II.

MANAGEMENTUL DE MEDIU SI
INSTRUMENTE.

© Carmen Teodosiu
 Managementul de mediu
 Termenul “management” defineşte exercitarea funcţiei de
planificare, organizare, conducere directă, control, supervizare
a oricărui proiect sau activităţi industriale sau de afaceri cu
asumarea responsabilităţii pentru rezultate (Webster Dictionary)

 Managementul de mediu este un termen generic care descrie

procesul complex de abordare a problemelor de mediu necesitând
colaborarea interdisciplinară şi de cele mai multe ori co-ordonarea,
din punct de vedere al strategiilor, la nivel regional, naţional sau
internaţional

 Managementul integrat al mediului are drept obiectiv abordarea

într-un context global a relaţiilor unităţilor economice cu mediul,
având ca finalitate reducerea efectelor negative ale activităţilor
umane asupra mediului şi, în general includerea cerinţelor de
protecţie a mediului în toate sectoarele specifice activităţilor
economice urmărind şi asigurarea calităţii produsului, protecţia
consumatorului şi a personalului implicat în fabricaţie

© Carmen Teodosiu
 SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU
 Conform ISO 14001:2004: “Un sistem de
management de mediu este o componentă a
sistemului general de management ce include
structura organizatorică, activităţile de planificare,
responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele
şi resursele pentru elaborarea, implementarea,
realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de
mediu”
 Conform ISO 14001:2015: “Un sistem de
management de mediu (SMM) este o parte a
sistemului de management utilizata pentru a
gestiona aspectele de mediu, pentru a indeplini
obligatiile de conformare si a trata riscurile si
oportunitatile”.
© Carmen Teodosiu
 Obiectivele implementării unui SMM
 identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor şi riscurilor
relevante din companie;
 satisfacerea politicii de mediu, a obiectivelor şi ţintelor, inclusiv conformarea
cu legislaţia de mediu;
 definirea unui set de principii de bază care să orienteze activităţile viitoare
vizând responsabilităţile de mediu;
 stabilirea unor creşteri ale performanţei de mediu a companiei, pe baza unui
bilanţ costuri-beneficii;
 definirea responsabilităţilor, autorităţii şi a procedurilor care să asigure
implicarea fiecărui angajat al companiei în reducerea impactului negativ
asupra mediului;
 realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul companiei şi
asigurarea unei instruiri corespunzătoare a personalului;
 îmbunătăţirea competitivităţii pe piaţa internă şi internaţională ;
 evitarea problemelor de mediu la introducerea proceselor noi;
 dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă;
 pregătirea companiei pentru investitori sau pentru oportunităţi de asociere
© Carmen Teodosiu
 Principiul Deming privind îmbunătăţirea continuă
 În esenţă, un SMM răspunde abordării pe baza PLANIFICĂ

principiului îmbunătăţirii continue a performanţelor

manageriale bazat pe principiul Deming, şi anume:
“Planifică, Execută, Verifică, Îmbunătăţeşte” (“Plan, ÎMBUNĂTĂŢEŞTE EXECUTĂ

Do, Check, Act”)

VERIFICĂ

 Conform ISO 14001:2015

© Carmen Teodosiu
 Caracteristicile de bază ale unui SMM

Caracteristică Descriere
Precizie SMM nu trebuie să conţină ambiguităţi. Se vor indica clar care
sunt obiectivele de management de mediu şi cine are un rol
important pentru fiecare obiectiv în parte.
Organizare Componentele sistemului nu trebuie să fie abordate separat.
sistematică Acestea vor trebui conectate într-o schemă coerentă, uşor de
înţeles şi aplicat.
Realism SMM trebuie să fie adaptat particularităţilor organizaţiei,
problemelor sale specifice de mediu, resurselor materiale şi
umane de care dispune, specificului său istoric şi cultural.
Complexitate SMM va acoperi toate activităţile şi întregul personal al
organizaţiei
Cu adresare SMM va fi conceput şi realizat astfel încât fiecare nivel
precisă fiecărui managerial din organizaţie să fie implicat direct, cu propriile
nivel de decizie sale sarcini şi responsabilităţi. Trebuie să se prevadă foarte
clar cine are nevoie, de ce informaţie şi în ce moment.

