ETAPE DE CALCUL

1 Determinarea forţei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii pentru

metodologiile de nivel 1 şi 2
1)Valoarea factorului de comportare al structurii q se ia funcţie de natura
structurii şi a materialului din care este realizat, astfel:

Valori ale factorului de comportare adoptate în metodologia de nivel 1

q
Tipul de structură
- structuri din zidărie simplă (nearmată) q = 1,5
- structuri din zidărie confinată (inclusiv cele q = 2,0
proiectate conform P2-75: Normativ privind
alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din
zidărie)

Valorile factorului q, indicate în tabel, sunt valori aproximative (în general

acoperitoare), pentru structuri care nu respectă, decât parţial, regulile de alcătuire
a construcţiilor amplasate în zone seismice.

(2) Forţa tăietoare de bază într-o direcţie orizontală a clădirii se calculează

conform P 100-1/2013.
Fb =  I  S d (T1 )  m  
unde:

Sd(T1) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale
- spectrul de răspuns elastic se corectează, conform P 100-1/2013, prin
înmulţire cu coeficientul  = 0,88, determinat admiţând că fracţiunea din
amortizarea critică este 8% .

- Sd(T1)= (T)*ag **/q

- Coeficient de scalare a spectrului functie de (ag,x/ ag,225) corespunzator clasei
de risc seismic pentru consolidare (tabel A1)

T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul vertical ce

conţine direcţia orizontală considerată
m- masa totală a clădirii, considerată la verificarea la ULS în cazul acţiunii
seismice,
γI- factorul de importanţă - expunere al construcţiei, conform P 100-1/2013.
I-1.20 pt. cladiri de tip scoli (mai mult de 250 persoane), crese, gradinite,
aziluri, etc. –clasa II;
I-1.00 pt. cladiri de tip curent-clasa III;

λ -factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental

prin masa modală efectivă asociată acesteia, ale cărui valori sunt:
λ = 0,85, pentru clădiri cu mai mult de 2 niveluri
λ = 1, pentru celelalte cazuri.

(3) Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii în direcţia considerată T1,

necesară pentru stabilirea valorii spectrale Sd, se poate calcula cu expresia:
3
T1 = CT  H 4

în care:
kT -coeficient care are valorile 0,005 (0.045) pentru structuri cu pereţi pereţi de
zidarie
Ct =0.075/ Ac
in care Ac este aria totala efectiva a peretilor structurali la primul nivel al
cladirii, in m2 calculata cu relatia:

Ac = Σ Ai (0.2 + ( lwi/H))2 

Unde:
A I este aria transversala efectiva a peretelui structural i pe directia considerata

la primul nivel al cladirii, in m2 ;

lw este lungimea peretelui structural "i" la primul nivel, pe directia paralela cu

forta aplicata, în m, cu limitarea lwi / H  0,9.

H-înălţimea clădirii (în metri) deasupra bazei (secţiune unde se admite că se

încastrează structura).
(4) La proiectarea lucrărilor de intervenție având ca scop încadrarea în
clasa de risc seismic RsIII se utilizează valorile accelerației terenului pentru
proiectare având intervalul mediu de recurență de 100 de ani, pentru
verificări la Starea Limită Ultimă, și de 30 de ani, pentru verificări la
Starea Limită de Serviciu.

(5) La proiectarea lucrărilor de intervenție având ca scop încadrarea în clasa

de risc seismic RsIV se utilizează valorile accelerației terenului pentru
proiectare având intervalul mediu de recurență de 225 de ani, pentru
verificări la Starea Limită Ultimă, și de 40 de ani, pentru verificări la
Starea Limită de Serviciu.

