Subiectele pt examenul la disciplina DPI

1. Notiunea, particularitatile si istoricul DPI. DPI- un ansamblu de NJ ce reglementeaza RS privind

crearea si valorificarea rezultatelor muncii intelectuale si a altor obiecte impuse conventional in obiectul
acesteia. Particularitatile DPI: 1.PI au ca obiect reglementarea b-lor incorporale, ele fiind rezultate ale
activitatii intelectuale. Aceasta se confirma in art.5(4) al L cu privind DA si a DC: “DA nu depinde de D de
proprietate asupra obiectului material, in c/e si-a gasit expresia opera respectiva. Procurarea unui asemenea
obiect nu confera proprietarului acestuia nici unul din D-le acordate autorului de prezenta L”. 2.specifice
sunt si modurile de dobindire, precum si FJ ce stau la baza aparitiei D-lor s-ve asupra obiectelor concrete ale
proprietatii intelectuale (ex.dobindirea DProprietate in general- uzucapiune, ocupatiunea. DA patrimoniale
sunt protejate pe o anumita perioada de timp, iar cele morale nu se sting in genere); 3.DPI, spre deosebire de
cele din cadrul DPI din DComun, sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinzind in fond de
obiectul concret al acestora (ex. marca- se protejeaza pe un termen de 10 ani din momentul inregistrarii ei si
cu posibilitatea prelungirii termenului ei de protectie; invetiile- 20ani; operele- in DA pe toata viata+70ani
dupa decesul autorului); 4.sunt limitate in spatiu- teritoriul St-lui c/e a recunoscut DProprietate; 5.o alta
particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele D-lor s-ve de c/e persoanele terte fara acordul
titularului si fara a oferi careva remunerare acestor titulari. Istoricul DPI. Insasi conceptul de PI vine din
LFr din sec XVIII, unde se baza pe teoria Dnatural c/e afirma ca: DA unui rezultat creative e/e un D natural
si inalienabil ce reiese din insasi natura activitatii creative si E! independent de recunoasterea lui de c/e St.
1.Epoca Antica- totusi grecilor le apartine I L privind protectia creatiilor noi. Astfel, in sec VI i.e.n se
protejau noile feluri de mincare. Astfel, daca un bucatar inventa un fel de mincare exceptionala, acesta
devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi bucate decit dupa 1 an de la inventia
felului respective. 2.Evul Mediu- Gettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. Astfel incit acest an e/e
considerat de c/e doctrina a.n. DA- DPI. Prima L a DA- 1709, adoptata in Anglia “Statutul reginei Angliei”.
L atribuia un D la copie al autorului asupra cartii sale pe o perioada de 21 ani, iar ulterior 28 ani. La nivel
International Convetia baza este Conventia de la Berna, pt protectia operelor literare si artistice din 1886. in
domeniul reglementarii asupra inventiilor I AN e/e adoptat 1823 c/e se intitula “Statutul de monopol de
exploatare pe un termen…”. I AI-l in acest domeniu 1883 “Conventia de la Paris pt protectia produselor
industriale”. O alta Conventie 1967 Stolkholm “Conventia privind instituirea OMPI”. Pt combaterea
pirateriei I-le au fost infiintate OIC prin acordul de la MMarakes 1994 si AAnexa nr.1na Acordului de
infiintare “Acordul TRIP’S’’ privind aspectele DPI legate de comert.
2. SDPI. Locul DPI in SD al RM. Elemtele constitutive ale PI: a.DA si DC; b.DP industriale. DPI nu e/e o
ramura de D si nici o subramura de D, ci o institutie complexa nu numai prin inglobarea in sine a celor 2
institutii, precum sunt DA si DP industriale, c/e, la rindul lor sunt si ele complexe. Ele sunt inglobate, desi
conventional, in mod utilitar, in institutia juridical complex ace se numeste DPI. Au comun urmatoarele
aspecte c/e ne permit sa le inglobam in DPI: au un izvor comun de aparitie a obiectelor- munca creative;
joaca un rol primordial in dezvoltarea stiintei si tehnicii, in dezvoltarea culturii generale a umanitatii. De aici
rezulta si limitarea in timp a D-lor s-ve, dupa expirarea termenelor c/a obiectele devin omnis communes. Cit
priveste sistema institutiilor juridice ale DPI, ea situeaza aceste institutii in mod succesiv, fapt c/e asigura o
cale m. rationala de percepere a elementelor constitutive. Rationalismul consta in aceea ca DA contine
notiuni generale, c/e se folosesc si in DP industriale, precum sunt “D s-v de autor’’ adicaD de a se numi
autor al unui rezultat al activitatii intelectuale, D la nume, D-ri s-ve personale nepatrimoniale, D-ri s-ve
patrimoniale, D de a valorifica rezultatul activitatii intelectuale, s.a. Acesta e/e factorul obiectiv, gratie c/a
DA, ca element constitutiv al DPI, e/e situate pe prim plan. Factorul subiectiv, conditionat de cel obiectiv,
e/e situarea pe prim plan a DA, datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de studiere si percepere a
materiei DPI in intregime. DPI este parte din DCivil.
3. IDPI. Criteriile clasificarii IDPI sunt: a)apartenenta la elemental constitutive al acestui D, adica se refera
la DA/ Dpi/ dupa caz la ambele in acelasi timp; b)forta (efectul) juridica. Atit dupa forta jur, cit si dupa
spatial de extindere (int/ int-le) al acestui effect, claseficarea izvoarelor se va efectua in cadrul f/i element
constitutive al DPI. I. Izvoarele DA: A. interne: dat fiind ca una din particularitatile specifice ale DA consta
in limitarea lor in spatiu prin hotarele St-lui, pe teritoriul c/a se exercita protectia. 1L privind DA si a DC-
02.07.2010; 2HGRM cu privire la aprobarea Regulamentului Agentiei de St pt DA- 02.04.2001; 3HGRM
despre tarifele minime ale remuneratiei DA-12.06.2001; 4A Agentiei de St pt DA, in cf cu subpct. K al p.9
al Regulamentului, Agentia, asigura in limitele competentei sale, domeniul protectiei DA si DC, cu
instructiuni si recomandari, in cf cu L in vigoare si Conventiile I-le la c/e RM e/e parte. Cf subpct. Q al p.9
al Regulamentului, Agentia asigura elaborarea, editarea si difuzarea buletinelor informative a instructiunilor
si materialelor. B. internationale: 1Conventia de la Berna cu privire la protectia operelor literare si artistice-
09.09.1886, a contribuit mult la solutionarea conflictelor dintre NJ E! in L diferitor St pina la adoptarea ei, a
determinat contururile obiectelor protejate de Conventie, a extins protectia juridical a f/I din operele indicate
pe teritoriul f/I St- membru, cu conditia ca aceasta opera se bucura de protectie pe teritoriul unuia din St-
membre. In art.7 al Conv se stab durata protectiei juridice a operelor, limitele c/a se determina cu durata
vietii autorului si de 70 ani dupa moartea acestuia, termenul incepind sa curga de la 1 ianuarie a anului in c/e
a decedat autorul. RM a devenit parte a OMPI la 25.12.1991. Deci, la etapa elaborarii L privind DA si DC,
Conv a avut o importanta deosebita. 2Conventia Mondiala Universala cu privire la DA, 06.09.1952 la
Genea, revizuita la Paris in 1971. Operele publicate ale cetatenilor oricarui St Contractant, precum si operele
publicate pt I data pe teritoriul unui asemenea St, se bucura in orice alt St Contractant de aceeasi protectie pe
c/e un asemenea St o acorda operelor cetatenilor sai, publicate pt I data pe teritoriul sau. Operele nepublicate
ale cetatenilor f/I St Contractant de aceeasi protectie pe c/e acest St o acorda operelor nepublicate ale
cetatenilor sai. Din prevederile Conv rezulta ca ea prevede oferirea in f/e St Contractant regimul national
operelor publicate in orice alt St Contractant precum persoanelor straine pe teritoriul St respective.
3Conventia Internationala pt protectia D-lor interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale
organizatiilor de difuziune, Roma 26.10.1961. Aceasta a largit cu mult sfera de protectie a DA, largind si
categoriile de subiecti, si categoriile de obiecte. D-le interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale
organizatiilor de difuzare au fost numite “DC” si ele constituie o parte componenta a institutiei juridice
“DA”. 4Conventia Mondiala Universala pt instituirea OMPI c/e in egala masura are insemnatate pt ambele
elemente constitutive ale DPI. 5Conventia Culturala Europeana, Paris 19.12.1954, RM 24.05.1994, prevede
diverse forme de elaborare si cooperare a St-membre ale Consiliului Europei in domeniul crearii,
schimbului si protectiei valorilor culturale europene ca patrimoniu cultural communal St-membre. 6Acordul
de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si St lor member, pe de o parte, si RM pe de alta
parte, semnat la Bruxelles la 28.11.1994, RM 01.07.1998, in c/e se stipuleaza cooperarea dintre St-membre
in domeniul L privind concurenta, protectia PI, comerciale si industiale. II. Izvoarele DPi: A. interne:
1LRM privind brevetele de inventie 07.03.2008; 2LRM privind protectia desenelor si modelelor industriale;
3LRM privind protectia soiurilor de plante; 4LRM privind marcile si denumirile de origine ale produselor;
5LRM cu privire la antreprenoriat si intreprinderi; 6LRM cu privire la patenta de intreprinzator; 7LRM
privind protectia consumatorilor; 8LRM cu privire la comertul interior; 9LRM cu privire la secretul
commercial; 10LRM cu privire la franchising; 11LRM cu privire la gaj; 12LRM cu folosirea si protectia
emblemei Crucii Rosii; 13LRM cu privire la protectia concurentei; 14HGRM cu privire la statutul AGEPI;
15HGRM cu privire la decernarea Medaliei de Aur OMPI, “Inventator remarcabil” si Trofeul OMPI
“Intreprinderea novatoare”. 16A AGEPI-Instructiuni cu privire la redactarea si depunerea cererii de
inregistrare a modelului de utilitate. B. internationale: 1Conventia de la Paris pt protectia proprietatii
industriale, RM 25.12.1991 (Stockholm); 2Trataul de cooperare in domeniul brevetelor, Washington
19.06.1970, RM 25.12,1991; 3Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea depozitului
microorganismelor in scopul asigurarii protectiei prin brevete, RM 25.12.1991; 4Aranjamentul de la Haga
referitor la depozitul international al desenelor/ modelelor industriale; 5Aranjamentul de la Madrid privind
inregistrarea i-la a marcilor; 6Tratat privind D marcilor, Geneva 28.10.1994, RM 01.08.1996; 7Conventia pt
instituirea OMPI 14.07.1967 Stockholm; 8Tratatul de la Nairobi privind protectia simbolului olimpic,
26.09.1981; 9Aranjamentul de la Lisabona privind protectia indicatiilor locului de origine a produselor si
inregistrarea lor i-la; 10Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea i-la a produselor si serviciilor in
vederea inregistrarii marcilor; 11Conventia Culturala Europeana; 12Acordul de parteneriat si cooperare
dintre comunitatile europene si St lor membre si RM; 13Conventia euroasiatica privind brevetele;
14Conventia sanitar-veterinara intre GRM si GRepublicii Bulgaria; 15Acord intre GRM si GRepublicii
Bulgaria cu privire la colaborarea comercial-economica.
4. Principiile DPI: 1.libertatii activitatii de creatie- e/e prev in art.33 CRM “libertatea creatiei artistice si
stiintifice e/e garantata. Creatia nu e/e supusa cenzurii.’’ Art32 “oricarui cetatean ii e/e garantata liberatea
gindirii, a opinii, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine/ prin alt mijloc posibil’’.
Rezulta ca orice persoana poate aborda orice problema, orice tema pt a-si aplica asupra acestora capacitatile
sale creative si a-si exprima liber viziunea proprie in orice forma posibila. In concordanta cu prevederile
CRM si a L privind DA si DC: “DA se protejeaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si
stiintei, exprimate intr-o anumita forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate,
indifferent de forma, destinatia si valoarea f/I opere, precum si de procedeul de reproducere a ei”. Art.40(3)
al L: “profesia omului de arta liber presupune o libertate maxima in alegerea regimului de munca si d odihna
si a sferei de aplicare a capacitatilor sale intelectuale”. De acelasi principiu sunt prevazute si in Lprivind
brevetele de inventie, protectia deselor si modelelor industriale. 2.principiul egalitatii in D-ri a autorilor, a
operelor obtinute, prin activitatea de creatie- sunt determinate modurile de dobindire a D-lor s-ve asupra
operelor literare, stiintifice si artistice, asupra brevetelor de inventie, marcilor, desenelor si modelelor
industriale, precum si N ce determina continutul D-lor s-ve asupra obiectelor proprietatii intelectuale,
formele de exercitare si a mijloacelor de aparare a acestor Ds-ve. 3.principiul echitatii in reglementarea R de
creare si valorificare a obiectelor proprietatii intelectuale deriva de la principiul egalitatii- obtinerea calitatii
de autor si coauthor, si in N ce prevad exercitarea D-lor asupra operelor colective, si in N ce prevad
remunerarea autorilor pt valorificarea operelor create, in N ce prevad formele si volumul de raspunderept
incalcarea D-lor s-ve asupra obiectelor PI. 4.principiul imbinarii intereselor autorului cu cele ale societatii-
libertatea exprimarii nu poate prejudicial onoarea, demnitatea/ D altei persoane la viziune proprie. Fiecare
cetatean are obligatii fata de St si fata de societate, aceasta derivind nemijlocit din D-le si libertatile
garantate. Respectul fata de D-le si interesele legitime, fata de demnitatea altor cetateni este obligatorie.
Astfel, legiuitorul consacrind aceste prevederi a CRM, prevede in L cazurile in c/e DA se limiteaza la
valorificarea operelor in interesele altor persoane si ale societatii fara acordul autorilor cu/ fara remuneratie.
5.principiul realitatii si garantarii D-lor prevazut de L- CRM prevede ca RM e/e un St democratic in c/e
demnitatea omului, D-le si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul
politic reprezinta valori supreme si sunt garantate. Astfel, acestea sunt prevazute si in L privind DA si DC:
a)consfinteste sistemul garantiilor juridice, ec-ce si sociale privind valorificarea si protejarea potentialului
intelectual al autorilor si al titularilor de DC, ocrotirea D-lor lor personale (morale) si patrimoniale (ec-ce);
b)D-le patrimoniale ale autorilor si titularilor de D sunt aparate in cf cu L salarizarii. Remuneratia de autor
e/e scutita de TVA; c)in scopul protejarii D-lor patrimoniale ale autorilor si titularilor de DC contra inflatiei
se procedeaza la indexarea tarifelor minimale de remuneratie a autorilor, stabilite pt crearea, editarea si
prima interpretare in public a operelor, concomitent cu majorarea salariului minim; d)ocroteste operele
autorilor c/e nu au ajuns la majorat. Autorul cu virsta intre 15-18 ani isi realizeaza D-le sale de sine statator:
Incheie C, isi modifica operele/ autorizeaza modificarea lor, primeste remuneratia de autor. Un alt art. al L
prevede ca omul de arta liber are D: indemnizatia pt incapacitatea de munca pe c/e o plateste asociatia
autorilor al c/I membru e/e; la asigurarea cu pensii de St pt limita de virsta, in caz de invaliditate, in caz de
pierdere a intretinatorului si in alte situatii prev de L. 6principiul simularii morale si materiale a autorilor
obiectelor PI se sintetizeaza nu numai din L consecrate PI dar si din L cu privire la conferirea titlurilor
onorifice de “artist al poporului”, “om emerit”, in diverse domenii de creatie, cu privire la decorarea cu
diferite semen de distinctie. La toate acestea se alatura conceptele si N moralo-etice, cf c/a persoanele ce
activeaza in domeniul activitatii creative se bucura de mare autoritate si recunostinta din partea societatii.
5. Statutul juridic al AGEPI. Statutul AGEPI. AGEPI e/e creată în baza art. 163 al Codului cu privire la
ştiinţă şi inovare şi HGRM "Cu privire la crearea Întreprinderii de St "AGEPI", prin fuziunea Întreprinderii
de St AGEPI şi Agenţiei de St pt D-le de Autor, devenind  succesorul lor de drepturi. Fondator al Agenţiei
este Guvernul. Agenţia organizează şi efectuează protecţia juridică a proprietăţii intelectuale pe teritoriul
RM, sub formă de proprietate industrială, DA si DC, are statut de întreprindere de stat, îşi desfăşoară
activitatea pe principiile autogestiunii şi autofinanţării şi se subordonează Guvernului. Agenţia e/e PJ,
dispune,  în condiţiile  L, de balanţă autonomă şi de conturi bancare (inclusiv valutare), de ştampilă cu
Stema de St a RM şi cu denumirea sa, de formulare cu antet. În activitatea sa Agenţia se călăuzeşte de
CRM, L în vigoare, decretele Preşedintelui RM, hotărîrile, dispoziţiile şi ordonanţele GRM, de tratatele
internaţionale privind PI la c/e Republica Moldova e/e parte, de prezentul Statut. Agenţia e/e independentă
în adoptarea de hotărîri privind protecţia juridică a obiectelor de PI. Aceste hotărîri pot fi atacate în Curtea
de Apel Chisinau, în arbitrajul specializat/ pe cale judiciară. Agenţia  eliberează, în numele statului,  titluri
de protecţie. Agenţia reprezintă RM în OMPI, în alte organizaţii internaţionale şi interstatale pt protecţia PI,
întreţine şi dezvoltă relaţii de colaborare şi cooperare cu ele, precum şi cu instituţiile de profil din alte state.
Agenţia are următoarele funcţii de bază: a)elaborează propuneri referitoare la politica de St şi la cadrul
normativ-legislativ privind protecţia PI, precum şi propuneri vizînd perfecţionarea L naţionale în domeniu;
b)organizează şi gestionează sistemul naţional de protecţie a PI în cf cu L în vigoare a RM şi cu tratatele
internaţionale la c/e RM e/e parte; c)elaborează propuneri privind dezvoltarea sistemului naţional de
protecţie a PI; d)administrează, păstrează, dezvoltă şi comercializează bazele de date în domeniul protecţiei
PI prin schimburi internaţionale şi achiziţii, asigură accesul, inclusiv automatizat, la bazele de date naţionale
şi străine; e)elaborează, coordonează şi execută programele de dezvoltare şi acordurile de colaborare cu alte
ţări/ organizaţii internaţionale în domeniul său de activitate; f)elaborează şi implementează programe de
formare teoretică şi practică şi de perfecţionare a specialiştilor în domeniul PI; g)înregistrează rezultatele
cercetărilor ştiinţifice (obiecte ale PI) ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării; h)elaborează şi execută
programe de implementare a proprietăţii intelectuale, de stimulare a activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
i)elaborează şi aprobă acte de procedură necesare executării prevederilor L în domeniu; î)organizează şi
participă la seminare, simpozioane, conferinţe, concursuri şi expoziţii naţionale şi internaţionale în domeniul
PI. În domeniul proprietăţii industriale Agenţia: a)recepţionează şi supune expertizei cererile privind
eliberarea titlurilor de protecţie pentru obiectele Pi; b)gestionează registrele naţionale de cereri şi titluri de
protecţie acordate pt invenţii, pt noi soiuri de plante, pt mărci de produse şi servicii, pt denumiri de origine
ale produselor, pt desene şi modele industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate,
pt alte obiecte ale Pi, registrele naţionale ale contractelor de licenţă şi cesiune, ale reprezentanţilor,
evaluatorilor şi consilierilor în domeniul Pi; c)administrează, conservă şi completează Colecţia naţională de
brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţie cu organizaţii internaţionale şi oficii de proprietate
intelectuală din străinătate; d)examinează şi înregistrează contractele de licenţă, de cesiune, de gaj şi de
franchising  al D-lor privind obiectele Pi; f)publică şi difuzează descrierile brevetelor de invenţie;
g)elaborează, publică şi difuzează Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, revista de PI "Intelectus", alte
publicaţii în domeniu; h)organizează şi certifică activitatea reprezentanţilor, consilierilor şi evaluatorilor în
domeniul Pi; i)acordă solicitanţilor, la cerere/ în mod planificat, servicii/ asistenţă de specialitate în
domeniul Pi; j)verifică şi confirmă, la cerere, calculele evaluării Pi în întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
k)efectuează, la cerere, expertiza de domeniu a tematicii şi rezultatelor tehnico-ştiinţifice. În domeniul
protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe Agenţia: a)asigură protecţia drepturilor şi intereselor
legitime ale autorilor, titularilor DA şi ai DC, precum şi ale succesorilor lor de D pe teritoriul RM şi peste
hotare; b)acordă asistenţă juridică autorilor şi titularilor DA şi ai DC, adoptă măsurile de rigoare pt
prevenirea încălcărilor şi restabilirea DD-lor violate; c) înscrie în Registrul de stat operele protejate de DA şi
DC; d) acumulează informaţii şi creează baze de date privind repertoriul de opere şi listele autorilor din RM,
ale căror D patrimoniale sînt gestionate în mod colectiv; e)elaborează şi propune GRM spre aprobare
tarifele minime ale remuneraţiei de autor; f)monitorizează activitatea organizaţiilor de administrare, pe
principii colective, a D-lor patrimoniale; g)familiarizează cetăţenii altor ţări cu lucrările de valoare din sfera
ştiinţei şi inovării, inclusiv din domeniul  literaturii şi artei, ale unor autori din RM; h)acordă asistenţă
specializată PF şi PJ în vederea stabilirii de relaţii contractuale pt valorificarea în ţară şi străinătate a
operelor protejate de DA şi de DC; i)administrează numai în baza unui contract încheiat cu autorul/ cu
succesorii lui în drepturi drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor DA şi DC, precum şi ale
succesorilor lor de drepturi, c/e nu au transmis D-le lor patrimoniale altor organizaţii de gestiune colectivă a
D-lor patrimoniale; j)mediază încheierea de contracte şi încheie contracte cu PF/J străine (dacă este
autorizată expres în acest sens de autorul/ titularul D-lor) privind valorificarea peste hotare a creaţiilor
autorilor din RM, mediază încheierea de  contracte şi încheie contracte cu titulari de drepturi străini (dacă
este autorizată expres în acest sens de către beneficiari) privind valorificarea pe teritoriul RM a creaţiilor
autorilor străini; k) apără DA şi titularilor de DC străini în cazul valorificării creaţiei lor în  ţara noastră,
dacă St în c/e ei domiciliază  e/e parte la tratatele internaţionale, la c/e e/e parte şi RM/ dacă ţara noastră a
încheiat cu statul respectiv  tratate bilaterale în domeniu; l)elaborează, în comun cu organizaţiile interesate,
contracte-model de autor şi le aprobă; m)elaborează, editează şi difuzează  buletine informative, instrucţiuni
şi materiale explicative vizînd domeniul protecţiei DA şi DC; n)acordă sprijin la constituirea şi/sau la
reorganizarea organizaţiilor de administrare, pe principii colective, a D-lor patrimoniale; o)înaintează, în
modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancţiunilor în cazul încălcării DA şi DC;
p)înaintează acţiuni în IJ, atît în numele unor autori/ titulari ai DA şi DC (la solicitarea lor), cît şi în numele
Agenţiei; q)întocmeşte, în cf cu L în vigoare, P-V privind încălcarea DA şi/sau conexe. Agenţia are dreptul:
a)să elaboreze şi să aprobe mostre ale titlurilor de protecţie şi ale formularelor de acte; b)să încheie
contracte privind activitatea de bază, prestări-servicii, cercetări ştiinţifice, lucrări de experimentare şi
construcţie, precum şi alte contracte economice; c)să participe în calitate de fondator al întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor în domeniul său de activitate,  să creeze filiale şi reprezentanţe; d)să stabilească
structura internă organizaţională şi de producţie, sistemul de retribuire şi stimulare a muncii; e)să acorde
salariaţilor, în măsura posibilităţilor, ajutor material, să aloce mijloace pt întremarea sănătăţii salariaţilor, pt
acţiuni culturale, de instruire, ştiinţifice şi sportive, în cf cu L în vigoare, precum şi să participe la acţiuni de
binefacere; f)să treacă la pierderi mijloacele fixe cu valoarea de pînă la 10000 lei pe unitate, cu acordul
directorului general, iar cu preţul mai mare de 10000 pe unitate - cu acordul MF. Agenţia are următoarele
obligaţii: a)să asigure integritatea şi folosirea judicioasă a bunurilor de stat transmise în gestiune; b)să
asigure valoarea activelor  proprii în mărime nu m.mică  decît volumul  capitalului statutar; c)să efectueze
asigurarea  socială,  medicală  şi  alte  tipuri  de asigurări  obligatorii  ale salariaţilor, să creeze
condiţii  sănătoase  şi productive  de  muncă,  să asigure securitatea  muncii şi antiincendiară,  să respecte N
de  producţie  şi sanitare,   precum  şi  protecţia  mediului ambiant; d)să achite la  timp  impozitele  şi alte
plăţi, în modul  şi  în mărimile stabilite de L. Agenţia răspunde,  în virtutea obligaţiilor sale, cu bunurile ce-i
aparţin (ce  i s-au atribuit) şi c/e, cf LRM, pot fi urmărite. În scopul exercitării funcţiilor ce îi revin, Agenţia
utilizează, în cf cu L în vigoare, proprietatea de stat ce i-a fost transmisă pt administrare economică, precum
şi patrimoniul dobîndit, ca urmare a activităţii economice. Agenţia elaborează de sine stătător bugetul şi
programul de activitate, determină direcţiile şi perspectivele sale de dezvoltare. Veniturile proprii se
formează din încasări pt expertiza cererilor, eliberarea titlurilor de protecţie, menţinerea în vigoare a
titlurilor de protecţie, cf convenţiilor internaţionale si LRM privind protecţia PI, înregistrarea operelor
protejate de DA şi DC, comercializarea marcajelor de control, precum şi din alte încasări din prestarea
serviciilor de specialitate şi din activităţile regulamentare. Agenţia foloseşte mijloacele virate la conturile
sale după achitarea cu bugetul şi creditorii, onorarea altor plăţi obligatorii stabilite, pt dotarea tehnică,
crearea unui sistem automatizat şi unui fond de informare brevetară şi utilizarea acestora, pt salarizarea,
detaşarea, pregătirea şi stimularea personalului. Pierderile Agenţiei se acoperă din contul beneficiului rămas
la dispoziţia Agenţiei şi din mijloacele de rezervă. Administrarea Agenţiei se efectuează de către directorul
general, numit în funcţie şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea Preşedintelui Academiei de Ştiinţe
a Moldovei. Directorul general are 2 vicedirectori generali, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de
Guvern, la propunerea directorului general. Structura şi statutul Agenţiei se aprobă de Guvern, la
propunerea directorului general. În absenţa directorului general, funcţiile acestuia le îndeplineşte unul dintre
vicedirectorii generali, fără remunerare suplimentar. Directorul general al Agenţiei: a) organizează
activitatea Agenţiei şi e/e responsabil de buna ei desfăşurare; b) acţionează fără procură, în numele Agenţiei,
o reprezintă în R cu PF şi PJ, atît în RM, cît şi în străinătate, poate acorda împuterniciri de reprezentare
vicedirectorilor şi altor persoane din cadrul Agenţiei; c) dispune de bunurile Agenţiei în cf cu L în vigoare şi
cu prezentul Statut; d) emite ordine; e) angajează şi eliberează din funcţie personalul Agenţiei, aplică
sancţiuni disciplinare şi măsuri de stimulare; f) aprobă schema de încadrare a Agenţiei, stabileşte atribuţiile
şi responsabilitatea vicedirectorilor şi conducătorilor de subdiviziuni; g) aprobă atribuţiile de serviciu pt
salariaţi şi regulamentele cu privire la subdiviziunile  Agenţiei. Patrimoniul Agenţiei este proprietate de stat
şi se formează din: a) aportul în natură al fondatorului; b) investiţii capitale; c) beneficiul obţinut din
executarea de lucrări, prestarea de servicii, comercializarea producţiei, marcajelor de control, precum şi din
alte genuri de activitate economică; d) cote de amortizare; e) credite bancare şi alte credite; f) taxe, inclusiv
în valută; g) alte surse legale (inclusiv donaţii şi sponsorizări). Agenţia exercită dreptul de posesiune,
folosinţă şi dispune de bunurile sale. Agenţia monitorizează şi prognozează indicii economici de dezvoltare
a domeniului de activitate, ţine evidenţa contabilă, operativă şi statistică, prezintă, în modul stabilit,
organelor respective dări de seamă contabile şi statistice centralizate şi poartă răspundere pentru
veridicitatea lor. Termenul de activitate a Agenţiei este nelimitat. Agenţia îşi încetează activitatea  în
baza  hotărîrii de Guvern, prin reorganizare (fuziune, dezmembrare, transformare)/ lichidare. Agenţia poate
fi lichidată şi prin hotărîre judecătorească. Structura AGEPI: Administraţia; Departamentul invenţii, soiuri
de plante şi modele de utilitate; Departamentul mărci, modele şi desene industriale; Departamentul dreptul
de autor şi drepturi conexe; Departamentul juridic; Departamentul informatică şi regie; Departamentul
promovare şi editură; Direcţia economie şi finanţe; Direcţia resurse umane şi cancelarie.
6. Notiunea si natura juridica a DA. DA poate fi definit in 2 sensuri: 1.obiectiv- un sir de NJ ce apar o
data cu crearea, publicarea si valorificarea obiectelor DA; 2.subiectiv- totalitatea de D s-ve concrete ce apar
o data cu crearea unei opera concrete in legatura cu un titular concret. DA=ansamblu de NJ ce
reglementeaza R dintre autori si alti subiecti ce apar in legatura cu crearea si folosirea operelor de arta,
literature si stiinta. Principiile DA: autorul sa poata ramine stapin pe exploatarea operei sale; societatea sa
poata avea acces la opera autorului. Aceste 2 principii sunt intr-o strinsa legatura, iar L privind DA si DC
urmareste stabilirea unui echilibru cit mai mobil intre ele. O data cu aparitia si dezvoltarea R comerciale ce
aveau ca obiect de reglementare produsul creatiei intelectuale s-a propus ca el sa fie reglementat prin prisma
mecanismului juridic al DProprietate, d/e un alt mechanism nu E! Insa cum s-a demonstrat mai tirziu DA
dispune de anumite particularitati c/e fac imposibil reglementarea acestuia de c/e mecanismul juridic privind
b-le corporale. Aceasta a generat opinii controversate privind natura juridical a DA: 1.DA- Dproprietate=
cea mai personala, incontestabila si sacra dintre proprietate e/e cea a creatorului. 2.DA- Dclientela= D c/e
fiind recunoscut acorda titularuluii o exclusivitate pe piata si respectiv un segment de clientela. Aceasta
teorie e/e privita prin prisma stiintei, economiei. Astfel, DA e/e un D al personalitatii- sustinuta teoria data
de c/e Kant c/e spunea ca opera e/e o prelungire a personalitatii autorului, chiar si dupa moartea lui. DA are
o natura complexa, c/e are 2 acceptiuni: 1.monista- c/e caracterizeaza sistemul anglo-saxon unde D morale
si cele patrimoniale sunt legate indisolubil si prevaleaza aspectul economic; 2.dualista- characteristic
sistemului continental, unde D morale si patrimoniale sunt divizate, iar cele patrimoniale sunt subordinate
celor morale.
7. Domeniul de actiune a DA. DA se extinde asupra: a)operelor, indiferent de locul primei lor publicări, al
căror titular al DA e/e o PF/ J din RM; b)operelor publicate pt prima dată în RM, indiferent de domiciliul/
de sediul titularului DA asupra respectivelor opere; c)altor opere, în cf cu tratatele internaţionale la c/e RM
e/e parte. Opera, de asemenea, se consideră publicată pentru prima dată în RM dacă a fost publicată în RM
în decurs de 30 de zile de la data primei sale publicări peste hotare.
8. Corelatia dintre D s-v de autor si Dproprietate asupra suportului material al operei. În cf cu L,
beneficiază de protecţie toate operele exprimate într-o anumită formă obiectivă din domeniul literar, artistic
şi ştiinţific, indiferent de faptul dacă acestea au fost/ nu aduse la cunoştinţa publicului. Autorul beneficiază
de protecţia DA asupra operei sale prin însuşi faptul de creare a ei. Pt apariţia şi exercitarea DA nu e/e
necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare/ alte formalităţi. DA se constituie din D patrimoniale
şi D morale (personale nepatrimoniale). DA nu depinde de Dproprietate asupra obiectului material în c/e şi-
a găsit expresie opera respectivă. Procurarea unui asemenea obiect nu conferă proprietarului acestuia nici
unul din D-le acordate autorului. D-le patrimoniale pot aparţine autorului/ altei PF/J c/e deţine, în mod legal,
D-le respective (titularul de drepturi). Protecţia DA se extinde asupra formei de exprimare, dar nu se extinde
asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor ştiinţifice, procedeelor, metodelor de funcţionare/ asupra conceptelor
matematice ca atare şi nici asupra invenţiilor cuprinse într-o operă, oricare ar fi modul de preluare,
explicare/ de exprimare.
9. Termenele de protectie in DA. Regulile de calculare a acestor termene. D-le patrimoniale exclusive şi
D la remuneraţie, în privinţa operelor, cu excepţia unor D similare prevăzute în privinţa operelor de artă
aplicată, se protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al
anului următor celui al decesului autorului. D-le patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejează timp
de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului dintre următorii coautori:
realizatorul principal (regizorul-scenograf); autorul scenariului (scenaristul); autorul dialogului;
compozitorul – autorul operei muzicale (cu/ fără text) special create pentru această operă audiovizuală. D-le
patrimoniale asupra unei opere anonime/ apărute sub pseudonim, cu excepţia celei de artă aplicată, se
protejează timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al publicării legale a operei.
Dacă autorul unei opere anonime/ apărute sub pseudonim îşi dezvăluie identitatea/ dacă identitatea lui, în
decursul acestei perioade, devine cunoscută, se protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp de 70 de ani
după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. D-le patrimoniale asupra
operei create în copaternitate, cu excepţia operei de artă aplicată, se protejează pe parcursul întregii vieţi a
f/a dintre coautori şi timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului
coautor supravieţuitor. Termenele de protecţie a D-lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca
si la D-le patrimoniale asupra operei create in copaternitate, adica se protejeaza pe parcursul intregii vieti a
f/a dintre coautori sit imp de 70 ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului
coautor supravietuitor. Totuşi, în cazul în c/e contribuţiile coautorilor la opera colectivă sînt determinate,
durata protecţiei D-lor patrimoniale ale f/a dintre aceştia se stabileşte se protejează pe tot timpul vieţii
autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului
autorului. Dacă opera a fost publicată în volume, serii, ediţii/ episoade şi termenul de protecţie a DA începe
din momentul cînd opera a fost adusă legal la cunoştinţa publicului, termenul de protecţie va fi calculat pt
f/e dintre aceste componente. D-le patrimoniale asupra operei de artă aplicată se protejează timp de 25 de
ani de la data creării ei, cu excepţia desenelor şi modelelor industriale neînregistrate cf L privind protecţia
desenelor şi modelelor industriale, create în scop industrial de reproducere, c/e se protejează timp de 3 ani
de la data creării lor. Dacă termenul de protecţie a D-lor patrimoniale asupra operei în ţara de origine e/e
mai mare decît termenele de protecţie prevăzute de L, se aplică NL, iar dacă acest termen e/e mai mic, se
aplica NL ţării de origine. La expirarea termenului de protecţie a D-lor patrimoniale, opera intră în domeniul
public. Operele intrate în domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiţia de respectare a drepturilor
morale ale autorilor şi ale altor titulari de drepturi, precum şi de achitare a remuneraţiei. D-le morale ale
autorului sînt protejate pe un termen nelimitat. După decesul autorului, protecţia D-lor sale morale e/e
exercitată de către moştenitori şi de organizaţiile abilitate în modul corespunzător să asigure protecţia D-lor
autorilor. Astfel de organizaţii asigură protecţia D-lor morale ale autorilor şi în cazul cînd aceştia nu au
moştenitori/ în cazul de stingere a DA.