© Carmen Teodosiu
 Caracteristicile de bază ale unui SMM –cont.

Caracteristică Descriere
Cu înregistrare SMM trebuie conceput şi realizat astfel încât să asigure
completă înregistrarea în scris a tuturor datelor şi acţiunilor. Acest aspect va
trebui avut în vedere pe toată durata proiectării SMM.

Integrat/ Este important ca SMM să fie cât mai mult integrat sistemelor de
integrabil management de mediu deja existente în organizaţie şi să fie
conceput astfel încât să permită integrarea ulterioară a altor/cu
alte sisteme de management care vor fi implementate.

Flexibil/ SMM trebuie să fie capabil să răspundă rapid şi corespunzător

Dinamic modificărilor tehnice şi organizatorice apărute în organizaţie,
pentru a asigura un proces dinamic de adaptare şi reînnoire.

Să asigure SMM trebuie să asigure un feed-back continuu al rezultatelor

îmbunătăţirea asupra sistemului însuşi şi asupra conducerii personalului.
continuă

© Carmen Teodosiu
 Evoluţia sistemelor de management de mediu
 Standardul BS 7750
 Primul standard din lume referitor la managementul de mediu, fiind elaborat în
1992 de British Standards Institute (BSI) şi intitulat “Specification for
Environmental Management Systems”.
 Prezintă o abordare apropiată de cea a standardelor (existente la acea dată)
privind managementul calităţii, BS 5750 şi BS EN ISO 9000,
 Standardul BS 7750 a fost verificat timp de un an şi, ca urmare a rezultatelor
obţinute şi a comentariilor favorabile formulate de diverse organizaţii, a fost
revizuit în 1994, urmărindu-se şi compatibilizarea sa cu Sistemul de
Management de Mediu şi Audit (SMMA) care tocmai apăruse.

 Regulamentul EMAS
 EMAS- ul este un instrument de management, care permite participarea
voluntară a organizaţiilor care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului la
sistemul comunitar de management de mediu şi audit (SMMA), în scopul
îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu.
 SMMA a intrat în vigoare în 1993 şi a devenit operaţional în 1995. Cea mai noua
versiune a fost implementata in 2010 (EMAS III).
 Între SMMA şi ISO 14001 există similitudini şi diferenţe pt. diferite capitole
 Elementele distinctive esentiale ale EMAS-ului sunt: Performanta, Credibilitate,
Transparenta
 In august 2014 mai mult de 4000 de organizatii au implementat regulamentul
EMAS

© Carmen Teodosiu
 Evoluţia sistemelor de management de mediu – cont.

• EMAS III ia în considerare elemente suplimentare pentru a sprijini organizațiile în

îmbunătățirea continuă și în mod semnificativ a performanței lor de mediu.

In plus faţă de cerinţele standardului ISO 14001, EMAS accentuează respectarea

cerinţelor privind:
- efectuarea analizei iniţiale de mediu;
- conformarea cu legislaţia privind protecţia mediului;
- performanţa de mediu şi îmbunătăţirea continuă a acesteia;
- comunicarea externă, prin punerea la dispoziţia publicului a declaraţiei de mediu;
- implicarea angajaţilor.

© Carmen Teodosiu
 Evoluţia sistemelor de management de mediu – cont.

 Standardul ISO 14001:2004

 Cel mai răspândit standard privind implementarea SMM

 Versiunea română este “SR EN ISO 14001 Sisteme de management
de mediu- Specificaţii şi Ghid de utilizare” reprezintă componenta de
bază a seriei de standarde ISO 14000 şi a fost adoptat în 1998.
 În completarea standardului ISO 14001 au fost şi încă vor mai fi
elaborate şi alte standarde referitoare la protecţia mediului, toate din
seria ISO 14000. Dintre acestea, cel mai strâns legat de problematica
implementării unui SMM este ISO 14004 “Sisteme de management de
mediu- Ghid privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare”
adoptat ca standard internaţional, concomitent cu ISO 14001 şi preluat
ca standard român în anul 1998.
 In noiembrie 2004, s-au publicat in limba engleza standardele revizuite
ISO 14001:2004 si ISO 14004: 2004, organismele de certificare
urmand sa respecte planul de tranzitie in termen de 18 luni de la
publicarea standardelor revizuite.
 Din mai 2006, standardele revizuite ar trebui sa fie complet
implementate astfel incat auditurile sa poata fi efectuate considerand
respectarea criteriilor din aceste standarde.