Clasa de risc seismic Interval mediu de recurenta

propusa pt. interventie
SLU SLS

RsIII 100 ani 30 ani

RsIV 225ani 40 ani

RsII 40ani

Tabelul A.1: Factori de scalare pentru determinarea valorilor de vârf ale

accelerațiilor seismice orizontale
Județ ag30/ag225 ag40/ag225 ag100/ag225 ag225/ag225 ag475/ag225

Argeș, Bacău, 0.40 0.45 0.80 1.00 1.25

Botoșani, Brăila,
București, Buzău,
Călărași, Constanta,
Covasna, Dâmbovița,
Dolj, Galați, Giurgiu,
Gorj, Harghita,
Ialomița, Iași,
Mehedinți, Neamț, Olt,
Prahova, Suceava,
Teleorman, Tulcea,
Vâlcea , Vaslui,
Vrancea

Alba, Arad, Bihor, 0.35 0.40 0.80 1.00 1.35

Bistrița Năsăud,
Brașov, Caraș
 Severin, Cluj,
Hunedoara,
Maramureș, Mureș,
Sălaj, Satu Mare,
Sibiu, Timis
ag30 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 30 de ani
ag40 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 40 de ani
ag100 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 100 de ani
ag225 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 225 de ani
ag475 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 475 de ani

(6) Valoarea forţei seismice care acţionează la nivelul i se determină cu relaţia

aproximativă:
mz mi
Fi = Fb n i i
H
 mi zi
1
Zi

în care:
Fi -este forţa seismică orizontală static echivalentă de la nivelul i
Fb -forţa tăietoare de bază
n- numărul total de niveluri
mi -masa nivelului i
zi- înălţimea nivelului i faţă de baza construcţiei în modelul de calcul.

2 Distribuţia forţelor seismice orizontale

Pentru calculul la acţiunea seismică în planul pereţilor, distribuţia forţei tăietoare
de bază pentru ansamblul clădirii (Fb), între pereţii structurali, in cazul planşeelor
rigide în plan orizontal se face proporţional cu rigiditatea la deplasări laterale a
fiecărui perete.
2.1.Sectiuni active ale peretilor
-Pentru fiecare sectiune activa a peretelui, alcatuita fie din din inima si talpile
acesteia, sau numai inima peretelui, se calculeaza centrul de greutate, aria inimii,
aria totala si momentul de inertie propriu.
 Sectiune activa pentru calculul NRd, Sectiune activa pentru calculul VRd
MRd
Y
Y
X
X

Sectiunea activa este alcatuita numai din

inima peretelui

Sectiunea activa este alcatuita din inima si

talpi

2.2.Relaţia efort unitar – deformaţie specifică ( - )

1) Pentru calculul rezistenţei şi al rigidităţii secţiunilor elementelor structurale
din zidărie, se folosesc următoarele tipuri de relaţii "efort unitar – deformaţie
specifică σ-" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a
zidăriei (valori caracteristice şi de proiectare):
• liniară (figura 4.3a)
• liniar - dreptunghiulară (figura 4.3b)
• parabolic - dreptunghiulară (figura 4.3c)

Figura 4.3 Relaţia efort-deformaţie pentru zidăria solicitată la compresiune axială

Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de
formă "liniar - dreptunghiulară " având valoarea:
2
 m1,conv
=
3  m1

=  mu
defineste ductilitatea zidariei
 m1

f ( )
f ( ) = k
valoarea diagramei de proiectare
d
 M
Valoarea deformaţiei specifice ultime (mu) se va limita la:
• pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : mu ≤ 3.5‰;
• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: mu ≤ 2.0‰;
În cazurile în care forma legii σ- şi parametrii m1 şi mu nu sunt cunoscute
(declarate de
furnizor), calculul rezistenţei şi rigidităţii tuturor părţilor/elementelor de
construcţie din zidărie se va face în următoarele condiţii:
• legea σ- va fi considerată "liniară" (figura 4.3a)
• valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal se vor reduce cu
25%
• deformaţia specifică ultimă mu dată la (4) va fi luată egală cu:
- pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: mu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
- pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: mu = 0.8× 2.0
= 1.6 ‰;
• Ez = 1000 fk -pentru elemente din argilă arsă
• Gz = 0.4 Ez - Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată:

