Sunteți pe pagina 1din 4

George Washington (n. 22 februarie 1732, Westmoreland(d),   Virginia — d.

 14
decembrie 1799, Mount Vernon(d), Virginia) a fost un general și om de stat american, militant și factor
activ în obținerea independenței față de Regatul Unit a coloniilor din America de
Nord, primul președinte al Statelor Unite ale Americii.
În 1775 a fost numit comandant suprem al tuturor forțelor militare ale coloniilor răsculate
împotriva Angliei. A avut un rol decisiv în organizarea armatei americane care a repurtat victoriile de
la Saratoga (1777) și Yorktown(d) (1781), hotărâtoare pentru obținerea independenței Statelor
Unite ale Americii. În 1787, Washington a fost președintele Convenției constituționale care a
adoptat Constituția Statelor Unite ale Americii, în vigoare și astăzi. Ca președinte între 1789 și 1797,
Washington a dus o politică internă conservatoare, iar pe plan extern a fost un adept al
izolaționismului. Cu ocazia discursului său de adio, în 1797, recomanda Statelor Unite să intervină
cât mai puțin posibil în afacerile politice ale lumii și, mai ales, să nu se alieze cu nicio națiune
europeană în cazul unui conflict pe vechiul continent.
George Washington a fost primul copil al lui Augustine Washington și Mary Ball Washington, a doua
sa soție. Pe data de 6 ianuarie 1759 George Washington s-a căsătorit cu Martha Washington, o
văduvă destul de înstărită.
Preia comanda Armatei Continentale pe terenul de la Cambridge, Massachusetts în iulie 1775.
Pe 12 decembrie 1799, Washington petrece câteva ore inspectând ferma sa călare, pe o ploaie care
s-a transformat mai târziu în grindină. Întorcându-se la fermă, s-a așezat la masă pentru cină fără a-
și schimba hainele ude. În dimineața următoare s-a trezit cu răceală, febră și o infecție în gât, care s-
a transformat curând în laringită acută și pneumonie. Washington moare pe data de 14 decembrie
1799, seara, în casa sa din Mount Vernon, în vârstă de 67 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost „Tis
well”.

Cuprins

 1Tinerețea și educația
 2Carieră
 3Războiul cu francezii și indienii (Războiul de 7 ani)
 4Miliția colonială opusă armatei regulate
 5Între războaie
 6Revoluția americană
 7Președinția
 8Probleme interne
 9Relații externe
 10Discursul de rămas bun
 11Retragerea din viața publică și moartea
 12Despre viața personală
 13Galerie de imagini
 14Vezi și
 15Note
 16Legături externe

Tinerețea și educația[modificare | modificare sursă]


George Washington s-a născut pe 22 februarie 1732, fiind primul copil al lui Augustine
Washington(d) și a doua sa soție, Mary Ball Washington la Pope’s Creek Estate lângă
actualul Colonial Beach(d) în ținutul Westmoreland, Virginia(d). Tatăl său a avut patru copii cu prima sa
soție, Jane Butler: doi au murit de mici, iar doi fii au supraviețuit (Lawrence, născut circa 1718 și
Augustine, născut circa 1720) George devenind astfel al treilea fiu dar mult mai tânăr. Mutându-se
la Ferry Farm(d) în Stafford County la vârsta de 6 ani, George a fost educat acasă de către tatăl său și
de către fratele mai mare.
Creșterea tutunului în Virginia pentru vânzare, putea fi măsurat la vremea aceea prin numărul de
sclavi folosiți pentru a-l cultiva. La nașterea lui George Washington populația coloniei era 50% de
culoare, majoritatea sclavi Africani sau Afro-Americani. În tinerețea sa George Washington a lucrat
ca topograf dobândind astfel o cunoaștere a terenului coloniei sale natale Virginia care mai târziu se
va dovedi de neprețuit. Căsătoria fratelui său cel mai mare în puternica familie Fairfax i-a adus
tânărului George protecția lui Thomas Fairfax, al șaselea Lord Fairfax of Cameron guvernator
și latifundiar al regiunii Northern Neck(d) care se întindea pe circa 5 milioane de acri. Către sfârșitul
lunii iulie 1749, imediat după înființarea orașului Alexandria, Virginia de-a lungul râului Potomac,
George, în vârstă de 17 ani a fost numit primul topograf al ținutului nou creat Culpeper County,
Virginia în interiorul coloniei.
Fără îndoială, această numire i se datorează intervenției Lordului Fairfax și a vărului
acestuia William Fairfax of Belvoir, arendaș și membru în Consiliul Guvernatorului. Urmașul unei
familii de aristocrați englezi emigrați în America, G Washington a fost unul dintre cei mai bogați
proprietari de plantație. Alături de Jefferson el a reprezentat în Congres statul Virginia. Experiența
militară a căpătat-o participând la conflictul dintre englezi și francezi din cadrul Războiului de 7 ani
(1756-1763). În 1775 a fost numit comandant suprem al armatei coloniilor. După adoptarea
Constituției din 1787, elaborarea căreia s-a făcut sub conducerea sa, la 16 aprilie 1789 a devenit
primul președinte al S.U.A., îndeplinind două mandate (1789-1797). Washington a fost o
personalitate istorică remarcabilă, un luptător înflăcărat pentru independența patriei sale, un om
neînfricat și incoruptibil. În testamentul său politic a îndemnat americanii să dea întregii lumi un
exemplu...,fiind călăuziți în mod consecvent de noțiunea de dreptate.