© Carmen Teodosiu
 Beneficiile utilizarii SR ISO 14001- Studiu efectuat in 2013 de catre
grupul ISO/TC2017/SC1

5000 respondenti/110 tari care au evidentiat beneficii :

• 75% pentru respectarea cerintelor legale si imbunatatirea performantei de mediu a
organizatiei
• 60% pentru angajamentul managementului si implicarea angajatilor
• 50% pentru managementul afacerilor, in special pentru indeplinirea cerintelor partilor
interesate, imbunatatirea imaginii publice, realizarea obiectivelor strategice, precum si
integrarea cu sisteme de management al afacerilor
• 60% pentru selectarea furnizorilor pe baza performantelor lor de mediu
• 75% pentru a oferi un avantaj competitiv
• 60% pentru asigurarea beneficiilor financiare

Cele mai importante motive pentru implementarea sistemului de management sunt:

•Angajamentul pentru protectia/conservarea mediului

•Reducerea riscurilor si impacturilor negative asupra mediului
•Stimularea managementului afacerilor incluzand cerintele clientilor si imbunatatirea
imaginii publice
© Carmen Teodosiu
 ISO 14001: 2015 (revizuit) –De ce?
Pentru a se asigura ca standardele raman relevante pentru a raspunde la:
• Asteptarile partilor interesate
• Dezvoltarea tehnologiilor

Principii:

Relevanta pentru piata – Orice standard privind sistemul de management trebuie sa

satisfaca nevoile pietii si sa adauge un plus de valoare pentru utilizatorii primari si alte parti
afectate.
Compatibilitate – Compatibilitatea dintre diverse Standarde privind Sistemul de
Management si categoria de sisteme de management in cadrul careia trebuie mentinuta.
Usor de utilizat- Trebuie sa se asigure ca utilizatorii pot implementa usor unul sau mai
multe standarde ale Sistemului de Management
Acoperirea temei – ar trebui sa aiba suficiente aplicatii pentru a elimina sau a minimiza
necesitatea variatiilor specifice fiecarui sector
Flexibilitate – trebuie sa se aplice organizatiilor din toate sectoarele si culturile relevante.
Un standard pentru Sistemul de Management nu ar trebui să împiedice organizațiile de la
competitie, ci ar trebui sa faca diferența intre organizatii.

© Carmen Teodosiu
 ISO 14001: 2015 (revizuit) –De ce?
Baza tehnica - ar trebui sa se bazeze pe practicile de management dovedite sau
pe datele stiintifice existente validate sau relevante.

Usor de inteles - ar trebui sa fie usor de inteles, lipsit de ambiguitate, lipsit de

influente culturale, usor traductibil si aplicabil intreprinderilor.

Comert liber- ar trebui sa permita comertul liber de bunuri si servicii, in

conformitate cu principiile incluse in Acordul Organizatiei Mondiale privind barierele
tehnice in calea comertului.

Aplicabilitatea de conformitate - Piata are nevoie de evaluarea conformitatii de

catre o terta parte. Un SMM ar trebui să faciliteze audituri commune (de ex.
Calitate-Mediu).

Excluderile - nu ar trebui să includă specificatiile directe ale produsului (inclusiv

serviciilor), metode de încercare, nivelurile de performanță (stabilirea unor limite)
sau a altor forme de standardizare pentru produsele fabricate de către organizație.

© Carmen Teodosiu
  Standardul ISO 14001:2015- principalele modificari fata de editia
precedenta

Standardul internațional ISO 14001:2015 este unul dintre standardele cele mai utilizate la
scară largă în lume și un instrument-cheie de afaceri pentru multe organizații.
Cu mai mult de 300000 de certificate eliberate anual la nivel mondial, acest standard ocupă
un loc important în agenda multor organizații din întreaga lume care se preocupă de
impactul activității companiei sale asupra mediului înconjurător.