10. Simbolul ocrotirii DA. Prezumtia paternitatii. Se consideră a fi autor, în absenţa unei probe contrare,
PF sub al cărei nume pt I dată e/e publicată opera. Cînd opera a fost publicată anonym/ sub un pseudonim
c/e nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume e/e indicat pe operă, se consideră, în absenţa
unei probe contrare, reprezentant al autorului, avînd în această calitate D să protejeze şi să exercite DA. PF/J
al cărei nume/ denumire apare pe o operă audiovizuală, videogramă/ fonogramă se consideră, pînă la proba
contrară, producător al operei audiovizuale, videogramei/ al fonogramei respective. Pt a informa publicul
despre D-le sale, titularul DA va folosi simbolul protecţiei DA, c/e se va aplica pe f/e exemplar al operei şi
constă din trei elemente: a)litera latină „C” inclusă în cerc; b)numele sau denumirea titularului D exclusiv de
autor; c)anul primei publicări a operei. Folosirea simbolului protecţiei DA nu constituie o condiţie pt a
acorda operei protecţia prevăzută de L. Titularul D exclusiv de autor asupra unei opere publicate/
nepublicate poate să o înregistreze în registrele oficiale de stat în decursul termenului de protecţie a DA.
Persoanei a cărei operă a fost înregistrată i se eliberează un certificat de modelul stabilit. Însa acest certificat
nu poate servi drept prezumţie a paternităţii. În caz de litigiu, IJ poate recunoaşte înregistrarea D prezumţie
a paternităţii dacă nu se va dovedi contrariul. Înregistrarea de stat a operelor protejate de DA şi de DC se
efectuează de AGEPI în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
11. Notiunea, conditiile de protectie si trasaturile operei in DA. DA e/e o sintagma c/e defineste legatura
ce se refera la protectia operelor de creatie. L cu privire la DA si DC reglementeaza R ce apar la crearea si
valorificarea operelor literare, artistice si stiintifice (DA), a interpretarilor, fonogramelor, videogramelor si
emisiunilor organizatiilor de difuziune (DC), precum si alte D c/e sint recunoscute in legatura cu activitatea
intelectuala din domeniul literaturii, artei si stiintei. Opera- rezultat al creatiei intelectuale originale in
domeniul literaturii, artei si stiintei, indifferent de mijloacele de creare, de modul concret si de forma de
exprimare, de valoarea si importanta acesteia. Opera de creatie- orice creatie intelectuala exprimata intr-o
forma obiectiva. Opera e/e un bun nematerial, d/e ea e/e un rezultat al activitatii cognitive, iar creerul uman
poate produce doar b-ri nemateriale. Cf art.5 din L distingem urmatoarele conditii de protectie si trasaturi
ale operei: opera sa se refere la unele din domeniul de arta, literature/ stiinta- conditiile caracteristice
creativitatii/ originalitatii operei, adica opera t/e sa fie create in laboratorul creativ al autorului. Opera t/e sa
reflecte personalitatea autorului sis a nu o imite pe alta. Deci, o opera e/e originala atunci cind e/e create
nemijlocit de c/e autor PF; nu e/e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, cid oar sa fie tratata in mod
personal de c/e autor; forma obiectiva de exprimare, adica opera t/e sa fie susceptibila de aducere la
cunostinta publica prin reproduceri executive reprezentate/ orice alt mijloc. Atita timp cit ideile si imaginile
autorului nu pot fi exteriorizate, dar sunt numai sub forma de inventii creative, ele nu pot fi percepute de
terte persoane sin u necesita o protectie juridica.
12. Esenta activitatii creative in DA. Corelatia dintre creativitate, originalitate si noutate in DA
Conditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera t/e sa fie creata in laboratorul creativ al autorului.
Opera t/e sa reflecte personalitatea autorului sis a nu emite pe alta opera. Deci, o opera e/e originala atunci
cind e/e creata de c/e autorul PF. Originale sunt acele opere ale caror elemente de baza au fost create de
insusi autorul operei. In viziunea noastra, elementele de baza reprezinta limbajul operei si sistemul de
imagini, c/e constituie elementele structurale ale unei opera literare. Nu e/e necesar ca opera sa fie
numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in mod personal de c/e autor.
13. Categoriile de obiecte protejate prin DA. Clasificarea lor in dependenta de mai multe criterii. L
privind DA si DC enumera urmatoarele obiecte ale DA: a)operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii);
b)programele pt calculator c/e se protejează ca şi operele literare; c)operele ştiinţifice; d)operele dramatice şi
dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului; e)operele muzicale cu/
fără text; f)operele coregrafice şi pantomimele; g)operele audiovizuale; h)operele de pictură, sculptură,
grafică şi alte opere de artă plastică; i)operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă; j)operele de artă
aplicată; k)operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei; l)hărţile, planşele,
schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale
ştiinţei; m)bazele de date; n)alte opere. Fără a prejudicia DA operei originale, de asemenea, se protejează
prin DA operele derivate şi integrante la baza cărora stau una ori mai multe opere şi/sau oricare alte
materiale preexistente, şi anume: a)traducerile, adaptările, adnotările, aranjamentele muzicale şi orice alte
transformări ale operelor literare, artistice/ ştiinţifice, cu condiţia că constituie rezultate ale creaţiei
intelectuale; b)culegerile de opere literare, artistice ori ştiinţifice (enciclopediile şi antologiile, compilaţiile
altor materiale/ date, indiferent dacă sînt ori nu protejate, inclusiv bazele de date), cu condiţia că, din
considerentul de selectare şi sistematizare a conţinutului lor, constituie rezultate ale creaţiei intelectuale.
Prin DA, de asemenea, se protejează ca atare şi o parte componentă ori un alt element al operei (inclusiv
titlul/ personajele operei) care reprezintă în sine o creaţie intelectuală. Operele, precum şi părţile
componente sau alte elemente ale operelor beneficiază de protecţie dacă sînt originale în sensul că
reprezintă prin sine înseşi creaţii intelectuale de autor. Nu se aplică alte criterii, cum ar fi caracteristicile de
ordin cantitativ, calitativ/ estetic, pentru a determina dacă aceste opere sînt pasibile de protecţie.
Particularitatile specifice si clasificarea operelor literare. Elementele operei literare sunt: 1.tema-
imprejurare a fenomenelor din viata, de unde scriitorul culege subiecte, insa aceasta imprejurare e/e insotita
de intelectul creator al autorului; 2.materialul- selectat din viata cea de toate zilele si anume o totalitate de
actiuni, evenimente, lucruri. Daca materialul selectat va servi doar ca izvor de informatii pt crearea altei
opera, atunci aceste actiuni nu vor fi considerate incalcare a DA; 3.continutul ideologic al operei literare
reflecta atitudinea civica si spirituala a autorului fata de realitatea ce ne inconjoara. Am putea spune ca
ideologia operei presupune starea sufleteasca a autorului, c/e in mare masura e/e reflectata in actiunile
personajelornsi in evenimentele descries in opera. De aceeaideologia poate fi protejata ca un element al
operei, c/e totodata poate servi si izvor pt crearea altor opere; 4.imaginea artistica in opera literara-
descrierea eroilor acestei opera, caracterul, actiunile, conflictele dintre ei. 5.limbajul operei e/e indisolubil
legat de sistemul de imagini, d/e anume limbajul da posibilitatea de a imbraca imaginea intr-o forma
obiectiva, c ear sublinia valoarea intelectuala a operei literare; 6.subiectul- folosirea lui fara autorizatia
autorului ar duce la incalcarea DA si anume la plagiat; 7.titlul/ denumirea operei- cel c/e identifica opera,
adica E! o legatura stilistica, artistica, dintre opera si titlu. Particularitatile specifice si clasificarea operelor
stiintifice. Opera stiintifica- domeniu al activitatii omenesti indreptate spre elaborarea si sistematizarea
cunostintelor obiective despre realitatea inconjuratoare. Opera de literature se adreseaza sentimentelor, pe
cind opera stiintifica c/e la fel se adreseaza sentimentelor, are menirea de a transmite informatii, intr-o forma
cit mai inteligibila. Operele stiintifice pot fi: 1.scrise- opera c/e au o forma obiectiva de exprimare, au scopul
de a familiariza publicul cu informatii utile pt cresterea lor profesionala (manuscrisele, cursurile de lectii,
tezele de masterat, doctorat). Operele stiintifice orale au acelasi ca scop adica de a ridica nivelul profesional,
insa ele nu au suport material, adica o forma obiectiva de exprimare (comunicarile stiintifice, lectiile,
rostirile publice). Particularitatile specifice si clasificarea operelor de arta. Operele dramatice (dialogurile
si monologurile personajelor cu forma de exprimare rostirea/ interpretarea publica) si muzical-dramatice,
operele muzicale cu/ fara text (opera, baletul, uvertura, suita; elementele protejabile ale unei opera musicale:
melodia- ansamblu de sunete ce urmeaza unul dupa altul la diferite inaltimi sonore, corelind unul cu altul
intr-un mod anume prin c/e ele pot actiona asupra organelor de simt, cit si a spiritului. Melodia are
urmatoarele elemente: armonia si ritmul- consecutivitatea si proportia in timp si spatiu; se instaleaza pe
calea consecutivitatii sunetelor cu acelasi interval de sunete ce suna tare si incet, indiferent de lungimea
sunetului. De aici rezulta ca L protejeaza aranjamentul musical, c/e poate fi: 1.aranjamentul- adaptare a unei
opera deja scrise pt anumite voci, instrumente; 2.variatia- prelucrare a unei opera muzicale, prin c/e tema
operei originale ramine recunoscuta; operatie muzicala prin c/e o nota e/e schimbata de un grup de note
asemanatoare, se schimba ritmul si tonalitatea), coregrafia- arta prin c/e coregraful intruchipeaza
sentimentele personajelor in figure si miscari ritmice, gesturi; pantomime- transpunerea unei teme poetice/
dramatice in limbajul gesturilor si al mimicii, ea stabilind caracterul original al operei; scenariile, proiectele
de scenarii, libretele, sinopsisul filmului, opera audiovizuala- opera c/e se constituie dintr-un sir de imagini
coerente (insotite/ nu de sunete) ce produc impresia de miscare si c/e pot fi auzite/ vazute (cine-, tele-, video
filme indiferent de genul lor (artistice, documentare, multiplicate), volum (de metraj scurt/ lung),
interpretare (cu sunet, fara sunet, color/ alb-negru). Toate operele audiovizuale reprezinta o unire a mai
multor opera de arta, literature/ stiinta intr-un tot intreg= opera cinematografica, c/e reprezinta o succesiune
de imagini ce usnt puse in miscare de catre un aparat de proiectie. Specificul acestei opera e/e legatura ei cu
suportul material), operele de arta plastica (operele de pictura, sculptura, grafica; de arhitectura, urbanistica
si de arta horticola; operele de arta aplicata: operele fotografice/ operele obtinute printr-un procedeu analog
fotografiei.
14. Reglementarea juridica a operei comune si colective; precum si a operei originare, derivate si
integrante. Opera comuna. DA asupra unei opere create prin efortul comun a 2/ a mai multor persoane
aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil/ e/e
formată din părţi.
Fiecare dintre coautori îşi menţine DA asupra părţii create de el şi are D să dispună de aceasta cum crede de
cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră că o parte componentă a
operei e/e de sine stătătoare în cazul în c/e ea poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere.
Relaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, în baza unui contract. În lipsa unui asemenea contract, DA
asupra operei este exercitat în comun de toţi autorii, iar remuneraţia se împarte între ei proporţional
contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori
nu poate fi determinată, remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în
părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita DA numai de comun acord. Opera colectiva- opera creata de
mai multe PF- contributia carora formeaza un tot indivizibil, incit identificarea contributiei f/a e/e
imposibila- din initiativa si sub conducerea unei PF/ J c/e urmeaza sa publice opera sub numele sau. PF/J la
iniţiativa, din contul şi sub conducerea căreia e/e creată şi sub al cărei nume/ denumire este publicată o
operă colectivă (cum ar fi enciclopediile, dicţionarele şi alte culegeri similare, ziarele, revistele şi alte
publicaţii periodice) beneficiază de D-le patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste persoane au
D să-şi indice numele/ denumirea ori să ceară o atare indicare la orice valorificare a operei colective în
cauză. În cazul în c/e contractul încheiat între autori şi PF/J nu prevede altfel, autorii operelor incluse într-o
operă colectivă îşi menţin D-le, asupra operelor proprii şi pot dispune de ele independent de opera colectivă
în c/e acestea sînt incluse. Opera originala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi
autorul operei, cu elementele de baza limbajul operei si sistemul de imagini. Fără a prejudicia DA operei
originale, de asemenea, se protejează prin DA operele derivate şi integrante la baza cărora stau una ori mai
multe opere şi/sau oricare alte materiale preexistente, şi anume: traducerile, adaptările, adnotările,
aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale operelor literare, artistice/ ştiinţifice, cu condiţia că
constituie rezultate ale creaţiei intelectuale; culegerile de opere literare, artistice ori ştiinţifice
(enciclopediile şi antologiile, compilaţiile altor materiale/ date, indiferent dacă sînt ori nu protejate, inclusiv
bazele de date), cu condiţia că, din considerentul de selectare şi sistematizare a conţinutului lor, constituie
rezultate ale creaţiei intelectuale. Operele derivate. Traducătorii şi alţi autori ai operelor derivate beneficiază
de DA asupra traducerilor, adaptărilor, aranjărilor/ asupra altor transformări ale operei realizate de ei.
Traducerea/ altă operă derivată poate fi realizată doar cu consimţămîntul autorului operei originale. DA al
traducătorului/ al altui autor al unei opere derivate nu va prejudicia DA a cărui operă originală a fost
tradusă, adaptată, aranjată/ transformată în alt mod. DA al traducătorului/ al altui autor al unei opere
derivate nu constituie un impediment pt alte persoane de a efectua, cu consimţămîntul autorului operei
originale, traducerea/ transformarea aceleiaşi opere. Opera integranta. Alcătuitorul unei culegeri/ al altei
opere integrante beneficiază de DA asupra compilaţiei şi aranjării materialelor dacă această compilaţie şi
aranjare constituie rezultatul creaţiei sale intelectuale. O operă protejată de DA poate fi inclusă într-o operă
integrantă doar cu consimţămîntul autorului/ al altui titular al DA asupra operei protejate. DA al
alcătuitorului nu va prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse în opera integrantă. Autorii
operelor incluse în opera integrantă au D să îşi valorifice operele lor independent de opera integrantă, în
cazul în c/e contractul de autor nu prevede altfel. DA al alcătuitorului nu constituie un impediment pt alte
persoane de a compila şi aranja aceleaşi materiale pt a realiza noi opere integrante, cu condiţia că au obţinut
consimţămîntul autorilor/ al altor titulari de D asupra operelor protejate pe c/e urmează să le includă în
opera integrantă. Culegerile ce includ diverse materiale informative (articole şi informaţii, comunicate şi
eseuri, diagrame, tabele) sînt pasibile de protecţie ca atare în cazul în c/e selectarea şi aranjarea materialelor
constituie rezultatul unei activităţi intelectuale. Protecţia nu se extinde asupra datelor numerice şi nici asupra
conţinutului materialelor informative incluse în culegere.
15. Reglementarea juridica a operei create in timpul exercitarii obligatiunilor de serviciu. D-le morale
asupra unei opere create ca urmare a îndeplinirii unei misiuni încredinţate de angajator/ ca urmare a
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (operă de serviciu) aparţin autorului acestei opere. Autorul operei create
in timpul exercitarii obligatiunilor de serviciu nu are D să interzică angajatorului său să o publice/ să o facă
în alt mod accesibilă pt public. În lipsa unor prevederi L/ a unor clauze contractuale contrare, în măsura în
care valorificarea operei e/e condiţionată de misiunea încredinţată autorului de a crea această operă, D
patrimonial asupra operei de serviciu aparţine angajatorului. Cuantumul remuneraţiei de autor pt f/e mod de
valorificare a operei de serviciu se stabileşte în contractul încheiat între autor şi angajator. La valorificarea
operei de serviciu, numele autorului se indică în cazul cînd realmente acest lucru este posibil. Angajatorul,
de asemenea, are D să ceară indicarea numelui său la orice valorificare a operei de serviciu.

16. Reglementarea juridica a operei audiovizuale ca obiect al DA. Autori (coautori) ai operei
audiovizuale sînt: a)realizatorul principal (regizorul-scenograf); b)autorul scenariului (scenaristul); c)autorul
dialogului; d)compozitorul – autorul oricărei opere muzicale (cu/ fără text) special creată pt opera
audiovizuală; e)operatorul; f)pictorul-scenograf; g)alţi posibili autori c/e au contribuit în mod creativ la
realizarea operei audiovizuale. Autorul unei opere create anterior c/e a fost inclusă, după transformare/
nemodificată, într-o operă audiovizuală, de asemenea, e/e considerat coautor al acestei opere audiovizuale.
În cazul în c/e contractul nu prevede altfel, încheierea contractului de autor pt crearea operei audiovizuale
atrage transmiterea, în schimbul unei remuneraţii echitabile, de către autorii operei către producătorul
acesteia a următoarelor D exclusive de valorificare a operei audiovizuale: de reproducere, distribuire,
închiriere, demonstrare publică, interpretare publică, comunicare publică, retransmitere prin eter, de punere
la dispoziţie în regim interactiv a operei, precum şi de subtitrare şi dublare a textului. Producătorul operei
audiovizuale are D să-şi indice numele/ denumirea ori să ceară o atare indicare la orice valorificare a operei.
Autorii operei audiovizuale nu se pot opune publicării operei audiovizuale, precum şi utilizării versiunii
definitive a operei audiovizuale în întregime/ a unei părţi a ei. Ca excepţie, în cazul în c/e autorii transmit D
lor de închiriere către producătorii de opere audiovizuale, ei îşi menţin, D la o remuneraţie echitabilă, asupra
c/a părţile vor conveni de comun acord, pt f/e închiriere. Autorii unor opere muzicale, cu/ fără text, c/e
transmit D lor de interpretare publică şi de comunicare publică către producătorii de opere audiovizuale, de
asemenea, îşi menţin D la o remuneraţie echitabilă pt f/e caz de interpretare publică, comunicare publică/ de
retransmisie prin eter a operei în cauză. Fără permisiunea autorilor/ a altor titulari ai D-lor patrimoniale de
autor şi ai D-lor conexe asupra operei audiovizuale e/e interzisă distrugerea variantei definitive a operei
audiovizuale (a clişeelor, fixărilor originale). operă audiovizuală – operă c/e constă dintr-o succesiune de
imagini coerente fixate, însoţite/ nu de sunete, producînd impresia mişcării, destinată perceperii vizuale şi
auditive (în cazul în care imaginile sînt însoţite de sunet) prin intermediul unui anumit dispozitiv;
producător de opere audiovizuale – PF/J din a cărei iniţiativă şi pe a cărei responsabilitate, inclusiv
financiară, e/e creată opera audiovizuală; punere la dispoziţie în regim interactiv – a pune la dispoziţie o
operă/ un obiect al DC prin intermediul mijloacelor cu sau fără fir, inclusiv prin internet ori prin alte reţele
de calculatoare, astfel încît oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la acestea din orice loc şi
în orice moment ales în mod individual de ei; reproducere – realizarea unuia ori a mai multor exemplare ale
unei opera/ ale unui obiect al drepturilor conexe, fie directă/ indirectă, temporară/ permanentă, prin orice
mijloc/ sub orice formă, inclusiv în scopul de imprimare audio ori video şi/sau al stocării unei opere ori a
unui obiect al DC pe suporturi materiale/ electronice; retransmitere – difuzarea simultană, prin eter/ prin
cablu, de către o organizaţie de difuziune prin eter sau prin cablu a emisiunilor unei alte organizaţii de
difuziune prin eter/ prin cablu; comunicare publică – transmitere prin eter, inclusiv prin satelit
(teleradiodifuziune), prin cablu/ prin alte mijloace a imaginilor şi/sau a sunetelor operelor ori a obiectelor
drepturilor conexe, astfel încît imaginile/ sunetele să poată fi percepute de persoane c/e nu fac parte din
cercul obişnuit al unei familii şi al cunoscuţilor apropiaţi în locuri în c/e, fără actul de transmitere, ele nu ar
putea percepe imaginile şi/sau sunetele. Comunicarea semnalelor codificate reprezintă o transmitere prin
eter/ prin cablu (comunicare publică) în cazul în care mijloacele de decodificare sînt oferite publicului de
către organizaţia de difuziune prin eter sau, respectiv, de către organizaţia de difuziune prin cablu ori cu
consimţămîntul acesteia. Retransmiterea prin eter (redifuzarea)/ prin cablu c/e nu se efectuează simultan cu
comunicarea publică originală/ c/e include schimbări (dublări, subtitrări, inserări de reclame) se consideră
un nou act de comunicare publică prin eter/ prin cablu; demonstrare publică – expunere a originalului/ a
copiei unei opere, directă/ indirectă, prin intermediul mijloacelor de proiecţie a imaginii unei opere, prin
slide-uri ori prin alte mijloace, pe ecran ori în alt mod similar (cu excepţia comunicării prin eter/ prin cablu),
în c/e opera, copia sau imaginea ei e/e expusă într-un loc public ori în orice alt loc din care poate fi
percepută de persoane c/e nu fac parte din cercul obişnuit al familiei/ al cunoscuţilor apropiaţi.
Demonstrarea publică a operei audiovizuale presupune demonstrarea neconsecutivă a unor imagini izolate
ale ei, dat fiind faptul că demonstrarea obişnuită consecutivă a imaginilor unei opere audiovizuale constituie
interpretare publică; distribuire – punere în circulaţie, prin vînzare/ prin orice alt mod de transmitere în
proprietate, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a unor obiecte ale
drepturilor conexe, precum şi oferirea publică a acestora; interpretare publică – prezentarea operelor,
interpretărilor/ a fonogramelor prin reprezentare scenică, recitare, cîntec/ printr-o altă modalitate, atît pe viu,
cît şi prin intermediul diferitelor dispozitive, mijloace/ procedee (cu excepţia comunicării publice), în locuri
accesibile publicului ori în orice alte locuri în c/e operele, interpretările/ fonogramele pot fi percepute de
persoane c/e nu fac parte din cercul obişnuit al familiei/ al cunoscuţilor apropiaţi; închiriere – punere la
dispoziţie spre utilizare, pt o perioadă limitată de timp şi pentru obţinerea unui avantaj economic/ comercial,
direct/ indirect, a unei opera/ a unui obiect de DC.
17. Reglementarea juridica a operei de arhitectura, urbanizm si arta horticola ca obiecte ale DA
Protecţia oferită operelor de artă aplicată (design) se extinde asupra aspectului exterior al obiectelor, stabilit
prin astfel de caracteristici cum sînt liniile, contururile, forma, texturile, indiferent de faptul dacă obiectul
e/e bidimensional/ tridimensional. Protecţia oferită operelor de arhitectură se extinde asupra: a)obiectelor de
arhitectură; b)proiectelor de arhitectură şi a documentaţiei tehnice elaborate în baza lor; c)proiectelor de
complexe arhitecturale. D de transformare, adaptare şi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată/
de arhitectură, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei.
Referitor la operele de artă aplicată şi de arhitectură: a)D la respectarea integrităţii operei, nu se extinde
asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei; b)odată cu transmiterea
proiectelor de arhitectură şi a proiectelor de complexe arhitecturale, în vederea începerii lucrărilor de
construcţie, se epuizează D la divulgare; c)D la retractare nu se aplică. Opere de arhitectura sunt atit
cladirile si edificiile, cit si interierul lor c/e fiind cumulate cu opera de arta horticula constituie proiect de
arhitectura. Proiect de arhitectura- o parte a documentatiei de arhitectura necesara pt constructia cladirilor si
edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti, antiincendiare, sanitaro-
igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea documentatiei in
proiectarea carora e/e necesara participarea arhitectorului. Deci, obectele de arhitectura le putem diviza in
obiecte propriu-zise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagramele/ graficele de
arhitectura: desene, machete, fatade, proiecte prealabile. Autorii operei de arhitectura, urbanism si arta
horticola se bucura de toate D-le morale si patrimoniale. Referindu-ne la D-le morale, putem evidential un
moment privitor la Dmoral c/e poate fi limitat. Ex.in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat
cf proiectului arhitectoral constructia, ci a intreprins careva schimbari in proiectul arhitectoral al cladirii deja
construite, denaturind prin aceasta opera de arhitectura. D moral se considera limitat, d/e autorul proiectului
arhitectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va conditiona distrugerea cladirii construite cu
modificarile intreprinse de intreprinderea de constructii. Aceste actiuni, economic, nu sint indreptatite si
putem admite ca in cazul dat intreprinderea poate efectua careva schimbari/ modificari in graficul de
arhitectura ce tin de obiectivele functionale ale cladirii. D moral permite autorilor operei de arhitectura,
urbanism si arta horticola sa-si indice numele atit pe cladirea/ edificiul construit dupa proiectul lor, cit sip e
graficile facute de ei. De asemenea, autorul e in D sa demonstreze public proiectul sau sis a-l publice,
aceasta insa nu-I permite sa foloseasca acelasi proiect la constructia altor cladiri/ edificii. Prin urmare, din
momentul incheierii contractului de licenta exclusive cu intreprinderea, autorul e/e lipsit de D exclusive de
exploatare a operei de arhitectura, urbanistica/ arta horticola.
18. Reglementarea juridica a operei de arta plastica ca obiect al DA Autorul unei opere de artă plastică
are D să ceară proprietarului operei să-i permită să reproducă opera (dreptul de acces). Concomitent,
proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă
plastică ce conţine un portret se permit numai cu consimţămîntul persoanei reprezentate/ al succesorilor
acesteia. În cazul fiecărei revînzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a
dreptului de proprietate, vînzătorul e/e obligat să achite autorului/ succesorilor săi o remuneraţie în cuantum
de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime (D de suită). D de
suită este inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii legali/ testamentari ai autorului pt
durata de protecţie a DA. D de suită se aplică în toate cazurile de revînzare a unei opere originale de artă,
c/e îi implică, în calitate de vînzători, cumpărători/ intermediari, pe comercianţii de opere de artă, cum sînt
organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine. Prin opere originale de artă se înţeleg operele de
artă plastică/ grafică (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile,
tapiseriile, articolele din ceramică, din sticlă şi fotografiile) dacă acestea sînt create personal de artist/
reprezintă exemplare considerate opere originale de artă. Exemplarele operelor originale de artă c/e au fost
executate într-un număr limitat personal de către autorul lor/ cu consimţămîntul acestuia (de regulă,
numerotate, semnate/ în alt mod autentificate de către acesta) sînt considerate opere originale de artă. D de
suită, poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale. În
decurs de 3 ani de la data revînzării, titularul D de suită/ organizaţia de gestiune colectivă a D-lor
patrimoniale, c/e reprezintă interesele acestuia, are D să ceară oricărui comerciant de opere de artă, să
prezinte informaţia necesară pt a asigura plata sumelor datorate pt revînzare. Titularul dreptului de suită, c/e
nu e/e cetăţean al RM şi nu are domiciliu permanent pe teritoriul RM poate beneficia de respectivul D
numai dacă L ţării al cărei cetăţean e/e acordă D de suită titularilor de D c/e sînt cetăţeni ai RM.
19. Reglementarea juridica a operei de arta aplicata prin prizma LDA si L privind protectia
desenelor si modelelor industriale Protecţia oferită de L operelor de artă aplicată (design) se extinde
asupra aspectului exterior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sînt liniile, contururile,
forma, texturile, indiferent de faptul dacă obiectul e/e bidimensional/ tridimensional. D de transformare,
adaptare şi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată nu se extinde asupra modificărilor ce nu
produc schimbarea aspectului exterior al operei. Referitor la operele de artă aplicată: a)dreptul la respectarea
integrităţii operei, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei;
b)odată cu transmiterea proiectelor de arhitectură şi a proiectelor de complexe arhitecturale, în vederea
începerii lucrărilor de construcţie, se epuizează dreptul la divulgare; c)dreptul la retractare nu se aplică.
20. Reglementarea juridica a operei fotografice ca obiect al DA Transmiterea D de proprietate asupra
negativului/ asupra altei fixări similare a operei fotografice, în baza căreia pot fi confecţionate exemplare ale
operei, are ca efect, dacă în contract nu e/e prevăzut altfel, transmiterea D-lor patrimoniale asupra operei, cu
excepţia D de suită. În lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotografică ce conţine imaginea
persoanei la comanda căreia a fost executată fotografia poate fi publicată, reprodusă şi pusă la dispoziţia
publicului în regim interactiv de c/e persoana din imagine. Crearea, reproducerea, modificarea şi distribuirea
unei opere fotografice ce conţine un portret se permit doar cu consimţămîntul persoanei reprezentate/ al
succesorilor acesteia. În lipsa unei clauze contractuale contrare, consimţămîntul persoanei reprezentate în
opera fotografică nu e/e necesar: a)daca persoana reprezentată este model de profesie şi/sau a primit o
remuneraţie pt a poza; b)dacă persoana reprezentată e/e general cunoscută şi opera fotografică a fost
executată cu prilejul activităţilor sale publice; c)dacă persoana reprezentată constituie numai un detaliu al
unei opere fotografice ce prezintă un peisaj, un grup de persoane sau o manifestare publică.
21. Reglementarea juridica a operelor nepublicate anterior intrate in domeniul public si a
publicatiilor critice si stiintifice ale operelor intrate in domeniul public Protecţia operelor nepublicate
anterior intrate în domeniul public. Oricare persoană c/e, după expirarea termenului de protecţie a DA, în
mod legal, publică/ pune la dispoziţia publicului prin orice mod o operă nepublicată anterior beneficiază de
o protecţie echivalentă cu cea a D-lor patrimoniale ale autorilor. Termenul de protecţie a D-lor patrimoniale
e/e de 25 de ani de la data la c/e opera a fost pt I dată, în mod legal, publicată/ pusă la dispoziţia publicului.
Protecţia publicaţiilor critice şi ştiinţifice ale operelor intrate în domeniul public Oricare persoană c/e, după
expirarea termenului de protecţie a DA, editează o publicaţie critică/ ştiinţifică a unei opere intrate în
domeniul public beneficiază de o protecţie echivalentă cu cea a D-lor patrimoniale ale autorilor. Termenul
de protecţie a D-lor patrimoniale e/e de 30 de ani de la data la care publicaţia a fost pt I dată editată legal.
22. Categoriile de opera excluse de la protectia DA  Protecţia DA, cf L, nu se extinde asupra:
a)documentelor oficiale de caracter normativ, administrative/ politic (legi, hotărîri judecătoreşti), precum şi
asupra traducerilor oficiale ale acestora; b)simbolurilor de stat şi a semnelor oficiale ale statului (drapele,
steme, decoraţii, semne băneşti); c)expresiilor folclorice; d)noutăţilor zilei şi a diverselor fapte ce reprezintă
o simplă informaţie.
23. Colectarea remuneratiei de autor pt valorificarea expresiilor folclorice si operelor intrate in
domenul public  Remuneraţia se achită pt următoarele moduri de valorificare a operelor intrate în domeniul
public şi a expresiilor folclorice: a)interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere
muzicale şi a expresiilor folclorice muzicale; b)revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a
expresiilor folclorice artistice. Remuneraţia se achită: a)organizaţiei de gestiune colectivă a D-lor
patrimoniale c/e îi reprezintă pe autorii şi pe alţi titulari ai DA asupra operelor muzicale – pentru
interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a expresiilor folclorice
muzicale; b)organizaţiei de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale D de suită, poate fi exercitat numai prin
intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale– pt revînzarea unor asemenea opere
originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice. Pt stabilirea cuantumului remuneraţiei şi pt soluţionarea
eventualelor litigii în legătură cu achitarea acesteia se aplică mutatis mutandis: а) Organizaţia de gestiune
colectivă stabileşte cuantumul remuneraţiei, precum şi alte condiţii de licenţiere aplicabile modurilor de
valorificare a obiectelor ale căror drepturi i-au fost delegate în gestiune, în baza negocierilor cu persoanele
care au obligaţia să plătească remuneraţia/ cu asociaţiile c/e le reprezintă. În cazul în c/e părţile interesate nu
pot conveni în privinţa cuantumului remuneraţiei şi a altor condiţii de licenţiere, oricare dintre părţi poate
apela la Comisia de mediere/ la Arbitrajul specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, instituite de
AGEPI. Cuantumul remuneraţiei c/e se stabileşte prin negocieri/ prin mediere nu poate fi mai mic decît
tarifele minime ale remuneraţiei de autor, aprobate de GRM/ prevăzute de LDA si DC– în cazul acţiunilor
de interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a expresiilor folclorice
muzicale; b) in cazul fiecărei revînzări, ulterioară primei cesionări de către autor a D de proprietate,
vînzătorul e/e obligat să achite autorului/ succesorilor săi o remuneraţie în cuantum de 5% din preţul de
revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime (dreptul de suită). Dreptul de suită este
inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru
durata de protecţie a DA– în cazul de revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor
folclorice artistice. După deducerea cheltuielilor aferente gestionării drepturilor, remuneraţia pt modul de
valorificare se repartizează după cum urmează: a)suma acumulată pt valorificarea operelor intrate în
domeniul public va fi folosită pentru promovarea creativităţii şi pentru aprecierea realizărilor creative
remarcabile, precum şi pentru acordarea de ajutoare autorilor care, din motive de boală, vîrstă înaintată sau
din alte motive similare, au nevoie de sprijin financiar; b)suma acumulată pentru valorificarea expresiilor
folclorice va fi folosită pentru susţinerea activităţilor de cercetare şi conservare a folclorului, inclusiv pentru
aprecierea realizărilor obţinute în domeniul respectiv şi în cel al interpretării expresiilor folclorice.
24. Subiectii DA figura centrala in DA- autorul PF prin a c/I activitate creatoare a fost creata opera. Cf art9
(1) autor se considera a fi pina la proba contrarie- persoana sub numele caruia a fost adusa pt I data la
cunostinta publicului. In DA se cunosc urmatorii autori: 1originari- autor ai operei c/e nu se afla in stare de
dependenta fata de alte opera. 2derivati- autorii operelor ce pronesc de la 1/m.m opera preexistente. Crearea
unei opera derivate e/e conditionata de permisiunea autorului originar ai operei, iar utilizarea operei derivate
nu poate prejudicial D ultimului. In principiu, sub rezerva prejudiciului DA originar, autorul derivate
dispune de aceleasi D de utilizare (valorificare). Alta clasificare: 1primari- autor nemijlocit; secundar-
titulari de D, personae ce dobindesc D patrimoniale in temeiurile L, A intre vii/ pe cauza de moarte:
succesorii in D (mostenitori legali/ testamentari); cesionari conventionali a D patrimoniale/ pers ce dob DA
prin C cu autorul.
25. Reglementarea juridica a copaternitatii (coautoratului) in DADreptul de autor asupra unei opere
create prin efortul comun a două sau a mai multor persoane aparţine coautorilor în comun, indiferent de
faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil sau este formată din părţi. Fiecare dintre coautori îşi
menţine dreptul de autor asupra părţii create de el şi are dreptul să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă,
cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră că o parte componentă a operei este de
sine stătătoare în cazul în care ea poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere. Relaţiile
dintre coautori se stabilesc, de regulă, în baza unui contract. În lipsa unui asemenea contract, dreptul de
autor asupra operei este exercitat în comun de toţi autorii, iar remuneraţia se împarte între ei proporţional
contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori
nu poate fi determinată, remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în
părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord.
26. Autorii minori- subiecti distincti in DA statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat e/e
regl de CCRM c/e prevede ca pt persoanele ce nu au ajuns la majorat, tranzacttile se incheie de c/e parinti,
infietori/ tutori. Autorul cuprins cu virsta intre 15-18 ani isi realizeaza D-le sale de autor de sine statator.
27. Reglementarea juridical a D-lor personal nepatrimoniale ale autorilor Autorul unei opere
beneficiază de următoarele drepturi morale: a)dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de
autor al operei sale şi dreptul de a pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate
exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în cazul oricărei
valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd lipsa obligaţiei de a indica
numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi; b)dreptul la nume – dreptul autorului de a
decide cum va figura numele său la valorificarea operei (numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c)dreptul la respectarea integrităţii operei – dreptul la protecţia operei sale contra oricărei denaturări,
schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului;
d)dreptul la divulgarea operei – dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoştinţa publică, în ce mod şi
cînd; e)dreptul la retractarea operei – dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial,
despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin exercitarea retractării.
Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni şi sînt imprescriptibile, chiar şi în cazul
în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.