2.3.Rigiditatile peretilor de zidarie- numai pentru calcul manual

Rigiditatea unui panou de zidărie solicitat la încovoiere cu forţă tăietoare se
defineşte ca valoarea forţei tăietoare care produce o deplasare a extremităţilor
() egală cu unitatea
R  V (=1)
Rigiditatea laterala trebuie să fie evaluată luând în considerare:
-deformabilitatea din încovoiere;
-deformabilitatea din forfecare şi, dacă este cazul, deformabilitatea axială.
-Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastică a zidăriei nefisurate.
Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate; 1/2Ez; 1/2Gz
Montant in consola fixat numai la baza-rigiditate

1
R= 3
H + K. H
3E . I
z p G .A
z p

K=1.2 pt. sectiuni dreptunghiulare; K=2.0….2.5 pentru sectiuni I

 • H - înaltimea panoului (montant/spalet)
• lp - lungimea panoului
• tp - grosimea panoului
• Ap - aria panoului de perete
• Ip - momentul de inertie al panoului de perete
• Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidariei
• Gz - modulul de elasticitate transversal al zidariei

Spalet
e F
1
Centr H R= 3
u H + K. H
Baza 12E . I
z p G .A
z p
F M
lp

În cazul pereţilor compuşi din montanţi şi spaleţi, rigiditatea totală (echivalentă) este egală cu
suma rigidităţilor panourilor componente.

3.Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali NEd

-stabilirea incarcarilor pe placi in gruparea speciala, la nivel curent si la planseul

de terasa: Gi+0.4*Ui
-stabilirea panourilor aferente de descarcare a placilor pe sectiunea activa a
peretilor;
-stabilirea valorilor N la baza fiecarui nivel.

4.Eforturi sectionale pentru perete independent: NEd, VEd, MEd pentru

fiecare tip de sectiune activa
Eforturile sectionale se pot calcula cu metode manuale sau cu programe de
calcul: Fb (forta taietoare de baza); .N (eforturi axiale ); V-forte taietoare de
nivel; M (momente incovoietoare)
 Montant
E4
N4

FB E3
N3

H E2 N2

Z 0,667 H E1 N1

P
NB(Ned) VEd NEd
MEd

 = H / lp t talpa lw
tp
t
dr
lw

Pentru calculul automat valorile eforturilor sectionale Ned,Med, VEd se vor lua
din modelul de calcul structural

5.Rezistente de proiectare ale peretilor (rezistente unitare)

Tabelul 4.1 Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul

cunoaşte

Alcătuirea
Nivelul

CF
rii

Geometrie de Materiale Calcul factori de

detaliu încredere

KL1 Din proiectul Pe baza proiectării simulate Valori stabilite pe LF-MRS

Cunoaştere de ansamblu în acord cu practica la data baza standardelor Calcul liniar CF=1,35
limitată original şi realizǎrii construcţiei valabile în perioada
verificarea şi realizării construcţiei
vizuală prin pe baza unei inspecţii în şi
sondaj în teren limitate din teste în teren
teren sau limitate
KL2 dintr-un Din proiectul de execuţie Din specificaţiile de Orice
Cunoaştere releveu original incomplet şi dintr-o proiectare originale şi metodă,
normală complet al inspecţie în teren limitată din teste limitate în conform CF=1,20
clădirii sau teren P 100 -
dintr-o inspecţie în teren sau 1/2013
extinsă dintr-o testare extinsă Calcul liniar
a calităţii materialelor sau neliniar
în teren
KL3 CF=1,20
Cunoaştere
completa