Principalele diferente ale standardului ISO 14001:2015, fata de editia precedenta,

sunt:
• Management de mediu strategic
• Leadership
• Protectia mediului
• Performante de mediu
• Analiza ciclului de viata
• Externalizare - proces de care organizatia are nevoie pentru a imbunatati calitatea
sistemului de management si pe care organizatia alege sa il efectueze cu o terta
parte / servicii efectuate de alte organizatii
• Comunicare
• Documentare
• Cadrul comun ISO pentru sistemele de management
© Carmen Teodosiu
 Elementele comune pentru toate sistemele de
management de mediu

 Obţinerea angajamentului din partea managerului general al

companiei (Viziune si Leadership)
 Analiza de mediu iniţială
 Politica de mediu (Declaraţie privind politica de mediu)
 Programul de Management de Mediu sau Planul de Acţiune,
 Structuri şi responsabilităţi
 Integrarea managementului de mediu în managementul general
al companiei
 Monitorizare, măsurători şi proceduri de înregistrare
 Acţiuni preventive şi corective
 Auditul Sistemului de Management de Mediu
 Analiza Managementului de Mediu

© Carmen Teodosiu
 Modelul SMM conform EMAS

Evaluator

© Carmen Teodosiu
 Modelul SMM conform ISO 14001:2015

© Carmen Teodosiu
 Noua structura a standardului ISO 14001
Clauza 4 se referă la contexul organizaţiei. Este pusă în
lumină necesitatea ca managementul de la cel mai înalt nivel
să identifice şi să înţeleagă aşteptările părţilor interesate.

Clauza 5 se referă la leadership. Managementul de la cel mai

înalt nivel are o mai mare implicare în funcţionarea
sistemului şi trebuie să aloce responsabilităţi pentru toate
procesele de management al mediului.

Clauza 6 extinde managementul riscului de la aspectele de

mediu către obligaţiile de conformare si către ameninţări si
oportunităţi.

Clauza 7 clarifică toate elementele suport de funcţionare.

Clauza 8 întăreşte controlul operaţional şi pregătirea pentru

situaţii de urgenţă.

Clauza 9 întăreşte cerinţele de măsurare şi monitorizare, prin

prisma abordării managementului riscului; auditul intern şi
analiza efectuată de management rămân instrumente de bază
relaţionate cu eficacitatea, gradul de acoperire şi adecvarea
sistemului de management al mediului.

