Cunoasterea de sine si cunoasterea celuilalt

Un lucru important in viata este sa acceptam faptul ca oamenii

sunt diferiti. Fiecare individ are propriul sistem de valori, imagini despre
lume si despre viata. In cadrul acestui concept general despre lume si
viata este obligatoriu sa includem si convingerile, care sunt credinte
generate de experientele noastre trecute, stereotipuri, sugestii prin
care realitatea exterioara este prceputa.
In general, renuntam cu greu la parerile noastre.
Oricum, indiferent de conditia lor sociala su fizica, oamenii se
straduiesc sa obtina din partea celorlalti impresiile dorite de ei. Acest
fapt s-a consacrat in literature de specialitate ca managementul
impresiilor, sintagma lansta de E. Goffman, care sustine dorinta
indivizilor de a induce idei pozitive despre sine in interactiunea sociala.
Analizand practicile si strategiile prin care indivizii isi promoveaza o
imagine consonanta cu rolurile lor sociale apare ilustrata disocierea din
arealul metaforei “viata ca o scena”, unde, scena este regiunea din
fata, ceea ce se arata spectatorilor, iar, in culise -regiunea din spate,
este zona in care actorii repeat roluri, fac gesturi, se comporta asa cum
doresc fara a fi vazuti de public.
 Poate nu cu acceasi amplitudine se petrec lucrurile si in viata de zi
cu zi, dar distinctia “fata/spate” par a fi universal, chiar daca continutul
conduitelor si gesturilor tin de diferentele culturale. In cadrul
promovarii de sine depinde foarte mult de contextul in care o facem.
Atunci cand ei spun lucruri pozitive despre ei insasi ca urmare a unor
intrebari specifice sau in cadrul in care si interlocutorii fac acelsi lucru,
au sanse sa produca impresii bune. Pe cand, daca isi expun experiente
extraordinare si performante fara a fi intrebati in loc de bune impresii
produc mai degraba aprecieri de genul: laudaros, putin credibil, egoist.
Stima de sine reprezinta idea de valoare personala, cat de mult
ne pretuim pe noi insine. Tot aici, intalnim raportul autoperceput dintre
conceptul de sine si sinele ideal (cel dorit).
In cadrul prompvarii de sine, o tactica eficienta este si modestia.

De multe ori observam ca ne intelegem bine cu indivizi care au

aceleasi credinte, pareri, cultura, idealuri ca si noi si acceptam cu greu
persoane care gandesc diferit. In aceasta varianta in care constientizam
ca exista si o alta opinie diferita de a noastra avem posibilitatea de a ne
imbogati cultura, experienta, de a ne dezvolta. Desigur, prima varianta
este mai comoda dar limitativa.
Valorile sunt factori importanti ai comportamentului uman. Dintre
valori enumeram: iubirea, loialitatea, solidaritatea, respecul,
cunoasterea. Ele isi pot schimba ordinea ierarhica in cursul vietii si chiar
pot fi inlocuite cu altele in cursul vietii.
Valorile umane se transmit din generatie in generatie. Unii
oameni descriu drept valori bunurile materiale( bani, masini, casa).
Valorile au si rol de motivatie, de autodepasire, de dinamism.
 In viata de toate zilele, in relatiile interpersonale, fiecare dintre
noi aspira la cunoasterea de altul si de sine.

Formarea impresiilor depre altii

Asch a desoperit ca unele persoane par sa ne influenteze

impresiile asupra lor mai mult decat altele.
Motivatia si afectivitatea au rol determinant in formarea parerilor
despre ceilalti, pot modifica impresiile formate. Suntem impinsi din
interior sa aflam informatii despre altii pur si simplu din curiozitate,
dintr-un motiv dezinteresat la prima vedere, actionand astfel functia
generala de adaptare. Pe acest fundal, motivatia actioneaza hotarator
in construirea parerilor propria despre ceilalti.

Ne formam o impresie despre cineva in primul rand prin ceea ce

spune, prin comunicarea verbala directa, in doua ipostaze: ceea ce
afirmam in general despre oameni, institutii, evenimente, dar si ce
declaram despre noi insine, cum ne autocaraterizam. Aici intalnim
caracterul paralingvistic ( tonul, pauzele) din care face parte arealul
comunicarii nonverbale (expresia fetei, contactul visual, limbajul
corpului, distanta fizica).
Interactiunea (socializarea) ca proces amplu si complex este
responsabila pentru constructia sinelui .
Starile afective si emotionale influenteaza mobilizarea pentru
cunoasterea celuilalt si continutul evaluarilor… in stare de stres, nervi,
excitabilitate, tendinta este de a distorsiona imaginea celuilalt. Asa cum
buna dispozitie ne face sa vedem persoanele cu care interactionam
intr-o lumina mai favorabila. Este o lege generala a perceptiei ca
subiectivitatea noastra isi spune cuvantul.

Cunoasterea si autocunoasterea sinelui este un proces compex si

delicat, ce comporta numeroase dificultati si riscuri.

Bibliografie:
1.Ilut Petru , “Sinele si cunoasterea lui”, Ed. Polirom, 2001
2. Tieger D. Paul, Barron-Tieger Barbara, “ Descoperirea propriei
personalitati”, Ed Teora, 1998
3. Zlate Mielu, “Eul si personalitatea”, Ed. Trei, 2002