În vederea stabilirii caracteristicilor materialelor din structura existentă

utilizate la calculul capacităţii elementelor structurale, în verificarea acestora în
raport cu cerinţele, valorile medii obţinute prin teste in-situ şi din alte surse de
informare se împart la valorile factorilor de încredere, CF, date în tabelul 4.1,
conform nivelului de cunoaştere.
5.1. Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru pereţii solicitaţi
la încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu rezistenţa medie de rupere la
compresiune a zidăriei (fm) împărţită la factorul de încredere CF stabilit conform
tabelului 4.1.
În lipsa unor date obţinute prin încercări la lucrarea respectivă, rezistenţa
medie la compresiune a zidăriei se poate lua:
- fm = 1,3 fk, unde fk este rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei
stabilită conform CR 6-2014;
- fd = fm /CF
- din standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de rupere
(STAS 1031-50, STAS 1031-56, STAS 1031-71) utilizând rezistenţa
medie a cărămizilor şi a mortarului determinate prin încercări in-situ la
lucrarea respectivă.

5.2. Valoarea rezistenţei de proiectare pentru pereţii solicitaţi la forţă

tăietoare se stabileşte în funcţie de mecanismul de rupere:

- 5.2.1.Pentru rupere prin lunecare în rost orizontal (fvd):

f vm
f vd =
 M CF
unde fvm este rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal iar M se ia
conform (2).
În lipsa unor date obţinute prin încercări in-situ la lucrarea respectivă,
rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal (fvm) se poate lua egală
cu:
- fvm = 1,33 fvk
în care
- 𝑓𝑣𝑘 = 𝑓𝑣𝑘0 + 0.4𝜎𝑑
-unde fvk este rezistenţa caracteristică de rupere determinată conform CR 6-2013;
σd -este valoarea efortului unitar mediu de compresiune
perpendicular pe
direcţia forţei tăietoare în element, la nivelul considerat,
determinat
din gruparea de încărcări de proiectare, care se exercită
pe zona
comprimată a peretelui care asigură rezistenţa la forţă
tăietoare
fvk0 = 0,045 N/mm2. pentru zidăriile vechi cu cărămizi pline şi cu mortar de var;
Tabelul 4.5.- fvko (N/mm2) pentru zidarii dupa 1950

Elemente Mortar (G) de reţetă

pentru M10 M7.5 M5, 2.5
zidărie
Argila 0,3 0,25 0,2
arsa

Standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de rupere (STAS 1031-

50,STAS 1031-56, STAS 1031-71 - standarde anulate) dau direct valorile
rezistenţelor medii de rupere la forfecare în rost orizontal (fvm)

fvd= fvm/ (γmxCF)= 1,33 fvk /(γmxCF)=1,33( fvk0+0,4x σd)/ (γmxCF)

Pentru evaluarea siguranţei clădirilor existente coeficientul parţial de

siguranţă pentru zidărie se ia egal cu:
M = 3,0 pentru zidăriile vechi cu cărămizi realizate manual şi mortar de var
(orientativ, anterior anului 1900);
M = 2,7 pentru zidăriile vechi cu cărămizi presate şi mortar de var-ciment /
ciment-var (orientativ, între ani 19001950);
M = 2,3 pentru zidăriile recente (orientativ, după anul 1950).

- 5.2.2.Pentru rupere în scară sub efectul eforturilor principale de

întindere (ftd):
0.04f m
f td =
 M CF

unde fm este rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei stabilită ca mai

sus.

6. Capacitatea de rezistenţă a pereţilor structurali de zidarie pentru forţe

seismice în planul acestora

6.1. Forţa tăietoare asociată cedării prin compresiune excentrică a unui

perete de zidărie nearmată solicitat de forţa axială de proiectare N Ed se
calculează cu relaţia:
Nd
Vf 1 = (1 − 1,15d )
cp p

unde
 Hp
• p = - factorul de formă al peretelui de zidărie
lw

unde
Hp înălţimea peretelui;
lw lungimea peretelui;
cp coeficient care depinde de condiţiile de fixare la extremităţi ale peretelui:
cp = 2,0 pentru perete consolă (montant);
cp = 1,0 pentru perete dublu încastrat la extremităţi (spalet);
𝑁
𝜎0 = 𝑑 - efortul unitar mediu de compresiune corespunzător forţei axiale de
𝐴𝑤
proiectare Nd.
unde Aw este aria transversala (orizontala) a peretelui
0
d =
fd
unde fd este rezistenţa de proiectare la compresiune