Clauza 10 structurează abordări multiple ale conceptului de

îmbunătăţire.
© Carmen Teodosiu
 Corespondenta intre ISO 14001:2015 si ISO 14001:2004
ISO 14001:2015 ISO 14001: 2004
Titlul articolului Articol Articol Titlul articolului
Introducere Introducere
Domeniu de aplicare 1 1 Domeniu de aplicare
Referinte normative 2 2 Referinte normative
Termeni si definitii 3 3 Termeni si definitii
Contextul organizatiei (doar titlul) 4
4 Cerinte ale sistemului de management
de mediu (doar titlul)
Intelegerea organizatiei si a contextului in 4.1
care activeaza
Intelegerea necesitatilor si asteptarilor 4.2
partilor interesate
Determinarea domeniului de aplicare al 4.3 4.1 Cerinte generale
sistemului de management de mediu
Sistem de management de mediu 4.4 4.1 Cerinte generale
Leadership (doar titlul) 5
Leadership si angajament 5.1
Politica de mediu 5.2 4.2 Politica de mediu
Roluri organizationale, responsabilitati si 5.3 4.4.1 Resurse, atributii, responsabilitate si
autoritati autoritate
Planificare (doar titlul) 6 4.3 Planificare (doar titlul)
Actiuni pentru tratarea riscurilor si 6.1
oportunitatilor
Generalitati 6.1.1
Aspecte de mediu 6.1.2 4.3.1. Aspecte de mediu
Obligatii de conformare 6.1.3 4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte
© Carmen Teodosiu
 Corespondenta intre ISO 14001:2015 si ISO 14001:2004-
cont.
ISO 14001:2015 ISO 14001: 2004
Titlul articolului Articol Articol Titlul articolului
Planificarea actiunilor 6.1.4
Obiective de mediu si planificarea pentru 6.2
realizarea acestora (doar titlul)
Obiective de mediu 6.2.1
Planificarea actiunilor pentru realizarea 6.2.2 4.3.3 Obiective, tinte si program (programe)
obiectivelor de mediu
Suport (doar titlul) 7 4.4 Implementare si operare (doar titlul)
Resurse 7.1 4.4.1 Resurse, atributii, responsabilitate si
autoritate
Competenta 7.2 4.4.2 Competenta, instrire si constientizare
Constientizare 7.3
Comunicare (doar titlul) 7.4
Generalitati 7.4.1
Comunicarea interna 7.4.2 Comunicare
Comunicarea externa 7.4.3 4.4.3
Informatii documentate (doar titlul) 7.5 4.4.4 Documentatie
Generalitati 7.5.1
Creare si actualizare 7.5.2 4.4.5 Controlul documentelor
4.5.4 Controlul inregistrarilor
Controlul informatiilor documentate 7.5.3 4.4.5 Controlul documentelor
4.5.4 Controlul inregistrarilor
Operare (doar titlul) 8 4.4 Implementare si operare
Planificare operationale si control 8.1 4.4.6 Control operational
Pregatire pentru situatii de urgenta si 8.2 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si
capacitate de raspuns capacitate de raspuns
© Carmen Teodosiu
 Corespondenta intre ISO 14001:2015 si ISO 14001:2004-
cont.
ISO 14001:2015 ISO 14001: 2004
Titlul articolului Articol Articol Titlul articolului
Evaluarea performantei (doar titlul) 9 4.5 Verificare (doar titlul)
Monitorizare, masurare, analiza si 9.1 4.5.1 Monitorizare si masurare
evaluare (doar titlul)
Generalitati 9.1.1
Evaluarea conformarii 9.1.2 4.5.2 Evaluarea conformarii
Audit intern (doar titlul) 9.2 4.5.5 Audit intern
Generalitati 9.2.1
Program de audit intern 9.2.2
Analiza efectuata de management 9.3 4.6 Analiza efectuata de management
Imbunatatire (doar titlul) 10
Generalitati 10.1
Neconformitate si actiune corectiva 10.2 4.5.3 Neconformitate, actiune corectiva
si actiune preventiva
Imbunatatire continua 10.3
Ghid pentru utilizarea acestui standard Anexa A Anexa A Ghid pentru utilizarea acestui
international standard international
Corespondenta intre ISO 14001:2015 Anexa B
si Iso 14001:2004
Anexa B Corespondenta intre ISO
14001:2004 si ISO 9001:2000
Bibliografie Bibliografie
Index alfabetic al termenilor

© Carmen Teodosiu
 Numar certificate Numar certificate Evolutie
Standard 2014 2013 Evolutie %
ISO 9001 1.138.155 1.126.460 11.695 1%
ISO 14001 324.148 301.622 22.526 7%
ISO 50001 6.778 4.826 1.952 40 %
ISO 27001 23.972 22.349 1.623 7%
ISO 22000 30.500 26.847 3.653 14 %
ISO 16949 57.950 53.723 4.227 8%
ISO 13485 27.791 25.655 2.136 8%
ISO 22301 1.757
TOTAL 1.609.294 1.561.482 47.812 3%

SR EN ISO 50001:2011, Sisteme de management al energiei

ISO/IEC 27001 Sistem de Management al Securitatii Informatiei
ISO 22000:2005 Sistemul de Management al Siguranței Alimentului
ISO/TS 16949:2009, Sisteme de management al calităţii pentru industria auto
ISO 13485 Sistem de management al calitatii pentru echipamentele medicale
ISO 22301 Standard pentru managementul continuităţii afacerii

 123849 (2014) companii certificate ISO 14001 in Europa

 13000 companii certificate EMAS in Europa
© Carmen Teodosiu
 Evolutia implementarii ISO 9001 si 14001
evolution global
ISO 14011 implementation worldwide
400000
346147
350000 319496 317941
296736
300000 273861
260852
239880243393
250000 222974
188574
200000
154572
150000 128211
111163
90554
100000 64996
49440
50000 36464
13994 22847
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