28. Reglementarea juridica a D-lor patrimoniale ale titularilor de D s-ve de autor Autorul/ alt titular al
dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv
prin: a)reproducerea operei; b)distribuirea originalului sau a exemplarelor operei; c)închirierea exemplarelor
operei, cu excepţia operelor de arhitectură şi a operelor de artă aplicată; d)importul exemplarelor operei în
vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confecţionate cu consimţămîntul autorului sau al altui titular al
dreptului de autor; e)demonstrarea publică a operei; f)interpretarea publică a operei; g)comunicarea publică
a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin cablu; h)retransmiterea simultană şi
fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu; i)punerea la dispoziţie în
regim interactiv a operei; j)traducerea operei; k)transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări
ale operei, nu se încadrează în forma de exprimare a operei şi pentru care nu pot fi stabilite sancţiuni.
Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale exclusive de autor are dreptul la o remuneraţie echitabilă.
Cuantumul şi modul de achitare a remuneraţiei de autor pentru fiecare caz şi mod de valorificare a operei se
stabilesc în contractul de autor sau în contractele pe care organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale le-au încheiat cu utilizatorii. Dreptul de distribuire se epuizează odată cu prima vînzare sau cu
altă primă transmitere a dreptului de proprietate asupra originalului ori exemplarelor operei pe teritoriul
RM. În cazul în care un autor a transmis sau a cesionat unui producător de fonograme sau de opere
audiovizuale dreptul său de închiriere a fonogramei sau a operei audiovizuale autorul îşi păstrează dreptul la
o remuneraţie echitabilă pentru fiecare închiriere. Acest drept este inalienabil şi se exercită numai prin
intermediul organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Dreptul de retransmisie prin
cablu se exercită exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale.
Suma remuneraţiei de autor pentru dreptul de retransmisie prin cablu se stabileşte luînd ca bază orice tip de
plăţi pe care operatorii reţelei prin cablu le încasează de la membrii publicului pentru serviciile
corespunzătoare, inclusiv pentru accesul tehnic, precum şi pentru menţinerea şi deservirea tehnică a
echipamentului utilizat pentru realizarea retransmisiei. Suma se stabileşte pentru achitarea atît a
remuneraţiei cuvenite autorilor sau altor titulari ai dreptului de autor pentru drepturile lor exclusive, cît şi a
remuneraţiei echitabile cuvenite interpreţilor şi producătorilor de fonograme. Pentru determinarea
cuantumului remuneraţiei, şi pentru stabilirea altor clauze, precum şi pentru soluţionarea unor eventuale
litigii între părţi, se respecta următoarelor condiţii: a)părţile care determină cuantumul remuneraţiei sînt
organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, şi operatorii reţelei prin cablu, pe de altă parte;
b)indiferent de modul de determinare a cuantumului remuneraţiei, acesta nu poate fi mai mic decît tarifele
minime aprobate de Guvern. În cazul în care acordul dintre reprezentanţii titularilor de drepturi nu conţine
alte prevederi, toate sumele remuneraţiei: a)se acumulează de organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale care îi reprezintă pe autori şi pe alţi titulari ai dreptului de autor; b)după deducerea cheltuielilor
efective aferente gestionării drepturilor, se repartizează în modul următor: – în cazul emisiunilor de
televiziune retransmise prin cablu: producătorilor de opere audiovizuale sau de videograme – 15%, autorilor
de opere audiovizuale, alţii decît compozitorii şi autorii de text pentru operele muzicale – 25%,
compozitorilor şi autorilor de text pentru operele muzicale – 20%, autorilor de opere literare – 2,5%,
autorilor de opere de artă şi fotografice – 2,5%, interpreţilor a căror interpretare este fixată pe fonogramă –
15%, interpreţilor de opere audiovizuale – 10%, producătorilor de fonograme – 10%; – în cazul emisiunilor
de radio retransmise prin cablu: compozitorilor şi autorilor de text pentru operele muzicale – 40%, autorilor
de opere literare – 10%, interpreţilor – 25%, producătorilor de fonograme – 25%. Organizaţia de gestiune
colectivă a drepturilor patrimoniale va transfera cotele remuneraţiilor datorate categoriilor de titulari de
drepturi pe care nu îi reprezintă, organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale sau altor
organizaţii care îi reprezintă pe respectivii titulari şi care sînt responsabile de acumularea şi repartizarea
între aceştia a sumelor corespunzătoare.
29. D-le suplimentare ale autorilor operelor de arta plastica Autorul unei opere de artă plastică are
dreptul să ceară proprietarului operei să-i permită să reproducă opera (dreptul de acces). Concomitent,
proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă
plastică ce conţine un portret se permit numai cu consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor
acesteia. În cazul fiecărei revînzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a
dreptului de proprietate, vînzătorul este obligat să achite autorului sau succesorilor săi o remuneraţie în
cuantum de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime (dreptul de
suită). Dreptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii legali sau
testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a dreptului de autor. Dreptul de suită se aplică în toate
cazurile de revînzare a unei opere originale de artă, care îi implică, în calitate de vînzători, cumpărători sau
intermediari, pe comercianţii de opere de artă, cum sînt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă,
magazine. Prin opere originale de artă se înţeleg operele de artă plastică sau grafică (imaginile, colajele,
picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică, din
sticlă şi fotografiile) dacă acestea sînt create personal de artist sau reprezintă exemplare considerate opere
originale de artă. Exemplarele operelor originale de artă care au fost executate într-un număr limitat
personal de către autorul lor sau cu consimţămîntul acestuia (de regulă, numerotate, semnate sau în alt mod
autentificate de către acesta) sînt considerate opere originale de artă. Dreptul de suită, poate fi exercitat
numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. În decurs de 3 ani
de la data revînzării, titularul dreptului de suită sau organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are dreptul să ceară oricărui comerciant de opere de artă, să
prezinte informaţia necesară pentru a asigura plata sumelor datorate pentru revînzare. Titularul dreptului de
suită, care nu este cetăţean al Republicii Moldova şi nu are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii
Moldova poate beneficia de respectivul drept numai dacă legislaţia ţării al cărei cetăţean este acordă dreptul
de suită titularilor de drepturi care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova.
30. Exceptiile si limitele de exercitare a D-lor s-ve de autor Criterii generale de aplicare a exceptiilor şi
limitărilor Excepţiile şi limitările se aplică numai în cazurile în care nu contravin valorificării normale a
operelor şi dacă nu prejudiciază interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai DA. Reproducerea
temporară a operelor Fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata
remuneraţiei de autor, se permite reproducerea temporară a operelor dacă actele de reproducere: a)sînt
tranzitorii sau ocazionale; b)constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic; c)urmăresc
unicul scop de a facilita: transmiterea de către un intermediar în cadrul unei reţele din terţe persoane;
utilizarea licită a unei opere; d)nu au o semnificaţie economică de sine stătătoare. Reproducerea operelor în
scopuri personale. Copia privată Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămîntul
autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii, atunci cînd
reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte obţinerea
vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat
exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Exceptii:
a)reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară; b)reproducere a
unei baze de date electronice; c)reproducere a unui program pentru calculator; d)reproducere integrală a
unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică; e)reproducere a unei opere audiovizuale în
timpul interpretării ei publice; f)reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre
care persoana care reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive
rezonabile să cunoască că sînt ilicite. Remuneraţia compensatorie se achită de către persoanele fizice şi
juridice care produc sau importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri) şi
suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri)
care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Nu se achită remuneraţie compensatorie în
privinţa echipamentului şi a suporturilor materiale destinate imprimărilor dacă acestea: a)sînt obiecte de
export; b)au menire profesională şi nu pot fi folosite în condiţii casnice; c)sînt importate de o persoană fizică
exclusiv pentru uz personal. Remuneraţia compensatorie: a)se achită de către producătorii şi importatorii
echipamentului şi suporturilor materiale destinate imprimărilor, organizaţiei de gestiune colectivă a
drepturilor patrimoniale, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor în circulaţie (adică, pînă a le
include în reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora); b)se stabileşte atît pentru
compensarea autorilor şi a altor titulari ai dreptului de autor ale căror opere pot fi reproduse, cît şi pentru
compensarea interpreţilor şi producătorilor de opere audiovizuale, videograme şi fonograme, ale căror
interpretări, opere audiovizuale, videograme şi fonograme, la rîndul lor, pot fi reproduse în mod similar;
c)se determină ţinîndu-se cont de faptul dacă titularii de drepturi asupra operelor audiovizuale,
videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mijloace tehnologice. Pentru determinarea cuantumului
remuneraţiei şi stabilirea altor clauze, precum şi pentru soluţionarea unor eventuale litigii între părţi,
următoarelor condiţii: a)părţile care determină cuantumul remuneraţiei sînt organizaţia de gestiune colectivă
a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice care sînt obligate să plătească
remuneraţia compensatorie, pe de altă parte; b)cuantumul remuneraţiei convenite va constitui cel puţin 3%
din suma încasată din vînzarea (revînzarea) echipamentului şi a suporturilor. Producătorii şi importatorii, la
punerea în circulaţie a echipamentului şi a suporturilor: a)vor informa organizaţia de gestiune colectivă a
drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraţiei compensatorii şi vor pune la dispoziţia acesteia
documentele necesare care indică numărul de unităţi de echipamente şi/sau de suporturi produse ori
importate, precum şi datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cărora au fost
puse în circulaţie echipamentul ori suporturile; b)vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul
cărora este pus în circulaţie echipamentul şi suporturile documentele ce confirmă achitarea remuneraţiei
compensatorii către organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Distribuitorii oricărei părţi
componente a reţelei de distribuţie, inclusiv unităţile comerciale (magazine, centre comerciale), care deţin în
scopuri comerciale echipament şi suporturi trebuie să facă dovada, în temeiul documentelor confirmatoare
cu semnificaţie juridică, că remuneraţia compensatorie a fost achitată pentru aceste echipamente şi
suporturi. Distribuitorii, la solicitarea organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, sînt
obligaţi să prezinte orice documente relevante şi să dezvăluie identitatea şi datele de contact ale
producătorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau juridice din reţeaua de distribuţie care le-a
furnizat echipamentele şi suporturile. Distribuitorii care nu pot prezenta organizaţiei de gestiune colectivă a
drepturilor patrimoniale, documentele şi/sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacă remuneraţia
compensatorie a fost achitată în modul corespunzător, sînt ei înşişi obligaţi la plata acesteia. În cazul în care
acordul dintre reprezentanţii diferitelor categorii de titulari de drepturi remuneraţia compensatorie: a)se
acumulează, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de autor şi de drepturi conexe, de către
organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale care este învestită de către AGEPI cu aceste
împuterniciri; b)se repartizează, după deducerea cheltuielilor efective aferente gestionării drepturilor, în
modul următor: –referitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a videogramelor: autorilor – 40%,
interpreţilor– 30%, producătorilor acestora– 30%; –referitor la reproducerea fonogramelor: autorilor – 50%,
interpreţilor – 25%, producătorilor de fonograme – 25%. Organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale, după deducerea cheltuielilor efective aferente gestionării drepturilor, va transmite cotele
corespunzătoare de remuneraţie, datorate titularilor categoriilor de drepturi pe care nu îi reprezintă, către
organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale sau către alte organizaţii care îi reprezintă pe
titularii de drepturi în cauză. Remuneraţia compensatorie se repartizează între autori şi alţi titulari ai
dreptului de autor, interpreţi, producători ai operelor audiovizuale, videogramelor şi ai fonogramelor, despre
ale căror opere, interpretări, videograme şi fonograme se poate presupune că au fost reproduse în modul
prevazut. Reproducerea reprografică de către biblioteci, arhive şi de alte instituţii Se permite fără
consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata remuneraţiei de autor, însă cu
indicarea obligatorie a numelui autorului a cărui operă este valorificată şi a sursei de împrumut,
reproducerea, în măsură justificată de scopul urmărit: a)a unei opere publicate legal atunci cînd
reproducerea se face de către biblioteci şi arhive şi nu urmăreşte obţinerea unui avantaj economic sau
comercial, direct sau indirect, ci pentru a înlocui exemplarele pierdute, distruse sau devenite inutilizabile ori
pentru a pune exemplare la dispoziţia altor biblioteci sau arhive similare în vederea înlocuirii, în colecţiile
lor proprii, a operelor pierdute, distruse sau devenite inutilizabile, dacă obţinerea pe cale obişnuită a unor
asemenea exemplare ale operei nu este posibilă; b)a unor articole aparte şi a altor opere cu volum mic sau a
unor extrase de proporţii reduse din opere literare publicate legal (cu excepţia programelor de calculator)
atunci cînd reproducerea se face de către biblioteci sau arhive pentru necesităţile persoanelor fizice, care
utilizează exemplarele astfel reproduse în scopuri private de studiu sau cercetare, şi nu urmăreşte obţinerea
unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect; c)a unor articole aparte şi a altor opere cu volum
mic sau a unor extrase de proporţii reduse din opere literare publicate legal (cu excepţia programelor de
calculator) atunci cînd reproducerea se face de către instituţiile de învăţămînt în scopuri de studiu sau de
cercetare şi nu urmăreşte obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect. În alte cazuri
decit cele mentionate se permite, fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar
cu plata unei remuneraţii compensatorii, reproducerea reprografică a unei opere, exceptînd cărţile în
întregime şi partiturile. Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat doar prin intermediul unei
organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Remuneraţia compensatorie se achită de către:
a)persoanele fizice sau juridice care produc sau importă echipamentul (copiatoare, scannere) utilizat pentru
reproducerea reprografică (redevenţe aferente producerii/importului de echipament); b)persoanele fizice sau
juridice care utilizează echipamentul de reproducere reprografică în locuri publice (redevenţele aferente
utilizării echipamentului). Remuneraţia compensatorie: a)se achită de către producătorii şi importatorii de
echipament organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, pînă la punerea acestui echipament
în circulaţie (adică pînă a fi inclus în reţeaua de distribuţie, imediat după producerea sau importul acestuia);
b)se stabileşte atît pentru remuneraţia compensatorie a autorilor, cît şi a editurilor, despre ale căror opere şi,
respectiv, publicaţii se poate presupune că au fost reproduse în modul prevăzut. Pentru determinarea
cuantumului remuneraţiei şi stabilirea altor clauze, precum şi pentru soluţionarea unor eventuale litigii între
părţi, se va aplica următoarelor condiţii: a)părţile care determină cuantumul remuneraţiei sînt organizaţia de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice obligate să achite
remuneraţia compensatorie, pe de altă parte; b)cuantumul convenit al remuneraţiei va constitui cel puţin 3%
din suma încasată din vînzarea (revînzarea) echipamentului, iar în cazul remuneraţiei– nu va fi mai mic
decît tarifele minime aprobate de Guvern. Producătorii şi importatorii, la punerea în circulaţie a
echipamentului: a)vor informa organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale despre plata
remuneraţiei compensatorii şi vor pune la dispoziţia acesteia documentele necesare ce indică numărul de
unităţi de echipamente produse sau importate, precum şi datele privind identitatea distribuitorilor care au
pus sau prin intermediul cărora a fost pus în circulaţie echipamentul; b)vor transmite distribuitorilor care
pun sau prin intermediul cărora este pus în circulaţie echipamentul documentele ce confirmă achitarea
remuneraţiei compensatorii către organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. În cazul în
care producătorii, importatorii sau distribuitorii închiriază sau transferă în alt mod dreptul lor de proprietate
sau de posesie asupra unui echipament oricărui utilizator al unui asemenea echipament, vor transmite
acestuia şi documentele necesare. Distribuitorii oricărei părţi componente a reţelei de distribuţie, inclusiv
unităţile comerciale (magazine, centre comerciale) care deţin în scopuri comerciale echipamentul trebuie să
facă dovada, în temeiul unor documente confirmatoare cu semnificaţie juridică, că remuneraţia
compensatorie a fost achitată pentru acest echipament. Distribuitorii, la solicitarea organizaţiei de gestiune
colectivă a drepturilor patrimoniale, sînt obligaţi să prezinte orice documente relevante şi să dezvăluie
identitatea şi datele de contact ale producătorului, importatorului ori ale altei persoane fizice sau juridice din
reţeaua de distribuţie care le-a furnizat echipamentele. Distribuitorii care nu pot prezenta organizaţiei de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, documentele şi/sau datele de contact, necesare pentru a
verifica dacă remuneraţia compensatorie a fost achitată în modul corespunzător, sînt ei înşişi obligaţi la plata
acesteia. În cazul în care acordul dintre reprezentanţii autorilor şi editurilor nu prevede altfel, remuneraţia
compensatorie acumulată de organizaţia de gestiune colectivă, după deducerea cheltuielilor efective aferente
gestionării drepturilor, se repartizează în cote egale autorilor despre ale căror opere şi editurilor despre ale
căror publicaţii se poate presupune că au fost reproduse în modul prevazut. Alte excepţii şi limitări Sînt
permise fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata vreunei
remuneraţii următoarele acţiuni: a)utilizarea unor citate de proporţii reduse în cadrul unei alte opere, în scop
de cercetare sau de critică, cu condiţia ca acestea să se refere la o operă sau la un alt obiect protejat care a
fost deja pus, în mod legal, la dispoziţia publicului, indicîndu-se sursa şi numele autorului, exceptînd
cazurile în care acest lucru este imposibil; folosirea citatelor în conformitate cu practica pertinentă şi în
măsura impusă de un scop specific; b)utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în
imprimări audio sau video de caracter didactic, cu condiţia să se indice sursa şi numele autorului, exceptînd
cazurile în care acest lucru este imposibil, şi în măsura justificată de atingerea unui scop necomercial;
c)reproducerea şi distribuirea în presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului în regim
interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică ori religioasă
sau a unor opere radiodifuzate ori televizate, sau a altor obiecte protejate de acelaşi caracter ori aduse la
cunoştinţa publică în regim interactiv în cazurile în care astfel de utilizări nu sînt interzise în mod expres şi
dacă se indică sursa şi numele autorului; d)utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea
evenimentelor curente, în măsura justificată de scopul de informare şi cu condiţia să fie indicată sursa şi
numele autorului, exceptînd cazurile în care acest lucru este imposibil; e)utilizarea discursurilor publice şi a
extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte protejate de caracter similar, în măsura
justificată de scopul de informare şi cu condiţia să fie indicată sursa şi numele autorului, exceptînd cazurile
în care acest lucru este imposibil; f)utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi
reflectarea adecvată a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare; g)imprimarea operelor pentru
utilizare temporară, realizată de organizaţiile de difuziune la propriile instalaţii şi pentru propriile emisiuni.
Asemenea imprimări vor fi şterse şi distruse după şase luni, în afară de cele care au valoare documentară
excepţională, urmînd a fi păstrate în arhiva de stat; h)utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe
vizuale, avînd legătură directă cu deficienţa respectivă şi fiind de natură necomercială, în măsura justificată
de o astfel de utilizare; i)imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale
nonprofit, precum sînt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă;
j)utilizarea operelor în timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autorităţi
publice; k)utilizarea operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în locuri
publice; l)utilizarea operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de artă, în
măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri comerciale; m)utilizarea
operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia; n)utilizarea operelor în legătură cu demonstrarea sau
reparaţia unui echipament; o)utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan
al unui imobil în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv; p)utilizarea, prin comunicare sau prin punerea
la dispoziţia publicului în regim interactiv, în scop privat de studiu sau de cercetare de către persoanele
fizice, prin intermediul unor echipamente speciale din localurile instituţiilor, a operelor şi a altor obiecte
protejate aflate în colecţiile lor şi care nu fac obiectul achiziţionării sau al licenţierii; q)fixarea în formă
electronică a operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare de către biblioteci, fără obţinerea
unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect. Utilizarea programelor pentru calculator şi a
bazelor de date. Decompilarea programelor pentru calculator. În absenţa unor clauze contractuale exprese,
achizitorul legal al unui program de calculator sau al unei baze de date nu trebuie să obţină consimţămîntul
autorului sau al altui titular al dreptului de autor pentru a le utiliza în conformitate cu destinaţia acestora,
inclusiv pentru a corecta erorile. Realizarea, în măsura în care aceasta este necesară pentru utilizarea
respectivă, a unei copii de rezervă de către o persoană care are dreptul să utilizeze programul de calculator
nu poate fi împiedicată prin contract. Persoana care are dreptul să utilizeze o copie a unui program de
calculator poate, fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, să examineze, să
studieze ori să testeze funcţionarea programului în vederea identificării ideilor şi principiilor care stau la
baza oricărui element al programului atunci cînd efectuează oricare dintre actele de încărcare, prezentare,
rulare, transmitere sau stocare a programului pentru calculator pe care are dreptul să le execute.
Consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor nu este necesar atunci cînd reproducerea
codului şi traducerea formei acestui cod sînt indispensabile pentru obţinerea informaţiei necesare pentru
asigurarea interoperabilităţii cu alt program de calculator creat în mod independent de către alţi autori, cu
respectarea următoarelor condiţii: a)aceste acte sînt efectuate de licenţiat ori de o altă persoană care are
dreptul să utilizeze o copie a programului sau, în numele acestora, de către o persoană autorizată în acest
scop; b)informaţia necesară pentru realizarea interoperabilităţii nu a fost anterior pusă la dispoziţia
persoanelor (licentiate/ alta pers c/e are D sa utilizeze o copia a programului/ o pers autorizata in acest
scop); c) aceste acte sînt limitate la părţi din programul original care sînt necesare pentru realizarea
interoperabilităţii. Nu permit ca informaţia obţinută prin aplicarea programului pentru calculator: a)să fie
utilizată în alte scopuri decît la realizarea interoperabilităţii programului pentru calculator creat în mod
independent; b)să fie transmisă persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor cînd aceasta este necesară pentru
interoperabilitatea programului pentru calculator creat în mod independent; c)să fie utilizată pentru
dezvoltarea, producerea sau comercializarea unui program de calculator similar în exprimarea sa ori pentru
orice alt act care încalcă dreptul de autor. Utilizarea programelor pentru calculator de către autorităţile
publice va fi efectuată în temeiul licenţelor unice negociate de Guvern cu titularii programelor pentru
calculator, la un preţ rezonabil, fără a prejudicia interesele titularilor de drepturi.
31. Notiunea, varietatile, elementele si continutul C-lui de autor Transmiterea drepturilor patrimoniale
prin contracte de autor Autorii sau alţi titulari ai dreptului de autor pot transmite prin contract de cesiune,
dacă prezenta lege nu prevede altfel, drepturile patrimoniale exclusive, precum şi dreptul la remuneraţie de
autor. În urma unei asemenea cesiuni, titular de drepturi devine cesionarul. În cazul în care L nu prevede
altfel, drepturile patrimoniale exclusive pot fi transmise, de asemenea, prin acordarea de licenţe exclusive
sau neexclusive. Dacă în contractul de licenţă nu se stipulează expres că licenţa este exclusivă, aceasta se
consideră neexclusivă. Licenţa exclusivă prevede transmiterea dreptului de valorificare a operei în limitele
stabilite de această licenţă numai licenţiatului. Licenţiatul, de asemenea, are dreptul, în limitele stabilite de
licenţă, să permită sau să interzică valorificarea operei de către alte persoane. În cazul unei licenţe
neexclusive, licenţiatul poate, în limitele stabilite de această licenţă, valorifica opera ca şi persoanele care au
obţinut dreptul de valorificare a acesteia. Licenţiatul nu are dreptul să permită sau să interzică valorificarea
operei de către alte persoane.
32. C-l de cesiune si C-l de licenta exclusiva si neexclusiva in DA Evidentiem 2 tipuri de contracte:
-contract de transmitere a dr-lor de autor exclusive (licenta exclusiva) investeste o singura pers cointeresata
in valorificarea unei opera de arta ,literature si stiinta cu dr exclusive de a valorifica opera in limitele tabilite
de contract precum si dr de a permite sau interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de
transmitere a dr de autorneexclusive(licenta neexclusiva)investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera
de rind cu alte pers in acelasi mod si in limitele stab n contract. Detinatorul lientei neexclusive nu este in dr
sa transmitadr obtinuteunei alte pers fara acordulexpres al cedentuluidaca in contract nu este direct
specifiicat ce tip de contract este ,exclusive sau neexclusiv,acesta se va considera un contr de licenta
neexclusiva. C de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor
transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in schimbul unui pret. C de cesiune este un
contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de autor,
cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale
asupra unor opere prezente in schimbul unui avantaj ec-ic.Obiect al cesiunii sunt acele obiecte ce intrunesc
urmat conditii:-obiectul treb sa existe –obiectul treb sa fie determinat sau determinabil,ob treb sa fie
posibil,treb sa fielicit si moral.si trebuie sa fie in circuiul civi.Autorul sau succesurul este in dr sa incheie C
de valorificare a operei pe un termen pe care si-l doreste,este valabil pe ot terit RM daca in C nu este
specificat al teritoriu,forma scrisa.
33. Clauzele esentiale ale C-lui de autor Condiţiile şi forma contractului de autor Contractul de autor
trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a operei (dreptul concret care se
transmite prin acest contract), termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul
remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile şi termenul de
plată ale remuneraţiei, precum şi alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. Contractul de autor
privind valorificarea operelor în ziare şi în alte publicaţii periodice poate fi încheiat şi în formă verbală. În
cazul în care în contractul de autor lipseşte clauza privind teritoriul pe care se exercită dreptul, dreptul
transmis prin acest contract se exercită numai în limitele teritoriului RM. În cazul în care în contractul de
autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat termenul său de valabilitate, contractul de autor se
consideră încheiat pe un termen de 3 ani de la data încheierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără
modificări, şi pe un termen de 5 ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate
ori traduse. Clauzele contractului de autor care contravin prevederilor prezentei legi se consideră nule şi în
locul acestora se aplică condiţiile prevăzute de prezenta lege. Orice clauze ale contractului de autor care îl
limitează pe autor de a crea în viitor opere pe o anumită temă sau într-un anumit domeniu se consideră nule.
În contractul de autor, remuneraţia de autor se stabileşte în cote procentuale din venitul obţinut ca urmare a
valorificării în modul corespunzător a operei sau sub forma unei taxe forfetare, sau în conformitate cu
tarifele remuneraţiei aprobate de organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, sau în oricare
alt mod. Guvernul aprobă tarifele minime ale remuneraţiei de autor în procente sau sub formă de taxe
forfetare.
34. Mijloacele tehnologice de protectie si informatii despre gestiunea DA Măsuri tehnologice de
protecţie. Sînt interzise următoarele acţiuni, indiferent de faptul dacă are loc sau nu încălcarea, într-un mod
sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege: a)eludarea
măsurilor tehnologice de protecţie a dreptului de autor şi a drepturilor conexe în condiţii în care persoana
implicată o face cu bună ştiinţă sau are motive rezonabile să ştie că urmăreşte scopuri de eludare;
b)producerea, importul, distribuirea, închirierea, publicitatea pentru vînzare sau închiriere ori posesiunea, în
scopuri comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a echipamentelor, produselor sau componentelor
acestora care: sînt promovate, fac obiectul publicităţii sau sînt comercializate în scop de eludare; au drept
scop principal al utilizării eludarea şi/sau aceasta este rezultatul utilizării lor; sînt proiectate, produse,
adaptate sau executate, în principal, cu scopul de a permite sau de a facilita eludarea. Fără a prejudicia
protecţia juridică, în lipsa măsurilor voluntare întreprinse de către titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor
dintre titularii de drepturi şi alte părţi implicate, persoanele care beneficiază de excepţiile şi limitările sau
organizaţia ai cărei membri sînt pot apela la Comisia de mediere, căreia îi pot cere să intervină şi să asigure
ca titularii de drepturi să le pună la dispoziţie mijloacele la care se referă acea excepţie sau limitare pentru a
beneficia în măsura necesară de acea excepţie sau limitare, cu condiţia că aceştia au acces legal la opera
protejată şi/sau la obiectele drepturilor conexe şi ale altor drepturi protejate de prezenta lege. Protecţia
juridică prevăzută de prezentul articol se extinde atît asupra măsurilor tehnologice de protecţie aplicate
benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate în scop de implementare a acordurilor
voluntare, cît şi asupra celor aplicate în conformitate cu o hotărîre arbitrală sau cu o decizie judecătorească.
Exceptii: nu se aplică operelor sau obiectelor drepturilor conexe specificate care au fost puse, în baza unor
clauze contractuale, la dispoziţia publicului în regim interactiv. Informaţia despre gestiunea drepturilor.
Sînt interzise următoarele acţiuni efectuate intenţionat şi fără permisiunea necesară: a)înlăturarea de pe
opere sau de pe alte obiecte protejate ori modificarea pe acestea a oricărei informaţii în formă electronică
despre gestiunea drepturilor; b)distribuirea, importul în scop de distribuire, comunicarea publică sau punerea
la dispoziţia publicului în regim interactiv a operelor, obiectelor drepturilor conexe sau ale altor drepturi
protejate de prezenta lege, de pe care, fără permisiunea titularului de drepturi, a fost înlăturată sau
modificată informaţia în formă electronică despre gestiunea drepturilor, dacă o asemenea persoană cunoaşte
sau are motive rezonabile să ştie că astfel provoacă, permite, facilitează sau tăinuieşte o încălcare a dreptului
de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege.
35. D-le conexe. Clasificarea, termenul si semnul de protectie Pentru apariţia şi exercitarea drepturilor
conexe nu este necesară respectarea vreunei formalităţi. În absenţa unei probe contrare, persoana fizică sau
juridică al cărei nume sau denumire apare în mod obişnuit pe o imprimare a interpretării, pe o fonogramă,
videogramă sau pe o imprimare a unei emisiuni se consideră interpret, producător de fonogramă sau
videogramă, respectiv, organizaţie de difuziune prin eter sau prin cablu. Pentru a informa publicul despre
drepturile lor, interpreţii şi producătorii de fonograme sau videograme, organizaţiile de difuziune prin eter
sau prin cablu pot indica, pe fiecare exemplar sau ambalaj al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul
protecţiei drepturilor conexe, care constă din trei elemente: a)litera latină “P” inclusă în cerc; b)numele sau
denumirea titularului de drepturi conexe exclusive; c)anul primei publicări a interpretării, fonogramei,
videogramei, emisiunii. Drepturile interpretului se protejează în cf cu L dacă: a)interpretul este cetăţean al
RM; b)interpretarea a avut loc pe teritoriul RM; c)interpretarea a fost imprimată pe o fonogramă sau
videogramă; d)interpretarea nu este imprimată pe o fonogramă sau videogramă, dar este inclusă într-o
emisiune a organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu. Drepturile producătorului de fonograme sau
videograme se protejează în conformitate cu prezenta lege dacă: a)producătorul de fonogramă sau
videogramă este cetăţean al RM sau persoană juridică cu sediul permanent în RM; b)fonograma sau
videograma a fost publicată pentru prima dată în Republica Moldova sau a fost publicată pe teritoriul ţării în
decurs de 30 de zile de la data primei ei publicări în altă ţară. Drepturile organizaţiei de difuziune prin eter
sau prin cablu se protejează în conformitate cu prevederile prezentei legi dacă organizaţia respectivă are
sediul permanent în RM şi difuzează programe de la un transmiţător amplasat pe teritoriul RM. Drepturile
conexe ale interpreţilor, producătorilor de fonograme sau videograme şi ale organizaţiilor de difuziune prin
eter sau prin cablu străine se protejează în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care RM
este parte. Drepturile interpretului se protejează timp de 50 de ani de la data interpretării. Totuşi, dacă în
această perioadă, imprimarea interpretării a fost legal publicată sau comunicată public, drepturile
interpretului se protejează timp de 50 de ani de la data efectuării celei mai vechi a respectivelor acţiuni.
Drepturile interpretului la paternitate, nume şi la respectarea integrităţii interpretării se protejează pe un
termen nelimitat. Drepturile producătorului de fonograme, se protejează timp de 50 de ani de la data
imprimării fonogramei. Totuşi, dacă în această perioadă fonograma a fost legal publicată sau comunicată
public, drepturile menţionate se protejează timp de 50 de ani de la data efectuării celei mai vechi a
respectivelor acţiuni. Drepturile producătorului de videograme, se protejează timp de 50 de ani de la data
imprimării videogramei. Totuşi, dacă în această perioadă videograma a fost legal publicată sau comunicată
public, drepturile producătorului de videograme se protejează timp de 50 de ani de la data efectuării celei
mai vechi a respectivelor acţiuni. Drepturile organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu, se protejează
timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de către asemenea organizaţie. Termenele de protecţie,
încep să curgă de la 1 ianuarie al anului următor celui în care a avut loc acţiunea cu semnificaţie juridică, în
temeiul căreia se calculează termenul. Dacă termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale asupra unui
obiect al drepturilor conexe în ţara de origine este mai mare decît termenele de protecţie prevăzute de
prezenta lege, se aplică normele prezentei legi, iar dacă acest termen este mai mic, se aplică normele
legislaţiei ţării de origine. Drepturile conexe trec, în limitele părţii rămase a termenelor de protecţie, la
succesorii în drepturi ai interpretului, producătorului de fonograme, producătorului de videograme şi ai
organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu.
36. Domeniul de actiune a D-lor conexe 37. Subiectii DC Subiecţi ai drepturilor conexe sînt interpreţii,
producătorii de fonograme, producătorii de videograme şi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
Drepturile conexe se exercită fără a prejudicia dreptul de autor. Pentru apariţia şi exercitarea drepturilor
conexe nu este necesară respectarea vreunei formalităţi. În absenţa unei probe contrare, persoana fizică sau
juridică al cărei nume sau denumire apare în mod obişnuit pe o imprimare a interpretării, pe o fonogramă,
videogramă sau pe o imprimare a unei emisiuni se consideră interpret, producător de fonogramă sau
videogramă, respectiv, organizaţie de difuziune prin eter sau prin cablu. Drepturile interpretului se
protejează în conformitate cu prezenta lege dacă: a)interpretul este cetăţean al Republicii Moldova;
b)interpretarea a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova; c)interpretarea a fost imprimată pe o fonogramă
sau videogramă; d)interpretarea nu este imprimată pe o fonogramă sau videogramă, dar este inclusă într-o
emisiune a organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu. Drepturile producătorului de fonograme sau
videograme se protejează în conformitate cu prezenta lege dacă: a)producătorul de fonogramă sau
videogramă este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană juridică cu sediul permanent în Republica
Moldova; b)fonograma sau videograma a fost publicată pentru prima dată în Republica Moldova sau a fost
publicată pe teritoriul ţării în decurs de 30 de zile de la data primei ei publicări în altă ţară. Drepturile
organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu se protejează în conformitate cu prevederile prezentei legi
dacă organizaţia respectivă are sediul permanent în Republica Moldova şi difuzează programe de la un
transmiţător amplasat pe teritoriul Republicii Moldova. Drepturile conexe ale interpreţilor, producătorilor de
fonograme sau videograme şi ale organizaţiilor de difuziune prin eter sau prin cablu străine se protejează în
conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
38. Limitele de exercitare a DC Criterii generale de aplicare a exceptiilor şi limitărilor Excepţiile şi
limitările se aplică numai în cazurile în care nu contravin valorificării normale a operelor şi dacă nu
prejudiciază interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai dreptului de autor.
Reproducerea temporară a operelor Fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi
fără plata remuneraţiei de autor, se permite reproducerea temporară a operelor dacă actele de reproducere:
a)sînt tranzitorii sau ocazionale; b)constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic;
c)urmăresc unicul scop de a facilita: transmiterea de către un intermediar în cadrul unei reţele din terţe
persoane; utilizarea licită a unei opere; d)nu au o semnificaţie economică de sine stătătoare. Reproducerea
operelor în scopuri personale. Copia privată Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără
consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii
compensatorii, atunci cînd reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă
nu urmăreşte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie compensatorie
poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale.