6.2. Capacitatea de rezistenţă la forţa tăietoare a peretelui de zidărie

nearmată este dată de relaţia
Vf2 = min (Vf21,Vf22)
unde cele două valori se calculează după cum urmează :

6.2.1.Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în

rostul orizontal:
I. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin lunecare în
rostul orizontal:
Rezistența la forfecare se realizeaza prin aderență si prin frecare pe
întreaga zonă comprimată (lc) a secţiunii orizontale a peretelui.

În cazul solicitării seismice, după inversarea sensului de acţiune, pe zona

care a fost fisurată în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorată aderenţei
(fvd0) a fost anulată şi rezistenţa la forfecare este realizată numai prin efectul
frecării (  d ) Prin urmare în cazul solicitării seismice rezistenţa în raport cu
mecanismul de cedare în rost orizontal este calculată cu expresia

1.33  l 
V f 2l =  f vk 0 ad + 0.4 d tlc
CF M  lc 
unde
 • lc = este lungimea zonei comprimate a secţiunii care ţine seama de efectul
alternant al forţei seismice, determinată cu relaţia
Md
lc = 1.5lw − 3
Nd

unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este forţa axială de proiectare
• lad este lungimea pe care aderenţa este activă calculată cu relaţia.
lad = 2lc − lw

Dacă lad ≤ 0 valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere se calculează cu

relaţia
𝑁𝑑 𝑁𝑑
𝑉𝑓2𝑙 = 1.33 × 0.4 = 0.53
𝐶𝐹𝛾𝑀 𝐶𝐹𝛾𝑀

Unde coeficientului de frecare are valoarea μ = 0.7 (μmed = 0.7÷0.8

cunoscut din lucrările de specialitate şi folosit, ca atare, în reglementările
anterioare din România - STAS 1031/56 -) este impărțit la factorul de încredere
(CF) si la coeficientul de siguranță (  M ).

6.2.2. Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare

diagonală (eforturi principale in sectiuni inclinate -în scară):
tl w f td 
Vf 22 = 1+ 0
b f td
Unde
t= grosimea inimii montantului
lw –lungimea inimii montantului
b coeficient cu valori 1,0  b = p  1,5;
b este un coeficient de corecţie care ţine seama de raportul dimensiunilor
panoului din zidărie cu valorile:
- b = 1.5 pentru h/lw ≥1.5
- b = 1.0 pentru h/lw< 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 ≤ h/lw < 1.5 ·
înălţimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereţii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleţii care pot fi consideraţi dublu încastraţi la extremităţi

Concluzii:
Capacitatea de rezistenţa a unui perete din zidărie nearmată este egală cu
rezistenţa la compresiune excentrică dacă valoarea forţei tăietoare Vf1 este
mai mică decât valoarea forţei tăietoare Vf2
Vf1  Vf2
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare ductilă
(pereţi ductili)
Rezistenţa unui perete din zidărie nearmată este egală cu rezistenţa la forţă
tăietoare dacă valoarea forţei tăietoare Vf2 este mai mică decât valoarea
forţei tăietoare Vf1 .
V21  Vf1
Pereţii care satisfac condiţia de mai sus sunt definiţi ca pereţi cu comportare fragilă
(pereţi fragili).