ISO9001 implementation worldwide

1200000

1000000 1076525 1105937

1063751 1034180 1055028
1036321
1022877
1017279
1009845
980322
951486
800000 896905
773843
600000 660132
561766
400000 510349 497919
407674
343641
200000 271846
223298
4657170364 162700
127348
0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Implementarea in Romania
ISO 14001 Implementation evolution in Romania
12000
10581
10000 9302
8524 8744
8000 7418 7394
6863
6075
6000 5555

3884
4000
2269
2000 1454
752
1 5 15 45 96 361
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

25000

20524
20000 18984
18450
18014
ISO 9001 implementation evolution in Romania
16200
15865
14345
15000
12209
10737 10204
94269633
10000
6097
5183
5000
24632052
46610321670
6 42 61 214 269
0
ISO 14001 implementarea pe sectoare 2018
Food products, Public administration
Leather
Textiles Manufacture
Agriculture, Mining Pulp,
of wood
and quarrying Printing companies
paper andPublishing Manufacture of coke &
beverage and tobacco
Other Services and 0% Fishing and
and and wood
1% products
paper productscompanies 0% refined petroleum
0% 0% leather
textile Forestry 0% 1% 0% products
Chemicals, chemical
Education Nuclear fuel 4% & fibres
Engineering services products
products 2% Healt products
2% 0%
0% 1%0% h and 4%
Information technology social Pharmaceuticals
5% work 1%
Financial 8% Rubber and
intermediation, real plastic products
estate, renting 2%
6% Non-metallic
Transport, storage mineral products
and communication 9%
3%
Hotels and restaurants
1% Concrete, cement,
lime, plaster etc.
Wholesale & retail
6%
trade, repairs of motor Water supply
vehicles, motorcycles & 9% Basic metal &
personal & household fabricated metal
goods products
2% Machinery and 8%
Construction Gas supply equipment
1% 17% 0%
Aerospace
Manufacturing not Electricity Other
1%transport Electrical and optical
elsewhere classified Recycling supply equipment
Shipbuilding equipment
1% 0% 0% 1% 1% 0%
ISO 14001 implementarea pe sectoare in Romania,
2018
Agriculture, Fishing and Food industry Textiles
Manufacture of Leather wood productsPulp, Pharmaceuticals
Forestry 1% 1% 0% 1% Publishing
Printing companies Nuclear 0% plastic
coke & refined paper Rubber and
0% Mining 0%1% fuel
Health and social work petroleum 0% 2%
1% 0% Non-metallic mineral
1% products Chemicals products
Other social services 0% 1% 1%
0% Sector unknown Construction materials
Education 10% 2%
0%
Machinery andBasic metal &
Public administration equipment metal products
1% 3% 4%

Electrical and optical

equipment
Other Services 3%
4%
Manufacturing not
Other transport
elsewhere classified
equipment
Engineering services 1%
1%
8%
Information technology Recycling
2% 2%
Financial
intermediation, Electricity supply
real estate, 1%
renting
1% Gas supply
Wholesale 0%
Transport, storage and & retail
communication trade
3% Water supply
Hotels and restaurants 9% Construction 1%
1% 31%
 DINAMICA IMPLEMENTARII SISTEMUUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

TOP 10 Tari cu certificate ISO 9001 - 2014

1 China 342800
2 Italia 168960
3 Germania 55363
4 Japonia 45785
5 India 41016
6 Marea Britanie 40200
7 Spania 36005
8 SUA 33008
9 Franta 29122
10 Australia 19731

Top 10 tari care au inregistrat cresteri ale numarului de certificate ISO 9001 - 2014
1 Itala 9215
2 Australia 6608
3 China 5767
4 Belarus 2833
5 Mexic 2538
6 Turcia 1794
7 Canada 1277
8 Columbia 1146
9 Portugalia 965
10 Slovacia 713

© Carmen Teodosiu
 DINAMICA IMPLEMENTARII SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
TOP 10 Tari cu certificate ISO 14001 - 2014
1 China 117758
2 Italia 27178
3 Japonia 23753
4 Marea Britanie 16685
5 Spania 13869
6 Romania 9302
7 Franta 8306
8 Germania 7708
9 SUA 6586
10 India 6446

