Tablouri de distribuţie

A. Generalităţi
Prin liniile aeriene sau subterane se realizează alimentarea cu energie electrică a marilor consumatori :
întreprinderi, secţii, clădiri socilae sau locuinţe. Numărul receptoarelor alimentate de la un singur circuit este însă
limitat. Pentru acest motiv o instalaţie electrică cuprinde mai multe circuite, alimentate de la o singură sursă. Pe de
altă parte, din anumite cauze, intensitatea curentului poate fi uneori prea mare, iar căldura degajată prin efectul
Joule-Lenz poate produce arderea izolaţiei conductoarelor şi deci scurtcircuite, care periclitează instalaţia. Apare
necesitatea unor dispozitive care să permită ramificarea acestor circuite, aşa cum o cere situaţia locală şi
importanţa instalaţiei respective. Aceste dispozitive se numesc tablouri de distribuţie. Tablourile de distribuţie au
următoarele funcţii : - să fixeze şi să protejeze aparatele de manevră, de măsurat şi de protecţie, necesare
distribuţiei energie electrice. - să permită localizarea defectelor produse prin supraîncărcări sau scurtcircuite,
precum şi înlocuirea siguranţelor care s-au topit. - să distribuie energia electrică la mai multe circuite, pentru ca în
cazul arderi unei siguranţe să nu se întrerupă funcţionarea tuturor consumatorilor.
După destinaţia pe care o au, tablourile de distribuţie se împart în : Tablourile Generale, Principale şi Secundare.
-Tabloul general de distribuţie este cel care primeşte energia electrică, la o tensiune sub 1000 V, de la

Distributia radiala
circuite
Bransament Cofret Tablou General Tablou principal

sursa TP prize camerre

B C
T
G TP lampi camere

TP buc prize putere

baie prize ,lumini

In instalatiile pentru locuinte avem:

-Tablouri de branşament, care asigură racordarea clădirii la reţeaua de energie electrică şi protecţie generală.
- Tablouri de firidă care asigură protecţia mai multor apartamente.
-Tablouri de apartament care asigură distribuţia şi protecţia circuitelor din apartament

Reţeaua conductoarelor de nul se va lega la pământ la extremităţi la ramificaţii şi pe traseu la 200 m, iar
valoarea rezistenţei de dispersie a prizelor nu va depăşi 10 Ω, astfel ca rezistenţa întregii instalaţii de legare
la pământ va fi de cel mult 4 Ω, atunci când conductorul de nul este chiar întrerupt de la sursa de alimentare;

Se vor prevedea protecţii care să deconecteze rapid (într-un timp mai mic sau cel mult egal cu 3 secunde)
sectorul respectiv în cazul apariţiei unui scurtcircuit monofazat (punere la pământ). Indiferent de rezultatele
calculelor, rezistenţele de scurgere la pământ nu vor fi mai mari decât următoarele valori : - pentru reţelele cu
neutrul izolat maxim 10 Ω; - pentru reţelele legate la pământ cu neutrul de înaltă tensiune maxim 0,5 Ω.

-Muncitorii să fie echipaţi cu haine de protecţie necesare operaţiilor tehnologice pe care le execută (mănuşi,
şorţuri, ochelari de protecţie etc.); • S ă se verifice permanent starea sculelor şi utilajelor în special a maşinilor de
găurit electrice. Cablul de alimentare să nu fie deteriorat, conductorul de împământare să fie corect legat şi să nu
prezinte uzură mecanică; • Pe şantier, la montare, să se folosească casca de protecţie; • Pentru iluminarea
spaţiului de lucru la şantier să se folosească sursa de energie de 12 – 14 V; • Distanţa dintre un tablou şi un
utilajul cel mai apropiat să fie mai mare de un metru.
 Gradul de protecţie furnizat de o carcasă este furnizat de codul IP recomandat de CEI 60529. Protecţia se referă la
următoarele influenţe externe :
¾ penetrarea corpurilor solide ¾ protecţia persoanelor împotriva accesului la părţile sub tensiune ¾ protecţia
împotriva pătrunderii prafului ¾ protecţia împotriva pătrunderii lichidelor
Notă : codul IP se aplică la echipamente electrice pentru tensiuni de maxim 72,5 Kv inclusiv

Codul literelor (International Protection)

Cifra primei caracteristici (Cifră de la 0 la 6 sau litera X) 5 Protejat la praf 6 Etanş

Cifra celei de a doua caracteristici (Cifră de la 0 la 8 sau litera X) protectia la apa 0-neprotejat,, 8 imersie
Litră adiţională (opţională) (Literele A, B, C, D)
Literă suplimentară (opţională) (Literele H, M, S, W)
IP x x x x

Atunci când cifra caracteristică nu este necesar a fi specificată, ea poate fi înlocuită prin litera “X” sau “XX” dacă
amândouă cifrele caracteristice nu sunt necesare. Literele adiţionale şi / sau suplimentare pot fi omise fără
înlocuire.