Indicatorul R3i se calculează, pentru fiecare perete şi pentru fiecare direcţie, cu relaţia
VRd ,i
R3i =
VEd ,i

7. Rezistenta de proiectare (capacitatea de rezistenţă) a pereţilor structurali de

zidarie nearmata la compresiune si incovoiere pentru forţe seismice în planul
acestora: MRd

Sectiune activa pentru calculul MRd

 Y Azc
Y
X Azc
yzc X
yzc
0.85*fd
0.85*fd

Sectiunea activa este alcatuita din inima si Sectiunea activa este alcatuita numai din
talpi inima peretelui

- Se determină aria zonei comprimate a peretelui : = N Ed

A zc
0.85. f d

-Se determină distanţa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate
al zonei comprimate.(G1)
- Se determină rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaţia

MRd = NEd yzc

8. Rezistenţa de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali din

zidărie nearmată: NRd
a) Secţiune oarecare

t
NRd = i (m) .A.fd

i(m) - coeficientul de reducere a rezistenţei datorită efectului zvelteţei

•
elementului şi efectului excentricităţilor de aplicare a încărcărilor în
secţiunile extreme (i); respectiv, în secţiunea de la mijlocul înălţimii
elementului măsurată de la bază (m);
• A - aria secţiunii transversale a elementului;
fd - rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei

b) Sectiune dreptunghiulara
t
NRd(l) =ф i(m)t fd
 = 1 − 2 ei e = e +e +e
i oi hi a
 0.05t
i t
cu notaţiile:
ei0 - excentricitatea încărcărilor verticale ;
ehi - excentricitatea datorată forţelor perpendiculare pe planul peretelui ;
ea - excentricitatea accidentală ;

Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare, cu toate rosturile umplute
cu mortar, constanta de reducere a rezistenţei în secţiunea de la mijlocul înălţimii peretelui фm
va fi luată cu valorile care corespund valorilor maxime

Valorile coeficientului Φm pentru reducerea rezistenţei la compresiune

Zvelteţea Tipul Excentricitatea relativă em/t
(het/t)max zidăriei 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
12 ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
15 ZC,ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

2
e = + 
m
3 ei 0 ehm ea
unde notaţiile sunt următoarele:
het - înălţimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui ;
Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile  se pot obţine prin interpolare. Nu
este permisă extrapolarea valorilor din tabel.

Determinarea excentricităţilor de aplicare a încărcărilor verticale

Încărcările din planşee se transmit pereţilor cu excentricităţi care provin din:
a. alcătuirea constructivă a structurii;
b. imperfecţiuni de execuţie;
c. efectele încărcărilor cu caracter local,

Pentru calculul rezistenţei pereţilor, efectele excentricităţilor se introduc prin coeficienţi de

reducere a rezistenţei calculate cu încărcările axiale.

-Excentricitate din alcătuirea structurii

Particularităţile alcătuirii/concepţiei arhitectural-structurale a clădirii pot produce eforturi
secţionale suplimentare (momente încovoietoare) prin:
• suprapunerea excentrică pe verticală a pereţilor la etajele adiacente (d1 în figura 6.4);
• rezemarea excentrică a planşeelor pe perete (d2 în figura 6.4) ;
• rezemarea pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări diferite .
Valorile acestei excentricităţi pot fi evaluate, în cele mai multe cazuri, încă din faza de
proiectare preliminară.
Excentricitatea datorită suprapunerii pe verticală a pereţilor de la etajele adiacente se produce
întotdeauna la pereţii de contur atunci când grosimea peretelui superior este mai mică. La
aceiaşi pereţi se produce şi excentricitatea datorită rezemării planşeului pe o singură parte a
peretelui. Excentricitatea datorită rezemării pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări
diferite se dezvoltă pe pereţii care mărginesc încăperi cu deschideri şi/sau încărcări diferite
(de exemplu la pereţii coridoarelor centrale de la clădirile cu camere pe ambele faţade - şcoli,
cămine şi similare)
 Nd +  N2d2
ei 0 = 1 1

+  N2
N 1

d1 d2
N1 N2 eio =d2=(t/2-
N3 t/3)=t/6

unde notaţiile sunt următoarele:

N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
d1 – excentricitatea încărcării N1
N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
d2 – excentricităţile încărcărilor N2.

