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul
studiat.
Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase
pălării să fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi. Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Fiecare, bineînţeles, că rolurile se pot
inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.

FIECARE CULOARE REPREZINTĂ UN ROL.

Pălăria albă • este obiectivă asupra informaţiilor; •este neutră;

Pălăria roşie • lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor; •este impulsivă; •poate însemna şi supărare
sau furie; •reprezintă o bogată paletă a stările afective;
Pălăria neagră • exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata; •oferă o pespectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie; •reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;
Pălăria galbenă • oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra si tuaţiei; •culoarea galbenă
simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul ; •este gândirea optimistă, constructivă pe un
fundament logic;
Pălăria verde • exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; • este simbolul fertilităţii, al
producţiei de idei noi, inovatoare;
Pălăria albastră • exprimă controlul procesului de gândire; • albastru a rece; este culoarea cerului
care este deasupra tu turor, atotvăzător şi atotcunoscător; • supraveghează şi dirijează bunul mers al
activităţii; • este preocuparea de a controla şi de a organiza;
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare
pălărie, gândind din perspectiva ei.
Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă – pălăria roşie pălăria neagră –
pălăria galbenă pălăria verde – pălăria albastră
CUM TREBUIE SĂ SE COMPORTE CEL CARE “POARTĂ” UNA DIN CELE 6
PĂLĂRII GÂNDITOARE:

Pălăria . Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă
informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări
şi opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe
problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi
direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.

Pălăria . Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…”
Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă
vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi
participanţi la discuţie, întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de
vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi
nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

  14
 Pălăria . Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativ ă a
lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se
potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o
argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se pot folosi formulări negative,
de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge, dar n ici nu…” Gânditorul nu exprimă
sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei
galbene. În cazul unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

Pălăria . Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se conce

ntrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifi ce cele negative. Exprimă
speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene
luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri
concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai mare, Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şi
trebuie căutate.

Pălăria . Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub
pălăria galbenă. Nu se referă la cre area de noi idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi. Pălăria
ver de. Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, va loareaseminţelor.
Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge
la noi concepte şi noi percepţi i, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală este specifică acestui tip de
pălărie. Cere un efort de creaţie.

Pălăria . Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. E gândirea

despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul
celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează
informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează
jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii.
Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit. Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple
interjecţii.
Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii.
Pălăria albastră → clarifică Pălăria albă → informează Pălăria verde → generează ideile noi şi efortul
Pălăria galbenă → aduce beneficii creative Pălăria neagră → identifică greşelile Pălăria roşie → spune
ce simte despre.

UN EXEMPLU DE ÎNTREBĂRI /
comportamente posibile în acest joc este:

Pălăria albă, Pălăria roşie, Pălăria galbenă, Pălăria neagră, Pălăria albastră. Ce...? Punându-mi...?
Pe ce se...?Care sunt...?
Putem să... ?, pălăria roşie, bazeză erorile? rezumăm? avem? uite aceste idei?Ce ne..?Care
e...?Ce,cum privesc..? Care sunt... următoarele informaţii: eu văd lucrurile… văd avantajele? La ce riscuri
....? Sentimentul ..? Pe ce ne expunem..? Care sunt.. ? Ne permite informaţii?, am... ?Nu-mi place.. ? vrea
să...? felul cum s-a.... ? Dacă/Să nu avem..? începem...? pierdem...? Cum putem... ? aşa… sigur timpul ne
ajută şi vom obţine... ,vom ajunge la informaţiile? la rezultatul, ne concentrăm asupra…?, nu credeţi?
Pălăria verde: Şansa succesului este dacă… ? Cum poate fi altfel atacată problema? Putem face
asta şi în alt mod?

GĂSIM ŞI O ALTĂ EXPLICAŢIE?

Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice,
inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale.

  15
Parteneriate/proiecte în care suntem implicaţi noi, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

*Parteneriat cu Pompierii

*Parteneriat ,,Egalitate de şanse”

*Parteneriat ,,Prieteni suntem, prieteni vom

rămâne”

*Proiect internaţional ,,Eno climat change”

*Proiect naţional ,,Sărbători

magice de iarnă”

*Proiect ,,Prietena din bibliotecă”,

sponsorizare primită-cărţi

*Proiect naţional
,,Şcoli pentru un viitor verde”

-rezultate, poze, materiale, puteţi vedea pe

internet

  16
 SFINTE NICOLAE
Profesor Steluţa Dima
Grădiniţa P.P. nr.11, Brăila

Sfinte Nicolae, Sfinte Nicolae,

Ca în fiecare iarnă
Te-aşteptăm iar în odaie,
Cu steluţe albe-n barbă.

Să vii iar cu coşul mare

Şi în ghetele curate,
Să ne-aşezi la fiecare
Jucării şi ciocolate.

Că am fost cuminţi mereu,

Pe părinţi i-am ascultat
Şi în fiecare seară
La Dumnezeu ne-am rugat.

Tu să vii din nou în prag,

Iar din tot ce vom primi,
Noi din suflet, cu mult drag
La sărmani vom dărui.

E bine să faci fapte bune

Şi din tot ce ai să dai,
Căci o vorbă veche spune:
“Dar din dar, se face rai!”

  17
 Clinchete de zurgălăi
Grupa Năzdrăvanilor, grupă mijlocie, de la grădiniţa P.P. Nr.7, sructură P.P.Nr.6,
din Deva s-au pregătit prin multă muncă şi cu mult entuziasm să il întâmpine pe Moş
Crăciun cu multe lucrări...

Ed. Popa Adriana-Bianca, Grădiniţa P.P. Nr.6, Deva.

  18
DANC MIHAELA-ELENA LA SĂNIUŞ
G.P.N. SÂRBI,COM.ILIA,JUD.HD
Sus pe sănioară, dragă copilaş,
IARNA Ochii îi închide, zboară pe imaş.
Repede ca gândul pârtia cobori,
Hai copii la săniuş N-ai pleca acasă, poate, doar în zori.
Că e iarnă de-acuş.
Sus pe deal la derdeluş, Greu e la urcuş că-i alunecuş
Nu putem fără mănuşi. De nu eşti atent cazi în nas acuş.
Dar nu-i bai,sus în picioare
Bulgări moi noi aruncăm Distracţia e şi mai mare!
De iarnă ne bucurăm.
Iar apoi noi în ogradă,
Înălţăm omul de zăpadă.
MOŞ CRĂCIUN
Ne jucăm,ne veselim,
Iarna blândă o iubim. Moş Crăciun,Moş Crăciun,
Şi ne bucurăm de ea Te iubim ca tu eşti bun.
Că ne-aduce zăpada. De un an visez la tine
Şi te-aştept să vii la mine.
Înarmaţi cu sănioare, Moş Crăciun,Moş Crăciun,
Cizme pân’la subsioare Multe eu aş vrea sa-ţi spun.
Cu căciuli şi cu paltoane Vezi,tu,dragă Moş Crăciun
Veseli,bucurie mare. Eu sunt mare de acum.

Moş Crăciun,Moş Crăciun,

Chiar daca nu mai sunt mica
Îmi doresc o păpuşică,
Dar să vezi,nu foarte mică!

PUTEREA DRAGOSTEI

În magazinul din colţul străzi,Cătălina o văzu pe mama ei privind cu jind la pelerina

frumoasă de lână.Era un albastru închis pe o parte, roşu pe cealaltă parte, cu dungi în cele
două culori.
-Mamă, îţi cumperi pelerina aceasta frumoasă?
-Nu, micuţa mea.Banii pe care-i avem abia ne ajung pentru mâncare.
-S-a făcut frig!Ai nevoie de o pelerină călduroasă.
-Nu mai vorbim despre asta, draga mea!spuse mama răspicat.
Cătălina privi din nou pelerina viu colorată şi îşi spuse: „Mama are nevoie de o
pelerină”.Costa mult pentru banii pe care-i câştiga mama ei.