Exceptii: a)reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;
b)reproducere a unei baze de date electronice; c)reproducere a unui program pentru calculator;
d)reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică; e)reproducere a
unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice; f)reproducere a oricărei opere în baza unui
exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana care reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor
circumstanţe concrete, are motive rezonabile să cunoască că sînt ilicite. Remuneraţia compensatorie se
achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă orice echipament (audio,
videomagnetofoane, drivere pentru discuri) şi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau
video, casete, discuri laser, compact-discuri) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
Nu se achită remuneraţie compensatorie în privinţa echipamentului şi a suporturilor materiale destinate
imprimărilor dacă acestea: a)sînt obiecte de export; b)au menire profesională şi nu pot fi folosite în condiţii
casnice; c)sînt importate de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal. Remuneraţia compensatorie: a)se
achită de către producătorii şi importatorii echipamentului şi suporturilor materiale destinate imprimărilor,
organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor
în circulaţie (adică, pînă a le include în reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul
acestora); b)se stabileşte atît pentru compensarea autorilor şi a altor titulari ai dreptului de autor ale căror
opere pot fi reproduse, cît şi pentru compensarea interpreţilor şi producătorilor de opere audiovizuale,
videograme şi fonograme, ale căror interpretări, opere audiovizuale, videograme şi fonograme, la rîndul lor,
pot fi reproduse în mod similar; c)se determină ţinîndu-se cont de faptul dacă titularii de drepturi asupra
operelor audiovizuale, videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mijloace tehnologice. Pentru
determinarea cuantumului remuneraţiei şi stabilirea altor clauze, precum şi pentru soluţionarea unor
eventuale litigii între părţi, următoarelor condiţii: a)părţile care determină cuantumul remuneraţiei sînt
organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice
care sînt obligate să plătească remuneraţia compensatorie, pe de altă parte; b)cuantumul remuneraţiei
convenite va constitui cel puţin 3% din suma încasată din vînzarea (revînzarea) echipamentului şi a
suporturilor. Producătorii şi importatorii, la punerea în circulaţie a echipamentului şi a suporturilor: a)vor
informa organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraţiei
compensatorii şi vor pune la dispoziţia acesteia documentele necesare care indică numărul de unităţi de
echipamente şi/sau de suporturi produse ori importate, precum şi datele privind identitatea distribuitorilor
care au pus sau prin intermediul cărora au fost puse în circulaţie echipamentul ori suporturile; b)vor
transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cărora este pus în circulaţie echipamentul şi
suporturile documentele ce confirmă achitarea remuneraţiei compensatorii către organizaţia de gestiune
colectivă a drepturilor patrimoniale. Distribuitorii oricărei părţi componente a reţelei de distribuţie, inclusiv
unităţile comerciale (magazine, centre comerciale), care deţin în scopuri comerciale echipament şi suporturi
trebuie să facă dovada, în temeiul documentelor confirmatoare cu semnificaţie juridică, că remuneraţia
compensatorie a fost achitată pentru aceste echipamente şi suporturi. Distribuitorii, la solicitarea organizaţiei
de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, sînt obligaţi să prezinte orice documente relevante şi să
dezvăluie identitatea şi datele de contact ale producătorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau
juridice din reţeaua de distribuţie care le-a furnizat echipamentele şi suporturile. Distribuitorii care nu pot
prezenta organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, documentele şi/sau datele de contact,
necesare pentru a verifica dacă remuneraţia compensatorie a fost achitată în modul corespunzător, sînt ei
înşişi obligaţi la plata acesteia. În cazul în care acordul dintre reprezentanţii diferitelor categorii de titulari
de drepturi remuneraţia compensatorie: a)se acumulează, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de
autor şi de drepturi conexe, de către organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale care este
învestită de către AGEPI cu aceste împuterniciri; b)se repartizează, după deducerea cheltuielilor efective
aferente gestionării drepturilor, în modul următor: –referitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a
videogramelor: autorilor – 40%, interpreţilor– 30%, producătorilor acestora– 30%; –referitor la
reproducerea fonogramelor: autorilor – 50%, interpreţilor – 25%, producătorilor de fonograme – 25%.
Organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, după deducerea cheltuielilor efective aferente
gestionării drepturilor, va transmite cotele corespunzătoare de remuneraţie, datorate titularilor categoriilor
de drepturi pe care nu îi reprezintă, către organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale sau
către alte organizaţii care îi reprezintă pe titularii de drepturi în cauză. Remuneraţia compensatorie se
repartizează între autori şi alţi titulari ai dreptului de autor, interpreţi, producători ai operelor audiovizuale,
videogramelor şi ai fonogramelor, despre ale căror opere, interpretări, videograme şi fonograme se poate
presupune că au fost reproduse în modul prevazut. Alte excepţii şi limitări Sînt permise fără consimţămîntul
autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata vreunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a)utilizarea unor citate de proporţii reduse în cadrul unei alte opere, în scop de cercetare sau de critică, cu
condiţia ca acestea să se refere la o operă sau la un alt obiect protejat care a fost deja pus, în mod legal, la
dispoziţia publicului, indicîndu-se sursa şi numele autorului, exceptînd cazurile în care acest lucru este
imposibil; folosirea citatelor în conformitate cu practica pertinentă şi în măsura impusă de un scop specific;
b)utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în imprimări audio sau video de
caracter didactic, cu condiţia să se indice sursa şi numele autorului, exceptînd cazurile în care acest lucru
este imposibil, şi în măsura justificată de atingerea unui scop necomercial; c)reproducerea şi distribuirea în
presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului în regim interactiv a articolelor publicate
legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică ori religioasă sau a unor opere radiodifuzate
ori televizate, sau a altor obiecte protejate de acelaşi caracter ori aduse la cunoştinţa publică în regim
interactiv în cazurile în care astfel de utilizări nu sînt interzise în mod expres şi dacă se indică sursa şi
numele autorului; d)utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente,
în măsura justificată de scopul de informare şi cu condiţia să fie indicată sursa şi numele autorului,
exceptînd cazurile în care acest lucru este imposibil; e)utilizarea discursurilor publice şi a extraselor din
prelegerile publice, opere sau din alte obiecte protejate de caracter similar, în măsura justificată de scopul de
informare şi cu condiţia să fie indicată sursa şi numele autorului, exceptînd cazurile în care acest lucru este
imposibil; f)utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi reflectarea adecvată a
procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare; g)imprimarea operelor pentru utilizare temporară,
realizată de organizaţiile de difuziune la propriile instalaţii şi pentru propriile emisiuni. Asemenea imprimări
vor fi şterse şi distruse după şase luni, în afară de cele care au valoare documentară excepţională, urmînd a fi
păstrate în arhiva de stat; h)utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe vizuale, avînd legătură
directă cu deficienţa respectivă şi fiind de natură necomercială, în măsura justificată de o astfel de utilizare;
i)imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit, precum sînt
spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă; j)utilizarea operelor în
timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autorităţi publice; k)utilizarea
operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în locuri publice; l)utilizarea
operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de artă, în măsura necesară
pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri comerciale; m)utilizarea operelor cu scopul
de a caricaturiza sau a parodia; n)utilizarea operelor în legătură cu demonstrarea sau reparaţia unui
echipament; o)utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan al unui imobil
în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv; p)utilizarea, prin comunicare sau prin punerea la dispoziţia
publicului în regim interactiv, în scop privat de studiu sau de cercetare de către persoanele fizice, prin
intermediul unor echipamente speciale din localurile instituţiilor, a operelor şi a altor obiecte protejate aflate
în colecţiile lor şi care nu fac obiectul achiziţionării sau al licenţierii; q)fixarea în formă electronică a
operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare de către biblioteci, fără obţinerea unui avantaj
economic sau comercial, direct ori indirect.
39. D-le sui generic asupra bazelor de date. Subiectii. Exceptiile de la protectie Drepturile
producătorilor bazelor de date. Obiectul protecţiei Producătorul unei baze de date care dovedeşte că a făcut
o investiţie substanţială din punct de vedere calitativ şi/sau cantitativ în obţinerea, verificarea sau
prezentarea conţinutului ei are dreptul să interzică extragerea şi/sau reutilizarea conţinutului integral sau a
unei părţi substanţiale, evaluate calitativ şi/sau cantitativ, a acelei baze de date. În prezentul capitol se
folosesc noţiunile: extragere – transferul permanent sau temporar al conţinutului integral sau al unei părţi
substanţiale a conţinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mijloace sau în orice formă; reutilizare –
orice mod prin care este pus la dispoziţia publicului conţinutul integral sau o parte substanţială a acestui
conţinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin închiriere, prin transmitere on-line sau prin alte
moduri de transmitere. Prima vînzare a unei copii de pe o bază de date pe teritoriul Republicii Moldova de
către titularul dreptului sau cu consimţămîntul acestuia are ca efect epuizarea dreptului de control asupra
revînzării copiei respective. Dreptul poate fi transmis prin contract de licenţă. Dreptul se aplică indiferent de
faptul dacă baza de date sau conţinutul acesteia sînt sau nu pasibile de protecţia dreptului de autor sau a altor
drepturi. Protecţia bazei de date prin dreptul nu va afecta drepturile existente în privinţa conţinutului ei. Nu
este permisă extragerea şi/sau reutilizarea repetată şi sistematică a unor părţi nesubstanţiale din conţinutul
unei baze de date, însoţită de acte contrare unei exploatări legale a acelei baze de date sau care prejudiciază
nejustificat interesele legitime ale producătorului bazei de date. Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor legali
ai bazelor de date Producătorul unei baze de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu
poate să interzică unui utilizator legal al bazei de date să extragă şi/sau să reutilizeze părţi nesubstanţiale din
conţinutul acesteia, evaluate cantitativ şi/sau calitativ, oricare ar fi scopul utilizării. Atunci cînd un utilizator
legal al bazei de date are permisiunea de a extrage şi/sau de a reutiliza doar o parte a bazei de date, prezentul
alineat se aplică numai părţii respective. Orice clauză contrară prevederilor acestui alineat este nulă.
Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu poate efectua acte
contrare unei exploatări normale a acestei baze de date sau care prejudiciază nejustificat interesele legitime
ale producătorului bazei de date. Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în
orice mod, nu poate cauza prejudicii titularului dreptului de autor sau al drepturilor conexe asupra operelor
sau a altor obiecte protejate cuprinse în baza de date. Excepţii referitoare la drepturile producătorilor
bazelor de date Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, poate
fără consimţămîntul producătorului bazei de date să extragă şi/sau să reutilizeze o parte substanţială din
conţinutul acesteia în următoarele cazuri: a)la extragerea în scopuri personale a conţinutului unei baze de
date neelectronice; b)la extragerea în scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiţia de a indica sursa şi în
măsura justificată de scopul necomercial urmărit; c)la extragerea şi/sau reutilizarea în scop de asigurare a
securităţii publice ori în scop de asigurare a derulării şi reflectării adecvate a procedurilor parlamentare,
administrative sau judiciare. Termenul de protecţie a drepturilor producătorilor bazelor de date Dreptul se
protejează timp de 15 ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui de finalizare a bazei de date. În
cazul în care baza de date este pusă la dispoziţia publicului în orice mod înainte de expirarea perioadei de 15
ani, termenul de protecţie a dreptului producătorului bazei de date expiră după 15 ani, calculaţi începînd cu
1 ianuarie al anului următor celui cînd baza de date a fost pusă pentru prima dată la dispoziţia publicului.
Orice modificare substanţială, evaluată calitativ sau cantitativ, a conţinutului unei baze de date, inclusiv
orice modificare substanţială rezultînd din acumularea completărilor, eliminărilor sau a schimbărilor
succesive, care denotă o nouă investiţie semnificativă, evaluată calitativ sau cantitativ, permite atribuirea
unui termen de protecţie propriu bazei de date care rezultă din această investiţie. Beneficiarii de protecţia
drepturilor producătorilor bazelor de date Dreptul se aplică bazelor de date al căror producător sau titular
de drepturi este cetăţean al Republicii Moldova sau are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii
Moldova. Dreptul se aplică, de asemenea, persoanelor juridice constituite în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, avînd sediul înregistrat, organele de conducere sau locul principal de desfăşurare a
activităţii pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care o asemenea persoană juridică are doar sediul pe
teritoriul Republicii Moldova, activitatea sa trebuie sa aibă o legătură reală şi continuă cu economia
Republicii Moldova. Bazele de date realizate în alte ţări se protejează în baza tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte. Termenul de protecţie extins asupra bazelor de date elaborate în alte ţări nu
va depăşi termenul de 15ani.
40. Notiunea de plagiat, piraterie si contrafacere plagiat- insusirea Dla paternitate asupra operelor de gen
literar, artistic si stiintific, integral/ partial, astfel prezentindu-le drept creatie personala; piraterie- copiere
neautorizata a unei opera protejate prin DA, precum si comercializarea neautorizata a operelor;
contrafacere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea exemplarelor de opera si
fonograme.
41. Apararea D-lor subiective de autor si a DC. Metodele de aparare. Formele metodei jurisdictionale
(penala, civila, administrativa) Orice persoană fizică sau juridică care are pretenţii în privinţa valorificării
unui obiect al dreptului de autor, al drepturilor conexe sau al altor drepturi protejate de prezenta lege are
dreptul să iniţieze acţiuni în instanţa de judecată competentă ori să sesizeze altă autoritate pentru aplicarea
măsurilor, procedurilor şi remediilor prevăzute în prezentul capitol. Proceduri judiciare în privinţa încălcării
dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege pot fi iniţiate: a)de titularii de
drepturi sau de autorităţile abilitate cu protecţia drepturilor acestora; b)de alte persoane care beneficiază de
astfel de drepturi, în special de licenţiaţi; c)de organizaţiile de gestiune colectivă a dreptului de autor şi/sau a
drepturilor conexe; d)de organizaţiile profesionale de apărare şi de alţi reprezentanţi ai titularilor de drepturi
şi ai licenţiaţilor. Instanţele de judecată şi alte autorităţi competente vor aplica măsurile, procedurile şi
remediile prevăzute în prezentul capitol într-o manieră corectă şi echitabilă, astfel încît să nu fie excesiv de
dificile sau costisitoare şi să nu impună limite de timp exagerate sau tergiversări neprevăzute. Aplicarea
acestor măsuri, proceduri şi remedii va fi una eficientă şi proporţionată, nu va crea obstacole în calea
comerţului legal şi va oferi protecţie împotriva folosirii lor abuzive. Probele La cererea părţii care a
prezentat probe rezonabile, acceptabile şi suficiente în susţinerea pretenţiilor sale şi a precizat, în
argumentarea acelor pretenţii, elemente de probă care sînt sub controlul părţii opuse, instanţa de judecată
competentă poate dispune, sub rezerva de protecţie a informaţiei confidenţiale, ca aceste elemente de probă
să fie prezentate de partea opusă. În sensul prezentului alineat, instanţa de judecată va considera ca probă
suficientă un eşantion rezonabil de exemplare ale unei opere sau ale unui alt obiect protejat de L. Dacă
încălcarea s-a comis la scară comercială, instanţa de judecată poate dispune, la cererea uneia dintre părţi,
prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale care se află sub controlul părţii opuse, sub
rezerva de protecţie a informaţiei confidenţiale. Măsuri de asigurare a probelor Înainte de examinarea unei
acţiuni în fond, la cererea uneia dintre părţi care a prezentat probe rezonabile, acceptabile şi suficiente în
susţinerea afirmaţiilor sale precum că le sînt încălcate drepturile sau că o astfel de încălcare este iminentă,
pentru asigurarea probelor, instanţa de judecată poate dispune, sub rezerva de protecţie a informaţiei
confidenţiale, aplicarea de măsuri provizorii prompte şi eficiente. Măsurile de asemenea pot cuprinde
descrierea detaliată, cu sau fără luarea mostrelor, ori sechestrarea bunurilor ce constituie obiect al litigiului
şi, după caz, a materialelor şi echipamentelor utilizate la producerea şi/sau distribuirea acestor bunuri,
precum şi a documentelor referitoare la acestea. Măsurile pot fi întreprinse, dacă este necesar, fără să se
anunţe pîrîtul, în special atunci cînd orice tergiversare ar putea cauza prejudicii ireparabile titularului de
drepturi sau atunci cînd există un risc vădit ca proba să fie distrusă. Dacă măsurile sînt întreprinse fără ca
cealaltă parte să fie audiată, aceasta trebuie să fie informată imediat despre luarea măsurilor. La cererea
părţii interesate, va avea loc o revizuire, care poate include şi audieri, pentru a decide, într-un termen
rezonabil după notificarea măsurilor, dacă măsurile trebuie modificate, revocate sau confirmate. Măsurile
prevăzute pot fi dispuse sub rezerva depunerii de către reclamant a unei cauţiuni sau a unei garanţii
echivalente, avînd menirea să asigure compensarea, a eventualelor prejudicii suportate de pîrît. Măsurile pot
fi revocate la cererea pîrîtului, fără a i se afecta dreptul de a cere despăgubiri, dacă reclamantul nu a iniţiat,
în decurs de 20 de zile lucrătoare, proceduri care să conducă la examinarea cazului de către instanţa de
judecată. În cazul în care măsurile sînt revocate sau decad din cauza oricărui act al reclamantului ori a
omisiunii sale sau dacă, ulterior, nu se constată nici o încălcare sau tentativă de încălcare a dreptului de
autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege, instanţa de judecată poate decide
ca reclamantul, la cererea pîrîtului, să repare acestuia prejudiciile cauzate prin aplicarea acelor măsuri.
Dreptul la informare În contextul procedurilor privind încălcarea dreptului de proprietate intelectuală şi ca
răspuns la cererea justificată a reclamantului, instanţa de judecată poate dispune ca informaţia despre
originea şi reţelele de distribuire a bunurilor şi serviciilor care încalcă dreptul de autor, drepturile conexe sau
alte drepturi protejate de prezenta lege să fie furnizată de violatorul drepturilor sau de oricare altă persoană
în privinţa căreia s-a constatat că: are în posesie bunuri contrafăcute la scară comercială; utilizează, la scară
comercială, servicii cu bunuri contrafăcute; furnizează la scară comercială servicii utilizate în activităţi de
contrafacere; a fost indicată de către persoana ca fiind implicată în acţiuni de producere, confecţionare sau
distribuire a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Informaţia cuprinde, după caz: numele şi adresele
producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deţinătorilor anteriori ai bunurilor sau ai serviciilor, precum şi
ale vînzătorilor angro şi cu amănuntul; informaţii despre cantităţile de bunuri sau servicii produse,
confecţionate, livrate, primite sau comandate, precum şi despre preţul lor. Prevederile mentionate mai sus se
aplică fără să afecteze alte prevederi legale care: permit titularului de drepturi să obţină informaţii mai
detaliate; reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informaţiilor comunicate în conformitate cu
prezentul articol; reglementează răspunderea pentru abuzul de dreptul la informare; dau posibilitatea de a fi
respinsă furnizarea de informaţii care ar constrînge persoana să recunoască participarea sa nemijlocită sau
cea a rudelor apropiate la o încălcare a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate
de lege. reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare ori procesarea datelor de caracter
personal. Măsuri provizorii şi de asigurare La cererea reclamantului, instanţa de judecată poate: să emită, în
privinţa presupusului violator, o încheiere cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a dreptului de
autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege ori să interzică, sub rezerva
aplicării unor sancţiuni pecuniare repetate, continuarea pretinselor încălcări ale dreptului vizat, ori să ceară
prezentarea unor garanţii destinate să asigure despăgubirea titularului de drepturi; în aceleaşi condiţii, să
emită o încheiere în privinţa unui intermediar ale cărui servicii sînt utilizate de o terţă persoană care încalcă
dreptul de autor, drepturile conexe sau alte drepturi protejate de prezenta lege, inclusiv în privinţa
intermediarilor ale căror calculatoare şi servicii de telecomunicaţii sînt utilizate de o terţă persoană care
comite o astfel de încălcare; să dispună sechestrarea sau confiscarea bunurilor presupuse că încalcă dreptul
de autor, drepturile conexe sau alte drepturi protejate de prezenta lege, în scop de prevenire a introducerii
sau răspîndirii acestora în reţelele de comerţ. În cazul unei încălcări comise la scară comercială, atunci cînd
reclamantul demonstrează existenţa unor circumstanţe susceptibile să compromită compensarea
prejudiciilor, instanţa de judecată poate să dispună măsuri provizorii precum sînt sechestrarea bunurilor
mobile şi imobile ale presupusului violator, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor active ale acestuia.
În acelaşi scop, instanţa de judecată poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale
ori accesul la informaţia relevantă. Pentru a se pronunţa în privinţa măsurilor instanţa de judecată poate să
ceară reclamantului să prezinte probe concludente pentru a se asigura în deplină măsură că el este titularul
de drepturi şi că drepturile sale au fost încălcate sau că o atare încălcare este iminentă. Măsurile vor fi
întreprinse, după caz, fără ca pîrîtul să fie anunţat, îndeosebi cînd orice tergiversare ar cauza un prejudiciu
ireparabil titularului de drepturi. În acest caz, părţile vor fi informate imediat despre luarea măsurilor. La
cererea pîrîtului va avea loc o reexaminare, incluzînd şi audieri, pentru a decide, într-un termen rezonabil
după notificarea măsurilor, dacă măsurile urmează să fie modificate, revocate sau confirmate. Instanţa de
judecată poate dispune măsurile cu condiţia ca reclamantul să depună o cauţiune sau o garanţie echivalentă,
avînd menirea să asigure repararea, a eventualelor prejudicii cauzate pîrîtului. Măsurile pot fi revocate la
cererea pîrîtului dacă reclamantul nu a iniţiat, în decurs de 20 de zile lucrătoare, proceduri care să conducă
la examinarea cazului de către instanţa de judecată. În cazul în care măsurile sînt revocate ori decad din
cauza oricărui act al reclamantului sau a omisiunii acestuia, ori dacă, ulterior, nu se constată nici o încălcare
sau tentativă de încălcare a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta
lege, instanţa de judecată poate să-l oblige pe reclamant, la cererea pîrîtului, să repare eventualele prejudicii
cauzate prin aplicarea acelor măsuri. Măsuri de corecţie Fără a-l scuti de plata oricăror despăgubiri datorate
titularului de drepturi în urma încălcării şi fără compensare de orice gen, instanţa de judecată poate dispune,
la cererea reclamantului, să fie întreprinse măsuri în privinţa bunurilor considerate ca provenind din
încălcarea dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege şi, după caz,
în privinţa materialelor şi echipamentului care au servit la crearea sau confecţionarea acelor bunuri.
Asemenea măsuri prevăd: retragerea provizorie din circuitul comercial; retragerea definitivă din circuitul
comercial; confiscarea şi distrugerea. Instanţa de judecată poate dispune ca măsurile date să fie întreprinse
din contul violatorului numai dacă nu sînt motive pentru a se proceda altfel. La examinarea cererii de
aplicare a măsurilor de corecţie se va respecta principiul proporţionalităţii între gravitatea încălcării şi
remediile dispuse, precum şi interesele terţelor persoane. Asigurarea executării hotăririi judecătoreşti Dacă
prin hotărîre judecătorească s-a constatat o încălcare a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor
drepturi protejate de lege, instanţa de judecată poate, în vederea asigurării executării acestei hotărîri, să
emită o încheiere prin care violatorul să fie somat să înceteze orice acţiune ce constituie o încălcare a
drepturilor menţionate. O încheiere similară poate fi emisă, de asemenea, în privinţa intermediarului ale
cărui servicii sînt utilizate de o terţă persoană care încalcă dreptul de autor, drepturile conexe sau alte
drepturi protejate de prezenta lege, inclusiv în privinţa intermediarilor ale căror calculatoare şi servicii de
telecomunicaţii sînt utilizate de o terţă persoană care comite o asemenea încălcare. Nerespectarea încheierii
va antrena, după caz, aplicarea unei sancţiuni pecuniare repetate pentru a asigura executarea acesteia.
Măsuri alternative La cererea persoanei pasibile a fi subiectul măsurilor prevăzute, dacă aceasta a acţionat
neintenţionat sau din neglijenţă, instanţa de judecată poate dispune, în locul aplicării acestor măsuri, ca
persoana respectivă să plătească persoanei lezate despăgubiri pecuniare dacă aplicarea măsurilor prevăzute
i-ar cauza un prejudiciu disproporţionat şi dacă pentru partea lezată despăgubirea pecuniară pare a fi
rezonabilă şi satisfăcătoare. Despăgubirile În cadrul procedurilor judiciare iniţiate în privinţa încălcării
dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege, persoanele pot solicita
instanţelor de judecată sau altor organe competente, după caz, recunoaşterea drepturilor lor, constatarea
încălcării acestora şi repararea prejudiciului prin stabilirea unor despăgubiri. Instanţa de judecată, la
stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea: restabilirii situaţiei existente pînă la violarea dreptului şi
a încetării acţiunilor care comportă violarea dreptului sau creează pericolul violării lui; recuperării
pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată; perceperii profitului obţinut ilegal de
persoana care a violat drepturile; achitării unei compensaţii de la 500 pînă la 500 000 lei pentru dreptul
încălcat. Atunci cînd violatorul a comis o încălcare neintenţionat sau neavînd motive rezonabile să cunoască
acest lucru, instanţa de judecată poate stabili despăgubiri sub formă de taxe forfetare, cum ar fi cel puţin
suma remuneraţiei sau a tarifului pe care ar fi datorat-o violatorul dacă ar fi fost autorizat prin licenţă să
valorifice dreptul în cauză. Titularul de drepturi lezat în drepturile protejate de prezenta lege poate revendica
şi repararea materială a prejudiciului moral. Persoana culpabilă de violarea dreptului de autor, a drepturilor
conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege poartă răspundere în conformitate cu legislaţia civilă,
contravenţională şi penală. Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor conexe are
dreptul să ceară, prin judecată, de la persoana care le-a violat: introducerea rectificărilor cuvenite în operă şi
publicarea în presă sau anunţarea într-un alt mod despre restabilirea dreptului violat; interzicerea publicării
operei sau îndeplinirea cerinţei de a înceta distribuirea ei şi de a confisca exemplarele publicate; repararea
materială a prejudiciului moral. Instanţa de judecată are dreptul să pronunţe hotărîrea privind sechestrarea şi
confiscarea tuturor exemplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafăcute,
precum şi a materialelor şi echipamentelor destinate pentru confecţionarea şi reproducerea acestora. Organul
de urmărire penală, în cazul în care dispune de suficiente probe privind violarea dreptului de autor, a
drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de prezenta lege, este obligat să întreprindă măsurile
cuvenite pentru a depista şi a sechestra: exemplarele de opere, de fonograme şi de videograme presupuse a fi
contrafăcute; materialele şi echipamentele destinate pentru confecţionarea şi reproducerea exemplarelor
contrafăcute; bonurile şi alte documente care pot servi drept probe ale acţiunilor de încălcare a prezentei
legi. Organele vamale au dreptul să reţină exemplarele operelor, fonogramelor şi ale videogramelor
introduse în ţară sau scoase din ţară ilegal. În cazul în care aceste exemplare ale operelor, fonogramelor şi
ale videogramelor au fost recunoscute contrafăcute, instanţa de judecată poate aplica faţă de violator oricare
din măsurile prevazute. Cheltuieli de judecată La depunerea cererii în cauzele privind dreptul de autor,
drepturile conexe sau alte drepturi protejate de lege, persoanele se scutesc de achitarea taxei de stat. Aceasta
urmează să fie încasată, în modul şi mărimea stabilite de legislaţie, de la persoana recunoscută vinovată de
violarea dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege. Cheltuielile de
judecată rezonabile şi proporţionale şi alte cheltuieli suportate de partea care a avut cîştig de cauză, de
regulă, vor fi încasate de la persoana care a pierdut procesul, cu excepţia cazului cînd spiritul de echitate nu
permite acest lucru.
42. Apararea juridico-civila. Coraportul dintre art.11 CC si mijloacele de aparare civile din L
139/2010 Art.11 CCRM prevede ca apararea Dcivile se face prin: recunoasterea D; restabilirea situatiei
anterioare incalcarii D si suprimarea actiunilor prin c/e se incalca D/ se creaza pericolul incalcarii lui;
recunoasterea nulitatii AJ; declararea nulitatii A emis de o autoritate publica; impunerea la executarea
obligatiei in natura; autoapararea; repararea prejudiciilor; incasarea clauzei penale; repararea prejudiciului
moral; desfiintarea/ modificarea RJ; neaplicarea de c/e IJ a A ce contravene L emis de o autoritate publica.
43. Organizatiile de gestiune colectiva- scopul, atributiile, D-le si O-le 44. Infiintarea si functionarea
organizatiilor de gestiune colectiva. Licenta extinsa si licenta obligatorie Înfiinţarea organizaţiilor de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Autorii, interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii
de videograme, precum şi alţi titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe pot, din proprie iniţiativă,
înfiinţa organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor lor patrimoniale (denumite în continuare organizaţii de
gestiune colectivă). Organizaţiile de gestiune colectivă au statutul de persoane juridice şi se înfiinţează prin
liberă asociere şi nemijlocit de titularii dreptului de autor şi/sau ai drepturilor conexe, care fie devin membri
ai acestor organizaţii, fie le deleagă împuterniciri printr-un contract în formă scrisă. Se admite înfiinţarea
organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor cîtorva categorii de titulari de drepturi privind un anumit
drept sau a organizaţiilor de gestiune colectivă a mai multor drepturi în interesul unei categorii de titulari ai
drepturilor de autor, precum şi înfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a diferitelor drepturi şi în
interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi. Organizaţiile de gestiune colectivă îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte normative relevante ale Republicii Moldova, în
baza statutelor proprii şi, în limitele împuternicirilor care le-au fost delegate de titularii dreptului de autor
şi/sau ai drepturilor conexe, funcţionînd potrivit reglementărilor privind asociaţiile fără scop lucrativ.
Organizaţia de gestiune colectivă îşi desfăşoară activitatea dacă: este înregistrată ca organizaţie în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; este avizată în calitate de organizaţie de gestiune colectivă
de către AGEPI. AGEPI avizează o organizaţie de gestiune colectivă în modul stabilit de Guvern dacă
aceasta întruneşte următoarele condiţii: majoritatea membrilor organizaţiei sau majoritatea titularilor de
drepturi care, în alt mod, i-au încredinţat în gestiune drepturile lor sînt titulari de drepturi care au cetăţenia
Republicii Moldova sau care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe teritoriul Republicii
Moldova şi la aceasta se pot asocia alţi titulari de drepturi care doresc acest lucru, în conformitate cu statutul
respectivei organizaţii; a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare care
îi reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puţin, întreprinde toate acţiunile necesare pentru
încheierea unor asemenea acorduri; are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile
patrimoniale corespunzătoare, inclusiv dispune de personal şi de mijloace tehnice adecvate; dispune de
mecanisme adecvate de acumulare, distribuire şi de plată a remuneraţiei de autor sau a remuneraţiei cuvenite
titularilor de drepturi conexe; garantează un tratament egal titularilor de drepturi şi utilizatorilor atunci cînd
este vorba de aceleaşi condiţii obiective; statutul şi alte regulamente ale organizaţiei corespund prevederilor
prezentei legi şi altor acte normative relevante ale Republicii Moldova, precum şi tratatelor internaţionale la
care Republica Moldova este parte. Organizaţia de gestiune colectivă care depune la AGEPI o cerere de
eliberare a avizului trebuie să prezinte, toată informaţia şi actele necesare AGEPI pentru ca aceasta să
adopte o decizie în privinţa respectivei cereri. În cazul în care mai multe organizaţii au depus cereri de
eliberare a avizului în privinţa gestionării aceloraşi categorii de drepturi ale aceloraşi categorii de titulari de
drepturi, AGEPI va elibera aviz acelei organizaţii care într-o măsură mai mare întruneşte condiţiile stipulate.
Decizia de eliberare a avizului unei organizaţii de gestiune colectivă, cu indicarea drepturilor şi a
categoriilor titularilor de drepturi asupra cărora se extinde gestiunea colectivă, se publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. Pînă la soluţionarea eventualului litigiu în legătură cu adoptarea de AGEPI a
deciziei privind refuzul de eliberare a avizului, organizaţia de gestiune colectivă care a depus contestaţie sau
titularii de drepturi pe care îi reprezintă, pentru a putea revendica plata remuneraţiei ce i se cuvine, vor
prezenta, într-un termen rezonabil de la depunerea contestaţiei, toate actele necesare, care îi atestă pe
titularii pe care îi reprezintă şi drepturile pe care le are în administrare, organizaţiei de gestiune colectivă
care dispune de avizul privind gestionarea acelor drepturi şi a acelor categorii de drepturi la care se referea
cererea de eliberare a avizului. Gestiune colectivă extinsă (licenţă extinsă). Efectele unei licenţe eliberate
utilizatorilor de către organizaţia de gestiune colectivă în numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia
sau care, în alt mod, i-au încredinţat în gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra titularilor de
drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizaţii şi nici nu i-au încredinţat, în vreun alt mod,
drepturile în gestiune, cu condiţia că aceştia nu şi-au retras drepturile din repertoriul organizaţiei de gestiune
colectivă, cu referire la următoarele drepturi: dreptul de interpretare publică, de comunicare publică prin eter
sau prin cablu (cu excepţia comunicării publice prin satelit, atunci cînd aceasta nu este simultană cu tele-,
radiodifuzarea terestră efectuată de aceeaşi organizaţie de difuziune), precum şi dreptul de retransmisie prin
eter şi dreptul de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv operele muzicale şi fragmentele din
operele muzical-dramatice; dreptul de reproducere a operelor sub formă de fonograme, în cazul în care
titularii de drepturi vizaţi au transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o asemenea
reproducere; dreptul interpreţilor de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv interpretările lor
imprimate pe fonograme; dreptul autorilor şi al producătorilor de fonograme de a pune la dispoziţia
publicului în regim interactiv operele şi fonogramele lor. În cazul gestiunii colective extinse, titularii de
drepturi care nu sînt membri ai organizaţiei de gestiune colectivă şi nici nu i-au încredinţat, în alt mod, în
gestiune drepturile lor pot notifica, în formă scrisă, organizaţiei de gestiune colectivă, nu mai tîrziu decît cu
3 luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic, despre faptul că îşi retrag drepturile din sistemul de gestiune
colectivă. O astfel de retragere a drepturilor îşi produce efectele începînd cu 1 ianuarie al anului următor
celui în care s-a făcut notificarea. Gestiune colectivă obligatorie (licenţă obligatorie). În conformitate cu
prevederile prezentei legi, pot fi exercitate exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă
avizate de AGEPI următoarele drepturi: dreptul la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor
conveni de comun acord, pentru reproducerea reprografică; dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de
autor şi ai drepturilor conexe la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun
acord, pentru executarea unei copii private de pe operele lor şi/sau de pe obiectele drepturilor conexe;
dreptul la remuneraţie echitabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, rezervat autorilor şi
interpreţilor după cesionarea dreptului lor exclusiv de închiriere producătorilor de fonograme, videograme
sau de opere audiovizuale; dreptul interpreţilor şi al producătorilor de fonograme la remuneraţie echitabilă,
asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare şi comunicare publică a
fonogramelor publicate în scopuri comerciale; dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de autor şi ai
drepturilor conexe la retransmiterea, simultană şi fără modificări, prin cablu a operelor, interpretărilor şi
fonogramelor lor; dreptul de suită. Organizaţia de gestiune colectivă nu are dreptul să desfăşoare activitate
comercială sau să valorifice operele şi obiectele drepturilor conexe care i-au fost încredinţate în gestiune.