-Excentricitate din imperfecţiuni de execuţie (accidentală)

Principalele categorii de imperfecţiuni de execuţie care generează excentricitatea accidentală
a forţelor verticale (ea) sunt următoarele:
• deplasarea relativă a planurilor mediane ale pereţilor de la nivelurile adiacente;
• abaterile de la valoarea nominală a grosimii pereţilor;
• abaterile de la poziţia verticală a peretelui;
• neomogenitatea materialelor.

=
t
 1.0cm = het
 1.0cm
e a
30 e
a
300

unde:
-t - grosimea peretelui;
-het - înălţimea etajului

-Excentricitate din forţele orizontale perpendiculare pe plan

Excentricitatea provenită din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forţele orizontale
perpendiculare pe plan

=
M hm( i )
e hm( i )
N +N
1 2
unde notaţiile sunt următoarele:
N1 - încărcarea transmisă de peretele superior;
N2 - suma reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică

8. Forţa de lunecare verticală în secţiunea dintre inimă şi talpă (Lv,et), pentru

peretii cu sectiuni compuse se calculează, pentru un etaj, cu relaţia :
Si
Lv,et = M
Ii
unde
• M = Minf - Msup cu:
- Minf - momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului pentru
care se calculează lunecarea;
- Msup - idem, în secţiunea de la baza etajului superior;
• Si - momentul static al secţiunii ideale a tălpii faţă de centrul de greutate al
secţiunii ideale a peretelui;
• Ii - momentul de inerţie al secţiunii ideale a peretelui.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii ideale (Si şi Ii) se determină considerand că peretele
este alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).

Lv,et

9.Rezistenţa la forţa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui

Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereţilor
cu secţiune compusă (I, L, T) şi/sau în secţiunile slăbite de şliţuri verticale se calculează pe
înălţimea unui etaj (VLhd) admiţând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite
pe înălţimea etajului, cu relaţia:

𝒇𝒗𝒌𝒐
𝑽𝑳𝒉𝒅 = 𝒉𝒆𝒕 𝒕𝑳
𝑴

unde notaţiile sunt următoarele :

het -înălţimea etajului;
tL -grosimea peretelui în secţiunea în care se calculează rezistenţa peretelui;
fvk0- rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero;
M -coeficientul de siguranţă pentru material stabilit conform grupării de încărcări

10. Forta seismica de proiectare perpendiculara pe planul peretilor de

zidarie
FCNS (Z) =
 . a .  .K
CNS g CNS Z

q mCNS
CNS

La calculul fortelor seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul peretilor

structurali se va folosi factorul de importanta al cladirii(Ie) si urmatoarele valori ale
parametrilor β si q:
-pereti structurali exteriori rezemati in consola (calcane, frontoane): β=2.5; q=1.5;
- pereti structurali exteriori rezemati sus si jos; β=1.0; q=1.5
- pereti structurali interiori: β=1.0; q=1.5
z
k z = 1 + 2 * H - coeficient care reprezinta amplificarea acceleratiei seismice a terenului
pe inaltimea constructiei, in care:
• Z – cota medie a inaltimii peretelui la nivelul i;
H- inaltimea medie a acoperisului in raport cu baza

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi
calculate ţinând seama de:
a. condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
b. alcătuirea peretelui în secţiune;
c. anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)

Modelarea condiţiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie

alcătuite dintr-un singur strat se va considera după cum urmează:
a. continuitate completă:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are cel puţin aceiaşi
grosime, şi este încărcat cu forţe verticale:
-. pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat;
b. continuitate parţială:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are grosime mai mică,
dar cel puţin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu este
încărcat cu forţe verticale, indiferent de grosimea acestuia.
- pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan
orizontal
c. rezemare simplă:
- pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după
decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităţii
- la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru legarea
planşeului de beton armat cu peretele din zidărie
În cazul pereţilor de subsol, pentru calculul momentului încovoietor dat de împingerea
pământului, peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaţiei (în funcţie de
rezolvarea constructivă adoptată) şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol

11.Calculul momentelor incovoietoare la actiunea incarcarilor

perpendicular pe planul peretilor

La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de
uşă, de exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
M Ed 1 = α W Ed hw2
în care notaţiile sunt:
α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul maxim este
la mijlocul înălţimii peretelui);
α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităţi
(momentul maxim este la reazeme);
WEd -este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
hw este înălţimea liberă a peretelui.