  19
 Cu toate acestea Cătălina se vedea punând pelerina pe umerii mamei.
Când au mers din nou la magazin, fetiţa a pus în mâinile vânzătorului ce avea mai
scump: lănţişorul ei roz.
-Ştiu că nu e destul, dar vă rog.....ţineţi pelerina pentru mine.Vreau să fac o surpriză
mamei.Vă mai plătesc data viitoare.
Omul se uită la Cătălina.Dacă ar fi trăit fetiţa lui, ar fi fost ca ea.
-Voi ţine pelerina pentru tine, până vei aduce banii.
Luna următoare, Cătălina a lucrat din greu.Abia aştepta să meargă din nou la
magazin.
Ce bucuroasă a fost când a pus în mâna vânzătorului un vas mare cu
măceşe.Umblase mult după ele şi o dureau şi acum mâinile de la mărăcinii acestora.
Vânzătorul o privi şi spune:
-Cred că n-o să te superi, micuţa mea. Pelerina care-ţi plăcea s-a vândut.Dar am
multe alte pelerine frumoase!
Cătălina nu scosese un cuvânt.Fugi afară din magazin, se urcă în căruţă şi plânse
până veni mama.Nu-i venea să creadă:”Cum pot fi oamenii atât de răi?”
Au ajuns acasă.Mama o chemă să o ajute la desfăcutul pachetelor.
-Pachetul ăsta e al tău. Vânzătorul a spus că l-ai cumpărat. M-am mirat. De unde ai
avut bani?
Fetiţa nu răspunse. Desfăcu repede pachetul. Pelerina!Pelerina frumoasă pentru
mama! Într-un colt era prins un bileţel: „ Ai cumpărat pelerina cu dragostea pentru mama
ta. Din dragoste pentru o fetiţă care ar fi fost ca tine, îţi înapoiez comoara”.Abia atunci
Cătălina văzu lănţişorul prins de pelerină.
Cu ochii în lacrimi, puse pelerina pe umerii mamei.
Dorinţa i se înplinise.

Prof.înv.preşcolar:Radu Zoica,
G.P.N.Burduca,Dragodana,
Jud.Dâmboviţa

MOŞ CRĂCIUN, CE-MI ADUCI? -Trei sarmale.

-În saboţi?
-Moş Crăciun, ce-mi aduci -Doi roboţi.
În papuci? -Dar în şlapi?
-Două nuci. -Câţiva napi.
-În ghetuţe? -Şi în cizmuliţă?
-Mămăruţe. -Vise de fetiţă.
-Dar în adidaşi?
-Patru papanaşi. Ed. Maria Brumar, GPP Agnita, jud.
Sibiu
-În sandale?

  20
 V-aşteptăm înapoi
Să veniţi din nou la noi!

CĂLĂTOARELE Astăzi e iară

Caldă primăvară,
Frunza-i uscată, Mulţi cocori trec în zori
Iarba-i îngheţată Stoluri, stoluri pe sub nori.
Pitulici, rândunici, Bine ne pare
Vor să plece de pe-aici. Că sosesc din zare
Rău ne mai pare Păsări mici, pitulici
Când vedem în zare Berze mari şi rândunici!
Cum se duc şi se duc
Mierla şi puii de cuc. Ed. Maria Brumar, GPP Agnita, jud.
Dragi păsărele, Sibiu
Mari şi mititele

http://gradinitavinerea.webs.com/

  21
 Rolul poveştilor în dezvoltarea copiilor

Prof.inv.prescolar COMĂNESCU ELENA

G.P.P.nr.1 BUZĂU

Scufița Roșie, Albă ca Zăpada, Harap Alb sunt

doar câțiva dintre eroii care populau lumea noastră de
copii. Traiam alături de ei, de zeci de ori, întâmplările
prin care treceau și parcă tot nu ne săturam. Ne
străduiam să memorăm fiecare întâmplare și fiecare
replică în parte și ne imaginam ca într-o zi vor spune
aceleași povești copiilor noștri. Din păcate, eroii
copilăriei noastre sunt străini multor micuți de astăzi.
Ei au fost înlocuiți de Shrek, Nemo, Tom si
Jerry, personaje la fel de interesante dar parcă fără
farmecul eroilor de basm. Prea puțini părinți găsesc timpul necesar pentru a spune copiilor poveștile cu
care au crescut ei inșiși. Poveștile au fost pe nedrept uitate și sunt pe nedrept ignorate. Ele sunt pline de
povețe și întâmplări din care copiii pot trage învățăminte utile: să nu fie neascultatori ca Scufița Roșie, să
nu fie răutăcioși ca mama vitregă a Albei ca Zăpada și lista ar putea continua.
Din povești, copiii află care sunt consecințele defectelor și calităților umane, care sunt efectele
faptelor bune și rele. Antitezele atotprezente în basme îi ajută să facă diferența între bine și rău, între
minciună și adevăr, între lașitate și curaj, îi învață care sunt calitățile pozitive și care sunt defectele cele
mai comune ale oamenilor. Trăind alături de personajul preferat întâmplările basmului, copilul învață
despre lumea din jur, fără să fie el însuși pus în situații periculoase sau dificile. Un alt avantaj major al
poveștilor este acela că stimulează imaginația și fantezia copilului. Povestitorul folosește cuvinte pentru a
descrie imagini pe care copilul nu le vede.
De aici începe să funcționeze imaginația celui mic care este nevoit să construiască în minte
peisaje, chipuri, situații. Poveștile stimulează şi intelectul copiilor care se străduiesc să rețină cât mai
multe detalii ale poveștii, să memoreze cuvintele folosite de părinte pentru a fi capabil să le reproducă. Nu
trebuie să uităm nici de rolul benefic pe care poveștile îl au asupra afectivității unui copil. Frica, bucuria,
iubirea sunt trăite de copil la intensitate maximă, fără ca el să fie pus în situații periculoase sau dificile.
Există părinți care își fac griji în legătură cu emoțiile prea puternice provocate de personajele negative.
Copiii mai sensibili poate ar fi bine să beneficieze de o variantă puțin “îndulcită” a poveștii, însă,
în rest, nu avem de ce să ne temem. Sa nu uităm că la un moment dat copilul va trebui să țină piept lumii
care nu este întotdeauna atât de frumoasă pe cât ne-am dori. Oricum, basmul îi transmite copilului că totul
se va termina cu bine, la un moment dat, iar la această vârstă este bine să trăiască cu acest gând. Pe lângă
efectul benefic asupra copilului, să nu uităm de rolul poveștilor în relația părinți – copil.
Lipsa timpului îi face pe mulți dintre noi să își abandoneze copiii în fața televizorului, la desene
animate sau în fața calculatorului, la jocuri. Câte un basm spus măcar o dată la câteva zile, creează între
părinți și copil acea legatură specială dintre doi oameni care trăiesc aceleași senzații, au aceleași
sentimente și își imaginează aceleași scenarii. Complicitatea creată și limbajul comun construit de părinte
și copil îmbunătățește mult relația dintre cei doi. Momentul poveștii este unul special și poate să se
păstreze peste ani, când nu va mai fi nevoie de povești, dar va fi nevoie de discuții ca între prieteni. Să nu
uităm așadar să citim copiilor noștri povești.

  22
 Iarna în imagini la G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

Grupa Mare Albinuţele, grupa mijlocie Puişorii şi grupa pregătitoare Fluturaşii

Prof. Nicoletta Huştiuc

Prof. Anişoara Filimon
Ed. Ioana Stanciu

  23
„Am plecat să colindăm....”
Aşa cum se obişnuieşte de Sărbătorile de iarnă, copiii merg „în
colindat” „pe la case a ura”. Nici copiii înscrişi la Cercul de Protecţia
Mediului din cadrul Clubului Copiilor Tg. Cărbuneşti, Jud. Gorj, nu au
făcut excepţie de la această regulă. Aşadar, cu mic, cu mare, am plecat „ a
colinda” în data de 21 decembrie 2010 dar nu „pe la case”, ci pe Domnul
Primar - Ing. Jr. Mihai Mazilu – care ne-a oferit la fiecare câte un pacheţel
lăsat, bineînţeles, de Moş Crăciun pentru copiii cuminţi şi care au învăţat
colinde.

În luna decembrie, prof. Ceauşu

Silvana-Alisa (prof. de Protecţia Mediului)
şi Prof. Jucătoru Claudiu (prof. de
Informatică) de la Clubul Copiilor Tg.
Cărbuneşti au organizat Ediţia I a
Concursului Interjudeţean „Moş Crăciun
Eco-Informatician” inclus în C.A .E.,
precum şi o expoziţie cu lucrările participante la concurs în cadrul Casei de
Cultură a oraşului Tg. Cărbuneşti, urmând ca în decursul lunii ianuarie să
aibă loc etapele de jurizare şi expedierea diplomelor către participanţi. La
cea de-a II-a Ediţie a Concursului care va avea loc în luna decembrie
2011(regulamentul concursului va fi postat, ca şi în acest an, pe
www.didactic.ro), vă aşteptăm să participaţi în număr cât mai mare!