Posibilele pretenţii patrimoniale ale titularilor dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, înaintate
utilizatorilor, care se referă la modul de valorificare a operelor sau a obiectelor drepturilor conexe prevăzut
de licenţă, se examinează şi se soluţionează de către organizaţia de gestiune colectivă care a eliberat licenţa
respectivă. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile organizaţiilor de gestiune colectivă Organizaţia de gestiune
colectivă exercită, în numele titularilor de drepturi pe care îi reprezintă şi în limitele împuternicirilor
acordate de aceştia, iar în cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivă obligatorie şi în numele celor
pe care nu-i reprezintă, următoarele atribuţii: eliberează utilizatorilor licenţe pentru valorificarea operelor
sau a obiectelor drepturilor conexe, drepturile asupra cărora le-au fost încredinţate în gestiune de titularii de
drepturi sau sînt exercitate în virtutea legii; negociază cu utilizatorii cuantumul remuneraţiei pentru
valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor conexe, precum şi alte condiţii de licenţiere; acumulează
remuneraţia stipulată, în licenţele eliberate şi/sau pe cea care este datorată în virtutea dreptului la o
remuneraţie echitabilă (drept din gestiunea sa); repartizează remuneraţia acumulată, o achită la timp şi, pe
cît este posibil, echitabil şi proporţional cu valoarea şi valorificarea reală a operelor şi obiectelor drepturilor
conexe corespunzătoare; îi reprezintă pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei străini (în persoana
organizaţiilor de gestiune colectivă din ţara corespunzătoare), în instanţele de judecată şi în cadrul altor
proceduri legale, precum şi în organele şi organizaţiile de stat, în legătură cu drepturile transmise de aceştia
sau de prezenta lege în gestiune şi efectuează orice alte acte juridice necesare pentru protecţia şi asigurarea
drepturilor respective, inclusiv în nume propriu; asigură exercitarea drepturilor membrilor săi în străinătate
prin încheierea acordurilor de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare de gestiune
colectivă din străinătate; întreprinde orice alte acţiuni în limitele împuternicirilor care i-au fost delegate de
către titularii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe. Organizaţia de gestiune colectivă are dreptul să
ceară utilizatorilor de opere şi/sau de obiecte ale drepturilor conexe prezentarea rapoartelor privind operele
valorificate (identificate după titularii de drepturi), a altor documente şi informaţii referitoare la orice mod
de valorificare, ce corespunde unui drept care cade sub incidenţa gestiunii respectivei organizaţii, precum şi
a altei informaţii necesare pentru calcularea, acumularea şi repartizarea remuneraţiei. Organizaţia de
gestiune colectivă are, în interesele titularilor dreptului de autor şi ai drepturilor conexe, următoarele
obligaţii: să utilizeze remuneraţia acumulată exclusiv pentru repartizarea şi plata ei titularilor dreptului de
autor şi ai drepturilor conexe. Totuşi, organizaţia are dreptul să reţină din remuneraţia acumulată cheltuielile
efective aferente gestionării drepturilor, precum şi sumele destinate unor fonduri speciale create de
organizaţie, cu condiţia că întemeierea acestora a fost autorizată fie de titularii de drepturi, fie, în cazul
titularilor de drepturi străini, de organizaţia de gestiune colectivă care îi reprezintă; să repartizeze, după
deducerea sumelor menţionate, remuneraţia acumulată şi să efectueze plăţi regulate, proporţional cu
valorificarea reală a operelor şi/sau a obiectelor drepturilor conexe; să prezinte titularilor dreptului de autor
şi ai drepturilor conexe, concomitent cu plata remuneraţiei, dări de seamă cu privire la valorificarea
drepturilor lor. În cazul gestiunii colective extinse, titularii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe care nu
sînt membri ai organizaţiei de gestiune colectivă şi care nu i-au încredinţat, în vreun alt mod, în gestiune
drepturile lor şi nici nu şi-au retras, drepturile din repertoriul respectivei organizaţii au dreptul la aceeaşi
remuneraţie care li se cuvine titularilor reprezentaţi de aceasta pentru anumite modalităţi de valorificare a
anumitor categorii de opere sau de obiecte ale drepturilor conexe, precum şi la excluderea operelor sau a
obiectelor drepturilor conexe din licenţele eliberate utilizatorilor de către această organizaţie. Organizaţia de
gestiune colectivă are dreptul să redistribuie sumele remuneraţiei acumulate de la utilizatori, care, în decurs
de 3 ani de la data încasării lor la contul său, nu au fost revendicate, prin adăugarea lor la sumele care
urmează a fi repartizate titularilor de drepturi sau în alt mod stabilit ce ţine cont de interesele titularilor de
drepturi şi care nu contravine legislaţiei în vigoare. Stabilirea tarifelor. Soluţionarea litigiilor Organizaţia
de gestiune colectivă stabileşte cuantumul remuneraţiei, precum şi alte condiţii de licenţiere aplicabile
modurilor de valorificare a obiectelor ale căror drepturi i-au fost delegate în gestiune, în baza negocierilor
cu persoanele care au obligaţia să plătească remuneraţia sau cu asociaţiile care le reprezintă. În cazul în care
părţile interesate nu pot conveni în privinţa cuantumului remuneraţiei şi a altor condiţii de licenţiere
menţionate, oricare dintre părţi poate apela la Comisia de mediere sau la Arbitrajul specializat în domeniul
proprietăţii intelectuale, instituite de AGEPI. Cuantumul remuneraţiei care se stabileşte prin negocieri sau
prin mediere nu poate fi mai mic decît tarifele minime ale remuneraţiei de autor, aprobate de Guvern sau
prevăzute de L. Monitorizarea activităţii organizaţiilor de gestiune colectivă Monitorizarea activităţii
organizaţiilor de gestiune colectivă este exercitată de AGEPI. În acest scop, organizaţiile de gestiune
colectivă prezintă AGEPI: statutul şi regulamentele lor, cu toate modificările şi completările la acestea;
acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate cu organizaţiile de gestiune colectivă străine; hotărîrile
adunării generale; bilanţul anual, rapoartele anuale privind remuneraţia achitată, cu specificarea pentru
fiecare titular al drepturilor de autor şi al drepturilor conexe în parte, rezultatele auditului intern şi extern, în
cazul efectuării lui; informaţia referitor la persoanele împuternicite să le reprezinte; alte documente
indispensabile pentru a verifica corespunderea activităţii organizaţiei cu prevederile L şi ale altor AN.
AGEPI efectuează o dată pe an controlul general al activităţii organizaţiei de gestiune colectivă. Totuşi, în
perioada dintre două controale generale anuale, AGEPI are dreptul să efectueze controale speciale în baza
sesizărilor înaintate de titularii de drepturi, inclusiv de membrii organizaţiei, şi de utilizatori, sau parvenite
din alte surse relevante, care conţin informaţii ce produc dubii rezonabile cu privire la corespunderea
activităţii organizaţiei cu prevederile prezentei legi, ale altor acte normative relevante şi ale statutelor
proprii. În cadrul controalelor efectuate de AGEPI, organizaţia de gestiune colectivă controlată este obligată
să pună la dispoziţia AGEPI orice documente şi informaţii solicitate şi să prezinte copii de pe acestea, dacă
sînt solicitate. În urma fiecărui control, AGEPI întocmeşte acte de control în care indică, atunci cînd e cazul.
Organizaţia de gestiune colectivă este obligată să examineze actul de control şi să informeze AGEPI, în
termenele stabilite, despre măsurile întreprinse pentru anihilarea încălcărilor în cazul depistării lor. Dacă în
urma controlului se constată că organizaţia de gestiune colectivă nu mai îndeplineşte condiţiile ori nu
activează în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative relevante, AGEPI atenţionează
organizaţia în privinţa neregulilor constatate, acordîndu-i un termen rezonabil pentru a aduce activitatea sa
în concordanţă cu legislaţia în vigoare. În cazul în care organizaţia de gestiune colectivă nu se conformează
acestei dispoziţii, AGEPI poate solicita suspendarea activităţii acesteia în conformitate cu prevederile
legislaţiei privind asociaţiile obşteşti.
45. Notiunea D de brevet in sens obiectiv si subiectiv D de brevet- un titlu de protectie ce confera
titularului D exclusive de exploatare a inventiei pe o perioada de 20ani. Dreprul de brevet - în sens
subiectiv – este o măsură de conduită oferită de legislaţia în vigoare titularului brevetului, în limitele căruia
el poate exploata invenţia pe o perioadă limitată şi de a interzice oricărei persoane să fabrice/utilizeze
invenţia sa. D de brevet în sens obiectiv – constitue un ansamblu de norme juridice ce reglemetează relaţiile
sociale ce apar intre titularii de invenţii şi ceilalţi în procesul exploatării ei. Brevetul- titlul de protecţie:
metodă de stimulare a activităţii inventative; stimulează creşterea economiei prin îmbogăşirea patrimoniului
tehnologic al societăţii; protejează dr-le titularilor de brevet; mijloc de a opri concurenţa prin invenţia în
cauză pe o perioadă de timp limitată; foloseşte pentru a proteja pieţele de contafacere a produselor.
46. Esenta brevetarii. Sistemele de acordare a brevetelor de inventie cunoscute in lume Se cunosc 3
sisteme de acordare a brevetelor: 1.formal- în care nu se realizează examinarea de fond. 2.executării în fond-
se exminează obligatoriu în fond. 3.mixt- reftectă 2 aspecte: -realizarea exminării de fond; -eliberarea
brevetelor pe răspunderea proprie a solicitantului. Esenţa brevetării: -stimulează inovaţiile; -contribue la
activizarea economiei; -caracterizează intensificarea activităţii inovative la nivel naţional; -brevetul
reprezintă un mijloc de valorificare a invenţiei oferind titularuli dr. De a interzice oricărei persoane să
utilizeze invenţia sa. -Brevetul de invenţie are ca scop, nemijlocit de a opri concurenţa pentru invenţia în
cauză, pe o perioadă de timp limitată. -Brevetele sunt folosite pentru a proteja pieţele de contarfacere a
produselor.
47. Notiunea si conditiile de brevetabilitate a inventiei Brevetul se acorda pt orice inventie avind ca
obiect un produs/ un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice
o activitate inventive si a fie susceptibila de aplicare industriala. Invenţia brevetabilă- reprezintă orce
rezultat de creaţie, relizat de către o persoană, a cărui esenţă constă în aflarea modurilor tehnice concrete de
a soluţiona problema aflată în sfera activităţii practice. Condiţiile: 1)Noutatea: -nu a fost cunoscută în stadiul
aterior, adică nu a devenit accesibilă publicului oriunde în lume pînă la data de depozit sau data de
prioritate. Excepţii- divulgări neopozabile- o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a
survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau
indirectă: a)unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi; b)faptului că
solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se
consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe
state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul
corespunzător. Prevederile se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara
că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul
şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de
invenţie şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern. 2)Activitatea
inventive- O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în
domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. În cazul în care stadiul
tehnicii cuprinde şi documentele: conţinutul cererilor de brevet depuse la AGEPI. 3)Aplicabilitatea
industrială- O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi
fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură. Aplicabilitatea industrială
a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.
48. Obiectele inventiei brevetabile Obiect al inventiei brevetabile poate fi: un produs; un procedeu
(metoda); aplicarea unui produs sau procedeu. Drept inventii pot fi: Produse: dispozitive, substante, tulpini
de microorganisme, culturi de plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice. Dispozitive: masini, aparate,
instrumente, mecanisme, piese de masini, utilaje, agregate, instalatii, circuite si aparate electrotehnice si
electronice, sisteme de comanda si de protectie, echipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm
/program/-structura fizica, algoritm /program-proces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz
casnic, jucarii. Substante: substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra
carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Acestea pot fi: 1Compusi individuali, la care se refera in mod
conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica (plasmide, vectori, molecule
recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici); 2Compozitii (amestecuri, solutii). 3Produse
obtinute prin transformare nucleara. Tulpinile de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale pot
fi: Tulpini individuale de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Consortii de
microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Produse farmaceutice si fitofarmaceutice:
1Medicamente – orice substante sau compozitii avand proprietati de profilaxie sau de tratament al bolilor
umane sau animale, precum si orice substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor pentru
stabilirea unui diagnostic sau pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice. 2Produse
fitofarmaceutice - substantele active si preparatele care contin una sau mai multe substante active,
prezentate in forma livrata utilizatorului destinate pentru: a proteja plantele sau produsele de origine
vegetala impotriva oricaror organisme daunatoare sau sa previna actiunea acestora;
a exercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie substante nutritive,
adica regulatori de cresterea a plantelor; a asigura conservarea produselor vitale, cu conditia ca aceste
substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari speciale privind agentii de conservare; a
distruge plantele daunatoare;
a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor. Procedee – activitati care
au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (procese tehnologice, procese computerizate, procese
biologice sau genetice) Metode - activitatile care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare,
control, diagnosticare sau tratament medical, metode computerizate, combinatii algoritm/program-proces).
La inventiile care au ca obiect aplicarea unui produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora
conform unei destinatii noi, cu conditia ca aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute
ale produsului, procedeului sau metodei aplicate.
Aplicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei substante. In acest
caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate) se va considera
prima utilizare medicala a acestei substante.
Aplicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate) in alte scopuri
terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei substante.
49. Creatiile ce nu se considera inventii si inventiile excluse de la brevetabilitate Nu se acordă brevete,
cf L, pentru: a)invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri,
inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sînt de natură să aducă
atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o
dispoziţie legală, a exploatării invenţiei; b)soiurile de plante şi rasele de animale; c)procedeele esenţial
biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie
nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee; d)invenţiile avînd ca
obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a
unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene. Nu se acordă brevete, în
special pentru: a)procedeele de clonare a fiinţelor umane; b)procedeele de modificare a identităţii genetice a
liniei germinale a fiinţelor umane; c)utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;
d)procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce
un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel
de procedee.
50. Formele de protectie a inventiilor. Natura juridica a brevetului de inventie, inclusiv de scurta
durata. Certificatul complementar de protectie. Termenele de protectie Brevetul de invenţie- reprezintă
rezultatul unui pact social în temeiul căruia societatea recunoaşte inventarului un dr. Exclusiv de exploatare
a invenţiei pe o durată limitată de timp. -asigură calitatea de autor al invenţiei şi dr. De valorificare
exclusivă a invenţiei de către titularul brevetului de autor. -Certifică prioritatea titularului de brevet asupra
invenţiei. -Contract prin care inventatorul se obligă să facă publică invenţia sa în folosul societăţii. Durata
de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani, termenul începînd să curgă de la data constituirii depozitului
naţional reglementar la Agenţia de Stat penru Protecţia Proprietăţii Industrile. Certificatul suplimentar
pentru produsele farmaceutice: -Este eliberat de către Agenţie -Oferă un termen complementar de protecţie a
invenţiei echivalent cu termenul care s-a scurs de la data de depozit, pînă la data autorizării acestei
comercializări, dar care nu v-a depăşi 5 ani -Pe durata valabilităţii lui titularul este obligat să plătească anual
taxe legale de menţinere în vigoare -Hotărirea de eliberare a certificatului se publică în Buletinul oficial şi se
înscrie în registul naţional al brevetelor de inveţie. Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru
orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Se
consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj tehnic sau practic. Nu se
acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la: a.un material biologic;
b.substanţe şi/sau procedee chimice sau farmaceutice. Certificatul complementar de protectie.Titularul unui
brevet ce produce efecte în Republica Moldova, al cărui obiect este un produs medicamentos sau un produs
fitofarmaceutic (brevet de bază), pentru care s-a eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă, poate să obţină, în
conformitate cu condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulament, un certificat complementar de
protecţie, denumit în continuare certificat, pentru părţile brevetului de bază care corespund autorizaţiei.
Certificatul produce efecte la expirarea duratei legale a brevetului de bază, pentru o perioadă egală cu
perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de brevet şi data eliberării primei autorizaţii, redusă cu 5
ani.  Durata certificatului nu poate depăşi 5 ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază. În
limitele protecţiei acordate de brevetul de bază, protecţia acordată de certificat se extinde numai asupra
produsului care face obiectul autorizaţiei şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca produs
medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pînă la expirarea certificatului. Cererea de acordare a
certificatului se depune la AGEPI în termen de 6 luni de la data eliberării autorizaţiei. Dacă autorizaţia a
fost eliberată înainte de acordarea brevetului de bază, cererea va fi depusă în termen de 6 luni de la data
acordării brevetului. Cererea se consideră a fi depusă după plata taxei stabilite. Condiţiile de acordare a
certificatului Certificatul este acordat în cazul în care s-a depus o cerere şi dacă, la data depunerii acesteia,
sînt îndeplinite următoarele condiţii: produsul este protejat printr-un brevet de bază în vigoare în RM;
produsul este obiectul unei autorizaţii valabile de lansare pe piaţă în calitate de  produs medicamentos sau
fitofarmaceutic; produsul nu a constituit anterior obiectul unui certificat în RM; autorizaţia este prima
autorizaţie de plasare pe piaţa RM a produsului în calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic. În
cazul în care sînt îndeplinite condiţiile, AGEPI adoptă hotărîrea de acordare a certificatului şi introduce
datele despre certificat în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind hotărîrea de acordare
a certificatului se publică în BOPI. Titularul mai multor brevete care se referă la unul şi acelaşi produs nu
poate obţine decît un singur certificat pentru produsul în cauză. Totuşi, cînd două sau mai multe cereri care
se referă la acelaşi produs, aflate în curs de examinare, provin de la doi sau mai mulţi titulari de brevete
diferite, fiecare dintre aceşti titulari poate obţine un certificat pentru acest produs.
51. S-tii D-lui de brevet. Corelatia dintre inventator, solicitant si titular al Ds-v asupra brevetului de
inventie Dreptul de a depune o cerere de brevet. Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet
prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet. O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.
Dreptul la brevet Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia. În cazul
în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet
aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de deposit. Invenţiile salariaţilor Dacă
inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el. Invenţiile create de
salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde
funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit
aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin
contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin
unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare. Invenţiile create în alte condiţii decît cele
prevăzute aparţin salariatului. Exceptie: în cazul în care invenţia este creată de salariat fie în exercitarea
funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor
specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul
să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile acordate de brevetul ce
protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia inventatorului se va stabili prin contract.
Inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului
realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către
fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi,
inclusiv beneficiul ratat, conform legii. Dacă, unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost
informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona
dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind
păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului. În cazurile cînd brevetul aparţine
salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei. În cazul în
care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată, salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă
neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei. În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra
cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de
aportul fiecărei părţi la invenţia creată şi de valoarea comercială a acesteia. Procedura de creare şi de
utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind obiectele de proprietate industrială
create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.  Cererea de brevet depusă de o
persoană neîndreptăţită  Dacă, pînă la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărîre
judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită să obţină un brevet este alta decît
solicitantul, această persoană, în termen de 3 luni de la data la care hotărîrea menţionată a rămas definitivă,
poate: a)să continue, în locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere
proprie; b)să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz, cererea iniţială va fi
considerată de AGEPI ca fiind retrasă; c)să ceară respingerea cererii de brevet. Dreptul  inventatorului
Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia. Dreptul
de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen. În cazul în
care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi
dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte. Nu se consideră inventator persoana fizică care, la
realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a
contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.
Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la
brevet. Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi  în publicaţiile
AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
52. Exploatarea brevetului de inventie de cotitulari Brevetul îi acordă titularului dreptul exclusiv de
exploatare a invenţiei pe întreaga durată de protecţie a lui. Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a
interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul RM, a următoarelor acţiuni: a)fabricarea,
oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie
obiectul brevetului; b)folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ
ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de
brevet, oferirea procedeului spre folosire; c)oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea
în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. În cazul în
care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se
stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul
să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia
brevetată fără acordul cotitularilor,  însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără  a-i anunţa pe cotitulari,
precum şi să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.
53. Inventiile salariatilor Invenţiile salariaţilor Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze
contractuale mai avantajoase pentru el. Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract
de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii
sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul
beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat
între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze
contrare. Invenţiile create în alte condiţii decît cele prevăzute aparţin salariatului. Exceptie: în cazul în care
invenţia este creată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin
cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu
asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în
parte, de drepturile acordate de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia
inventatorului se va stabili prin contract. Inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod
obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate
prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să
repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. Dacă, unitatea, în termen
de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune
o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da
inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine
salariatului. În cazurile cînd brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă
neexclusivă pentru exploatarea invenţiei. În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată,
salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei. În cazul în
care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit
de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată şi de valoarea comercială a
acesteia. Procedura de creare şi de utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind
obiectele de proprietate industrială create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.
54. Notiunea depozitului national reglementar al brevetului. Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca cererea de brevet Depozit naţional reglementar- cererea de brevet de invenţie ce este
însoţită de: cererea de brevet(propriu-zisă), descrierea invenţiei, desene explicative, rezumatul. Cererea de
brevet va conţine: a)solicitarea de acordare a brevetului; b)descrierea invenţiei; c)una sau mai multe
revendicări; d)desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări; e)un rezumat; f)o procură, după
caz. Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere. Cererea de brevet trebuie să satisfacă
condiţiile prevăzute de Regulament. In cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil,
cererea de brevet poate conţine, după caz, actul prin care se confirmă depozitul acestui material biologic la o
autoritate de depozit, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data
de depozit a acesteia. În cazul în care solicitantul este reprezentat de un mandatar autorizat, cererea de
brevet va conţine procura de reprezentare, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în
termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia. Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului şi
date care să permită stabilirea identităţii acestuia. În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuşi sau
el nu este unicul inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează
inventatorii şi indică originea dreptului la brevet. În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit,
descrierea invenţiei a fost înlocuită cu o referire la o cerere anterioară solicitantul va prezenta la AGEPI, în
termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet conţinînd referirea, o copie certificată a cererii
înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă cererea anterioară a fost depusă de o persoană
alta decît solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului de a depune cererea.
55. Procedura de eliberare a brevetului de inventie in RM. Opozitia, contestatia si observatiile tertilor
Opoziţia În termen de 6 luni de la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului, orice
persoană poate face opoziţie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la AGEPI.
Opoziţia se examinează în termen de 3 luni în cadrul subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotărîrea. Opoziţia
va fi făcută în scris şi se va baza pe următoarele motive: a)obiectul brevetului nu este brevetabil; b)brevetul
nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza;
c)obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat pe
baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa
cum a fost depusă. Opoziţia depusă are efect suspensiv. Opoziţia nu va fi luată în considerare decît după
plata taxei stabilite. În cazul în care subdiviziunea AGEPI care a adoptat hotărîrea de acordare a brevetului
constată că cel puţin unul dintre motivele opoziţiei este împotriva acordării brevetului, se va revoca
hotărîrea respectivă. În caz contrar, opoziţia se va respinge. În cazul în care AGEPI constată că, luînd în
considerare modificările aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziţie, brevetul şi invenţia care
face obiectul acestuia: a)satisfac cerinţele prezentei legi, se va decide menţinerea în vigoare a hotărîrii de
acordare a brevetului, cu operarea modificărilor de rigoare, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute de
Regulament; b)nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va revoca hotărîrea de acordare a brevetului. În cazul
în care un brevet a fost modificat, AGEPI va publica, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet
conţinînd, în forma modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele. Contestaţia. Orice hotărîre
luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI de către orice persoană
care este afectată de hotărîre. Contestarea are  efect suspensiv. Contestaţia se va depune în formă scrisă, în
termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera
depusă numai după plata taxei stabilite. Examinarea contestaţiei. În cursul examinării contestaţiei, care se
desfăşoară conform prevederilor Regulamentului şi Regulamentului privind Comisia de contestaţii a
AGEPI, părţile vor fi invitate, ori de cîte ori este necesar, să depună, într-un termen fixat de comisie,
observaţiile lor asupra notificărilor care le sînt adresate sau asupra comunicărilor primite de la celelalte
părţi. După examinarea contestaţiei, Comisia de contestaţii fie va adopta o hotărîre definitivă asupra
acesteia, fie va remite cazul spre reexaminare subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotărîrea contestată.
Hotărîrea Comisiei de contestaţii a AGEPI se publică în BOPI. Orice hotărîre adoptată de Comisia de
contestaţii a AGEPI, în termen de 2 luni de la data comunicării, poate fi atacată în instanţa judecătorească
conform prevederilor CPC. Eliberarea brevetului În cazul cînd nu au fost făcute opoziţii  împotriva
acordării brevetului, sau cînd opoziţia depusă a fost respinsă, AGEPI  eliberează brevetul persoanei
îndreptăţite, cu condiţia plăţii taxelor stabilite, şi  publică în BOPI menţiunea privind eliberarea
brevetului.      Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată şi un brevet nu poate fi revocat pe motiv că vînzarea
produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor restricţii prevăzute de legislaţia
naţională. Dată a eliberării brevetului este data la care menţiunea privind  eliberarea lui este publicată în
BOPI. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de AGEPI. Brevetele eliberate se înscriu în
Registrul naţional de brevete de invenţie. În cazul în care taxele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au
fost achitate după publicarea menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului în condiţiile
Regulamentului, brevetul nu se eliberează. Menţiunea privind stingerea drepturilor se înscrie în Registrul
naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI. 
56. procedura de brevetare in strainatate (calea nationala si internationala). Rolul AGEPI in procesul
de dobindire a brevetului de inventie pe cale internationala Cererea internaţională. Solicitantul unei
cereri internaţionale care doreşte să obţină un brevet în Republica Moldova va depune la AGEPI, în termen
de 31 de luni de la data de depozit a cererii internaţionale sau, dacă a fost revendicată o prioritate, de la data
priorităţii, o cerere care să conţină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naţionale, o copie de
pe cererea internaţională şi traducerea în limba moldovenească a cererii internaţionale, certificată în modul
corespunzător. În cazul în care traducerea documentelor cererii internaţionale nu este depusă la AGEPI la
data deschiderii fazei naţionale sau în termen de 2 luni de la această dată, cererea internaţională se consideră
ca fiind retrasă. Publicarea unei cereri internaţionale va produce efectele protecţiei provizorii, de la data
publicării traducerii cererii internaţionale în limba moldovenească. Cererea eurasiatică. Cererile eurasiatice
depuse conform Convenţiei eurasiatice pot face obiectul procedurilor în faţa AGEPI. În asemenea proceduri
se aplică prevederile Convenţiei eurasiatice şi ale Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice. În cazul
unor divergenţe între prevederile Convenţiei eurasiatice şi cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile
Convenţiei eurasiatice. Una şi aceeaşi invenţie dezvăluită într-un brevet eurasiatic şi, respectiv, într-un
brevet naţional, provenind de la acelaşi solicitant, care au aceeaşi dată de depozit sau, dacă a fost
revendicată o prioritate, aceeaşi dată de prioritate, nu poate fi protejată simultan prin ambele brevete.
Brevetul acordat de AGEPI va înceta să producă efecte după acordarea brevetului eurasiatic, de la data
expirării termenului pentru depunerea unei opoziţii privind acest brevet eurasiatic sau, dacă a fost formulată
o opoziţie, de la data la care, în urma examinării opoziţiei, a fost luată hotărîrea de menţinere a brevetului
eurasiatic. Oficiul naţional AGEPI, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi
unica autoritate care acordă pe teritoriul RM protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile L. În conformitate cu
prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii: a)coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor
în Republica Moldova; b)elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul
protecţiei invenţiilor, aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării L;
c)recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a
titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet; d)ţine Registrul
naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată,
Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată;
e)editează Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al Republicii Moldova, denumit în continuare  BOPI,
şi publică în el date referitoare la cererile de brevet, la brevete şi la certificatele complementare de protecţie;
f)este oficiul receptor pentru cererile internaţionale şi cererile eurasiatice depuse de către solicitanţii
naţionali în conformitate cu prevederile PCT sau ale Convenţiei eurasiatice; g)deţine şi administrează
Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi cu
oficiile de brevete din străinătate; h)ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare
a drepturilor prevăzute de lege; i)exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege. AGEPI reprezintă Republica
Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, precum şi în alte organizaţii internaţionale,
interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii industriale, întreţine cu ele relaţii de
cooperare multilaterală şi bilaterală în domeniu.
57. Notiunea si clasificarea prioritatii inventiei. Revendicarea prioritatii Dreptul de prioritate O
persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate, de
certificat de utilitate sau de certificat de autor în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau
membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, în scopul
depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni de
la data de depozit a primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen. Dreptul de prioritate va fi
recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar, conform legislaţiei
naţionale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale sau
convenţiilor regionale. Dreptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Transmiterea unui drept de
prioritate se face în scris, cedentul decăzînd din dreptul de prioritate referitor la prima cerere. Revendicarea
priorităţii Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o
declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare şi, după caz, o traducere a acesteia în limba
moldovenească, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată. Pentru o cerere de
brevet se pot revendica priorităţi multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Se pot revendica, după
caz,  priorităţi multiple pentru aceeaşi revendicare de brevet. Dacă sînt revendicate priorităţi multiple,
termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi priorităţi. În cazul în care se revendică una sau
mai multe priorităţi pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de
brevet care sînt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată. În cazul în care
anumite elemente ale invenţiei pentru care se revendică prioritatea nu sînt cuprinse în revendicările
formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiţia ca documentele cererii anterioare
să dezvăluie clar aceste elemente. Prioritatea revendicată într-o cerere de brevet ca urmare a expunerii
invenţiei, la o expoziţie organizată într-un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului poate fi recunoscută de la data prezentării invenţiei la expoziţie. Aceasta se aplica
numai în cazul în care cererea de brevet a fost depusă în termen de 6 luni de la data expunerii invenţiei la
expoziţie. Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate 12 luni. Solicitantul sau succesorul în
drepturi al acestuia are dreptul să revendice într-o cerere ulterioară o prioritate a unei cereri anterioare
depuse la AGEPI pentru aceeaşi invenţie dacă revendicarea priorităţii se face în termen de 12 luni de la data
de depozit a cererii anterioare (prioritate internă). În acest caz, cererea anterioară se consideră retrasă.
Prioritatea se revendică odată cu depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de
brevet şi se justifică prin documentul de prioritate. Documentul care justifică revendicarea priorităţii, copia
cererii anterioare, certificată de autoritatea la care această cerere a fost depusă, şi, după caz, traducerea
acesteia se depun de către solicitant în termen de 16 luni de la data de depozit a  cererii anterioare sau, dacă
există mai multe cereri anterioare, de la cea mai veche dată de depozit a cererilor respective. Documentul
care justifică revendicarea priorităţii, şi certificatul eliberat de administraţia expoziţiei în cauză se depun de
către solicitant odată cu cererea de brevet sau  în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia. În cazul în
care solicitantul revendică un drept de proprietate  ce aparţine altei persoane, pentru recunoaşterea priorităţii
este  necesară depunerea la AGEPI a unui act juridic care confirmă transmiterea sau a unei autorizaţii din
partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea primului depozit.
Documentele menţionate se depun odată cu revendicarea priorităţii sau în termen de 16 luni de la data
priorităţii primei cereri. Nerespectarea termenelor are ca efect nerecunoaşterea priorităţii revendicate.
Corectarea sau suplimentarea unei revendicări a priorităţii Solicitantul poate cere corectarea sau
suplimentarea unei revendicări a priorităţii referitor la cererea de brevet în termen de 16 luni de la data de
prioritate sau, în cazul în care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, în
termen de 16 luni de la data de prioritate modificată, fiind aplicat termenul care expiră mai devreme, cu
condiţia ca cererea de corectare sau de suplimentare să fie depusă la AGEPI în termen de 4 luni de la data de
depozit a cererii de brevet. Depunerea cererii, este supusă plăţii unei taxe stabilite. În cazul în care taxa nu
este plătită, se va considera că cererea nu a fost depusă. Dacă cererea este depusă după ce solicitantul a cerut
publicarea anticipată a cererii, se va considera că ea nu a fost depusă, cu excepţia cazului cînd această
solicitare a fost retrasă pînă la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare. În cazul în care corectarea
sau suplimentarea revendicării priorităţii conduce la modificarea datei de prioritate, orice termen calculat de
la data de prioritate aplicată anterior, care încă nu a expirat, se va calcula de la data de prioritate modificată.
Restabilirea dreptului de prioritate În cazul în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare într-o
cerere de brevet ulterioară, care a fost depusă după expirarea termenului dar nu mai tîrziu decît după 2 luni
de la expirarea acestui termen, AGEPI poate restabili dreptul de prioritate dacă, odată cu depunerea cererii
de brevet, solicitantul a prezentat o cerere de restabilire a drepturilor şi un demers care confirmă faptul că
diligenţa cerută de circumstanţe a fost exercitată sau că nerespectarea termenului a fost neintenţionată.
Cererea de restabilire a drepturilor, se depune în termen de 2 luni de la data expirării perioadei de prioritate,
dar nu mai tîrziu de finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicarea cererii în cauza. Cererea de restabilire
a drepturilor va fi însoţită de plata unei taxe stabilite; în caz contrar, se va considera că această cerere nu a
fost depusă. În cazul în care copia cererii anterioare nu a fost prezentată la AGEPI în termenul 16 luni de la
data de deposit a cererii anterioare. AGEPI poate restabili dreptul de prioritate sub rezerva îndeplinirii
cumulative a următoarelor condiţii: a)solicitantul a prezentat, în acest sens, la AGEPI un demers pînă la
expirarea termenului de 16luni; b)solicitantul a prezentat la AGEPI o confirmare a demersului prezentat la
oficiul care a înregistrat cererea anterioară, care atestă că copia cererii anterioare a fost solicitată într-un
termen ce nu a depăşit 14 luni de la data de depozit a acestei cereri anterioare; c)copia certificată a cererii
anterioare a fost prezentată la AGEPI în termen de o lună de la data la care oficiul unde a fost înregistrată
cererea anterioară a eliberat solicitantului copia respectivă.
58. D-le conferite prin cerera de brevet dupa publicarea acesteia (protectia provizorie a inventiei)
Durata brevetului de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie.
Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data  de depozit a cererii de brevet
de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului
de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va
solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va
achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de
expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată.  Pentru produsele medicamentoase şi cele
fitofarmaceutice, care fac obiectul unui brevet de invenţie, se poate obţine o protecţie complementară.
Drepturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia Cererea de brevet, începînd cu data
publicării ei şi pînă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu. Persoana fizică sau
juridică care a exploatat invenţia în perioada de 20/6 ani va plăti titularului de brevet, după obţinerea
brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre
părţi, ţinînd cont de buna-credinţă a persoanei care a exploatat invenţia, sau de către instanţa judecătorească,
în cazul imposibilităţii de a fi stabilit pe cale amiabilă. Efectele cererii de brevet se consideră nule în cazul
în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum şi în cazul în care  ea a fost retrasă sau
respinsă conform prevederilor L. Prevederile expuse nu se aplică brevetelor de invenţie de scurtă durată.
59. Conditia unitatii inventiei. Conditia dezvaluirii inventiei. Revendicarile Unitatea invenţiei Cererea
de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele astfel
încît să formeze un singur concept inventiv. Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia de baza poate fi
divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea AGEPI, prin depunerea unei cereri
divizionare, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet. Cererea divizionară poate fi depusă numai
pentru elementele care nu depăşesc conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost ea depusă. Cererile divizionare
sînt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniţiale şi vor beneficia de drepturile de prioritate
ale acesteia. Dezvăluirea invenţiei Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de
clară şi completă, astfel încît să poată fi realizată de către un specialist în domeniu. În cazul în care invenţia
se referă la un material biologic reproductibil la care publicul nu a avut acces, sînt îndeplinite numai dacă
solicitantul dovedeşte printr-un act că, anterior datei de depozit a cererii de brevet sau de prioritate
recunoscută, materialul biologic a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaţională sau la
o autoritate de depozit desemnată de Guvern. Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se
cere protecţia. Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei. Revendicările
determină întinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin fiecare element inclus în revendicarea
independentă sau prin echivalentul lui, cunoscut pînă la data de  depozit, iar dacă este invocată prioritatea –
pînă la data  priorităţii invenţiei protejate prin brevet. Descrierea şi desenele pot fi folosite numai în scopul
interpretării revendicărilor. Este exclusă interpretarea limitată sau extensivă a revendicărilor (folosind
descrierea şi desenele în scopul identificării ideii inventive generale). Dacă cererea conţine exemple de
realizare sau de aplicare a invenţiei ori de aplicare a rezultatelor invenţiei, revendicările nu vor fi
interpretate doar în raport cu aceste exemple. În special, faptul că produsul sau procedeul include elemente
suplimentare care lipsesc în exemplele dezvăluite în cerere şi lipsa în exemple a elementelor care nu
contribuie la obţinerea rezultatului sau nu  posedă avantajele declarate sau inerente nu va conduce la
excluderea produsului sau a procedeului din sfera protecţiei juridice, determinate de revendicările invenţiei.
60.D-le morale ale autorilor inventiilor si D-le patrimoniale ale titularilor de brevete Drepturile
conferite de brevet Brevetul îi acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga durată
de protecţie a lui. Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său
efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni: a)fabricarea, oferirea spre vînzare,
vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b)folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este evident
din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea
procedeului spre folosire; c)oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri
a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. În cazul în care există mai
mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-
un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze
invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără
acordul cotitularilor,  însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără  a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să
încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora. Interzicerea exploatării indirecte
a invenţiei Un brevet îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său livrarea sau
oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii Moldova, unei persoane alta decît persoana îndreptăţită să
exploateze invenţia brevetată, a mijloacelor referitoare la un element esenţial al acelei invenţii, pentru
punerea în aplicare a acesteia, în cazul în care terţul ştie sau este evident din circumstanţe că aceste mijloace
sînt apte şi destinate punerii în aplicare a invenţiei respective. Cele expuse nu se aplică în cazul cînd
mijloacele de punere în aplicare a invenţiei sînt produsele aflate la moment în comerţ, cu excepţia cazurilor
cînd terţul incită persoana căreia i se efectuează livrări să comită urmatoarele acţiuni  interzise:
a)fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului
care constituie obiectul brevetului; b)folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în
care un terţ ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul
titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire; c)oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul
sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
Dreptul  inventatorului. Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a
realizat invenţia. Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat
fără termen. În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are
calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte. Nu se consideră inventator persoana
fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori
care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.
Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la
brevet. Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi  în publicaţiile
AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
61. Limitele de exercitare a D-lor s-ve de catre titularii brevetelor. Epuizarea D-lor. D de folosire
anterioara si posterioara Limitarea efectelor brevetului Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra:
a)acţiunilor efectuate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale; b)acţiunilor efectuate în scopuri
experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate; c)preparării extemporaneu o singură dată în
farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la
medicamentul astfel preparat; d)folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparţinînd
ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte care
intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv
pentru necesităţile navei; e)folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor
terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale
privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste
vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii
Moldova. Folosirea specificata se admite cu condiţia de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat
exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale
titularului brevetului, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are
dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a
invenţiei. Epuizarea drepturilor Drepturile acordate de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un
produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs a fost
plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al acestuia. Protecţia
prevăzută nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui
material biologic comercializat sau oferit spre vînzare pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de
brevet sau cu acordul acestuia, cînd reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea
pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit
ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări. Prin derogare de la cele expuse, vînzarea sau orice altă
formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de către titularul brevetului sau cu
acordul acestuia unui fermier, în scopuri de exploatare agricolă, implică autorizarea fermierului de a folosi
produsul recoltei sale în scopul reproducerii sau multiplicării de către el însuşi pentru folosire
personală. Prin derogare de la cele expuse, vînzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de
prăsilă sau a altui material de reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui
fermier implică autorizarea fermierului  de a folosi materialul protejat în scopuri agricole, cu excepţia
folosirii comerciale; aceasta include şi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal în
scopul desfăşurării activităţii sale agricole. Întinderea protecţiei acordate de brevet sau de cererea de brevet
este determinată de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele se vor folosi pt interpretarea
revendicărilor. În perioada de pînă la acordarea brevetului, întinderea protecţiei acordate de cererea de
brevet este determinată de revendicările cuprinse în cerere aşa cum a fost ea publicata. Brevetul, aşa cum a
fost acordat sau modificat în procedurile de opoziţie, de limitare sau de nulitate, determină retroactiv
întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet în măsura în care această protecţie nu este extinsă.
Protecţia acordată de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se extinde asupra
produselor obţinute direct prin procedeul brevetat. Protecţia acordată de un brevet referitor la un material
biologic avînd caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra oricărui material biologic
obţinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, într-o  formă identică sau diferită şi avînd
aceleaşi caracteristici. Protecţia acordată de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui
material biologic avînd caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra materialului
biologic direct obţinut prin numitul procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul
biologic direct, obţinut prin reproducere sau multiplicare într-o  formă identică sau diferită şi avînd aceleaşi
caracteristici. Protecţia acordată de un brevet referitor la un produs ce conţine sau reprezintă o informaţie
genetică se extinde asupra oricărui alt material în care este încorporat produsul şi în care este cuprinsă şi îşi
exercită funcţia informaţia genetică, cu excepţia corpului uman, în diferite stadii de formare şi dezvoltare, şi
a elementelor acestuia.  Dreptul bazat pe utilizarea anterioara a invenţiei Orice persoană care a utilizat cu
bună-credinţă invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale pentru utilizarea invenţiei
pînă la data de depozit sau, în cazul cînd a fost revendicată o prioritate, pînă la data de prioritate a cererii de
brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să utilizeze
invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul pregătirilor, în unitatea sa ori pentru necesităţile
acesteia, fără plată şi fără să depăşească volumul de producţie existent sau planificat la data de depozit sau
de prioritate. Dreptul utilizatorului anterior, nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului ori prin
succesiune legală sau testamentară decît împreună cu unitatea sau cu partea unităţii în care a avut loc
utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.
62. Transmiterea D-lor subiective asupra cererii de brevet si brevetului de inventie. Licenta
obligatorie Transmiterea şi constituirea drepturilor Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot
constitui obiectul unor drepturi reale. Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce
decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte. Transmiterea se
poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau
testamentară. Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de
vînzarea  întreprinderii. Vînzarea întreprinderii în totalitate implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a
brevetului, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, există o clauză contrară sau cînd aceasta reiese evident
din circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de vînzare a întreprinderii. Prin
contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare a cererii de
brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. În
cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot
fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata
redevenţelor de către licenţiat. Nu se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor
sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect
prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către
licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea
unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa în
scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului  cînd transmiterea rezultă dintr-o
hotărîre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.  Transmiterea d-lor nu va
afecta d-le obţinute de terţi pînă la data transmiterii. Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant
sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în
Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie sau în Registrul naţional de brevete de invenţie, publicînd
în BOPI informaţia respectivă. Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet
va produce efecte pentru terţi numai din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.
Drepturi reale. Un brevet, independent de unitatea titulară,  poate să facă obiectul unui gaj sau  al unui alt
drept real. Drepturile expuse, la cererea uneia dintre părţi şi cu condiţia achitării taxei stabilite, se înscriu în
Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea cu privire la aceste drepturi se publică în
BOPI. Licenţa obligatorie Instanţele judecătoreşti pot acorda oricărei persoane interesate o licenţă
obligatorie pe motiv de lipsă sau de insuficienţă de exploatare a brevetului, la o cerere depusă la expirarea
unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea
brevetului, fiind aplicat termenul care expiră cel mai tîrziu, în cazul în care titularul brevetului nu a
exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a făcut pregătiri efective şi serioase în acest scop.
La stabilirea faptului de lipsă sau insuficienţă de exploatare a brevetului nu se va face nici o distincţie între
produsele de origine autohtonă şi cele importate. Licenţa obligatorie va fi acordată numai în cazul în care
persoana interesată s-a străduit să obţină autorizarea de la titularul de brevet în condiţii şi în modalităţi
comerciale rezonabile şi, cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. În
cazul acordării licenţei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. Licenţa
obligatorie poate fi acordată în cazul survenirii unei situaţii excepţionale naţionale, în alte circumstanţe de
extremă urgenţă, sau în caz de utilizare publică în scopuri necomerciale. În cazul tehnologiilor de
semiconductori, licenţa obligatorie poate fi acordată numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a
remedia o practică ce a fost determinată, în baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind
anticoncurenţială. Licenţa obligatorie poate fi acordată unui titular de brevet de invenţie sau unui titular de
brevet pentru soi de plantă care nu-şi poate aplica invenţia ori soiul de plantă protejat (al doilea brevet), fără
să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiţia ca invenţia sau soiul de plantă revendicat în cel
de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanţial în raport cu
soiul de plantă şi cu invenţia revendicate în primul brevet. Instanţa judecătorească poate întreprinde toate
măsurile necesare pentru verificarea existenţei unei astfel de situaţii. În cazul licenţei obligatorii în favoarea
unui brevet de invenţie sau unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet va avea dreptul la o
licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru exploatarea invenţiei brevetate ori a soiului de plantă protejat.
Condiţiile aplicabile licenţelor obligatorii Odată cu eliberarea licenţei obligatorii, instanţa judecătorească va
preciza tipul utilizărilor acoperite de licenţă şi condiţiile ce urmează a fi respectate. Se vor aplica
următoarele condiţii: a)întinderea şi durata exploatării vor fi limitate de scopurile pentru care aceasta a fost 
autorizată; b)exploatarea va fi neexclusivă; c)exploatarea va fi netransmisibilă, cu excepţia transmiterii
împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de această exploatare;
d)exploatarea va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne, cu excepţia cazului cînd
exploatarea este permisă pentru a remedia o practică considerată ca anticoncurenţială în urma unei proceduri
judiciare sau administrative; e)instanţa judecătorească poate, în baza unei cereri motivate, să decidă
încetarea acţiunii autorizaţiei în cazul în care circumstanţele care au condus la acordarea licenţei au încetat
să mai existe şi este clar că nu vor reapărea, cu condiţia ca interesele legitime ale persoanelor astfel
autorizate să fie protejate într-o manieră adecvată. Instanţa judecătorească va fi abilitată să refuze încetarea
acţiunii autorizaţiei în cazul  în care circumstanţele care au condus la această autorizare riscă să se producă
din nou; f)deţinătorul licenţei va plăti titularului de brevet o remuneraţie adecvată, stabilită în raport cu
valoarea economică a autorizaţiei şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurenţială; g)în
cazul unei licenţe obligatorii în favoarea unui brevet dependent sau unui brevet pentru soi de plantă,
exploatarea autorizată în raport cu primul brevet va fi netransmisibilă, cu excepţia cazului cînd al doilea
brevet a fost de asemenea transmis. Valabilitatea juridică a oricărei hotărîri privind autorizarea unei
exploatări şi orice hotărîre referitoare la remuneraţia prevăzută în raport cu o astfel de utilizare vor putea
face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente de către o autoritate superioară.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei  obligatorii sau, după caz, de încetare a acţiunii
acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenţei. Menţiunea privind hotărîrea instanţei se înscrie în
Registrul naţional de brevete şi se publică în BOPI. Dacă titularul licenţei obligatorii, în termen de un an de
la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nici o acţiune efectivă şi serioasă pentru exploatarea invenţiei,
licenţa obligatorie poate fi anulată prin hotărîrea instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii
încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început exploatarea invenţiei în termen de 2 ani de la data
obţinerii acesteia.   
63. Incetarea D-lor acordate prin brevetul de inventie Stingerea drepturilor acordate de brevet.
Drepturile acordate de brevet se sting în cazul în care: a)expiră durata legală de protecţie 20/6ani; b)titularul
renunţă la brevet- Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o declaraţie în scris
la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa. Renunţarea la brevet produce
efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se
publică în BOPI. Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în
scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la
data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine
brevetul pe numele său; c)taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la
timp. Stingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se
consideră ca avînd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale. AGEPI publică în
BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet.
64. Notiunea, termenul si conditiile de protectie a brevetului de inventie de scurta durata Brevetul de
invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este
susceptibilă de aplicare industrială. Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea
prezintă un avantaj tehnic sau practic. Nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile
care se referă la: un material biologic; substanţe şi/sau procedee chimice sau farmaceutice. Durata unui
brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie
de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de
valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va
solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va
achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de
expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată.
65. Apararea D-lor subiective asupra brevetelor de inventie. Metodele de aparare. Formele metodei
jurisdictionale (penala, civila, administrativa) Eliberarea brevetului. În cazul cînd nu au fost făcute
opoziţii  împotriva acordării brevetului, sau cînd opoziţia depusă a fost respinsă, AGEPI  eliberează brevetul
persoanei îndreptăţite, cu condiţia plăţii taxelor stabilite, şi  publică în BOPI menţiunea privind eliberarea
brevetului. Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată şi un brevet nu poate fi revocat pe motiv că vînzarea
produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor restricţii prevăzute de legislaţia
naţională. Dată a eliberării brevetului este data la care menţiunea privind  eliberarea lui este publicată în
BOPI. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de AGEPI. Brevetele eliberate se înscriu în
Registrul naţional de brevete de invenţie. În cazul în care taxele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au
fost achitate după publicarea menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului în condiţiile
Regulamentului, brevetul nu se eliberează. Menţiunea privind stingerea drepturilor se înscrie în Registrul
naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI. Menţinerea în vigoare a brevetului Pentru menţinerea
în vigoare a brevetului se plătesc taxe anuale şi a certificatului se plătesc pentru fiecare an calculat de la data
de depozit a cererii de brevet şi pentru fiecare an de valabilitate a certificatului în modul stabilit de
regulamentul cu privire la taxe. Taxa de menţinere în vigoare a brevetului se plăteşte după publicarea
menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului şi se consideră efectiv plătită dacă această plată s-a
efectuat în termenul stabilit. În cazul în care taxa de menţinere în vigoare a brevetului nu a fost plătită în
termenul stabilit, ea poate fi plătită într-un termen de 6 luni de la data expirării termenului prescris pentru
plată, cu condiţia achitării unei taxe suplimentare. Brevetul eliberat unei persoane neîndreptăţite În cazul în
care un brevet a fost eliberat unei persoane neîndreptăţite, persoana recunoscută, printr-o hotărîre
judecătorească rămasă definitivă, ca fiind îndreptăţită la brevet, poate, fără a aduce prejudicii oricăror altor
drepturi sau acţiuni, să revendice transmiterea brevetului pe numele său în calitate de titular. În cazul în care
persoana este îndreptăţită numai în privinţa unei  părţi a brevetului, ea poate să revendice, ca brevetul să-i
fie transmis în calitate de cotitular. Drepturile pot fi apărate în justiţie în termenul de prescripţie stabilit
conform legii, care începe să curgă de la data la care menţiunea privind acordarea brevetului a fost publicată
în BOPI. Depunerea unei cereri în instanţa judecătorească va face obiectul înscrierii în Registrul naţional de
brevete de invenţie. O copie autentificată a hotărîrii judecătoreşti va fi prezentată la AGEPI de către
persoana interesată. Menţiunea privind hotărîrea instanţei judecătoreşti se înscrie în Registrul naţional de
brevete de invenţie. Hotărîrea menţionată produce efecte pentru terţi de la data publicării în BOPI. Efectele
schimbării titularului de brevet. În cazul schimbării titularului de brevet, licenţele şi orice alte drepturi se
vor stinge din momentul înscrierii persoanei îndreptăţite la brevet în Registrul naţional de brevete de
invenţie. Dacă, pînă la depunerea cererii în instanţa judecătorească, titularul brevetului sau titularul licenţei
a exploatat invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri efective şi serioase în acest scop,
el poate continua această exploatare, cu condiţia că va solicita o licenţă neexclusivă de la noul titular de
brevet înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie. Asemenea solicitare se va efectua în termenul
prevăzut de Regulament. Licenţa va fi acordată pentru o perioadă şi în condiţii rezonabile. Cele expuse nu
se aplică în cazul în care titularul de brevet sau titularul de licenţă a acţionat cu rea-credinţă în momentul
cînd a început exploatarea invenţiei sau pregătirile în acest scop. Nulitatea brevetului. Brevetul poate fi
declarat nul, în totalitate sau în parte, din următoarele motive: obiectul brevetului nu este brevetabil;
brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată
executa obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost
eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul
cererii iniţiale aşa cum a fost depusă protecţia conferită prin brevet a fost extinsă; titular al brevetului nu a
fost persoana îndreptăţită la brevet sau, în cazul invenţiilor salariaţilor. În cazul cînd motivele de nulitate
afectează doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta în limitarea corespunzătoare a acestui brevet,
prin modificarea revendicărilor, descrierii sau desenelor. Neîndeplinirea uneia sau mai  multor condiţii de
formă privind o cerere de brevet nu poate constitui motiv de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte,
decît în cazul cînd nulitatea este rezultatul unei intenţii frauduloase. Efectele brevetului sînt considerate ca
fiind nule de la început, în măsura în care brevetul, în tot sau în parte, a fost declarat nul. Efectul retroactiv
al nulităţii brevetului nu aduce atingere: hotărîrilor în acţiunile privind încălcarea drepturilor, care au intrat
în vigoare anterior hotărîrii de nulitate; contractelor încheiate anterior hotărîrii de nulitate, în măsura în care
ele au fost executate anterior acestei hotărîri. Totuşi, poate fi revendicată, pe motive de echitate,
rambursarea sumelor, plătite în virtutea contractului, într-un cuantum justificat de circumstanţe. Acţiunea în
nulitate a brevetului poate fi iniţiată oricînd pe durata valabilităţii brevetului şi poate fi fondată doar pe
motivele specificate mai sus. Orice persoană poate iniţia în instanţa judecătorească o acţiune în nulitate a
brevetului. Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată chiar dacă drepturile acordate de brevet s-au
stins ori dacă titularul a renunţat la brevet. Acţiunea în nulitate a brevetului eurasiatic pe teritoriul Republicii
Moldova se iniţiază în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a
Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale. Hotărîrea de nulitate a brevetului, în totalitate sau
în parte, este comunicată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind nulitatea se înscrie în
Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI. Renunţarea la brevet Titularul brevetului
poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face
obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa. Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei
în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI. Titularul are
obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa
de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat
intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său. Limitarea
brevetului. La cererea titularului de brevet, depusă la AGEPI şi supusă plăţii taxei stabilite, brevetul poate
face obiectul unei limitări, cu condiţia ca brevetul, în forma modificată, să respecte cerinţele de protecţie.
Limitarea se face prin modificarea descrierii, revendicărilor sau desenelor. Cererea de limitare nu poate fi
prezentată în perioada cînd este formulată o opoziţie sau cînd o procedură de nulitate se examinează în
instanţă. Cererea de limitare poate fi depusă numai cu acordul persoanei care beneficiază de un drept real
înscris în Registrul naţional de brevete de invenţie sau pe al cărei nume a fost făcută înscrierea. În cazul
cînd, în urma procedurii privind nulitatea brevetului, se constată că, ţinînd cont de modificările prezentate de
titular, motivele de nulitate nu sînt contrare menţinerii brevetului, se va lua hotărîrea de limitare a acestuia.
Dacă se va constata că modificările nu sînt admisibile, cererea de limitare se va respinge. În cazul cînd
brevetul este modificat, AGEPI publică, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conţinînd, în
formă modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.
66. Asigurarea respectarii D-lor s-ve asupra brevetului. Actiunea privind incalcarea D-lor si actiunea
de declarare a neincalcarii D-lor Acţiunea privind încălcarea drepturilor. Orice persoană fizică sau
juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce
cauzează un prejudiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs,
sînt în drept să iniţieze o acţiune în instanţa judecătorească pentru  interzicerea utilizării cererii de brevet sau
a brevetului. Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor acordate următoarele persoane:
solicitantul sau titularul de brevet; orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în  special
licenţiaţii; alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi. În cazul în
care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată, instanţa de judecată va suspenda procesul pînă la
prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI  la solicitarea titularului brevetului
sau a persoanelor terţe interesate. Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a
chestiunii privind valabilitatea brevetului. Iniţierea unei acţiuni privind încălcarea drepturilor decurgînd
dintr-un brevet eurasiatic se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii
de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale. Acţiunea de declarare a neîncălcării
drepturilor. Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenţei
exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară această persoană sau
pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor. Dacă poziţia titularului în
acest caz nu satisface persoana sau dacă titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în
cauză este în drept să intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de
neîncălcare a drepturilor. Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a
neîncălcării drepturilor. Măsuri de asigurare a probelor pîna la intentarea acţiunii. Orice persoană
îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora
drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei judecătoreşti sau altor autorităţi competente, pînă la
iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri  provizorii pentru asigurarea probelor
relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi a depunerii unei cauţiuni sau a unei
garanţii echivalente corespunzătoare, necesare reparării prejudiciilor care ar putea fi cauzate pîrîtului în
cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări. În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor,
instanţa judecătorească este în drept: să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu; să pună sechestru
pe produsele în litigiu; să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau
distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele. Procedura de aplicare a
măsurilor de asigurare a probelor se desfăşoară de către instanţa de judecată sau de către alte autorităţi
competente în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare
a probelor vor fi realizate cu participarea executorului judiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al
AGEPI şi de un ofiţer de poliţie. Asigurarea probelor în cazuri de urgenţă. Măsurile de asigurare a probelor
pot fi stabilite fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de
drepturi sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Încheierea instanţei judecătoreşti va fi adusă imediat
la cunoştinţă părţii afectate. Încheierea cu privire la măsurile de asigurare a probelor poate fi atacată în
instanţa judecătorească. Prezentarea şi asigurarea probelor în cadrul acţiunii privind încălcarea
drepturilor. Dacă o parte prezintă dovezi că pretenţiile sale sînt fondate şi informaţii precum că anumite
probe se află în gestiunea părţii opuse, instanţa judecătorească va ordona ca aceste probe să fie prezentate
într-un număr suficient şi rezonabil, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiei confidenţiale. În cazul în
care  încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanţa poate ordona suplimentar părţilor
prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale. În cazul în care o parte la proces refuză
nemotivat accesul la informaţiile necesare sau tergiversează cu rea-credinţă prezentarea acestor informaţii,
fapt ce  împiedică soluţionarea litigiului, instanţa judecătorească se pronunţă în privinţa admiterii sau
respingerii acţiunii în baza informaţiilor prezentate, inclusiv a plîngerii sau a pretenţiei prezentate de partea
lezată prin împiedicarea accesului la informaţii, cu condiţia oferirii posibilităţii de audiere a părţilor referitor
la pretenţiile sau la elementele de probă ale acestora. La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor
titularului de brevet, în cazul cînd obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanţa
judecătorească poate ordona pîrîtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs
identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probaţiunii se va ţine cont de interesele legitime ale
pîrîtului în privinţa asigurării secretelor de fabricare  şi comerciale. În cazul în care pîrîtul nu prezintă
elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet va fi considerat, pînă la
proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanţe: dacă produsul fabricat prin
procedeul brevetat este nou; dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost fabricat prin
procedeul brevetat şi titularul brevetului nu a reuşit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce
procedeu a fost de fapt utilizat. Dreptul la informare. Dacă în procesul examinării unui litigiu se constată că
sînt încălcate drepturile decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate
cere ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un
drept asupra invenţiei să fie furnizate de pîrît şi/sau de orice altă persoană care: a fost găsită în posesia
produselor contrafăcute destinate comercializării; a fost găsită beneficiind, în scop comercial, de servicii cu
produse contrafăcute; a fost găsită prestînd, în scop comercial, servicii cu produse utilizate în activităţi de
încălcare a drepturilor; Informaţiile după caz: numele şi adresa producătorului, distribuitorului, furnizorului,
ale deţinătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vînzătorilor angro şi cu
amănuntul prezumtivi; date despre cantităţile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi
despre preţul produselor sau serviciilor respective. Cele expuse se aplică fără a aduce atingere altor
prevederi legale care: acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate; reglementează utilizarea
în cauzele civile sau penale a informaţiilor comunicate în conformitate cu L; stabilesc răspunderea pentru
abuz de dreptul la informare; oferă posibilitatea de a refuza prezentarea de informaţii ce ar constrînge
persoana să recunoască propria sa participare ori participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unei
cereri de brevet sau a unui brevet; reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare sau
procesarea datelor cu caracter personal.
 Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor. Dacă s-a constatat faptul sau iminenţa
încălcării  drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate,
la cererea titularului de brevet, să adopte unele măsuri de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor
împotriva pîrîtului şi/sau intermediarilor, cum ar fi: să pronunţe, cu titlu provizoriu, o încheiere de
interzicere a oricăror acţiuni ce constituie încălcare a drepturilor sau să permită continuarea acţiunilor, cu
condiţia depunerii unei cauţiuni suficiente să asigure despăgubirea titularului de brevet; să pună sechestru pe
produsele suspectate de a încălca un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau  dintr-un brevet pentru a
preveni introducerea lor în circuitul comercial; să pună, cu titlu provizoriu,  sechestru pe orice proprietate a
pîrîtului, inclusiv să dispună blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau
comerciale, dacă încălcarea a fost comisă la scară comercială şi există riscul de nerecuperare a prejudiciilor.
Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor pot fi stabilite, fără a-l audia pe pîrît dacă
orice întîrziere poate cauza un prejudiciu ireparabil titularului de brevet sau dacă există riscul de distrugere a
probelor. Decizia instanţei va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate. Măsuri corrective În cazul în
care se stabileşte că a avut loc o încălcare a drepturilor, instanţa judecătorească poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de măsuri referitor la produsele despre care s-a constatat că încalcă un drept decurgînd
dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet şi, după caz, referitor la materialele şi instrumentele care au
servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre aceste măsuri vor figura, în special: retragerea
provizorie a produselor din circuitul comercial; retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial;
sau distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului. Măsurile menţionate se
realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.
La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa  judecătorească se va conduce de principiul
echităţii, luînd în considerare gravitatea încălcării, remedierile ordonate, precum şi interesele persoanelor
terţe. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti În cazul în care  a fost emisă o hotărîre judecătorească de
constatare a încălcării drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa
judecătorească, la cererea titularului de drepturi, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii
împotriva pîrîtului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor
titularului. În acest scop, instanţa judecătorească poate cere depunerea de către pîrît a unei cauţiuni sau a
unei garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi
împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ la încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o
cerere de brevet sau dintr-un brevet. Măsurile de alternativă. În cazul în care pîrîtul  a acţionat neintenţionat
sau din imprudenţă, el va fi obligat de instanţa judecătorească, la cererea persoanei interesate, să achite
unele despăgubiri pecuniare, în locul măsurilor de asigurare a respectării drepturilor prevăzute de prezentul
capitol, dacă aplicarea măsurilor în cauză i-ar fi cauzat pagube disproporţionale şi dacă despăgubirea
pecuniară îl satisface pe reclamant. Despăgubirile La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile
decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet cu bună-ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti
acest lucru va achita titularului de drepturi despăgubirile pentru prejudiciile pe care acesta le-a suportat în
mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: se va ţine cont de toate aspectele
semnificative, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea
lezată, orice profit obţinut ilegal de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi prejudiciul moral cauzat
titularului de drepturi din cauza atingerii aduse drepturilor sale; sau poate fi fixată, ca alternativă, o sumă
unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea  redevenţei sau încasările care ar fi fost datorate
în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul. În cazul în care a
comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, pîrîtul este obligat să
recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform L. Publicarea
hotărîrilor judecătoreşti. În cadrul acţiunilor privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de
brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului şi
din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul difuzării informaţiei
despre hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea şi publicarea integrală sau parţială a hotărîrii. Instanţa
judecătoreasca competentă poate ordona, de asemenea, din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat,
măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare
amploare. IJ va remite la AGEPI o copie a hotărîrii judecătoreşti.
67. Notiunea, clasificarea si conditiile de protectie a desenului/ modelului industrial. Desenele si
modelele industriale neprotejabile. Termenul de protectie. Marcajul de avertizare desen sau model
industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat în special din caracteristicile
liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în
sine; desen sau model industrial înregistrat – desen sau model industrial protejat, în condiţiile L, pe baza
cererii de înregistrare  depuse pe cale naţională sau internaţională; desen sau model industrial neînregistrat
– desen sau model industrial protejat în conformitate cu L, fără depunerea cererii de înregistrare; mandatar
autorizat – persoană fizică, atestată şi înregistrată în modul stabilit, care reprezintă interesele persoanelor
fizice şi juridice naţionale ori străine şi care acordă asistenţa necesară în domeniul protecţiei proprietăţii
industriale; prioritate – drept acordat unei cereri de înregistrare de a fi prima în timp în limitele termenului
stabilit; produs – orice articol obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, care poate conţine şi elemente
concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, aranjamente, simboluri grafice şi caractere
tipografice, cu excepţia programelor de calculator; produs complex – produs compus din multiple elemente
ce pot fi înlocuite de o manieră care să permită dezasamblarea şi reasamblarea lui. Protecţia juridică a
desenelor şi a modelelor industriale întruneşte aspectele referitoare la existenţa, dobîndirea, aria de aplicare,
menţinerea în vigoare a drepturilor şi la mijloacele de respectare a acestora, precum şi  la exercitarea
drepturilor dobîndite. Pe teritoriul Republicii Moldova sînt recunoscute şi protejate: desenele sau modelele
industriale înregistrate şi confirmate prin certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial
(denumit în continuare certificat de înregistrare) în condiţiile prezentei legi; desenele sau modelele
industriale internaţionale înregistrate conform Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea
internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 6 noiembrie 1925 (denumit în continuare 
Aranjamentul de la Haga); desenele sau modelele industriale neînregistrate în cazul în care au fost făcute
publice în conformitate cu L. Desenele şi modelele industriale protejate prin prezenta lege beneficiază şi de
protecţia acordată aceleiaşi persoane sau, cu consimţămîntul ei, unei alte persoane în conformitate cu
legislaţia privind drepturile de autor, cu începere de la data la care au fost create sau fixate sub orice formă.
Recunoaşterea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu prejudiciază şi nu exclude protecţia acordată
aceleiaşi persoane sau, cu consimţămîntul ei, unei alte persoane prin alte dispoziţii legale privind
proprietatea intelectuală, în special cele referitoare la mărci, indicaţii geografice, brevete de invenţie,
modele de utilitate, caractere tipografice, topografii ale circuitelor integrate şi concurenţa neloială.
Conditiile de protectie. 1Poate fi protejat în calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior al
unui produs sau al unei părţi a acestuia, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor,
formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine. Obiectul protecţiei poate fi
bidimensional (desen industrial) sau tridimensional (model industrial), precum şi o combinaţie a acestora.
Se asigură protecţie pentru desenul sau modelul industrial numai dacă acesta este nou şi are un caracter
individual. 2Noutatea. Se consideră că un desen sau un model industrial este nou dacă nici un desen sau
model industrial identic nu a fost făcut public:
în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă a fost invocată
prioritatea, înaintea datei de prioritate a desenului sau a modelului industrial pentru care se solicită protecţie;
sau în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau  modelul
industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară. Desenele sau modelele
industriale sînt considerate identice dacă elementele lor caracteristice diferă între ele numai în detalii
nesemnificative. 3Caracterul individual-Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter
individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de impresia
produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial făcut public: în cazul unui
desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă se revendică o prioritate, înainte
de  data de prioritate; sau în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care
desenul sau  modelul industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară. Pentru
evaluarea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea
desenului sau modelului industrial, ţinîndu-se cont de natura produsului şi de caracteristicile sectorului
industrial sau artizanal. 4Produsele complexe- Dacă este parte componentă a unui produs complex, desenul
sau modelul industrial aplicat la produs sau încorporat în el va fi considerat nou, avînd caracter individual,
numai în cazul în care  sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: partea componentă, odată încorporată
în produsul complex, rămîne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia; caracteristicile vizibile ale părţii
componente îndeplinesc ele însele condiţiile privind noutatea şi caracterul individual. „Utilizare normală”
înseamnă utilizare de către beneficiar. 4Dezvăluirea-se consideră că un desen sau un model industrial a fost
făcut public dacă a fost expus sau a fost publicat, utilizat, comercializat sau dezvăluit în alt mod, cu excepţia
cazurilor în care aceste acţiuni nu puteau deveni cunoscute în mod rezonabil şi în cursul normal al activităţii
unor persoane fizice sau juridice din Republica Moldova, specializate în domeniul respectiv: în cazul
desenului sau modelului industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă este invocată prioritatea,
înainte de data de prioritate; sau în cazul desenului sau modelului industrial neînregistrat, înainte de data la
care a fost dezvăluit pentru prima oară. Un desen sau un model industrial nu se consideră  făcut public dacă
a fost dezvăluit unui terţ în condiţii de confidenţialitate explicite sau implicite. In cazul desenului sau
modelului industrial înregistrat, nu se consideră că s-a produs o dezvăluire  dacă desenul sau  modelul
industrial pentru care este revendicată protecţia a fost făcut public: de către autor, de succesorul său în
drepturi sau de un terţ, ca urmare a informaţiilor oferite de autor sau a acţiunii întreprinse de acesta ori de
succesorul lui în drepturi sau în urma unui abuz faţă de autor sau de succesorul lui în drepturi; în cursul
perioadei de 12 luni precedente datei de depozit sau datei de prioritate dacă se invocă prioritatea. Desenele
şi modelele industriale neprotejabile Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie
tehnică nu poate fi protejat. Nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus în
mod necesar în forma şi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul în care este încorporat sau la
care este aplicat  să fie conectat mecanic ori amplasat în interiorul,  în jurul unui alt produs sau pe el astfel
încît fiecare dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia. Prin derogare de la cele expuse, un desen sau un
model industrial nou şi individual poate fi protejat dacă permite multiple asamblări sau conexiuni în cadrul
unui sistem modular constituit din produse interschimbabile. Sînt neprotejabile desenele sau modelele
industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Întinderea protecţiei. Protecţia conferită
desenului sau modelului industrial se extinde asupra oricărui desen sau model industrial care nu produce
asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită. Pentru stabilirea întinderii protecţiei trebuie
să se ţină cont de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial. Întinderea
protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat este determinată de ansamblul elementelor
reproduse în reprezentările grafice incluse   în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi
publicate în BOPI. O descriere care  explică reprezentările grafice nu afectează întinderea protecţiei
desenului sau modelului industrial în sine. Un desen sau un model industrial înregistrat  este protejat pe
parcursul unei perioade de 5 ani, începînd cu data de depozit. Certificatul de înregistrare poate fi reînnoit
pentru mai multe perioade de cîte 5 ani, pînă la maximum 25 de ani de la data de depozit. Un desen sau un
model industrial neînregistrat  este protejat pe parcursul unei perioade de 3 ani de la data la care a fost făcut
public pentru prima oară în Republica Moldova. Certificatul de  înregistrare poate fi reînnoit la cererea
titularului sau a oricărei alte persoane autorizate în mod expres de acesta, cu condiţia achitării taxei de
reînnoire. Reînnoirea poate fi limitată la unele dintre desenele sau modelele industriale incluse în certificatul
de înregistrare multiplu. Cererea  de reînnoire trebuie depusă şi taxa de reînnoire achitată în decursul a 6
luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate. Termenul de depunere a cererii de reînnoire şi de achitare
a taxei de reînnoire poate fi prelungit cu 6 luni, sub rezerva achitării unei taxe. Reînnoirea intră în vigoare în
prima zi de la data de expirare a înregistrării, fapt care se consemnează în Registrul de desene şi modele
industriale înregistrate. AGEPI publică în BOPI datele despre reînnoire. Marcajul de avertizare Titularul
poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constînd din litera D, înscrisă într-un cerc, însoţită de numele
său ori de numărul certificatului de înregistrare. Lipsa marcajului de avertizare nu produce efecte juridice.
68.Cererea de inregistrare a desenului/ modelului industrial. Conditiile pe c/e t/e sa le intruneasca.
Cererea de inregistrare multipla Cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrialvCererea
de înregistrare a desenului sau a modelului industrial se depune la AGEPI  de către persoana care dispune de
dreptul asupra desenului sau modelului industrial. Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI,
în limba moldovenească. documentele anexate la cerere se prezintă în limba moldovenească. În cazul în care
documentele anexate sînt perfectate  în o altă limbă, traducerea lor în limba moldovenească se prezintă în
termen de 2 luni de la data depunerii cererii. Cererea se depune pe orice cale acceptată de AGEPI, în
conformitate cu prevederile unui regulament, aprobat de Guvern. Reprezentarea-Nimeni nu este obligat să
fie reprezentat în faţa AGEPI. Persoanele fizice şi/sau juridice care nu au nici domiciliu, nici sediu principal
şi nici  întreprindere industrială sau comercială efectivă şi funcţională în Republica Moldova trebuie să fie
reprezentate în faţa AGEPI, în orice procedură desfăşurată în cadrul AGEPI, cu excepţia depunerii cererii.
Persoanele fizice şi/sau juridice, în cadrul procedurilor desfăşurate la AGEPI în conformitate cu prezenta
lege pot fi reprezentate numai de mandatari autorizaţi, în special în domeniul desenelor şi modelelor
industriale. Mandatarul autorizat activează în conformitate cu un regulament, aprobat de Guvern. Persoanele
fizice şi/sau juridice care  au domiciliu, sediu principal sau întreprindere industrială ori comercială efectivă
şi funcţională în Republica Moldova pot fi reprezentate în faţa AGEPI şi de un angajat al lor. Persoana care
reprezintă interesele solicitantului sau ale titularului trebuie să depună la AGEPI o procură, semnată de
solicitant sau titular, ce urmează a fi inclusă în dosar. Cererea de înregistrare a desenului sau modelului
industrial trebuie să conţină: solicitarea înregistrării desenului sau modelului industrial; datele de
identificare ale solicitantului; reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentînd
detaliat, în ansamblu aspectul exterior al produsului,  care să poată fi reproduse; indicarea produselor
referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. Cererea de
înregistrare a desenului sau modelului industrial poate să conţină: menţionarea autorului sau o declaraţie, pe
proprie răspundere a solicitantului, care să ateste că autorul a renunţat la dreptul de a fi menţionat; informaţii
care să permită identificarea mandatarului autorizat sau unui alt reprezentant; informaţie referitor la
prioritate; clasificarea, conform anexei  la Aranjamentul  de la Locarno privind instituirea clasificării
internaţionale a desenelor şi modelelor industriale din 8 octombrie 1968 (denumit în continuare Clasificarea
Locarno), a produsului referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului
industrial; solicitarea amînării publicării. La cerere se anexează: procura, în cazul depunerii cererii prin
mandatar autorizat sau prin alt reprezentant; actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial în
cazul  invocării priorităţii; descrierea desenului sau modelului industrial, după caz; dovada de plată a taxei
sau documentul de acordare a înlesnirilor, după caz. Alte condiţii de completare şi depunere a cererii de
înregistrare a desenului sau modelului industrial se stabilesc într-un regulament, aprobat de Guvern. Cererea
de înregistrare a desenului sau modelului industrial, constituie depozitul. Informaţia specificată şi
documentele specificate, se depun la AGEPI odată cu cererea sau în termen de 2 luni de la data de depozit.