În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:

a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia fxk1(fig. a),

momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :
M Ed 1 = µα W Ed lw2

b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig. b.)
momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia :

M Ed 2 = α W Ed lw2

în care notaţiile sunt:

α (vezi CR6- tabel 6.1.) este un coeficient care ţine seama de
- anizotropia zidăriei (raportul rezistenţelor μ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
- condiţiile de fixare pe laturile peretelui;
- raportul între înălţimea şi lungimea peretelui;
-lw este lungimea peretelui între reazeme;
-WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaţă

Valorile coeficientului α pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul

peretelui
Tabelul 6.1
12.Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular
pe planul median (MRxd1 şi MRxd2)
Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
din zidărie (MRxd1 şi MRxd2), pentru toate categoriile de pereţi (structurali, panouri de
zidărie înrămată şi nestructurali), se vor folosi rezistenţele de proiectare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2.
Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de lăţime
egală cu 1000 mm, cu relaţiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+ d)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
𝟏𝟎𝟎𝟎𝐭 𝟐
𝐖𝐰 = modulul de rezistenţă al peretelui (mm3);
𝟔
dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înălţimii peretelui
t - grosimea peretelui în mm.

Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei

Tabelul 4.6
Rezistenţa medie a mortarului
Tipul elementelor M10,M7.5,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu 0.240 0.480 0.180 0.360
perforaţii verticale
Beton celular autoclavizat 0.100 0.200 0.075 0.150

Rezistenţele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul

zidăriei
f xk 1 f xk 2
f xd 1 = f xd 2 =
M M
13.Verificarea sigurantei clădirilor cu pereti structurali din
zidarie pentru:
-stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (ULS);
- starea limită de serviciu (SLS).

13.1.Cerinta de rezistenta pentru efectele cutremurului in planul peretelui

Peretii structurali din zidărie vor fi proiectati pentru a avea, în toate

secţiunile, rezistenţele de proiectare la eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd)
mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate
din încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare
stabilite conform P100-1

În starea limită ultimă (SLU), valoarea rezistenţei de proiectare la forţă

tăietoare VRd a fiecărui perete structural, trebuie să satisfacă relaţiile:

VRd ≥ 1.25 VEdu VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la compresiune e

secţiunii din zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, determin
Z seama de suprarezistenţa armăturilor (1.25fyd);
MRd
VRd ≤ qVEd

VEd - valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în

elastic liniar;
q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.
În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere
MRd îndeplineşte condiţia
MRd ≥ qMEd
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în
domeniul elastic liniar, rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare VRd va fi
limitată la:
VRd = qVEd
Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor
plastic potentiale la baza montantilor, este favorizata de faptul ca pentru cazul
cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului dintre momentul
capabil într-o secţiune la cota z şi momentul capabil în secţiunea de încastrare
este superioara valorii raportului între momentul de rasturnare în secţiunea
respectiva şi momentul de
rasturnare la baza.
M cap ( z )

M r(z)

M cap ( z =0 ) Mr ( z =0 )
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de
dezvoltare a deformaţiilor inelastice în secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea
raportului între efortul unitar de compresiune din încărcările verticale (σ0) şi
efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în cazul clădirilor
cu nniv≥ 3

13.2.Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul

peretelui

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare produse de forţele seismice perpendiculare pe planul
peretelui (MExd1 şi MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-

Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan,

este îndeplinită dacă sunt satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1
MRxd2 ≥ MExd2

unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe

planul peretelui din zidărie determinate conform CR6-