Prof. Ceauşu Silvana-Alisa

  24
 DIN SUFLET, DĂRUIM !

În ajun de sfintele sărbători de iarnă, copiii grupei mici şi grupei mari Step by
Step de la Grădiniţa p.p. nr.11 din Brăila, au mers împreună cu părinţii, ca în fiecare an,
cu daruri şi colinde, la căsuţa de tip familial “Fulda”. Aceasta se află în curtea grădiniţei
noastre şi adăposteşte şapte copii asistaţi social, care sunt privaţi de căldura unei familii.
Am încercat în acest fel, să aducem prin umilele noastre posibilităţi, o rază de bucurie în
sufletele acestora, pentru că:
E bine să faci fapte bune
Şi din tot ce ai să dai,
Căci o vorbă veche spune:
“Dar din dar, se face rai!”

Copiii de la Grădiniţa p.p. nr.11, Băila

şi profesorii Steluţa Dima şi Frusina Chiriac

  25
 Cum se realizează un fulg din hârtie

  26
 Iarna Farmecul iernii

Vine iarna pe derdeluş Iarna are farmecul ei

Şi ne scoate iar acus, Zăpadă şi mult polei.
Iarnă, iarnă friguroasă Iarna are sărbători
Ai venit la noi pe- acasă. Dar, ....şi multe ninsori.

Noi afară ne jucăm Afară totu-i minunat

Şi cu bulgări aruncăm Peste case şi peste sat.
Toţi copiii-s bucuroşi Hai, copii la săniuş
Şi-l aşteaptă toţi pe Moş. Să ne dăm pe derdeluş.

Pe stradă e multă gălăgie Petrea Bogdan, clasa a III-a

Şi se aşterne alb covor,
De bucurie şi veselie
Cântă copiii în cor.

Clianu Tincuţa, clasa a III-a

Iarna A venit iarna

Iarna a sosit la noi A venit iarna geroasă

Şi are multe sărbători. Şi ne-a pus la fereastră
Sărbători mult aşteptate Fulgi pufoşi de catifea
Cu podoabe încărcate. Admiraţi de toată lumea.

Stau în casă şi privesc Fulgii toţi s-au aşezat

Fulgii mari care plutesc Peste case şi peste sat.
Oamenii care se grăbesc Sunt frumoşi şi sclipitori
De la lucru când sosesc. Şi ne aduc sărbători.

Bonţoi Petrică, clasa a III-a Dumitru Cosmin, clasa aIII-a

  27
Iarnă, iarnă Iarna a sosit
Iarnă, iarnă friguroasă Iarna a sosit la noi
De copiii eşti drăgăstoasă Şi are multe sărbători.
Ai sosit la noi în prag Sărbătorile sunt frumoase
Copiii te-au aşteptat cu drag. Cu cadouri arătoase.

Iarnă mândră îngheţată Iarna-i cu multă ninsoare

Ne-ai adus daruri îndată. Cu flori de gheaţă sclipitoare
Ne-ai adus pe Moş Crăciun, Cu omăt frumos pe derdeluş
Cu multe daruri şi c-un gând bun. Cu polei şi alunecuş.

Clean Valentin, clasa a III-a Calianu Andreea, clasa

aIII-a

Iarna-i , zăpadă sclipitoare Iarnă, iarnă ai venit

Iarna-i, zăpadă sclipitoare. Iarnă, iarnă, ai venit

Iarna-i ,regina strălucitoare. Tare mult eu te-am dorit.
Iarna-i, regina frigului. Eu te-am aşteptat cu dor
Iarna-i ,regina gerului. Şi m-am pregătit de zor.

Iarna-i, zăpadă sclipitoare Ai cernut cu fulgi de nea

Fulgi albi, scumpă ninsoare Peste toată ţara mea,
De toţi copiii e iubită Şi copii-s bucuroşi
Dar.., şi de părinţi e indrăgită. De acest anotimp frumos.

Clianu Alexandra, clasa aIII-a Iarnă, iarnă eşti frumoasă,

Dar eşti mult prea friguroasă
Şi asta nu-mi place deloc
Când n-am lemne să pun pe foc.

Chitic Roxana, clasa aIII-a

prof. primar Gabriela Gălăţanu

Şcoala cu clasele I-IV, Nr. 3 Scurta-structură,
Şcoala cu clasele I-VIII,Nr.1 Orbeni, Bacău

  28
 Preluat cu permisiune de pe

http://www.lumebuna.ro/2010/11/25/educatie-proiectul-prietena-din-biblioteca-
initiaza-copiii-in-descoperirea-cartilor/

Educaţie : Proiectul “Prietena din biblioteca” iniţiază copiii în

descoperirea cărţilor
Interviu realizat de Loredana Spita

“Prietena din bibliotecă” reprezinta un proiect din cadrul programului Educaţia.

Este coordonat de educatoarea Nicoleta Huştiuc şi se va desfăşura în judeţul Alba.

Nicoletta Huştiuc lucrează în învăţământ de 12 ani şi a ales aceasta meserie încă de pe

vremea copilăriei sale. Işi iubeşte copiii pe care îi educa în cadrul grădiniţei şi consideră
mereu o bucurie că poate fi în preajma lor. Afecţiunea pentru copii este, în această slujbă,
un factor extrem de important, iar educatoarea Nicoletta Huştiuc, este, din acest punct de
vedere, ”omul potrivit la locul potrivit”. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura
română, iar mai apoi Masterul Management Organizaţional şi al Resurselor Umane din
cadrul Facultatii de Sociologie şi Asistenţă Socială Bucureşti şi a decis să rămână alături
de copii, cu dorinţa de a-i îndruma spre căile cunoaşterii. Interviul de mai jos constă în
precizarea aspectelor importante ale proiectului elaborat pentru copiii din Cugir.

Loredana Spita: Cum se numeste proiectul pe care l-aţi aplicat în programul

SUSŢIN EDUCAŢIA, cum şi unde anume se va desfăşura?

Nicoleta Hustiuc: Proiectul pe care l-am aplicat se numeşte ,,Prietena din bibliotecă” şi
este strict legat de dragostea pentru copii şi poveşti, dorinţa de a întipări în inima şi
mintea copiilor mei din grupa mare, Albinţtele, grupă pe care o coordonez, dragostea
pentru carte şi lectură . Proiectul se desfăşoară la Grădiniţa cu Program Normal Vinerea,
Cugir, din judeţul Alba.

  29
L.S: Care sunt obiectivele proiectului şi cum anume credeţi că vor reacţiona copiii la
participarea în cadrul acestuia?

N.H: Obiectivul proiectului este stimularea interesului pentru lectură pe baza diferitelor
modele de cărţi existente pentru preşcolari: cărţi cu ferestruici, cărţi cu poze, cărţi puzzle
şi altele. Preşcolarii vor fi nespus de bucuroşi în cadrul acestui proiect, fiindcă solicită
mereu vizualizarea celor citite sau ascultate. ,,Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri” şi ele
ajută îndeosebi la formarea limbajului, dezvoltarea lui şi la construirea unei personalităţi
de care mai tarziu să se mândrească atât şcoala, cât şi familia sau societatea.

L.S: Ce anume v-a determinat să începeţi acest proiect?

N.H: Copiilor le-ar plăcea să vizualizeze o poveste pe care doar au auzit-o. Micuţii sunt
la o vârstă la care prind repede tot ceea ce văd. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „A fost
odată un castel…” fără să i-l arătăm; va intreba: „Unde-i castelul? Cum arată?” Avem
nevoie de ajutorul vostru ca să le dăm exemple copiilor!

L.S: Părinţii se pot implica şi ei în proiect? Dacă da, cum?

N.H: Da, şi părinţii se pot implica. Efortul lor este substanţial, vor putea participa direct
la activităţi, activităţi de genul: ,,Citesc copilului meu şi prietenului său”.

L.S: Aţi mai avut proiecte legate de educaţie?

N.H: Am avut proiecte de parteneriat educaţional, dar fără solicitare financiară, doar
colaborări cu instituţii, parteneriat cu biblioteca Şcolii, Pompierii, cu alte şcoli şi
grădiniţe.

L.S: Care speraţi să fie impactul proiectului dumneavoastră pentru copiii de azi şi
adulţii de mâine?

N.H: Sper într-un impact bun, şi sper ca lectura să nu mai fie ,,Cenuşăreasa” cum este
astăzi; sper ca viitorii adulţi, copiii pe care îi îndrum azi, să fie cei cărora le place mirosul
şi gustul lecturii din bibliotecă şi nu numai.

L.S: Cum vă caracterizaţi în relaţia cu elevii dumneavoastră?