Cererea de înregistrare multiplă Mai multe desene sau modele industriale pot fi incluse într-o cerere de
înregistrare multiplă. O astfel de cerere poate conţine pînă la 100 desene sau modele industriale. Cu excepţia
produselor ornamentale, poate fi depusă o  cerere de înregistrare multiplă dacă produsele referitor la care se
preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor industriale fac parte din aceeaşi clasă a
Clasificării Locarno. Cererea de înregistrare multiplă impune plata unei taxe suplimentare. În cazul cererii
de înregistrare multiple, solicitanţii şi autorii trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru toate desenele sau modelele
industriale consemnate în cerere. Fiecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referă  cererea
de  înregistrare multiplă poate fi tratat independent de celelalte. Un desen sau un model industrial poate să
facă, independent de celelalte, obiectul  unei reînnoiri, să fie pus în aplicare, să facă obiectul unor licenţe, al
unei executări silite sau al altor drepturi reale. 
69. Procedura de inregistrare a modelului/ desenului industrial Examinarea respectării condiţiilor de
forma privind depunerea cererii  În termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, AGEPI verifică
respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii şi a documentelor anexate. Prin procedura de
examinare se verifică: respectarea în cerere a condiţiilor necesare acordării unei date de deposit; b)
Întrunirea în cerere a celorlalte condiţii. Dacă se constată că în cerere se respectă condiţiile privind
acordarea datei de depozit, AGEPI înscrie datele referitoare la această cerere în Registrul cererilor de
înregistrare a desenelor sau modelelor industriale şi notifică solicitantul despre admiterea cererii. Dacă, se
constată că  în cererea şi/sau în documentele anexate la ea există neregularităţi care pot fi remediate, AGEPI
invită solicitantul în acest scop. Dacă solicitantul se conformează invitaţiei AGEPI în termen de  3 luni de la
data depunerii cererii, acesta din urmă acordă ca dată de depozit data la care neregularităţile constatate au
fost remediate. În acest caz, AGEPI înscrie datele referitoare la cerere în Registrul cererilor de înregistrare a
desenelor şi  modelelor industriale şi notifică solicitantul despre admiterea cererii. Dacă remedierile nu se
efectuează în termenul menţionat şi dacă solicitantul nu face un demers în vederea prelungirii lui, dar nu mai
mult decît cu 3 luni, plătind taxa, cererea se consideră nedepusă, fapt despre care este notificat solicitantul.
Dacă solicitantul se conformează invitaţiei AGEPI în termen de 3 luni de la data notificării, cererea de
înregistrare se publică în BOPI. Dacă remedierea neregularităţilor constatate nu se efectuează în termenul
menţionat şi solicitantul nu face demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, plătind  taxă,
cererea se consideră retrasă, fapt despre care este notificat solicitantul. Dacă în cerere clasificarea produsului
lipseşte sau este indicată greşit, AGEPI va clasifica, potrivit Clasificării Locarno, produsul pentru care se
preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. Dacă cererea multiplă nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute, solicitantul este obligat să o divizeze, constituind cîte o cerere pentru
fiecare grup de desene sau modele industriale care îndeplineşte condiţiile prevăzute, în termen de 3 luni de
la data notificării. În cazul în care solicitantul nu divizează cererea în termenul acordat şi nu va face un
demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, plătind taxă, AGEPI va examina numai
primul grup de desene sau de modele industriale, respingîndu-le pe celelalte. Dacă neregularităţile se referă
la invocarea priorităţii şi pot fi remediate, dar solicitantul nu le remediază în termenele prevăzute, dreptul de
prioritate asupra cererii se pierde. Cererea de înregistrare inclusă în Registrul cererilor de înregistrare a
desenelor şi a modelelor industriale se publică în BOPI în cel mult 6 luni de la data de depozit şi dacă este
plătită  taxa de publicare, după caz. Elementele cererii care se publică sînt stabilite într-un regulament,
aprobat de Guvern. Publicarea poate fi amînată, la cererea solicitantului, pentru cel mult 30 de luni, perioadă
calculată de la data de depozit sau de la data priorităţii invocate. Observaţiile terţilor În termen de 3 luni de
la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, terţii pot prezenta în scris la AGEPI observaţii motivate
privind înregistrarea desenului sau a modelului industrial fără să plătească taxă. Observaţiile motivate pot fi
luate în considerare la examinarea de fond a cererii. Opoziţia În termen de 3 luni de la data publicării cererii
de înregistrare în BOPI, persoanele interesate sînt în drept să se opună înregistrării desenului sau  modelului
industrial pentru următoarele motive: desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte prevederile art.6 ori
contravine ordinii publice sau bunelor moravuri; desenul sau modelul industrial încorporează, fără acordul
titularului, o operă protejată în conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de
proprietate industrială protejat; solicitantul nu a depus cel dintîi cerere de înregistrare. Opoziţia argumentată
trebuie să se prezinte în scris la AGEPI. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe. În cursul
examinării opoziţiei, AGEPI verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de depunere şi dacă solicitantul a
exprimat punctul său de vedere, apreciază argumentele părţilor. Examinarea opoziţiei poate fi suspendată:
cînd se bazează pe o cerere de înregistrare a desenului şi modelului industrial, pînă la emiterea unei hotărîri
definitive referitoare la această cerere; cînd desenul sau modelul industrial opus face obiectul unei acţiuni în
anulare, pînă la soluţionarea definitivă a cauzei; la cererea motivată a unei părţi. În cazul în care, la
examinarea opoziţiei, se constată că toate desenele şi modelele industriale din cerere sau doar o parte din ele
nu sînt pasibile de înregistrare, opoziţia se satisface pentru desenele şi modelele industriale respective. În
caz contrar, opoziţia se respinge. Examinarea de fond AGEPI verifică dacă există temeiuri pentru
respingerea cererii ţinînd cont de rezultatele examinării opoziţiei.  AGEPI are dreptul să ceară solicitantului
informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau autorului,
cu depozitul constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de protecţie. Informaţia se prezintă de către solicitant
în termen de 3 luni de la data solicitării şi nu trebuie să schimbe esenţa desenului sau a modelului industrial.
Dacă solicitantul nu îndeplineşte această condiţie în termenul menţionat şi nu face un demers pentru
prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, cu achitarea taxei, cererea se consideră retrasă în cazul în
care examinarea de fond nu este posibilă,  fapt despre care solicitantul este notificat  în termen de o lună de
la data adoptării hotărîrii. Dacă desenul sau modelul industrial corespunde prevederilor, AGEPI verifică
dacă desenul sau modelul industrial solicitat nu se află în conflict cu un desen sau un model industrial
anterior avînd aceeaşi destinaţie. Condiţiile de verificare a desenului sau modelului industrial privind
îndeplinirea celorlalte condiţii şi termenele examinării în fond se stabilesc într-un regulament, aprobat de
Guvern. Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsă înainte ca
solicitantului să i se permită  retragerea sau modificarea ei  ori prezentarea, în termen de 2 luni de la data
comunicării informaţiilor obţinute în procesul examinării de fond,  unor argumente în favoarea înregistrării
desenului sau  modelului industrial. Rezultatele examinării de fond sînt expuse într-un raport de examinare a
cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial. În urma examinării de fond a cererii de
înregistrare şi pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta una dintre următoarele hotărîri: a)privind
înregistrarea desenului sau  modelului industrial dacă se constată că desenul sau modelul industrial
corespunde condiţiilor de acordare a protecţiei; b)privind respingerea cererii pe motivele menţionate de L.
Dacă în cererea de înregistrare multiplă doar o  parte din desenele sau modelele industriale corespunde
condiţiilor de acordare a protecţiei, asupra acestei părţi se adoptă hotărîre de înregistrare, iar asupra
desenelor sau modelelor industriale care nu corespund condiţiilor de acordare a protecţiei se adoptă hotărîre
de respingere. Hotărîrile AGEPI trebuie să fie argumentate. Ele nu se pot întemeia decît pe motivele sau pe
dovezile asupra cărora părţile au avut posibilitatea să se expună. AGEPI comunică solicitantului hotărîrea de
înregistrare a desenului sau a modelului industrial ori hotărîrea de respingere a cererii în termen de o lună de
la data adoptării şi o publică în BOPI. Hotărîrea privind cererea de înregistrare a desenului sau a modelului
industrial poate fi contestată în Comisia de contestaţie a AGEPI de a cărei competenţă ţine soluţionarea
extrajudiciară a litigiilor din domeniul proprietăţii intelectuale.  Contestaţia se depune de către părţi  în
termen de 2  luni de la data expedierii hotărîrii sau de către terţi în termen de 30 de zile de la publicarea
datelor. Contestaţia are un efect suspensiv. Contestaţia trebuie prezentată în scris şi trebuie să  fie
argumentată, considerîndu-se depusă numai după achitarea unei taxe. În decursul examinării contestatiei,
Comisia de contestaţie invită părţile, ori de cîte ori este necesar, să prezinte, în termenul acordat, observaţii
referitor la comunicările prezentate de celelalte părţi sau de Comisia de contestaţie. În caz de divergenţe cu
caracter normativ, Comisia de contestaţie va aplica normele CPC. În urma examinării contestaţiei, Comisia
de contestaţie emite una din următoarele hotărîri: menţinerea în vigoare a hotărîrii contestate; anularea totală
sau parţială a hotărîrii contestate; reexaminarea hotărîrii  contestate; orice altă acţiune care decurge din
procedura de examinare. Comisia de contestaţie poate trimite dosarul spre reexaminare, stabilind un termen
în care să fie informată despre rezultatele reexaminării. Dacă apar motive întemeiate, necunoscute la
momentul examinării cazului în Comisia de contestaţie, persoana interesată poate depune, în termenul
stabilit conform procedurii, o nouă contestaţie în comisie.  Acest drept îl au şi persoanele care nu au ştiut
sau care nu au putut să ştie despre examinarea contestaţiei iniţiale, precum şi persoanele lezate în drepturi şi
interese prin hotărîre a Comisiei de contestaţie, care dispun de motive întemeiate pentru  soluţionarea
obiectivă a cauzei. Hotărîrea Comisiei de  contestaţie intră în vigoare la data adoptării şi poate fi atacată în
instanţă judecătorească în termenul stabilit de legislaţia de procedură civilă. Acţiunea hotărîrii Comisiei de
contestaţie atacate în instanţă judecătorească poate fi suspendată în conformitate cu Legea contenciosului
administrativ. Înainte de eliberarea certificatului de înregistrare, AGEPI va anula hotărîrea adoptată: În
temeiul unei hotărîri judecătoreşti; În baza hotărîrii Comisiei de contestaţie. Înainte de eliberarea
certificatului de înregistrare, AGEPI poate revoca din oficiu hotărîrea adoptată dacă au apărut motive
întemeiate care împiedică eliberarea certificatului. Înregistrarea desenului sau modelului industrial.
Eliberarea certificatului de înregistrare După adoptarea hotărîrii de înregistrare a desenului sau modelului
industrial, în cazul în care nu a fost depusă nici o contestaţie împotriva înregistrării sau contestaţiile depuse
au fost respinse, AGEPI  introduce datele privind înregistrarea în Registrul de desene şi modele industriale
înregistrate şi, în termen de 3 luni de la data înregistrării, va elibera certificat de înregistrare titularului,
contra unei taxe, fapt care se publică în BOPI. În cazul mai multor titulari, certificatul de înregistrare se
eliberează numai unuia dintre ei, şi anume celui care figurează primul pe listă,  în cazul în care nu există alte
prevederi, ceilalţi titulari avînd dreptul la cîte o copie de pe acest certificat. Dacă titularul şi autorul sînt
persoane diferite, cel de-al doilea are dreptul la o copie de pe certificatul de înregistrare. În cazul expirării
termenului de procedură în faţa AGEPI avînd ca urmare directă pierderea drepturilor aferente cererii de
înregistrare sau certificatului de înregistrare, solicitantul sau titularul poate fi restabilit în drepturi la cerere.
AGEPI, la cererea solicitantului sau a titularului, va admite restabilirea în drepturi dacă se constată că
neîndeplinirea  în termen a avut loc în pofida luării tuturor măsurilor de bună-credinţă cerute de împrejurări
sau în situaţie de forţă majoră. Restabilirea în drepturi se efectuează cu condiţia depunerii unei cereri în
acest sens în decursul a 12 luni de la data expirării termenului de îndeplinire a acţiunii corespunzătoare,
achitării taxei, îndeplinirii procedurii omise  şi prezentării actelor care certifică situaţia de forţă majoră.
Restabilirea în drepturi  nu are loc dacă, pînă la solicitarea restabilirii, o altă persoană  a obţinut deja dreptul
la un desen sau la un model industrial identic. În caz de neprezentare a cererii de reînnoire a certificatului de
înregistrare sau în caz de neplată a taxei de reînnoire, termenul suplimentar de 6 lunise scade din perioada
de 12 luni (revalidarea certificatului de înregistrare). În cazul restabilirii în drepturi, solicitantul sau titularul
nu poate invoca drepturile împotriva unui terţ care, de bună-credinţă, pe parcursul unei perioade cuprinse
între pierderea drepturilor asupra cererii sau asupra înregistrării desenului sau a modelului industrial şi
publicarea informaţiei despre restabilirea în aceste drepturi, a comercializat produse în care este integrat sau
cărora li s-a aplicat un desen sau un model industrial ce intră în sfera de protecţie a unui desen sau a unui
model dreptul asupra căruia a fost restabilit. Terţul care cade sub incidenţa poate formula, în termen de 2
luni de la data publicării informaţiei despre restabilirea drepturilor, o contestaţie împotriva hotărîrii de
restabilire în drepturi a solicitantului sau a titularului desenului sau modelului industrial, cu condiţia
achitării unei taxe.
70. D-le s-ve asupra desenelor si modelelor industriale Dreptul asupra desenului sau modelului
industrial aparţine autorului şi/sau succesorului lui în drepturi. E/e considerată autor al desenului sau al
modelului industrial persoana fizică ce le-a realizat prin munca sa creatoare. În cazul în care mai mulţi
autori au creat împreună acelaşi desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparţine în comun.
Modul de exercitare de către autori a drepturilor lor se stabileşte în contract, încheiat între ei. În cazul în
care mai mulţi autori au creat,  independent unul de altul, desene sau modele industriale identice, dreptul
asupra desenului sau modelului industrial înregistrat aparţine persoanei a cărei cerere are cea mai veche dată
de depozit sau cea mai veche dată de prioritate dacă este invocată prioritatea. Dacă două cereri de
înregistrare a unor  desene sau modele industriale identice au aceeaşi dată de depozit, dreptul preferenţial
asupra desenului sau modelului industrial se acordă persoanei care dovedeşte că a fost prima care a solicitat
înregistrarea. Desenele şi modelele  industriale create de salariaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau
în executarea unei  sarcini  încredinţate în scris de patron (desen sau model industrial de serviciu) aparţine
patronului dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel. În cazul creării unui desen sau model industrial
de serviciu, autorul are dreptul la o remuneraţie corespunzătoare beneficiului obţinut din utilizarea desenului
sau modelului industrial de către patron sau beneficiului prezumat.     Remuneraţia se plăteşte în cuantumul
şi în condiţiile stipulate în contractul încheiat între autor şi patron. Dacă desenul sau modelul industrial a
fost creat pe baza unui contract de cercetare ştiinţifică sau de experimentare-proiectare, drepturile ce decurg
din crearea lui se stabilesc prin acest contract, autorul avînd dreptul la o remuneraţie în cuantumul şi în
condiţiile de plată stabilite în contractul încheiat între el şi patron. În cazul unui desen sau model înregistrat,
autorul este obligat să informeze în scris patronul, în termen de o lună de la data elaborării, despre crearea
desenului sau modelului industrial de serviciu. Dacă, în decursul a 60 de zile de la data la care autorul a
informat patronul despre elaborarea desenului sau modelului industrial de serviciu, cel de-al doilea nu va
depune cerere şi nu va cesiona unei alte persoane dreptul de a o depune, autorul este în drept să depună
cerere şi să înregistreze desenul sau modelul industrial în numele său. În acest caz, patronul are dreptul
preferenţial la licenţă neexclusivă în vederea utilizării desenului sau modelului industrial. În cazul în care
patronul obţine certificat de înregistrare, autorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită în
vederea utilizării desenului sau modelului industrial. În cazul în care părţile nu au convenit asupra
cuantumului remuneraţiei autorului ori asupra preţului licenţei, cuantumul sau preţul urmează să fie stabilite
de instanţa judecătorească  în funcţie de aportul fiecărei părţi la crearea desenului sau modelului industrial,
precum şi în funcţie de valoarea comercială a desenului sau modelului     industrial. Patronul şi autorul sînt
obligaţi să se informeze reciproc în scris asupra stadiului de elaborare a desenului sau modelului industrial şi
să se abţină de la orice dezvăluire ce ar putea să prejudicieze fiecare parte în exercitarea drepturilor sale.
Partea care a încălcat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv profitul
ratat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Revendicarea dreptului asupra desenului sau modelului
industrialPînă la demonstrarea contrariului, persoana pe al cărei nume este înregistrat desenul sau modelul
industrial (titularul) sau, pînă la înregistrare, persoana în al cărei nume a fost depusă cererea de înregistrare a
desenului sau modelului industrial (solicitantul) este considerată a fi îndreptăţită să acţioneze în orice
procedură în faţa AGEPI şi în faţa altor autorităţi. Dacă un desen sau un model industrial neînregistrat este
dezvăluit ori revendicat de o persoană neîndreptăţită ori dacă un desen sau un model industrial înregistrat a
fost depus sau înregistrat pe numele unei astfel de persoane, persoana îndreptăţită în temeiul articolelor
menţionate, fără să aducă atingere unor alte drepturi sau acţiuni, poate revendica să fie recunoscută drept
titular legitim al desenului sau al modelului industrial în cauză. Acţiunile menţionate se prescriu pe o durată
de 3 ani de la data publicării în cazul unui desen sau al unui model industrial înregistrat şi, respectiv, de la
data dezvăluirii în cazul unui desen sau unui model industrial neînregistrat. Această prevedere nu se aplică
dacă persoana care nu are dreptul asupra desenului sau modelului industrial a acţionat cu rea-credinţă în
momentul în care desenul sau modelul industrial i-a fost prezentat, dezvăluit sau încredinţat. În cazul unui
desen sau al unui model industrial înregistrat, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor
industriale şi în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate se consemnează următoarele: faptul că
s-a iniţiat o procedură legală; hotărîrea judecătorească sau orice alt act care finalizează  procedura; orice
modificare a titularului  desenului sau al modelului industrial înregistrat, care rezultă din hotărîrea
judecătorească  sau din orice act care finalizează  procedura. Contestatarul este obligat să comunice AGEPI,
în termen de 10 zile, orice hotărîre judecătorească. Dacă, are loc schimbarea completă a titularului unui
desen sau al unui model industrial înregistrat, licenţele şi celelalte drepturi acordate de titularul iniţial se
consideră nule şi se sting în momentul înscrierii persoanei îndreptăţite în Registrul de desene şi modele
industriale înregistrate. Dacă, înainte de înscrierea în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate a
iniţierii procedurii legale a utilizat desenul sau modelul industrial în Republica Moldova ori se pregătea în
mod serios şi efectiv în acest  sens, titularul desenului sau modelului industrial înregistrat sau un licenţiat îl
poate utiliza în continuare cu condiţia să solicite, în termen de 3 luni, o licenţă neexclusivă noului titular
înscris în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Licenţa trebuie acordată pentru o perioadă
rezonabilă şi în condiţii rezonabile. Această prevedere nu se aplică dacă titularul desenului sau al modelului
industrial înregistrat ori licenţiatul a acţionat cu rea-credinţă în momentul în care a început să utilizeze
desenul sau modelul industrial, sau licenţa ori se pregătea pentru o astfel de exploatare. Drepturile autorului
În cazul desenului sau al modelului industrial înregistrat: autorul are dreptul de a fi menţionat în această
calitate în documentele de procedură la AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi
modelelor industriale, în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi în certificatul de
înregistrare; se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat împreună acelaşi desen sau
model industrial; autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în documentele de procedură la
AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul de desene şi
modele industriale înregistrate, precum şi în certificatul de înregistrare ori să anuleze menţiunile din aceste
registre şi din certificat. Autorul poate să-şi apere drepturile în instanţă judecătorească împotriva oricărei
persoane care îi lezează drepturile. Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, dezvăluirea, pînă
la revendicarea dreptului, a desenului sau a modelului industrial fără consimţămîntul autorului constituie
încălcare a drepturilor acestuia şi se pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare. Drepturile conferite
de desenul sau de modelul industrial. Desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul
exclusiv de a-l utiliza şi de a interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. Prin utilizare se
înţelege în special fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea
propriu-zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial în
cauză, precum şi depozitarea produsului respectiv în scopurile menţionate anterior. Desenul sau modelul
industrial neînregistrat nu conferă titularului dreptul de a interzice activităţile decît dacă utilizarea contestată
rezultă din copierea desenului sau modelului industrial protejat. Utilizarea contestată nu se consideră ca
provenind din copierea desenului sau  modelului industrial protejat dacă rezultă dintr-o muncă de creaţie
independentă realizată de un autor despre care se poate afirma în mod justificat că nu cunoştea desenul sau
modelul industrial dezvăluit de titular. Dispoziţiile mentionate se aplică provizoriu în egală măsură unui
desen sau unui model industrial care face obiectul publicării începînd cu data publicării şi pînă la
înregistrarea desenului sau modelului industrial, cu excepţia cazurilor cînd cererea de înregistrare a fost
respinsă sau retrasă. În cazul mai multor titulari, raporturile privind utilizarea desenului sau a modelului
industrial protejat se stabilesc prin contract, încheiat între ei. Dacă nu există un astfel de contract, fiecare
titular are dreptul să utilizeze integral desenul sau modelul industrial, la latitudinea sa, să intenteze proces în
legătură cu încălcarea dreptului său exclusiv împotriva oricărei persoane care utilizează desenul sau modelul
industrial fără autorizaţia cotitularilor, însă nu are dreptul să încheie contracte de licenţă şi să efectueze orice
cesiune a drepturilor fără acordul cotitularilor, să renunţe la dreptul asupra desenului sau modelului
industrial fără a-i anunţa pe aceştia.  
71. S-tii D-lui s-v asupra desenelor si modelelor industriale autorul desenului/ modelului industrial,
titularul si succesorii.
72. Limitele de exercitare a D-lor s-ve asupra desenelor si modelelor industriale. Epuizarea D-lor. D
de folosinta anterioara Limitarea drepturilor conferite de desenul sau de modelul industrial Drepturile
conferite de desenul sau de modelul industrial nu se exercită în cazul: acţiunilor efectuate cu titlu privat şi în
scopuri necomerciale; acţiunilor efectuate în scopuri experimentale; acţiunilor de reproducere în scopuri
didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei; echipamentelor mijloacelor de transport, înmatriculate într-o
ţară terţă, care pătrund temporar pe teritoriul Republicii Moldova; importului în Republica Moldova de
piese şi accesorii în vederea reparării vehiculelor; executării de reparaţii la vehiculelor; g)calamităţilor,
catastrofelor, epidemiilor şi altor situaţii excepţionale. Utilizarea specificată se admite sub rezerva ca ea să
nu aducă atingere într-un mod nejustificat utilizării normale a desenului sau modelului industrial protejat şi
să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau  modelului
industrial, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul este în drept să ceară
compensarea corespunzătoare a pierderilor suportate prin utilizarea neautorizată a desenului sau modelului
industrial. Nu constituie încălcare a drepturilor asupra desenului  sau  modelului industrial acţiunile
autorităţilor publice în cazul în care acţionează cu bună-credinţă în cadrul administrării L. Epuizarea
drepturilor Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial înregistrat sau neînregistrat nu trebuie
să se extindă asupra activităţilor privind un produs în care a fost încorporat sau căruia i se aplică desenul sau
modelul industrial ce intră în întinderea protecţiei desenului sau modelului industrial înregistrat ori
neînregistrat dacă produsul a fost introdus pe piaţă în teritoriul Republicii Moldova de către titularul
desenului sau modelului industrial înregistrat sau  neînregistrat ori cu acordul  lui. Dreptul, întemeiat pe
utilizare anterioară, asupra desenului sau modelului industrial înregistrat Orice terţ poate beneficia de un
drept întemeiat pe utilizare anterioară în cazul în care poate demonstra că, înainte de data de depozit sau,
dacă se invocă prioritatea, înainte de data de prioritate, începuse să utilizeze cu bună-credinţă în Republica
Moldova – sau intenţiona şi făcea pregătiri serioase şi efective în sensul unei astfel de     utilizări – un desen
sau un model industrial care intră în întinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat şi
care nu constituie o copie a acestuia din urmă. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară îndreptăţeşte terţul
să utilizeze în mod gratuit desenul sau modelul industrial în scopurile pentru care începuse să îl utilizeze sau
pentru care se pregătise să îl utilizeze înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de
data de prioritate aferentă desenului sau modelului industrial înregistrat, fără a mări volumul de producţie
sau fără a plăti royalty. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară nu oferă posibilitatea de a acorda terţului o
licenţă de utilizare a desenului sau a modelului industrial în cauză. Dacă terţul este o întreprindere, dreptul
întemeiat pe utilizare anterioară nu poate fi transferat decît împreună cu acea parte din activitatea persoanei
juridice în cadrul căreia s-a utilizat desenul sau modelul industrial ori au avut loc pregătirile pentru o astfel
de utilizare.
73. Transmiterea D-lor s-ve asupra desenelor si modelelor industriale Drepturile cu privire la desenul
sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial prin cesiune, contract de licenţă şi prin
succesiune. Un desen sau un model industrial poate face obiectul unor măsuri de executare silită ori al unor
drepturi reale. Drepturile transmise prin contract produc efecte pentru terţi şi condiţionează modificarea
statutului juridic din momentul înscrierii  contractului în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi
modelelor industriale şi în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Datele despre transmiterea
drepturilor se publică în BOPI. Contractul de licenţă Prin contract de licenţă, titularul desenului sau al
modelului industrial (licenţiarul) transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte
persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. Licenţele pot fi exclusive şi neexclusive.
Prin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a desenului sau modelului
industrial, renunţînd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor terţi pentru acest desen sau model
industrial pe acelaşi teritoriu. Licenţiarul poate să-şi păstreze dreptul de a utiliza în continuare desenul sau
modelul industrial (licenţă parţială) ori să renunţe la orice utilizare a lui (licenţă totală). Prin licenţă
neexclusivă licenţiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial (licenţă parţială
sau totală), rezervîndu-şi atît dreptul de a-l utiliza independent, cît şi dreptul de a acorda licenţă neexclusivă
oricărei alte persoane. Licenţa poate fi acordată solicitînd sau nu licenţiatului să plătească venituri
licenţiarului. Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor
sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect
prejudiciabil asupra concurenţei de pe piaţa respectivă, cum ar fi transmiterea obligatorie de către licenţiat a
informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau pachetul obligatoriu de
condiţii ale licenţierii. Fără să aducă atingere dispoziţiilor contractului de licenţă, licenţiatul nu poate iniţia o
procedură referitor la încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decît cu consimţămîntul
titularului. Posesorul unei licenţe exclusive poate iniţia o astfel de procedură în cazul în care titularul
desenului sau al modelului industrial nu a iniţiat el însuşi în termen adecvat o asemenea acţiune. Pentru a
obţine repararea prejudiciului cauzat, orice licenţiat are dreptul de a interveni în instanţă judecătorească în
cadrul acţiunii privind încălcarea drepturilor, iniţiate de titularul desenului sau al modelului industrial.
74. Stingerea D-lor asupra desenelor si modelelor industriale 1.Caducitatea- În cazul în care certificatul
de înregistrare nu este reînnoit sau termenul de 25 de ani calculat de la data de depozit a expirat,  AGEPI
introduce în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate menţiunea că înregistrarea desenului sau
modelului industrial a rămas fără efect din data expirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, fapt care se
publică în BOPI. 2.Renunţarea- Titularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau
modelului industrial înregistrat, prin depunere la AGEPI a unei cereri de renunţare. Cererea se consideră
depusă după achitarea unei taxe. AGEPI înregistrează renunţarea şi publică informaţia de rigoare în BOPI în
termen de 4 luni de la data depunerii cererii de renunţare. Renunţarea produce efecte după consemnarea sa
în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Dacă unul dintre titulari renunţă la dreptul asupra
desenului sau  modelului industrial înregistrat în întregime, certificatul de înregistrare continuă să fie
valabil, rămînînd în posesia celorlalţi titulari. Dacă toţi titularii renunţă la dreptul asupra desenului sau
modelului industrial înregistrat în întregime, aceştia sînt obligaţi ca, odată cu depunerea la AGEPI a cererii
de renunţare, să notifice autorul despre renunţare. În acest caz, autorul are dreptul preferenţial la obţinerea
certificatului de înregistrare pe numele său dacă va depune o cerere în acest sens în decursul a 3 luni de la
data cînd titularul  l-a notificat despre renunţare. Prevederile expuse se aplică şi cererii la care s-a adoptat
hotărîre de înregistrare a desenului sau modelului industrial, dar încă nu s-a eliberat certificat de înregistrare.
Poate face obiectul unei renunţări parţiale desenul sau modelul industrial a cărui formă modificată
îndeplineşte condiţiile de protecţie şi a cărui identitate se păstrează. Renunţarea poate fi consemnată în
Registrul de desene şi modele industriale înregistrate numai cu acordul titularului, în limitele unui drept
înscris în registru. Dacă în acesta este înscrisă o licenţă, renunţarea poate fi consemnată numai după ce
titularul aduce dovada faptului că l-a informat pe posesorul de licenţă despre intenţia sa de renunţare.
Înscrierea în registrul nominalizat se face la expirarea termenului prevăzut într-un regulament, aprobat de
Guvern. Dacă s-a intentat o acţiune de revendicare a dreptului asupra unui desen sau a unui model industrial
înregistrat în conformitate cu art.15 şi 16, orice renunţare solicitată în această perioadă va fi înscrisă în
Registrul de desene şi modele industriale înregistrate numai cu acordul persoanei care a intentat acţiunea.
3.Nulitatea-Persoana interesată poate depune la Curtea de Apel Chişinău o cerere de anulare a desenului sau
a modelului industrial înregistrat în baza motivelor menţionate. Cererea de anulare trebuie argumentată şi
prezentată în scris. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe. Hotărîrea de anulare a desenului
sau modelului industrial înregistrat se înscrie în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate în
momentul în care devine irevocabilă.

75. Notiunea si clasificarea prioritatii asupra desenelor si modelelor industriale. Revendicarea

prioritatii Persoana care a depus  cerere de înregistrare a unui desen sau  model industrial ori a unui model
de utilitate în unul dintre statele părţi la Convenţia de la Paris sau la     Acordul de instituire a Organizaţiei
Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, la depunerea în AGEPI a cererii de
înregistrare a unui desen sau a unui model industrial pentru acelaşi desen sau model industrial ori pentru
acelaşi model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadă de 6 luni începînd cu data de depozit a
primei cereri, ziua depozitului nefiind cuprinsă în termen. Se recunoaşte ca invocare a dreptului de prioritate
orice depunere de cerere echivalentă unei depuneri naţionale conforme, efectuate în temeiul legislaţiei
naţionale a statului în cauză ori în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale în domeniu. Prin
depunere naţională conformă se înţelege orice depunere de cerere considerată suficientă pentru a stabili data
la care a fost depusă cererea, indiferent de soluţionarea ei ulterioară. Dacă prima depunere de cerere s-a
realizat într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, se aplică numai dacă statul în cauză, conform constatărilor publicate, acordă, pe
baza unei  depuneri de cerere la oficiu, un drept de prioritate supus anumitor condiţii, avînd efecte
echivalente celor prevăzute în lege. Se consideră ca primă cerere de înregistrare a cărei dată de depozit va fi
punctul de unde începe curgerea termenului de prioritate o cerere ulterioară de înregistrare depusă la AGEPI
pentru acelaşi desen sau model industrial ori pentru acelaşi model de utilitate ca şi cererea anterioară, cu
condiţia ca, la data de depunere a cererii ulterioare, cererea anterioară să fi fost retrasă, abandonată sau
respinsă fără a fi supusă unei inspecţii publice şi fără a lăsa să subziste drepturi valabile şi cu condiţia ca
cererea respectivă să nu fi constituit deja temei de revendicare a unui drept de prioritate. Astfel, cererea
anterioară nu mai poate fi folosită pentru revendicarea dreptului de prioritate. Prioritatea poate fi stabilită pe
baza cîtorva cereri depuse anterior, respectîndu-se pentru fiecare din ele termenul şi condiţiile prevăzute de
L. Cererea de înregistrare multiplă care nu îndeplineşte condiţiile de depozit multiplu poate fi divizată de
solicitant în cîteva cereri, prin repartizarea în aceste cereri a desenelor şi modelelor industriale enumerate în
cererea multiplă. Cererile divizionare păstrează data de depozit a cererii multiple şi, după caz, data priorităţii
acestei cereri. Solicitantul poate să divizeze din proprie iniţiativă cererea multiplă în cîteva cereri,
repartizînd în aceste cereri  desenele şi modelele industriale enumerate în cererea multiplă. Cererile
divizionare păstrează data de depozit a cererii multiple şi, după caz,  data priorităţii acestei cereri.
Prioritatea de expunere Dacă solicitantul cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial a
dezvăluit produsele în care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cărora li s-a aplicat desenul sau
modelul industrial respectiv în cadrul expoziţiilor internaţionale, el poate beneficia de dreptul de prioritate
începînd cu data primei dezvăluiri a produselor, cu condiţia să depună cererea în termen de 6 luni de la data
primei dezvăluiri a produselor respective. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în
mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie
a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător. O prioritate de expunere nu prelungeşte
termenul de prioritate. Invocarea priorităţii Solicitantul care doreşte să beneficieze de dreptul de prioritate a
unei cereri anterioare trebuie să  invoce această prioritate şi să prezinte actele care justifică invocarea
priorităţii, însoţite de o traducere a lor în limba moldovenească. Solicitantul care doreşte să beneficieze de
dreptul priorităţii de expunere trebuie să invoce această prioritate şi să prezinte dovada, eliberată de organul
abilitat, că a expus în cadrul expoziţiei produsele în care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori
cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv, însoţită de o traducere în limba
moldovenească. Actele care justifică invocarea priorităţii pe baza cererii anterioare, însoţite de o traducere a
acestora în limba moldovenească, sau dovada prezentării în cadrul expoziţiei a produselor în care a fost
integrat desenul sau modelul industrial sau cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial şi o traducere
a dovezii în limba moldovenească se depun în termen de 3 luni de la data de depozit. Transmiterea
dreptului de prioritate Dreptul de prioritate poate fi obiectul unui contract de cesiune. În cazul în care
solicitantul invocă un drept de prioritate care aparţine unei alte persoane, la cererea de înregistrare a
desenului sau a modelului industrial se anexează contractul de cesiune sau orice alt document din care să
rezulte că solicitantul are dreptul să invoce prioritatea în baza primei cereri. În acest caz, persoana care a
depus cererea şi a cedat dreptul de prioritate unei alte persoane decade din dreptul de prioritate conferit de
prima cerere. Contractul de cesiune a unui drept de prioritate se depune în formă scrisă odată cu depunerea
cererii sau în termen de 3 luni de la data invocării priorităţii. În caz contrar, prioritatea invocată nu se
recunoaşte.