Top 10 tari - care au inregistrat cresteri ale numarului de certificate ISO 14001 -
2014
1 China 13023
2 Italia 2560
3 Australia 2358
4 Cehia 1039
5 Columbia 667
6 India 574
7 Romania 558
8 SUA 515
9 Turcia 499
10 Bulgaria 388
© Carmen Teodosiu
 Avantajele implementării unui SMM
Funcţionarea corectă a unui SMM asigură ameliorarea performanţelor organizaţiei
în general, nu numai prin prisma protecţiei mediului.
Ameliorarea performanţelor vizează următoarele domenii:

 Reducerea costurilor prin:

 Eficientizarea proceselor de producţie;
 Reducerea cantităţilor de deşeuri şi cheltuielilor aferente cu depozitarea;
 Reducerea costurilor de tratare finală a efluenţilor lichizi sau gazoşi;
 Reducerea penalităţilor (în caz de depăşire a indicatorilor prevăzuţi la
emisie).

 Mărirea capacităţii organizaţiei de a gestiona riscurile prin:

 Reducerea “riscului de mediu” şi, respectiv, reducerea numărului de
accidente şi minimizarea efectelor negative ale acestora (atunci când se
produc).
 Etapele de identificare a riscului, de determinare a cauzelor, elaborarea
planurilor de acţiune în situaţii critice sunt integrate în sistemul de
management al organizaţiei şi constituie avantaje ale implementării SMM,
atât din punct de vedere al protecţiei mediului cât şi al resurselor financiare
ale organizaţiei.

© Carmen Teodosiu
 Avantajele implementării unui SMM – cont.
 Mărirea credibilităţii organizaţiei se manifestă prin:
 Considerarea organizaţiei ca fiind “responsabilă” şi capabilă să deruleze
afaceri considerând ca esenţială protecţia mediului.
 Micşorarea rezistenţei autorităţilor şi publicului larg la mărirea producţiei
organizaţiei şi, respectiv, modificarea autorizaţiilor de mediu;
 Relaţia cu consumatorii şi publicul larg. Organizaţiile care posedă SMM
sunt mult mai deschise pentru a prezenta informaţii privind performanţele
de mediu, factorii de risc şi igiena muncii, programele de acţiune,
aprecierea societăţii în general (angajaţi, investitori, autorităţi, public) fiind
pozitivă.
 Mărirea competitivităţii pe plan internaţional şi intern:
 Guvernele şi concernele multinaţionale încurajează colaborările cu
organizaţiile certificate ISO 14001 şi ISO 9000. În plus, ţările membre ale
Uniunii Europene au decis să recunoască reciproc şi să încurajeze
organizaţiile acceptate ISO 14001 şi EMAS /www.iso14000-saic.com/;
 Poziţia organizaţiei pe piaţa de capital şi posibilitatea de fuziune cu alte
organizaţii similare oarecum şi relaţiile cu furnizorii sunt pozitiv influenţate
de existenţa certificării ISO 14001.
 Motivarea personalului
 Instruirea în vederea conştientizării şi creşterea competenţei personalului,
sunt corelate cu măririle salariale ca urmare a eficientizării proceselor de
producţie şi creşterii vânzărilor precum şi cu creşterea condiţiilor de
securitate a muncii
© Carmen Teodosiu
 Dezvantajele implementării unui SMM – cont.

 Poate genera o rezistenţă la schimbare din partea personalului operaţional.

 Presupune resurse semnificative pentru implementare: timp, bani, resurse
umane, logistice, etc.
 Amortizarea acestei investiţii nu este, întotdeauna, realizată în termeni
cuantificabili;
 Necesită costuri de funcţionare, întreţinere, revizie, reînnoire a certificării.
intra în contradicţie cu programele şi procedurile existente;
 Poate genera dificultăţi în utilizarea simultană a diferitelor standarde în
zonele de interferenţă ale sistemelor de management.
 Modifică programe şi proceduri de mediu existente;
 Generează, în prima fază, posibile confuzii şi dificultăţi în utilizarea
aparaturii, prelucrări şi interpretări eronate.
 Obligă la scoaterea din producţie, pe anumite perioade, a celor care
participă la programe de instruire;
 Poate conduce la reduceri de personal.
 Conduce la renunţarea la SMMA

© Carmen Teodosiu