N.H: E o relaţie de prietenie şi colaborare pentru implinirea cu succes a obiectivelor

educaţionale.

L.S: Care credeţi că este menirea unui profesor şi cum anume consideraţi că poate
atrage respectul şi afecţiunea elevilor săi?

N.H: Menirea unui profesor este de a-i determina pe elevii săi să descopere singuri, de a-i
îndruma eficient şi conştient către implinirea unei educaţii de înaltă calitate. Profesorul

  30
poate atrage respectul şi afecţiunea prin modul de manifestare la clasă, prin participarea
profesională şi afectivă în viaţa şcolii.

L.S: Cum vedeţi o educaţie de calitate? Ce anume ar trebui schimbat în educaţia

prezentă în şcoli în zilele de azi?

N.H: Trebuie schimbat formalismul, prea multă parte scriptică ce se cere, aplicată practic,
eficient, pe inteligenţe multiple. Educaţia de calitate e o educaţie centrată real pe elev, nu
doar scriptic.

Proiectul educatoarei doreşte să-i înveţe pe copii să respecte cartea, să o aprecieze şi să

găsească în paginile ei o altă lume, departe de rutină şi scepticism. Astfel, “Prietena din
bibliotecă”, de îndată ce va strânge echipamentul educativ necesar, va porni în misiunea
de a pregăti un grup de preşcolari să se formeze, să crească armonios, pentru a demonstra
o educaţie de calitate. Nicoleta Huştiuc este doar unul dintre profesorii şi educatorii care
şi-au înscris proiectele în programul SUSŢIN EDUCAŢIA.

Următorul interviu în nr. 16 al revistei

  31
 Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive
Educatoare Daniela Stoleru,
Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti, Tazlău
Interactivitatea presupune atât cooperarea – definită drept “forma motivaţională a afirmării de
sine, incluzând activitatea de avansare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalţi pentru dobândirea
unei situaţii sociale sau a superiorităţii” – cât şi competiţia care este o “activitate orientată social, în cadrul
căreia individul colaborează cu ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun” (Ausubel, D., 1981). Ele nu se sunt
antitetice; ambele implică un anumit grad de interacţiune, în opoziţie cu comportamentul individual.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre participanţi, dintre
personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate
determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la
transformarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări. „Metodele interactive urmăresc
optimizarea comunicări, observând tendinţele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului” (Pânişoară,
I.-O., 2004, p. 140).
În condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un
comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de
probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate. Interacţiunea
stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea propriilor
capacităţi şi limite, pentru autoevaluare. Există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul
personalităţii, iar subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în
moduri variate şi complexe. În acest fel se dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună ce se constituie
într-o componentă importantă pentru viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare.
Există mai multe avantaje ale interacţiunii (Ausubel, D., 1981, Oprea, 2003, C. L., p. 47):
activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios şi o strădanie
competitivă;
stimulează efortul şi productivitatea individului;
este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite;
există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii;
subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri
variate şi complexe, învăţând în acelaşI timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual;
dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună - componentă importantă pentru viaţă şi
pentru activitatea lor profesională viitoare;
dezvoltă inteligenţele multiple, capacităţi specifice inteligenţei lingvistice (ce implică
sensibilitatea de a vorbi şi de a scrie; include abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se exprima retoric,
poetic şi pentru a-şi aminti informaţiile), inteligenţei logice-matematice (ce constă în capacitatea de a
analiza logic problemele, de a realiza operaţii matematice şi de a investiga ştiinţific sarcinile, de a face
deducţii), inteligenţa spaţială (care se referă la capacitatea, potenţialul de a recunoaşte şi a folosi
patternurile spaţiului; capacitatea de a crea reprezentări nu doar vizuale), inteligenţa interpersonală
(capacitatea de a înţelege intenţiile, motivaţiile, dorinţele celorlalţi, creând oportunităţi în munca colectivă),
inteligenţa intrapersonală (capacitatea de autoînţelegere, autoapreciere corectă a propriilor senti-mente,
motivaţii, temeri), inteligenţa naturalistă (care face omul capabil să recunoască, să clasifice şi să se inspire
din mediul înconjurător), inteligenţa morală (preocupată de reguli, comportament, atitudini, Gardner, H.,
1993);
stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe (gândirea divergentă, gândirea critică,
gândirea laterală – capacitatea de a privi şi a cerceta lucrurile în alt mod);
munca în grup permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi uşor de realizat;
timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt în cazul lucrului în
grup decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu;
cu o dirijare adecvată, învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi
deprinderile sociale ale elevilor;
interrelaţiile dintre membrii grupului, emulaţia facilitează interesul pentru o temă sau o sarcină
dată, motivând elevii pentru învăţare;
lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile,
strategiile personale de lucru, informaţiile;

  32
 se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al
creativităţii;
grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare
reciprocă a membrilor;
interacţiunea colectivă are ca efect şi “educarea stăpânirii de
sine şi a unui comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi, înfrângerea
subiecti-vismului şi acceptarea gândirii colective”.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe
promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi
creativităţii. „Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care
întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor
cunoştinţe. „Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”,
psihic, mental, să devină un purtător al acestuia” (Cerghit, I., 1997, p.73).
Valenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât
pentru învăţare cât şi pentru evaluare, sunt următoarele (Oprea, Crenguţa L., 2003):
stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de
responsabilitatea ce şi-o asumă;
facilitează aplicarea cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi
situaţii;
asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară acunoştinţelor asimilate în
sistemul noţional, devenind asfel operaţionale;
oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp,
depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj;
asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–evaluare, adaptat nevoilor de
individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând potenţialul creativ;
descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă.
Experienţele cadrelor didactice cu metodele colaborative evidenţiază efectul benefic al
interacţiunii elevilor. Gruparea şi sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru
realizarea rezultatului urmărit arată că: elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale
sau individuale; odată implicaţi, elevii îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce
experimentează, iar aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii; elevii acced la înţelegerea
profundă atunci când au oportunităţi de a explica şi de a preda celorlalţi colegi. Vorbind despre necesitatea
inovării în domeniul metodologiei didactice şi a căutării de noi variante pentru a spori eficienţa activităţii
instructiv-educative din şcoală, profesorul Ioan Cerghit (1997, p. 44) afirmă: „Pedagogia modernă nu caută
să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul
educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a
învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau
colective de regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi
modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de metodologie,
înseamnă o necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare”.

  33
  34
  35
  36
 JOCURI DE TEAM BUILDING

Continuare din nr. 14

GOOFIE
Desfăşurare joc: toţii jucătorii au ochii închişi. Numai un jucător, condus
de către animator are ochii deschişi. Acesta este Goofie şi el stă locului, el
nu se mişcă. Ceilalţi îl caută pe Goofie . când ei întâlnesc pe un alt ul îl
întreabă pe acesta: „Goofie?”. Dacă şi celălalt pune aceeaşi întrebare atunci
căutarea continuă. Dacă cel întrebat tace el este Goofie . cel care îl caută şi l-
a găsit deschide ochii, îi dă mâna. Acum şi el este Goofie. În felul acesta
Goofie creşte, până ce toţi participanţi sunt Goofie.
PLOAIA
Desfăşurare joc: toţi participanţii stau în cerc cu ochii închişi. Prin diferite
mişcări se copiază acum sunetele ploii. Conducătorul de joc începe prin a
freca palmele una de cealaltă. Copii trebuie să recunoască mişcarea şi să o
reproducă şi ei „frecarea palmelor”. După frecarea palmelor urmează a se
pocnii din degete, se bate din palme, se bate cu palmele pe picior şi apoi se
bate cu picioarele de podea (sol). Acum plouă cel mai tare. După aceea
merge totul în sens invers. Ploaia trece.
CÂMP CU MINE
Desfăşurare joc: jucătorii se împart în două grupe egale. Fiecare grupă ia un
capăt al unei frânghii mai lungi care la jumătatea ei leagă un fular. Pe jos
este desenat un pătrat. Fularul trebuie să atârne întotdeauna pese pătrat.
Grupele trag de frânghie fiecare în partea lor. Dar scopul jocului nu este ca
să se stabilească care grupă este mai tare ci amândouă grupele să tragă astfel
de frânghie încât să se stabilească un echilibru între grupe. Grupele nu au
voie să calce pătratul câmpul cu mine.
O MIE DE PICIOARE
Desfăşurare joc: jucătorii se împart în două grupe egale. Grupele stau în
picioare spate în spate. Fiecare grupă face un pas spre dreapta astfel încât
fiecare jucător să aibă în spatele său alţi doi. Fiecare se apleacă spre înainte,
îşi bagă mâinile între picioare şi se prinde de mâinile cu cei doi din spatele
său. Un jucător dintr-un rând este legat de cei doi din celălalt rând. Acum
toată această „creatură” se mişcă şi direcţia dorită.
BROASCA ŢESTOASĂ
Desfăşurare joc: se formează grupe de câte 6-8 jucători. Fiecare grupă
primeşte o pătură. Membrii grupei se pagă sub pătură. Ei trebuie să se