Motoarele
Frigider
Bormasini
Polizoare unghiulare
De uscat parul
Masini de spalat
Valoarea de vrf a curentului la conectare al unui motor poate fi foarte mare: valorile tipice sunt Ántre 12 la15 ori curentul efectiv al valorii
nominale Inm.

Uneori aceastŸ valoare poate ajunge la de 25 de ori Inm. n

Întreruptoarele automate Merlin Gerin, contactoarele Telemecanique Ûi releele termice sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ suporte porniri de
motoare avÊnd curenÍi de pornire de valori foarte mari (curenÍi de pornire de vÊrf de pÊnŸ la 19 ori Inm). n DeclanÛŸrile intempestive ale
protecÍiilor la supracurenÍi Án cazul pornirii motoarelor semnificŸ existenÍa unor curenÍi la pornire mai mari decÊt limitele normale. Ca urmare,
anumite aparate de comutaÍie pot fi intens solicitate, prin urmare durata lor de viaÍŸ se va reduce sau chiar se pot distruge. Pentru a evita
aceste lucruri se poate avea Án vedere o supradimensionare a aparatelor de comutaÍie.

Proiectarea unei instaltii electrice

Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ, trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ, realŸ, posibilŸ, care va fi solicitatŸ sistemului de alimentare. A proiecta
o instalaÍie electricŸ doar pe baza sumei aritmetice a tuturor sarcinilor existente este absolut neeconomic Ûi dovedeÛte o insuficientŸ practicŸ
inginereascŸ. Scopul acestui capitol este de a arŸta modul Án care pot fi stabiliÍi coeficientul de simultaneitate (funcÍionarea nesimultanŸ a
sarcinilor) Ûi coeficientul de utilizare (de ex. un motor nu funcÍioneazŸ, de obicei, la Ántreaga sa capacitate de ÁncŸrcare) al tuturor receptorilor
existenÍi. Valorile recomandate se bazeazŸ pe experienÍŸ Ûi pe ÁnregistrŸri ale consumurilor unor instalaÍii existente. Suplimentar faÍŸ de datele
de proiectare aferente fiecŸrui circuit, rezultatele vor furniza o valoare globalŸ pentru Ántreaga instalaÍie, pentru care se va solicita alimentarea
cu energie electricŸ (din reÍeaua de distribuÍie, transformator MT/JT sau grup electrogen).

4.1 Puterea instalatŸ (kW) Marcajul majoritŸÍii echipamentelor si aparatelor electrice indicŸ puterea lor nominalŸ (Pn). Puterea instalatŸ este
suma puterilor nominale ale sarcinilor din instalaÍie. În practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totuÛi, puterea necesarŸ a fi furnizatŸ. Acesta este cazul
motoarelor electrice Án care puterea nominalŸ se referŸ la puterea livratŸ la arborele maÛinii. Puterea consumatŸ de motor este, evident mai
mare. LŸmpile fluorescente Ûi cu descŸrcŸri Án vapori de gaze, asociate cu balasturi reprezintŸ alte cazuri Án care puterea nominalŸ indicatŸ pe
lampŸ este mai micŸ decÊt puterea consumatŸ de lampŸ ÁmpreunŸ cu balastul aferent. Metodele de stabilire a puterilor consumate de
motoare Ûi corpuri de iluminat au fost prezentate Án secÍiunea 3 a acestui capitol. Cererea de putere (kW) este necesarŸ pentru alegerea
puterii nominale a grupului electrogen sau a bateriilor. Pentru o sursŸ de putere provenitŸ de la reÍeaua publicŸ de joasŸ tensiune sau printr-un
transformator MT/JT, se vorbeÛte despre puterea aparentŸ, Án kVA.

4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA)

Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a sarcinilor.

Puterea maxima estimata, Án kVA, necesara a fi furnizata nu este egala, totusi cu puterea totala instalata, Án kVA. Puterea aparenta a unei
sarcini (care poate fi un singur aparat) se obÍine din puterea sa nominala corectatŸ, daca este necesar, asa cum s-a menÍionat Án cazul
motoarelor, etc.),

Puterea aparentŸ kVA cerutŸ de sarcina va fi: Pa = Pn/(η x cos ϕ) Pornind de la aceastŸ valoare, curentul nominal Ia (A)(1) absorbit de sarcinŸ va

totalul puterii aparente, kVA nu este suma aritmeticŸ a puterilor individuale calculate, kVA (dacŸ nu toate sarcinile au acelaÛi factor de putere).
Este o practicŸ comunŸ de a face o simplŸ sumŸ aritmeticŸ; rezultatul va da o valoare Án kVA care este superioarŸ valorii reale, reprezentÊnd o
“marjŸ de proiectare“. CÊnd nu se cunosc, parÍial sau total caracteristicile sarcinilor, valorile indicate Án Tab. A9 pot fi utilizate pentru a da o
valoare estimatŸ aproximativŸ a puterii aparente cerute, VA (sarcinile individuale sunt, Án general, prea mici pentru a fi exprimate Án kVA sau
kW). EstimŸrile sarcinilor de iluminat se fac pe baza unitŸÍii de suprafaÍŸ de 500 m2.