Carieră[modificare | modificare sursă]
George Washington își începe cariera ca proprietar de plantație, sau ceea ce istoricii definesc pe cei
ce dețin 20 sau mai mulți sclavi. În 1748 este invitat să ajute la topografierea terenurilor la vest
de Blue Ridge(d), o ramură a munților Appalache. În 1749 este numit la primul său post public,
topograf al ținutului nou creat Culpeper County. Prin intermediul fratelui său vitreg Lawrence
Washington(d) devine interesat de Ohio Company(d), companie care țintea să exploateze pământul din
vestul Americii. În 1751 George și fratele său vitreg Lawrence călătoresc în Barbados sperând într-o
îmbunătățire a sănătății lui Lawrence care suferea de tuberculoză. Aceasta a fost singura dată când
George Washington a călătorit în afara a ceea ce este acum Statele Unite. După moartea lui
Lawrence în 1752, George Washington moștenește o parte din pământul său și preia unele din
îndatoririle sale, ca de pildă cea de adjutant al coloniei, ofițer cu rol de conducere în trupele
neregulate.
Washington prezintă mesajul francezilor Fort Le Boeuf(d), 1753

Către sfârșitul anului 1752, noul guvernator al Virginiei, Robert Dinwiddie(d), divizează comanda
armatei neregulate a coloniei, a miliției, în patru regiuni și George Washington solicită unul din
posturile de comandă, singurele sale calificări fiind zelul și faptul că era fratele fostului ofițer
comandant. Washington este numit ofițer adjutant de district în miliția Virginiei în 1752, funcție care îi
aduce gradul de Maior la vârsta de 20 de ani. Este însărcinat cu instrucția miliției în districtul în care
comandă. La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg(d), Washington devine Maestru
Mason în Masonerie, o organizație modelată pe modelul frățiilor, care îl va influența toată viața. În
decembrie 1753, lui Washington i se cere de către guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie(d) să
transmită un ultimatum francezilor la frontieră, pe râul Ohio. Washington evaluează forța efectivelor
franceze și intențiile și predă mesajul francezilor la Fort Le Boeuf(d) în actualul Waterford(d). Mesajul
care este ignorat, cere francezilor să abandoneze colonizarea în zona Ohio. Cele două puteri
coloniale, Marea Britanie și Franța se îndreptau rapid către conflict la scară mondială. Raportul lui
Washington asupra întregii situații este amplu citit de ambele părți ale Atlanticului.

Războiul cu francezii și indienii (Războiul de 7 ani)


[modificare | modificare sursă]
În 1754 Robert Dinwiddie(d) îl deleagă pe Washington, pe atunci Locotenent Colonel și îi ordonă să
conducă o misiune care urma să îi scoată pe francezi din Fort Duquesne(d). Împreună cu aliații
săi indieni conduși de Tanacharison(d), Washington și trupele sale surprind în ambuscadă un
detașament de recunoaștere francez de circa 30 de soldați conduși de Joseph Coulon de
Jumonville(d). Washington și trupele sale sunt copleșiți la Fort Necessity National Battlefield(d) de o
forță franceză și indiană numeric superioară și mai bine poziționată, în ceea ce a fost singura
capitulare din cariera sa. Termenii capitulării includ aserțiunea că Washington l-a asasinat
pe Jumonville(d) după ambuscadă. Cum Washington nu cunoștea franceza, nu și-a dat seama de
conținut și a semnat documentul. Eliberat de către francezi, Washington se întoarce în Virginia, unde
numele îi este spălat de vina capitulării, dar demisionează pentru că nu este de acord cu
reorganizarea milițiilor coloniei.
Primul portret cunoscut al lui Washington, pictat în 1772 de Charles Willson Peale(d), înfățișându-l în uniformă
de colonel al Regimentului Virginia.

În 1755 Washington este adjunctul generalului britanic Edward Braddock(d) în nefericita


expediție Monongahela(d). Acesta a fost un efort major de recucerire al zonei Ohio. În timp ce
Braddock este ucis și expediția se sfârșește într-un dezastru militar, Washington se distinge ca eroul
de la Monongahela. Rolul lui Washington în timpul bătăliei este încă dezbătut, biograful Joseph
Ellis(d), afirmă că Washington a călărit de-a lungul și de-a latul câmpului de bătălie reorganizând
rămașițele forțelor Britanice și a milițiilor din Virginia pentru a se retrage. În urma acestei acțiuni, lui
Washington i se încredințează comanda unei zone dificile de frontieră în munții Virginiei unde este
recompensat prin avansarea la gradul de colonel și numit comandant al tuturor forțelor coloniei
Virginia.... În 1758, Washington participă cu gradul de Brigadier General în expediția lui Forbes care
îi silește pe francezi să evacueze Fort Duquesne și duce la întemeierea britanicului Pittsburgh.
Târziu în același an, Washington demisionează din serviciul militar activ și petrece următorii 16 ani
ca proprietar de plantație și politician în Virginia.

Miliția colonială opusă armatei regulate[modificare | modificare


sursă]
În calitate de ofițer în miliția colonială, cu toate că avea grad înalt, Washington conștientiza acut
disparitatea