  37
coordoneze astfel încât să parcurgă o anumită distanţă (înainte, înapoi, peste,
obstacole) fără să cadă de pe ei.
SPATE ÎN SPATE
Desfăşurare joc: conducătorii se împart în două grupe egale. În picioare ei
formează două rânduri spate în spate. Ei se sprijină acum pe spatele celorlalţi
şi încearcă să păstreze echilibrul. Ei îşi depărtează picioarele cât pot de mult.
RIDICAŢI – VĂ
Desfăşurare joc: jucătorii formează perechi. Partenerii se aşează în fund şi
stau spate în spate apropiaţi unul de celălalt. Ei se prind de mâni şi încearcă
să se ridice împreună. Dacă cei doi reuşesc mai caută aţi doi parteneri. Toţi
patru încearcă acelaşi lucru. Apoi toată grupa este împărţită în două rânduri,
care stau spate în spate jos. Ei încearcă să se ridice împreună.
COPIE OARBĂ
Desfăşurare joc: se formează perechi. Unul închide ochi. Celălalt ia o
poziţie plăcută lui pe care o descrie „orbului”. Acesta încearcă şi el această
poziţie, pe care o recunoaşte numai din descrierea celuilalt. El deschide ochii
şi poziţiile se compară. Apoi rolurile se schimbă.
ECHILIBRISTICĂ
Desfăşurare joc: participanţii sunt adunaţi în cerc, ei se prind de mâini şi
numără alternativ 1,2,1,2 etc. la semnalul conducătorului (educatoarei) cei
cu numărul 1 se lasă (se apleacă) spre interiorul cercului cei cu numărul 2
spre exteriorul cercului. Ei încearcă să se aplece cât mai mult înafara sau
înăuntru cercului, fără însă a strica echilibrul cercului. Apoi se schimbă
direcţia cei cu numărul 1 se lasă spre exterior iar cei cu numărul 2 spre
interior.
BALIZE ÎN MARE
Desfăşurare joc: câţiva jucători (4-5) joacă un vapor, care trebuie să ajungă
într-un port însă în largul mării este ceaţă deasă. Ei se orientează după
sunetele scoase de balizele din apropierea portului, de către ceilalţi jucătorii
mai exact. Părţile vaporului închid ochii, jucătorii balizelor hotărăsc unde
este portul. Apoi ei scot sunete astfel încât vaporul să găsească intrarea în
port.
(Jocurile pot fi modificate în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor)
Prof. Olar Simona,
G.P.N Tărtăria, jud. Alba

  38
Jocuri pentru grădiniţă
BIBLIOTECA

Scop:
• Formarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.
• Exersarea număratului în limitele 1- 10.
Sarcina didactică:
• Compunerea şi descompunerea unui număr.
Regulile jocului:
• Copiii-bibliotecari aşază cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fîe câte 10. Dacă
aşază corect, ei primesc o recompensă. In partea a doua a jocului, ei trebuie să aşeze
un număr de 8,9,10 cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Se motivează
aşezarea.
Elemente de joc: surpriza, mişcarea.
Material didactic: cărţi şi jetoane reprezentând cărţi, foi de hârtie pe care sunt desenate
două rafturi de bibliotecă.
Desfăşurarea jocului:
• Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Ei deschid pachetul şi
descoperă cărţile primite. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte
cărţi. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3, 4, 5 sau 6 cărţi. Copilul care va
primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte
7,8,9 sau 10 cărţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.
Exemplu: Pe raft erau cinci cărţi, eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Copiii
numără cărţile de pe raft.La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.
Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei la o
întrebare sau o ghicitoare.
Exemple de întrebări: Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada? Câţi
pitici sunt în povestea Albă ca Zăpada? Denumeşte trei obiecte care au culoarea galbenă
etc.
Variantă: 
• Fiecare copil primeşte câte zece jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este
desenată o bibliotecă cu rafturi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi,
apoi să spună cum le-a aşezat.
Exemplu: Eu am aşezat cele zece cărţi astfel: opt cărţi pe primul raft şi două cărţi pe al
doilea raft. împreună sunt zece cărţi. Se verifică prin numărare.
Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N Vinerea, Cugir, jud. Alba

  39
 Arțarul (Acer platanoides), numit și
paltin de câmp, este un arbore
rezistent, cu lemnul alb și tare, cu
frunze caracteristice, lucioase,
despicate în cinci lobi lungi și ascuțiți,
de 10 - 18 cm diametru, cu sinusuri larg
rotunjite.
Arțarul este iubitor de climat
călduros dar rezistent la geruri. Crește
și se dezvoltă bine pe soluri uscate dar
fertile cu continut mare de calciu.
Pețiolul frunzei este lung; frunza are o sevă
Rezistă bine și la semiumbră. Crește
până la 30 de metri. Este rezistent la
fum și praf, motiv pentru care se
foloseste de-a lungul șoselelor și
autostrăzilor, în perdele de protecție.
Știați că fiecare stat de pe
continentul american a adoptat oficial
un copac şi o floare, în funcţie de aria
geografică şi de trăsăturile specifice
plan
  40
lăptoasă. Toamna frunzele se co-
lorează în galben-auriu ajungând până
la roșu. Are flori de culoare galben
verzuie, grupate în inflorescențe care se
deschid în aprilie-mai înaintea apariției
frunzelor. Fructul este format din două
samare alăturate, de 8 - 10 centimetri,
cu aripioare late ce fomează un unghi
obtuz.
arțarilor. Pentru colectarea acestuia,
pomilor în vârstă de cel puțin 30 de ani
li se face o gaură mică, iar sucul se
colectează în butoaie. Pentru 1 litru de
sirop este nevoie de 40-50 litri de suc
de la arțari.
Acest arbore – arțarul, fost ales ca
simbol al Canadei. Steagul Frunzei de
Arțar a fost continuu folosit în mod
oficial de la adoptarea sa de către
Parlamentul Canadei în 1965.
Ultima înregistrare a fost făcută
în anul 1997 de către statul Alabama,
care a ales să adopte pinul cu frunze
lungi şi camelia.
Înv. Maricica Popov, Galaţi
 COPIII NOŞTRI SUNT VALOROŞI

Cerem zilnic copiilor, într-o manieră directă sau indirectă să îndeplinească toate
aşteptările noastre. Uneori ele sunt uşor de îndeplinit, alteori se cere mai mult efort. În
contextul vieţii în colectiv, copiii sunt deseori confruntaţi cu rezultatele colegilor, care
pot realiza sarcinile activităţilor mai uşor şi/sau mai rapid. În consecinţă, ei sunt
descurajaţi şi au nevoie de sprijinul nostru. Fiecare copil are nevoie să fie încurajat şi
valorizat, fie că arată sau nu lipsă de motivaţie şi descurajare.
Iată câteva sugestii de metode utilizate la grupa noastră, care ar putea să se adauge
metodelor dv. deja puse în practică:
• Încurajăm copilul, fie pentru îndeplinirea unei sarcini, pentru eforturile depuse
într-o activitate, sau pentru atitudinea pozitivă adoptată pe parcursul activităţii.
• Succesele mici şi mari merită o atenţie deosebită, dar valorizăm şi
efortul/implicarea, chiar dacă nu sunt însoţite de rezultate imediate.
• Utilizăm limbajul nonverbal: „bătaie” pe umăr, o mângâiere pe spate/cap în semn
de bravo, un semn cu pumnul închis şi degetul mare deschis, un simplu surâs sau
o privire cu subînţeles, toate acestea arată în mod diferit copilului că-i apreciem
munca, efortul.
• Folosim cuvinte diferite de felicitare, altele decât „te felicit!”, „bravo!”.
• Afişăm lucrările copiilor mai degrabă în locuri aflate la nivelul ochilor lor decât al
vizitatorilor sau părinţilor. Le arătăm că suntem mândre de operele lor şi că dorim
să le arătăm tuturor. În plus, ei vor fi valorizaţi de comentariile părinţilor sau altor
persoane care vizitează clasa/expoziţia.
• Nu afişăm numai lucrările, adăugăm poze cu copiii în plină acţiune, de la
activităţi, serbări, din timpul derulării proiectelor tematice, sau activităţile în
parteneriat.
• La sfârşitul fiecărei zile, planificăm un moment în care să reluăm momentele
parcurse în acea zi. Fiecare copil este invitat să identifice un moment de care este
mândru, care i-a plăcut în mod deosebit. La început a fost nevoie să le oferim
piste, i-am ajutat să descrie momentul, iar mai târziu copiilor le-a fost uşor să-şi
spună părerea, să identifice momentele plăcute sau mai puţin plăcute ale zilei.
Terminăm cu un „bravo!” colectiv şi apoi spunem „Pe mâine!”
• Ne ferim să comparăm copiii între ei, preferăm să-i comparăm cu ei înşişi, cu
propriul comportament, evidenţiindu-le efortul, progresul personal realizat, fie el
cât de mic, având însă grijă să ne păstrăm obiectivitatea. Pentru a-i stimula, le
arătăm că acum sunt în stare să facă bine lucruri pe care le făceau mai greu 1-2
luni în urmă.
• Dăm sarcini, responsabilităţi copiilor, sarcini simplu de executat, ţinând cont de
capacităţile fiecăruia ( împărţitul materialelor pentru activităţi, stropitul plantelor,
schimbarea cartonaşelor la colţul meteo, aranjarea mobilierului, împărţitul
tacâmurilor, etc.). Copilul poate astfel să constate că făcând un serviciu şi ajutând,
va fi apreciat permanent.

  41
 • Desfăşurăm activităţi diverse cu copiii, care să aibă un rezultat concret imediat,
cum ar fi activităţi culinare (salate, compot, biscuiţi), de grădinărit (stropit florile,
greblat, rupt buruienile), pictură în grup (mai ales sub formă de concurs pe echipe,
de exemplu.”Cine desenează mai multe flori, frunze, insecte, etc.).
• În cazul în care întâmpină dificultăţi în executarea unei sarcini sau activităţi,
evidenţiem partea pozitivă, adaptăm gradul de dificultate, colaborăm cu copilul, îl
sprijinim în demersul său spre reuşită.
Astfel, copilul va deveni conştient atât de valoarea lui ca individ, cât şi de
valoarea lui în echipă, în grupă. Iar participarea la activităţile grupului va fi mai
motivată şi sigur , mai plină de reuşite.
Ed. Maria Brumar
Grădiniţa cu program prelungit Agnita

  42
 Viaţa de elev dincolo de România

Iran: sistemul de învăţământ în şcoala primară. Interviu cu Zarrin Kian,

student la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie
Continuare din nr. 14
Sociolog Victoria Baltag, masterand la Universitatea din Birmingham,
Marea Britanie
Mai târziu, la şcoala generală, avea să se confrunte cu alte lucruri complet noi. În Iran
fetele obişnuiesc sa aibă şcoala separat de băieţi. Mai mult decât atât, le este impus să
poarte o eşarfă în jurul capului şi să ascundă firele de păr. De asemenea, clădirile şcolilor
unde invaţă fetele sunt complet închise, ferestrele nu se deschid niciodată, iar la geamuri
stau neclintite pânze mari de culoare închisă care nu permit nimănui sa vada ce se
întâmplă înăuntru. Kian spune ca din cauza acestor reguli, multe fetiţe se îmbolnăvesc pe
timp de vară de diferite boli cauzate de căldura prea mare sau din cauza încăperilor
neaerisite.
Din punct de vedere al programului şcolar, sistemul este acelaşi pentru eleve şi pentru
elevi. Şcoala primară începe de la vârsta de 6 ani şi este împărţită pe cinci nivele. Astefel,
de la clasa I şi până la clasa a V a, elevii au o singură învăţătoare ce le predă matematică,
scriere, literatură, cultură civică, sport, cunoştinţe elementare de fizică, chimie şi istorie.
Pentru elevii care doresc să studieze muzică, pictură sau alte domenii artistice, există
cursuri separate pentru care părinţii trebuie să plătească.
În clasa I copii sunt învăţaţi să scrie şi să citească. Cititul este însă finalizat în clasa a II a
, când li se predă accentele, intonaţia şi volumul consoanelor. Tot în clasa a II a le este
predată adunarea şi scaderea, sunt puşi să memoreze poeme, iar abia în clasa a III a se
trece la înmulţire şi la lectura propriu-zisă.
Limbile străine (mai mult engleza) se învaţă abia în clasa a IV a şi mai târziu la şcoala
gimnazială. De asemenea, religia este un lucru foarte important în cultura iraniană, iar
elevii sunt puşi să înveţe religia musulmană din clasa a II a. Copii de alte religii au
dreptul să respingă ora de religie musulmană în schimul unei ore în care să înveţe despre
religia lor. Cu toate acestea, să fii de alta religie într-o ţară preponderent musumană este
un adevarat calvar pentru un copil. Kian, de religie iudaică, era evitat mereu de colegii lui
şi considerat murdar.
În Iran, şcoala este un exerciţiu de disciplină. Înainte de începerea orelor de curs, copii
sunt puşi să efectueze exerciţii asemănătoare marşurilor de armată. Tot dimineaţa au
câteva minute dedicate slavirii lui Alah. În liceu baieţii sunt puşi să înveţe reguli militare,
printre care trasul cu arma. Mai târziu legea obligă tinerii să facă stagiul militar. Familiile
bogate îşi trimit copii la studii în strainătate sau falsifică documentele care probează
stagiul militar. Fetele din familii cu situaţie financiară bună, pleacă şi ele în străinătate
pentru a studia (cel mai adesea inginerie), evitând astfel sa se căsătorească într-o ţara în
care femeile încă nu au foarte multe drepturi, dar şi le câştigă încetul cu încetul.
Până la facultate este interzis studiul despre corpul uman. De asemenea sunt interzise
şcolile mixte cu fete şi baieţi în aceeaşi clasă. Cu toate aceste reguli impuse, la nivel de
ştiinte reale (în special, matematica), Iranul este una dintre cele mai bine pregătite ţări.
Pentru Kian, exerciţiile matematice ce-i erau impuse în universitatea din Marea Britanie I
se păreau o nimica-toată.

  43
 O abordare interdisciplinară a religiei
Inst. Ciurea Daniela , Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva

Continuare din nr. 14

- Doar omul poate fi educat in perspectiva religioasa; aceasta latura formativa, ca si
educaţia in general, nu poate fi apanajul lumii subumane;
- Educaţia religioasa presupune in afara de om, prezenta dimensiunii transcendente,
a unui factor informat mai presus de om si de lume;
- Educaţia religioasa nu se realizează de la sine, instantaneu, ci presupune o
intervenţie exterioara conştienta, o serie de tactici procedurale si metodologice,
deliberate, dimensionate de factorii care înfăptuiesc o atare educaţie ;
- Intenţionalitatea acestei laturi a educaţiei este imprimata si de prezenta unui scop,
a unui proiect al devenirii personalităţii umane in perspectiva unei valori ce merita
sa fie incorporate de individul copil sau adult.
Începând cu vârsta de trei ani, sfera de cuprindere spirituala de către copil se măreşte;
aceasta este vârsta când se pot recepta relativ optim, dispoziţii cu caracter moral. Regula
principala este ca la fiecare întrebare sa se dea un răspuns. Acea parte din adevăr care
poate fi receptata de către copil. Exista insa riscul ca Dumnezeul copilului de trei ani, sa
fie gândit ca un om cu atribute deosebite. Sarcina educatorului este de a transforma
opinia copilului, a-l face sa inteleaga transcendenta lui Dumnezeu prin sublinierea
atributelor nemateriale ale Lui : bunătate, frumuseţe, pornind de la ceea ce copilul vede :
bunătatea mamei, frumuseţea naturii, etc. Iată câteva exemple de activitati de invatare :
observarea si comentarea unor imagini cu conţinut religios, audierea unor texte
religioase, realizarea unor scenete cu conţinut religios, audierea unor casete (povestiri,
colinde, etc.), memorarea unor texte religioase, discutarea in clasa a unor reguli de
comportament, jocuri de rol, studii de caz, concursuri.
Putem folosi texte si cântece cu conţinut moral-religios accesibil preşcolarilor si
şcolarilor mici, precum si planşe ilustrate, dar si şabloane diverse necesare activităţilor
practice. Fiecare sărbătoare religioasa poate fi pregătita prin activitati diverse : povestiri,
memorizări,activitati muzicale, artistico-plastice, activitati practice, plimbări, vizite,
serbări, etc.
Aceste activitati pot fi abordate si in maniera interdisciplinara, in vederea corelării si
integrării educaţiei religioase in programul instructiv-educativ.
Descrierea etapelor formarii conştiinţei religioase are numeroase incidente didactice.
Ea ne ajuta sa identificam si sa delimitam tipurile de argumente care se pretează in
anumite momente ale catehizării si educaţiei religioase.
Religia a avut întotdeauna, in cadrul sistemului public de invatamant, un rol important
in procesul de formare a competentelor si atitudinilor moral-creştine. Studiul religiei nu
poate lipsi din curriculum sau din programul scolii romaneşti, tocmai pentru ca studiul
acesteia corespunde nevoii comunitatii romaneşti locale si naţionale de a-si păstra bogatia
si identitatea spirituala si de a transmite valori permanente tinerei generaţii.
Patriarhia Romana respinge orice forma de presiune prin care copiii sunt obligaţi sa
participe la activităţile si orele de religie sau sa participe la slujbe si manifestări
religioase. Întrucât libertatea reprezintă un dar oferit de Dumnezeu omului, educaţia
religioasa trebuie asumata in mod liber, respectându-se dorinţa părinţilor si a copiilor. Pe
de alta parte, libertatea nu este simpla indiferenta spirituala, ci capacitatea omului de a

  44
alege valori spirituale care imbogatesc viata persoanei si a comunitatii umane. In acest
sens valorile oferite de educaţia religioasa sunt extrem de necesare întrucât ele reprezintă
pentru tineri un reper spiritual esenţial si un liant existenţial intre toate cunoştinţele
teoretice, dobândite prin studiul celorlalte discipline.
Valorile cultivate si virtuţile încurajate in cadrul orelor de religie sunt necesare
sanatatii spirituale a persoanei si a comunitatii. Religia îl invata pe copil si pe tanar
iubirea fata de Dumnezeu si de oameni, credinţa, speranţa si solidaritate, dreptatea si
recunoştinţa fata de părinţi si fata de binefăcători, dărnicia si hărnicia, sfinţenia vieţii,
valoarea eterna a fiinţei umane, adevărul prim si ultim al existentei, binele comun si
frumuseţea sufletului profund uman,cultivat si imbogatit prin virtuţi.
Educaţia religioasa reprezintă un factor de stabilitate si de comuniune in societatea
româneasca, un izvor sfânt si statornic de inspiraţie pentru a apăra si promova identitatea
spirituala si demnitatea persoanei care traieste azi intr-o lume din ce in ce mai pluralista
si mai fragmentata din punct de vedere spiritual si social.
Formarea caracterului si a personalităţii desavarsite reprezintă idealul prioritar al
educaţiei religioase. Spre acest ideal se ajunge prin cunoaşterea si interiorizarea unor
valori morale, estetice si intelectuale.
Considerat prioritate naţionala, Invatamantul romanesc nu poate fi lipsit de
componenta sa religios-morala, dorita si apreciata atât de copii, cat si de părinţi.

  45
 Felicitări de sărbători

Asociaţia Edu Caleidoscop în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-IV şi Grădiniţa cu

program normal Gura Roşiei organizează expoziţie cu vânzare a felicitărilor de sărbători.
Felicitările sunt realizate manual de copiii din clasa I şi de la grădiniţă în cadrul
activităţilor de abilităţi practice şi cele extraşcolare, munca lor fiind îndrumată de d-na
educatoare Mariana Mera şi învăţătoare Liliana Mursa. Din mânuţele lor mici şi sufletul
mare au ieşit lucruri deosebite care ne încântă şi ne aduc în case bucuria Naşterii
Mântuitorului.

Ed. Mariana Mera şi înv. Liliana Mursa,

Gura Roşiei, jud. Alba

  46
LIVADA

Pe fereastră se zăreşte
O livadă ca-n poveste.
Pe cât e de-nmiresmată,
Atâta-i şi de bogată.

Merele ei sunt ca mierea,

De-ti trezesc acum plăcerea
Cu privirea să le-alegi
Şi în coş să le culegi.

Din ele mama prepară,

Un compot bun pentru seară
Când familia se adună
Să-l savureze-mpreună.

Ed. Popa Adriana

Grădiniţa P.P.NR.6, Deva
FRUMUSEŢEA
Atunci când nu mai suntem copii, înseamnă că am murit de mult.
(Constantin Brancusi)

Frumuseţea-i trecătoare
Poate fi ispititoare
Iar cu ispita greu te vei lupta
De mântuirea vrei a câştiga.

Ce-i pe faţa omului,

Dacă nu destinul lui?
Chipul blând şi luminos
Ăsta-i omul credincios.

Ce-i ajută omului

Frumuseţea chipului
Fără minte şi credinţă
Este numai o căinţă.

Fără fapte bune-n el

Sufletul nu urcă-n cer
Frumuseţea se ofileşte
Şi sufletului nu-i foloseşte.

Luptă omule credincios

Ca să ai suflet frumos
Chipul doar de-l vei plăcea
Mântuirea nu-i a ta.
Inf. Ungureanu Claudia, Şcoala cu clasele I-VIII „Eugen Ionescu”, Slatina, Olt

  47
 Sărbătoarea Crăciunului - Sărbătoarea bucuriei

Sărbătoarea Crăciunului - Sărbătoarea bucuriei- a fost întâmpinată de copiii de

grupa mare de la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,PRICHINDEL” Cugir alături de
doamnele educ.Ivan Viorica şi prof. Urieşu Mihaela într-o lume de basm.
În aşteptarea moşului copiii de la grupa mare au interpretat personaje din poveştile
îndrăgite , au recitat poezii şi au colindat.

ed. Ivan Viorica şi prof. Urieşu Mihaela

Grădiniţa cu Program Prelungit ,,PRICHINDEL” Cugir

  48
 Grupa mică, Grădiniţa p.p.nr.11, Brăila, profesor Steluţa Dima
-activitate în parteneriat ,,Călătorie în ţara mea”, parteneriat iniţiat de
G.P.N. Vinerea

ZÂNA IARNA
E iarna o zână frumoasă
Şi chiar de nu ştie să coasă,
Ea pune ca într-o glastră
Flori de gheaţă la fereastră.

În sania ei mândră trece,

Vizitii, sunt fulgi vreo zece,
Pământul în alb îl îmbracă
Cu omăt şi promoroacă.

Streşinile scârţâind,
Plâng cu lacrimi de argint
Şi aşteaptă sub ninsoare,
S-apară o rază de soare.

  49
Iarna
A venit acum deodată
Iarna cea cu flori de gheaţă,
Cu zăpadă şi polei
Cu sunete de clopoţei.
-Iarnă bine ai venit
Sunt copil şi-s fericit
Că de-acum şi chiar acuş,
Voi pleca la săniuş.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Educatoare Bălan Doiniţa

G.P.N Nr.2 “Lizuca” Fălticeni, jud. Suceava

  50
 
IARNA

Anotimpul iarna, uite a sosit,

Sărbătorile de iarnă de acum încep.
Sfântul Nicolae este primul care
Ne aduce daruri pentru fiecare.
Şi apoi Crăciunul vine de îndat,
Toţi cu mic cu mare merg la colindat,
Să vestească-n lume, marea bucurie,
S-a născut Hristos, pruncul cel ceresc!

 
 
 

Moş Crăciun

Moş Crăciun, moşule bun,

Încărcat tu vii la drum,
Şi aduci la fiecare
Să nu fie supărare,
Darurile mult dorite
După fapte pregătite.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Educatoare Bălan Doiniţa

G.P.N Nr.2 “Lizuca” Fălticeni, jud. Suceava

  51
 Grupa Mare iarna aceasta…cu bucuriile ei, Albinuţele de la GPN Vinerea,
prof. Nicoletta Huştiuc

  52
 Prietena din bibliotecă

Vrem să învăţăm cât mai mult, iar pentru asta avem nevoie de prieteni. Am descoperit că
lânga noi sunt o mulţime de prieteni închişi în rafturile bibliotecii pentru copii. Vrem ca
împreună să descoperim aceşti prieteni şi să ştim că vorba “când ai un prieten eşti bogat”
este adevarată. Chiar dacă nu ştim să citim, noi citim totuşi prin imagini, lucrul cu cartea,
colorare, jocuri.

Micuţii preşcolari învaţă de pe acum cum să se poarte cu cărţile şi ce au de câştigat.

Ajută-i să continue descoperirile, oferindu-le cărţile potrivite.

Am primit cărţi, vă mulţumim foarte mult!!!

  53
 MOTIVAŢIA, CALEA SPRE REUŞITĂ

PROF.GAPŞEA IULIANA
ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 URICANI

Din punct de vedere etimologic, motivaţia provine din cuvântul latin "movere" şi înseamnă
deplasare. Prin urmare, motivaţia reprezintă suma energiilor interne şi externe care iniţiază şi dirijează
comportamentul spre un scop care odată atins va determina satisfacerea unei necesităţi. Referitor la aceasta
definiţie se impun câteva precizări:
- Condiţiile interne care au rolul principal în motivare nu pot fi observate şi nu pot fi izolate atunci
când se analizează un comportament. Motive precum foame, securitate sau recunoaştere nu se pot vedea.
Ceea ce se poate observa sunt doar comportamentele rezultante ale acestor nevoi interne.
- Multe din aspectele privind motivaţia implică construirea unor modele şi utilizarea unor termeni
specifici ce descriu procese neobservabile. Analizele au la bază particularităţile individului, observaţiile
output-ului comportamental şi ipoteze asupra ieşirii lui.
- Rezultatul unei motivaţii este întotdeauna acţiunea. Oamenii răspund la nevoile lor interne prin
activităţi ce uzează atingerea obiectivelor pe care ei le cred generate de satisfacţii.
- Comportamentul nu se poate confunda cu motivaţia. Motivaţia este un factor important în
determinarea comportamentului dar nu este singurul.
Fiind rezultatul unei îndelungate dezvoltări filogenetice şi ontogenetice, motivaţia reprezintă un
fenomen foarte complex care orientează conduita factorului uman într-o direcţie sau alta. Kurt Levin
explică conduita factorului uman într-o situaţie dată ca urmare a faptului că atunci când un stimul
acţionează asupra organismului, el antrenează un comportament de răspuns. Drept reacţie la această
abordare, J. Nuttin (1963) spune: schema stimul-răspuns exc1ude ca inutilă noţiunea de motivaţie
anterioară într-o situaţie prezentă. După J. Nuttin motivaţia trebuie privită sub aspectul el dinamic şi
direcţional. P. Golu (1973) definea motivaţia ca "modelul subiectiv al cauzalităţii obiective, cauzalitate
reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată şi transferată prin învăţare în achiziţie internă a
persoanei. "Prin motivaţie B.Zorgo (1975) înţelege: "totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt
înnăscute sau dobândite, conştientizate sau neconştientizate, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri
abstracte."
Motivaţia pozitivă şi negativă
Această primă clasificare a formelor de motivaţie pune în valoare efectele laudei şi recompenselor
faţă de cele ale dojanei şi ameninţării. Pentru a ilustra motivarea pozitivă şi negativă, psihologul american
E.B.Hurlok a organizat un experiment la nivelul unei clase de elevi. El împarte clasa în 3 grupuri, cărora le
trasează sarcina de a rezolva, pe parcursul a 5 zile, probleme simple de aritmetică. Înaintarea începerii
activităţii zilnice, primului grup de elevi, se aduceau elogii pentru modul de rezolvare a problemelor din
ziua precedentă, cel de-al 2-lea grup a fost zilnic dojenit, iar ultimul grup a fost, pur şi simplu, ignorat. La
sfârşitul experimentului s-au putut constata următoarele:
- performanţele maxime au fost obţinute de elevii lăudaţi. În grupul acestora s-a instalat o stare
pozitivă, energizantă şi tonifiantă.
- dojana folosită persistent a condus la o diminuare critică a performanţelor.
Deci, utilitatea ei ca modalitate de motivaţie scoate atunci când este folosită continuu. Ea
generează sentimente negative, mergând până la repulsie faţă de activitatea respectivă.
- în modul paradoxal, ignorarea - şi nu dojana - s-a dovedit cea mai puţin eficientă. Lipsa trăirilor
efective-pozitive sau negative poate conduce la scăderi dramatice ale performanţei. Motivaţia pozitivă
constă în relaţionarea directă şi proporţională a rezultatelor obţinute şi a comportamentului promovat
(răspunsul la apeluri, valoarea soluţii lor, nivelul iniţiativelor ş.a.) cu satisfacţiile personale. Marea
diversitate a structurilor psiho-intelectuale umane face ca satisfacţia să fie percepută diferit de la individ la
individ. Satisfacţia depinde de felul de a fi, de a gândi, a concepe rostul şi valorile vieţii de fiecare în parte.
Din aceste motive, managerul trebuie să-şi construiască o adevărată structură a motivaţiei pozitive care să
ofere fiecărui individ în parte timpul de satisfacţie la care este sensibil.
Motivaţia negativă este generată de folosirea unor factori motivaţionali aversivi. Deşi reprezintă un tip
primitiv de motivaţie, ea trebuie totuşi inclusă cu anumite precauţiuni în instrumentarul motivaţional.
„Când un om este plin de motivaţie şi ambiţie, Dumnezeu i se alătură”(Aeschylus)

  54
ENO PROJECT
CLIMAT CHANGE CAMPAIGN

Grădiniţa noastră, GPN Vinerea, Cugir, jud. Alba ia parte la Campania împotriva
schimbărilor climatice, în cadrul Programului ENO. Environment Online este o scoala
virtuala pentru dezvoltare sustenabilă care îşi desfaşoară activitatea în peste 120 de ţări.
Schimbarea climei este o problema globală şi totusi fiecare dintre noi are puterera
de a face o diferenţă Chiar micile schimbări ale comportamentului nostru zilnic pot
preveni emisiile de gaze cu efect de seră fără a afecta calitatea vieţii noastre. De fapt
făcând astfel, chiar economisim bani. Noi putem controla schimbările climatice şi putem
promite să devenim cetăţeni responsabili reducând emisiile de bioxid de carbon prin mici
schimbări în comportamentul nostru de zi cu zi.
Coordonatori: prof. Nicoletta Huştiuc,
prof. Anişoara Filimon, G.P.N. Vinerea

legat de ecologie găsiţi proiectele noastre şi pe www.scolipentruunviitorverde.ro

  55
 Săptămâna Eminescu

Împreună cu elevii am sărbătorit pe marele Eminescu prin recitare de poezii,

talente la scris, expoziţie de poezie scrisă cu mânuţe româneşti harnice, iar în
final am audiat cântece puse pe melodie, cântece ilustre după versuri
eminesciene, iar elevii au primit diplome.

prof. Daniela Pintea Ilea,

Şcoala cu cls. I-IV Tărtăria, jud. Alba

  56
 Nu ne lăudăm
Vrem să v-arătăm
Ce noi ne trudim
Şi cu drag muncim!

Revistele Grupei Albinuţele, nr. 1 şi nr 2

http://www.scribd.com/doc/41297057/Albinute-
harnicute

http://www.scribd.com/doc/47769485/albinute-2

Revista ,,Dascălul de ieri şi de azi”, nr. 1, revista dedicată

exclusiv
cadrelor didactice

http://www.scribd.com/doc/47470765/DASC%C4%82LUL

Revistă în care am colaborat cu mare drag, nr. 1 şi 2

,,Almanah de dascăl”

http://www.scribd.com/doc/43663921/almanah-de-dascal-1

http://www.scribd.com/doc/47827613/Almanah-de-Dascal-2-Dana

  57
Unirea face puterea!

  58
 La revedere, prieteni dragi!

Vă aştepăm în nr. 16!

Mulţumim colaboratorilor!
Nr.15

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine

în exclusivitate autorilor acestora:

soc. Victoria Baltag, ed. Bălan Doiniţa, inst. Maria Brumar, prof. Silvana Ceauşu,
prof. Elena Comănescu, prof. Frusina Chiriac, inst. Daniela Ciurea, ed. Agnes
Costea, ed. Mihaela Danc, prof. Steluţa Dima, prof. Gabriela Gălăţanu,
prof. Iuliana Gapşea, ed. Cornelia Hurmuzache,
ed. Viorica Ivan, ed. Mariana Mera,
prof. Ofelia Mitrache, ed. Niculina Mureşan,
prof. Liliana Mursa, prof. Simona Olar, ed. Ada Petraş, prof. Daniela Pintea Ilea,
ed. Adriana Popa, înv. Maricica Popov, ed. Daniela Stoleru, prof. Ramona Stroia,
prof. Zoica Radu, inf. Claudia Ungureanu, prof. Mihaela Urieşu

  59
 BIBLIOTECA
NAŢIONALĂ
A ROMÂNIEI
ISSN

1843 – 6757

ISSN
1843 – 6757
Biblioteca
Naţională
a României

  60