76. Notiunea, particularitatile, functiile si conditiile de protectie a marcii marcă- orice semn susceptibil
de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau
juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice; marcă colectivă- marcă utilizată de către o asociaţie de
fabricanţi, producători, prestatori de servicii sau comercianţi ori de către alte organizaţii similare pentru a
desemna produsele şi/sau serviciile lor; marcă de certificare (de conformitate) - marcă utilizată pentru a
certifica anumite caracteristici ale unui produs şi/sau serviciu; marcă notorie - marcă larg cunoscută în
Republica Moldova la data depunerii unei cereri de înregistrare de marcă sau la data priorităţii revendicate
în cerere, în cadrul segmentului  de public vizat pentru produsele şi/sau serviciile cărora li se aplică marca,
fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii notorii în Republica Moldova pentru a fi opusă;
solicitant - persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice şi/sau juridice în numele căreia/căruia
este depusă o cerere de înregistrare a unei mărci; mandatar autorizat - persoană fizică atestată şi înregistrată
în modul stabilit, care reprezintă interesele persoanelor fizice şi juridice naţionale sau străine şi acordă
acestora asistenţa necesară în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate industrială; cerere internaţională
- cerere de înregistrare internaţională a mărcii, depusă conform Aranjamentului de la Madrid, Protocolului
referitor la Aranjament sau conform ambelor acte, după caz; înregistrare internaţională - înregistrare a unei
mărci conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjament. Registru
internaţional - colecţie oficială, ţinută de Biroul Internaţional, care conţine date referitoare la înregistrările
internaţionale a căror înscriere este prevăzută de Aranjamentul de la Madrid, de Protocolul referitor la
Aranjament sau de Regulamentul comun, indiferent de suportul pe care aceste date sînt păstrate;
Regulament comun- Regulamentul comun de aplicare a Aranjamentului de la Madrid şi a Protocolului
referitor la Aranjament; ţările Uniunii - ţări cărora li se aplică Convenţia de la Paris şi care sînt constituite în
Uniunea pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. Protecţia juridică Drepturile asupra mărcii sînt dobîndite
şi protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin: înregistrare  în condiţiile L; înregistrare internaţională
conform Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor din 14 aprilie 1891,
denumit în continuare Aranjamentul de la Madrid, sau conform Protocolului referitor la Aranjamentul de la
Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor din 27 iunie 1989, denumit în continuare Protocolul
referitor la Aranjament; recunoaşterea mărcii ca fiind notorie. AGEPI, este oficiul naţional în domeniul
protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie
mărcilor în condiţiile L. AGEPI: elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul
mărcilor,  instrucţiuni, alte materiale necesare aplicării prezentei legi; recepţionează şi examinează cererile
de înregistrare a mărcilor, înregistrează şi eliberează, în numele statului, certificate de înregistrare a
mărcilor, publică date oficiale în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al Republicii Moldova, denumit
în continuare BOPI; asigură completarea şi păstrarea colecţiei naţionale de mărci; îndeplineşte atribuţiile
oficiului de origine pentru cererile de înregistrare internaţională a mărcilor avînd ca ţară de origine
Republica Moldova, depuse de către solicitanţii naţionali sau străini, în conformitate cu prevederile
Aranjamentului de la Madrid şi ale Protocolului referitor la Aranjament; ţine Registrul naţional al cererilor
de înregistrare a mărcilor şi Registrul naţional al mărcilor; examinează şi înregistrează contractele de
licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising privind drepturile asupra mărcilor; exercită şi alte atribuţii
prevăzute de lege. AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale,
în alte organizaţii internaţionale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii
de cooperare în domeniu. Pot constitui mărci orice semne susceptibile de reprezentare grafică: cuvinte
(inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, combinaţii de culori, elemente figurative, forme
tridimensionale, în special forma produsului sau a ambalajului acestuia, precum şi orice combinaţii ale
acestor semne, cu condiţia ca ele să poată servi la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane
fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. Titular al mărcii este persoana fizică sau
juridică ori grupul de persoane fizice şi/sau juridice în numele căreia/căruia marca este protejată în
conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobîndite prin înregistrarea mărcii în Registrul naţional al mărcilor
se confirmă prin titlul de protecţie - certificatul de înregistrare a mărcii. Drepturile asupra mărcii pot fi
dobîndite individual sau în coproprietate în indiviziune. Modul de utilizare a drepturilor în coproprietate
asupra mărcii se stabileşte prin acordul încheiat între coproprietari. În caz contrar, litigiul se soluţionează de
instanţa de judecată competentă. Functiile marcii. Marca indeplineste mai multe functii: 1Functia de
diferentiere a produselor- Marca individualizeaza produsele aflate pe piata, punind pe producator la adapost
de situatia ca marca sa fie utilizata de concuretii sai. Sub acest aspect, marca devine un instrument de
atragere a clientelei prin aprecierea de care se bucura in rindul cumparatorilor. Incepind prin a diferentia
subiectele de marca, ajunge sa diferentieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective,
fenomen numit obiectivizarea marcii. Astfel, functia de diferentiere a producatorului a devenit o functie de
diferentiere si identificare a produselor. 2Functia de concurenta- Contribuind la individualizarea produselor
unui anumit producator si fiind un semn exterior al valorii lor, marca permite orientarea optiunii
cumparatorului catre produse care au dobindit o buna reputatie. Astfel, unele marci au ajuns sa se identifice
cu produsul. Acest mecanism consolideaza functia de concurena, functie care s-a simplificat pina la
denaturare odata cu dezvoltarea publicitatii, deoarece marca a devenit un mijloc de presiune asupra cererii,
prin diferentierea artificiala a produselor combinate cu publicitatea excesiva. De la diferentierea produselor
unor intreprinderi s-a ajuns la diferentierea marcilor aceleiasi intreprinderi pentru acelasi produs, ca urmare
a multiplicarii modelelor, titlurilor, paletei coloristice sporindu-se vinzarea in jurul marcii diversificate.
Abuzul publicitar tinde sa suplineasca diferentierea obiectiva cu diferentierea subiectiva. 3Functia de
garantie a calitatii-Este indisolubil legata de functia de concurenta. Cu ajutorul marcii, consumatorul ajunge
sa identifice un anumit produs pe care il prefera datorita calitatilor sau modului de prezentare. Marca devine
pentru consumator o garantie a calitatii constante a unui anumit produs, fara ca aceasta garantie sa fie de
natura juridica. Prin marca se stabileste o legatura intre producator si consumator. Nementinerea calitatii de
catre producator nu atrage o sanctiune juridica, ci determina cumparatorul sa-si reorienteze optiunea catre
alte produse. In unele domenii (moda, cosmetice) unele marci devin un adevarat simbol al calitatii. In mod
obisnuit, consumatorul nu are la dispozitie elementele necesare spre a constata singur calitatea produselor
aflate pe piata, fiind informat numai pe cale publicitara. Astfel, diferentierea produselor in mod obiectiv, pe
baza calitatii, se transforma in diferentiere subiectiva, bazata pe credinta cumparatorului, ceea ce il face sa
prefere o anumita marca cu convingerea ca ea corespunde unei calitati superioare. 4.Functia de organizare a
pietii- In interactiunea dintre productie si consum, marca apare ca un instrument de organizare a pietii, ca
mijloc de corelare a cererii si ofertei. Aceasta functie se reflecta in special asupra distributiei, prin reducerea
rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizionarii, fie prin transformarea sa intr-un responsabil al
calitatii produsului. Noile forme de distributie (autoserviri) reflecta faptul ca marca se vinde singura, astfel
incit distribuitorii si-au creat marci proprii ori revendica exclusivitatea marcii producatorului pe piata.
Cerintele economice si comerciale au transformat marca in principalul instrument al marketing-ului.
4Func]ia de monopol-Functia de concurenta si organizare a pietii se transpune in anumite conditii intr-o
functie de monopol, fiind sprijinita in acest sens de functia de reclama. Tendinta proliferarii artificiale a
marcilor producatorilor ai aceea de asigurare a exclusivitatii distribuirii au condus la transformarea
concurentei stimulatoare in concurenta de monopol. Multiplicarea marcilor aceluiasi producator pentru
acelasi tip de produse, fara sa existe o diferentiere obiectiva, devine cu timpul o frina a productiei. Crearea
de prea multe varietati limiteaza randamentul marcilor, ceea ce determina o slabire a marcii. Producatorul
tinde sa pretinda exclusivitatea distributiei si sa influenteze pretul. Functia de monopol influenteaza si
structura cererii, care devine tot mai complexa, orientindu-se spre produse inutile. Marca ajunge sa
denatureze concurenta, consolidind un privilegiu nejustificat pentru marcile mari. 5Functia de reclama-
Pentru consumator marca ajunge sa devina un simbol legat direct de reputatia unui produs, astfel incit ceea
ce se impune cumparatorului este in primul rind marca in raport de provenienta sau calitatea produsului.
Aceasta functie a aparut prin detasarea marcii de produsul destinat sa-l individualizeze. Forta reclamei tine
de insasi originalitatea marcii, de impresia pe care o produce asupra consumatorului. Prin forta de atractie pe
care a dobindit-o, marca devine un element autonom al schimbului comercial, depasind stadiul de element
accesoriu al produsului. 6Functia de protectie a consumatorului- Pentru consumator marca presupune o
calitate constanta de aceea este important sa E! o informare corecta a consumatorului, astfel incit sa fie
protejat impotriva inselaciunii.
77. Sistemele de dobindire a D-lor s-ve asupra marcii E! 3 sisteme de dobindire a D-lor s-ve asupra
marcii: declarative, atributiv si mixt. Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia.
Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără
consimţămîntul său: un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care
marca este înregistrată; un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii
ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în
percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; un semn
identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată
cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii
semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce
atingere acestora. Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: aplicarea
semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor
tridimensionale; oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste
scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; importul sau exportul produselor sub
acest semn; utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; multiplicarea, stocarea sau
comercializarea semnului. Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data
publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea
mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte,
săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării
mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp,
cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate. Titularul mărcii poate plasa alături de
marcă un marcaj de avertizare în formă de litera R, înscrisă într-un cerc, sau un text care indică faptul că
marca este protejată în RM.
78. Clasificarea marcilor in dependenta de diferite criterii 1Dupa modul de reprezentare grafica:
verbala-o denumire, un slogan, scrise cu character standard; figurative- element graphic care nu contine
litere/ cifre; combinata- denumire scrisa cu o grafica deosebita si/ in culori/ o denumire insotita de un
element graphic; tridimensionala- marca constituita din forma produsului/ ambalajului/ orice alt semn
specific tridimensional c/e permite identificarea unui produs/ serviciu. 2Dupa solicitanti: individuala- a carei
solicitant e/e PF/J; colectiva- se utilizează pentru a deosebi produsele şi/sau serviciile membrilor unei
asociaţii (unui grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor persoane; de certificare- marca a c/I
solicitant e/e o pJ legal abilitata sa exercite exclusive controlul produselor si serviciilor in ceea ce priveste
calitatea, materialul, modul de fabricatie.
79. Marcile colective si marcile de certificare Mărcile colective se utilizează pentru a deosebi produsele
şi/sau serviciile membrilor unei asociaţii (unui grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor
persoane. Pot solicita înregistrarea unei mărci colective asociaţiile de fabricanţi, de producători, de prestatori
de servicii, de comercianţi, care, în temeiul legii, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari ai unor
drepturi sau obligaţii de orice natură, să încheie contracte sau să întocmească alte acte juridice, să intenteze
acţiuni în instanţele judecătoreşti, precum şi persoanele juridice de drept public. Prin derogare pot constitui
mărci colective, semnele sau indicaţiile ce pot servi în comerţ la desemnarea originii geografice a produselor
şi/sau serviciilor. O marcă colectivă nu autorizează titularul să interzică unei persoane terţe utilizarea în
comerţ a unor asemenea semne sau indicaţii, cu condiţia ca ea să le folosească în activitatea industrială sau
comercială în conformitate cu uzanţele loiale. În special, o asemenea marcă nu poate fi opusă unei persoane
terţe autorizate să utilizeze o denumire geografică. Solicitantul unei mărci colective va prezenta
regulamentul de utilizare a mărcii colective odată cu depunerea cererii de înregistrare a mărcii sau în
termenul stabilit în Regulament. Regulamentul de utilizare a mărcii colective specifică persoanele autorizate
să utilizeze marca, condiţiile de afiliere la asociaţie, precum şi condiţiile de utilizare a mărcii, inclusiv
sancţiunile, în cazul în care acestea există. Regulamentul de utilizare a unei mărci collective va autoriza
orice persoană, ale cărei produse şi/sau servicii provin din zona geografică respectivă, să devină membră a
asociaţiei care este titulara mărcii. Regulamentul de utilizare a mărcii colective se publică odată cu cererea
de înregistrare. În afara motivelor de respingere a unei cereri de înregistrare a mărcii prevăzute în prezenta
lege, cererea de înregistrare a mărcii colective se respinge dacă regulamentul de utilizare a mărcii colective
contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Cererea de înregistrare a mărcii colective se respinge şi în
cazul cînd există riscul inducerii în eroare a consumatorului în ceea ce priveşte caracterul sau semnificaţia
mărcii şi mai ales cînd aceasta nu este percepută ca fiind marcă colectivă. Cererea nu se respinge în cazul
cînd solicitantul, prin modificarea regulamentului de utilizare a mărcii colective. Titularul mărcii colective
va comunica AGEPI orice modificare operată în regulamentul de utilizare a mărcii colective. Modificarea
nu este înscrisă în Registrul naţional al mărcilor în cazul cînd regulamentul de utilizare a mărcii collective
sau cînd implică un motiv de respingere. Modificarea regulamentului de utilizare a mărcii colective va avea
efect începînd cu data înscrierii menţiunii respective în Registrul naţional al mărcilor. Privind drepturile
licenţiaţilor se aplică oricărei persoane autorizate să utilizeze o marcă colectivă. Titularul unei mărci
colective poate cere, în numele persoanelor autorizate să utilizeze marca, compensarea prejudiciului suportat
de acestea în urma utilizării neautorizate a mărcii. În afara motivelor decăderii din drepturi, specificate în
prezenta lege, titularul mărcii colective este declarat decăzut din drepturi în urma unei cereri depuse la
Curtea de Apel Chişinău sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la
aceeaşi instanţă, în cazul cînd: titularul nu ia măsuri adecvate în vederea prevenirii unei utilizări a mărcii,
incompatibile cu condiţiile de utilizare prevăzute de regulamentul de utilizare a mărcii colective; modul în
care titularul a utilizat marca a generat riscul inducerii în eroare a consumatorului; modificarea
regulamentului de utilizare a mărcii colective a fost înscrisă în Registrul naţional al mărcilor, cu excepţia
cazului cînd titularul mărcii, printr-o nouă modificare a regulamentului de utilizare a mărcii colective, se
conformează acestor prevederi. În afara motivelor de nulitate prevăzute în prezenta lege, marca colectivă
este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri
reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, în cazul cînd marca a fost
înregistrată contrar prevederilor, cu excepţia cazului cînd titularul mărcii, printr-o nouă modificare a
regulamentului de utilizare a mărcii colective, se conformează acestor prevederi. Mărcile de certificare (de
conformitate) pot fi înregistrate la AGEPI de către organismele de certificare, acreditate pentru efectuarea
certificării conformităţii produselor sau serviciilor în condiţiile Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu
privire la evaluarea conformităţii produselor. Nu pot solicita înregistrarea unei mărci de certificare
persoanele juridice, altele decît cele menţionate, care fabrică, importă sau vînd produse ori prestează
servicii. Sub rezerva dispoziţiile L se aplică în egală măsură mărcilor de certificare. Solicitantul, odată cu
depunerea cererii de înregistrare a unei mărci de certificare sau în termenul stabilit în Regulament, va
prezenta: regulamentul de utilizare a mărcii de certificare; autorizaţia sau documentul din care să rezulte
desfăşurarea legală a activităţii de certificare ori, după caz, dovada înregistrării mărcii de certificare în ţara
de origine. Regulamentul de utilizare a mărcii de certificare specifică persoanele autorizate să utilizeze
marca, elementele şi caracteristicile care vor fi certificate prin marcă, modul în care organismul de
certificare va verifica aceste caracteristici şi va supraveghea utilizarea mărcii, sancţiunile pentru încălcarea
regulamentului, taxele care vor fi plătite pentru utilizarea mărcii, procedurile de reglementare a litigiilor.
Utilizarea unei mărci de certificare va fi deschisă oricărei persoane care oferă produse sau prestează servicii
conforme caracteristicilor stipulate în regulamentul de utilizare a mărcii de certificare şi care respectă
prevederile acestuia. Titularul mărcii de certificare va autoriza persoanele îndreptăţite să utilizeze marca
pentru produsele sau serviciile care posedă caracteristicile stipulate în regulamentul de utilizare a acestei
mărci. Dacă persoana îndreptăţită să utilizeze o marcă de certificare nu respectă regulamentul de utilizare a
acestei mărci, titularul poate să retragă autorizaţia de utilizare a mărcii sau să aplice alte sancţiuni prevăzute
de regulament. În afara motivelor de respingere prevăzute pentru cererea de înregistrare a unei mărci
individuale, cererea de înregistrare a unei mărci de certificare va fi respinsă, precum şi normelor legislaţiei
privind certificarea. O marcă de certificare nu poate fi obiectul unui contract de cesiune sau de gaj şi nici
obiectul unei executări silite. În cazul dizolvării persoanei juridice titulară a mărcii de certificare, această
marcă poate fi transmisă altei persoane juridice în condiţiile stabilite de lege. Marca de certificare poate fi
anulată printr-o decizie emisă de instanţa judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, în cazul în
care marca nu întruneşte condiţiile stabilite de L.În cazul în care o marcă de certificare a încetat să mai fie
protejată, ea nu poate fi depusă spre înregistrare şi nu poate fi utilizată în alte scopuri în decurs de 10 ani de
la data încetării protecţiei. Taxele prevăzute de L pentru mărcile colective se aplică şi mărcilor de
certificare.
80. Similaritatea marcilor si similaritatea produselor pe care se aplica marcile
81. D-le s-ve asupra marcii 81. D-le s-ve asupra marcii exista 3 prerogative:-folosirea exclusive,-dr de a
interzice folosirea marcii- dr dea dispune folosirea marcii. Dreptul conferit de înregistrarea
mărcii.Înregistrarea mărcii conferă titularului dr exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în dr să
interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu
marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care,
din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi  identităţii ori similitudinii produselor sau
serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul
de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru
produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit
un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate,
profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora. Titularul mărcii poate
cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje,
precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale   b) oferirea produselor spre
comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea
serviciilor sub acest semn c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe
documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile
menţionate. Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI
sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi
cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea
cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa
judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele
referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate. Titularul mărcii poate plasa alături de marcă un
marcaj de avertizare în formă de litera R, înscrisă într-un cerc, sau un text care indică faptul că marca este
protejată în Republica Moldova. Este asimilată utilizării effective  a) utilizarea mărcii sub o formă care
diferă prin elemente ce nu schimbă caracterul distinctiv al mărcii în forma în care aceasta a fost înregistrată;
b) aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalajul acestora în Republica Moldova exclusiv în scopul
exportului.

82.Subiectii dreptului subiectiv la marca.Limitarea dreptului subiectiv.Epuizarea dreptului Titular al

mărcii este pers fiz sau jur nat sau straini ori grupul de pers fizice şi/sau juridice în numele căreia/căruia
marca este protejată în conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobîndite prin înregistrarea mărcii în
Registrul naţional al mărcilor se confirmă prin titlul de protecţie – certificatul de înregistrare a mărcii. Dr-
le asupra mărcii pot fi dobîndite individual sau în coproprietate în indiviziune. Modul de utilizare a
drepturilor în coproprietate asupra mărcii se stabileşte prin acordul încheiat între coproprietari. În caz
contrar, litigiul se soluţionează de instanţa de jud competentă. Limitarea dreptului exclusiv Dr exclusiv nu
se extinde asupra elementelor mărcii care, în conformitate cu prezenta lege, nu pot fi înregistrate
independent în calitate de mărci, cum ar fi termenii descriptivi, cu condiţia folosirii loiale a acestor
elemente şi respectării intereselor legitime ale titularului mărcii şi ale terţilor. Dr exclusiv asupra mărcii nu-
i permite titularului să interzică unui terţ să utilizeze în activitatea sa industrială sau comercială, în
concordanţă cu practicile oneste: a) propriul său nume sau adresa sa; b) indicaţiile referitoare la specia,
calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării
serviciului, la alte caracteristici ale acestora; c) marca, în cazul cînd este necesar de a indica destinaţia unui
produs şi/sau serviciu, în special în calitate de accesoriu ori de piesă detaşabilă. Epuizarea dreptului
conferit de marcă Titularul unei mărci înregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către alte pers a
acestei mărci pe produse şi/sau servicii care au fost plasate pe piaţa RM de el însuşi ori cu consimţămîntul
său. Aceste prevederile nu se aplică în cazul cînd titularul are motive temeinice să se opună comercializării
produselor sau prestării serviciilor, în special cînd starea acestora este modificată sau alterată după plasarea
lor pe piaţă.

83.Motivele absolute si relative de refuz la inregistrarea marcii Motive absolute de refuz Se refuză
înregistrarea: a) semnelor care nu îndeplinesc condiţiile: cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre,
desene, combinaţii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, în special forma produsului sau a
ambalajului acestuia, precum şi orice combinaţii ale acestor semne, cu condiţia ca ele să poată servi la
deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau
juridice.b) mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv; c) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din
indicaţii ce pot servi în comerţ pu a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea
geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora; d)
mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile
comerciale loiale şi constante; e) semnelor constituite exclusiv din forma impusă de însăşi natura
produselor sau din forma produsului necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic, sau din forma care
confer valoare esenţială produsului; f) mărcilor care sînt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori
prejudiciazăimaginea şi interesele statului; g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce
priveşte originea geografică, calitatea ori natura produsului şi/sau a serviciului; h) mărcilor care conţin
reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori
abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii iţ şi interguvernamentale, semne, sigilii oficiale
de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte semne de distincţie care, în lipsa autorizaţiei
autorităţilor competente, trebuie refuzate în conformitate cu art.6 ter din Convenţia de la Paris pentru
protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, denumită în continuare Convenţia de la Paris; i)
mărcilor care conţin reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele decît cele protejate conform
art.6 ter din Convenţia de la Paris, şi care prezintă un interes public deosebit, cu excepţia cazurilor cînd
înregistrarea este autorizată de autorităţile competente; j) mărcilor care conţin semne de înaltă valoare
simbolică, în special simboluri religioase; k) mărcilor care conţin ori sînt constituite: - dintr-o indicaţie
geografică menită să identifice vinuri sau alte produse alcoolice; sau - dintr-o desemnare identică ori
similară cu o indicaţie geografică sau cu o denumire de origine protejată pe teritoriul RM, în cazurile cînd
produsele nu au originea corespunzătoare indicaţiei geografice sau denumirii de origine, chiar dacă originea
adevărată a produsului este indicată, ori dacă indicaţia geografică sau denumirea de origine este utilizată în
traducere ori este însoţită de expresii cum ar fi “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” sau de o
expresie similară, precum şi în cazul cînd mărcile sînt solicitate pentru produse neacoperite de indicaţia
geografică sau de denumirea de origine protejată în măsura în care aceste produse sînt comparabile cu cele
pentru care indicaţia geografică sau denumirea de origine este protejată ori în măsura în care utilizarea
mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar permite să se obţină un profit nemeritat din reputaţia indicaţiei
geografice sau a denumirii de origine protejate Indicaţiile geografice şi denumirile de origine protejate pe
teritoriul R M pot fi incluse în marcă doar în cazul în care solicitantul deţine dreptul de utilizare a indicaţiei
geografice sau a denumirii de origine protejate. Indicaţiile geografice ale altor state vor fi admise pentru
utilizare în cadrul mărcii în cazul în care această utilizare nu contravine prevederilor prezentei legi şi
există înregistrarea în ţara de origine. Indicaţiile geografice şi denumirile de origine protejate incluse în
marcă vor constitui elementele neprotejate ale mărcii. Motive relative de refuz a) este identică cu o marcă
anterioară înregistrată pu produse şi/sau servicii identice; b) este identică ori similară cu o marcă anterioară
şi, din cauza identităţii ori similitudinii produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci,
există riscul de confuzie pu consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară; c) este identică ori
similară cu o marcă anterioară şi este solicitată spre înregistrare pentru produse şi/sau servicii care nu sînt
similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul cînd marca anterioară se bucură de
renume în RM şi dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din
caracterul distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora. O marcă este
refuzată la înregistrare, de asemenea, în cazul cînd agentul sau reprezentantul celui care este titularul
mărcii respective în una din ţările Uniunii solicităînregistrarea acesteia pe propriul său nume, fără
autorizaţia titularului, cu excepţia cazului cînd agentul sau reprezentantul îşi justifică acţiunile. O marcă
este refuzată la înregistrare şi în cazul cînd: a) drepturile, decurgînd dintr-un semn folosit în circuitul
comercial, au fost dobîndite pînăla data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, pînă la
data priorităţii invocate în sprijinul cererii, în cazul în care acest semn conferă proprietarului dreptul de a
interzice utilizarea unei mărci ulterioare; b) aduce atingere unui drept anterior, c) aduce atingere unui drept
anterior ce ţine de imaginea sau de numele unei personalităţi notorii în RM. Natura produselor şi/sau
serviciilor pu care se solicită înregistrarea mărcii în nici un caz nu constituie un obstacol la înregistrarea
acesteia.

84.Procedura de eliberare a certificatului de inregistrare a marcii.Opozitiile,contestatiile, si

observatiile tertilor. În termen de o lună de la data depunerii cererii de înregistrare, AGEPI examinează
îndeplinirea condiţiilor prevăzutede legislatie pu atribuirea unei date de depozit. În urma examinării
efectuate AGEPI: a) atribuie dată de depozit, în cazul în care se constată că cererea de înregistrare a mărcii
întruneşte condiţiile de acordare a unei date de depozit; b) notifică solicitantului iregularităţile constatate
şi-i acordă pentru remedierea lor un termen de 2 luni de la data depunerii cererii în cazul în care se constată
că cererea de înregistrare a mărcii nu întruneşte condiţiile de acordare a unei date de depozit. În urma
notificării AGEPI: a) atribuie data de depozit la data la care au fost remediate toate iregularităţile în cazul în
care solicitantul remediază iregularităţile constatate în termenul prescris; b) consideră cererea de
înregistrare nedepusă, fapt care este notificat solicitantului, în cazul în care acesta nu remediază
iregularităţile constatate în termenul prescris. AGEPI înscrie în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a mărcilor datele referitoare la cererea căreia i-a fost atribuită data de depozit, fapt care este
notificat solicitantului. În termen de o lună de la data înscrierii datelor referitoare la cerere în Registrul
naţional al cererilor de înregistrare a mărcilor, AGEPI examinează dacă cererea de înregistrare a mărcii
îndeplineşte celelalte condiţii de depunere, prevăzute de lege şi de Regulament. În urma examinării
efectuate AGEPI: a) acceptă cererea în vederea publicării în cazul cînd constată că cererea întruneşte
condiţiile prevăzute de legeb) notifică solicitantului iregularităţile constatate şi-i cere să le remedieze în
termenele prevăzute de Regulament Dacă, în urma notificării făcute solicitantul nu remediazăiregularităţile
constatate în termenele prescrise, cererea se consideră retrasă, fapt care este notificat solicitantului.
Nerespectarea dispoziţiilor ce ţin de revendicarea priorităţii atrage pierderea dreptului de prioritate privind
cererea. Observaţiile terţilor. În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, orice
pers fiz sau jur, precum şi orice grup de fabricanţi, producători, prestatori de servicii, comercianţi sau
consumatori poate prezenta în scris la AGEPI observaţii motivate privind necesitatea de a refuza
înregistrarea mărcii. Persoanele care prezintăobservaţii nu dobîndesc calitatea de parte în cadrul
procedurilor desfăşurate la AGEPI. Observaţiile specificate sînt notificate solicitantului care, în termen de 2
luni de la data notificării, va putea să-şi expună punctul de vedere. În cazul în care solicitantul nu-şi va
expune punctul de vedere în termenul menţionat, observaţiile vor fi examinate în baza materialelor
existente. Opoziţia. În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, titularul unei
mărci anterioare sau al unei mărci recunoscute notorii, titularul unui drept anterior cu privire la propriul
nume sau imagine, la o indicaţie geografică sau la o denumire de origine protejată, la un desen sau model
industrial protejat sau titularul unui drept de autor, precum şi orice altă pers interesată, poate formula o
opoziţie la înregistrarea mărcii. Opoziţii la înregistrarea mărcii pot fi formulate, de asemenea, în termen de
3 luni de la data publicării modificărilor în cererea de înregistrare a mărcii, în cazul cînd aceste modificări se
referă la reproducerea mărcii sau la lista de produse şi/sau servicii. Opoziţia argumentată va fi prezentată în
scris la AGEPI. Opoziţia se consideră depusă numai după achitarea taxei stabilite. Pers care a formulat
opoziţia poate prezenta, în termen de o lună de la data depunerii acesteia, dovezi şi argumente suplimentare
în susţinerea opoziţiei. Opoziţiile menţionate în prezentul articol sînt notificate solicitantului care, în termen
de 2 luni de la data notificării, va putea să-şi expună punctul de vedere. În cazul în care solicitantul nu-şi va
expune punctul de vedere în termenul menţionat, opoziţiile vor fi examinate în baza materialelor existente.
Contestarea deciziilor privind cererile de înregistrare a mărcilor. Orice decizie privind cererile de
înregistrare a mărcilor poate fi contestată de către părţi în termen de 2 luni de la data primirii ei sau de
către persoanele terţe care deţin informaţia referitor la înregistrarea mărcii – în termenul cuprins între data
emiterii deciziei şi data înregistrării mărcii. Contestaţia are un efect suspensiv. Contestaţia se depune la
AGEPI şi se soluţionează de către Comisia de contestaţii în conformitate cu regulamentul acesteia, aprobat
de Guvern. Contestaţia, prezentată în scris şi argumentată, se consideră depusă numai dupăachitarea taxei
stabilite. Comisia de contestaţii emite hotărîri şi încheieri conform competenţei.

85.Procedura de inregistrare a marcii in strainatate(calea nationala si internationala)Rolul AGEPI in

procesul de inregistrare pe cale international Prevederile prezentei legi se aplică mutatis mutandis şi
înregistrărilor internaţionale, conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la
Aranjament, care au ca ţară de origine sau care îşi extind efectele în RM, cu excepţia cazurilor cînd aceste
acte prevăd altfel. Cererea internaţională Cererea inţ conform Aranjamentului de la Madrid pu o marcă
înregistrată în Registrul naţional al mărcilor sau cererea internaţională al Protocolului referitor la
Aranjament, după caz, pentru o marcă avînd ca ţară de origine RM, depusă spre înregistrare sau înregistrată
în Registrul naţional al mărcilor, se depune la Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale de Proprietate
Intelectuală, denumit în continuare Biroul Internaţional, prin intermediul AGEPI. Cererea inţ poate fi depusă
de orice pers fiz sau jur care are în RM o întreprindere industrială sau comercială efectivă şi funcţională
ori, în lipsa acesteia, îşi are aici domiciliul, ori, în lipsa acestora, este cetăţean sau resortisant al RM. Cererea
int care trebuie să se bazeze pe o marcă înregistrată, depusă la AGEPI pînă la data înregistrării mărcii, va
fi considerată depusă la AGEPI la data înregistrării mărcii în Registrul naţional al mărcilor. Cererea inţ va fi
perfectată în conformitate cu prevederile Regulamentului comun şi va conţine menţiuni speciale referitoare
la ţările asupra cărora se solicită extinderea teritorială a protecţiei ce rezultă din înregistrarea inţ. Taxele
pentru cererea inţ. La depunerea cererii inţ se vor achita următoarele taxe: a) la AGEPI – pentru
recepţionarea, verificarea, examinarea şi transmiterea cererii la Biroul Internaţional; b) la Biroul
Internaţional – pentru înregistrarea mărcii, conform prevederilor Aranjamentului de la Madrid şi/sau
Protocolului referitor la Aranjament. Taxele specificate pu cererea inţ menţionată se vor achita la data
înregistrării mărcii în Registrul naţional al mărcilor. Taxele prevăzute pot fi achitate direct sau pot fi
transferate la Biroul Internaţional prin intermediul AGEPI. În cazul neachitării taxelor, cererea inţ se
consideră nedepusă. Procedura de verificare a cererii internaţionale la AGEPI Procedura int este
reglmentata de aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea int a marcilor1899.Prima etapasevrealizeaza
depozitul si inregistrarea marcii la AGEPI2 depunerea cererii intACEPI,3dupa depunerea cererii int
AGEPIverificam corespunderea cererii int cu registrul cererilor nt la AGEPi.4 expediaza cerere int catre
biroul int ONPI.5 Biroul transmite cererea in tarile desemnate de catre solicitant care o examineazasi se
pronunta asupra acceptarii sau respingerii conf legislat nat.La expirerea 5 ami de inregistrare inrmarca din
tara desemnata devine independent de marca tarii de origine. În termen de o lună de la data recepţionării,
AGEPI examinează şi verifică documentele cererii inţ în vederea respectării şi a corespunderii datelor
cererii cu cele înscrise în Registrul naţional al mărcilor sau, după caz, în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a mărcilor. Dacă cererea corespunde prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului comun,
AGEPI semnează cererea, indicînd data depunerii cererii la AGEPI, şi expediază un exemplar al acesteia pe
adresa Biroului Internaţional, iar un alt exemplar – solicitantului, drept confirmare a depunerii cererii. Dată
a înregistrării internaţionale al Aranjamentului de la Madrid sau, după caz, Protocolul referitor la
Aranjament, avînd ca ţară de origine RM, va fi considerată data la care cererea internaţională a fost depusă
la AGEPI, cu condiţia ca aceasta să fie primită de Biroul Internaţional în termen de 2 luni de la data
respectivă. În caz contrar, dată a înregistrării internaţionale va fi data la care cererea internaţională a fost
primită de Biroul Internaţional. Dacă, sînt depistate greşeli sau inexactităţi a căror corectare necesită
consimţămîntul solicitantului, în particular concretizarea listei de produse, AGEPI le notifică solicitantului
şi îl invită să remedieze greşelile sau inexactităţile întrun termen rezonabil.
86.Marca notorie.Procedura de recunoastere a notorietatii a unei marci În cazul apariţiei unui conflict
referitor la o marcă care este larg cunoscută în RM, pers interesată poate depune o cerere de recunoaştere a
notorietăţii mărcii la Curtea de Apel Chişinău. Cererea de recunoaştere a notorietăţii trebuie să se refere la
o singură marcă. Cererea de recunoaştere a notorietăţii mărcii va conţine: a) o reproducere a mărcii şi
descrierea acesteia; b) indicarea datei de la care se solicită recunoaşterea notorietăţii mărcii. La cerere se
anexează: a) documentele ce conţin informaţii privind titularul sau utilizatorul mărcii; b) lista produselor
şi/sau serviciilor cărora li se aplică marca; c) documentele ce demonstrează gradul de cunoaştere a mărcii
în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele şi/sau serviciile cărora li se aplică marca; d)
documentele ce confirmă începutul şi durata utilizării mărcii; e) documentele ce conţin informaţii privind
aria geografică de utilizare a mărcii în RM. Mărcii notorii i se acordă protecţie juridică în conformitate cu
legea. Durata protecţiei mărcii notorii este nelimitată. Condiţiile de perfectare şi de depunere a cererii de
recunoaştere a notorietăţii mărcii se stabilesc în Regulamentul privind recunoaşterea notorietăţii mărcilor de
produse şi/sau servicii, aprobat de Guvern. Nu poate fi recunoscută notorie marca care a devenit larg
cunoscută în cadrul unui anumit segment de public după data priorităţii invocate în susţinerea unei mărci
identice sau similare pentru produse şi/sau servicii identice sau similare depuse pe numele unui alt solicitant.
87.Notiunea si clasificarea prioritatii marcii.Revendicarea prioritatii Dreptul de prioritatec Orice pers
care a depus reglementar o cerere de înregistrare a unei mărci într-un stat sau pentru un stat parte la
Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, după caz, ori
succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiază, la depunerea în AGEPI a cererii de înregistrare a
aceleiaşi mărci pentru produse şi/sau servicii identice cu sau cuprinse în cele pentru care a fost depusă
cererea, de un drept de prioritate pentru un termen de 6 luni, începînd cu data de depozit a primei cereri de
înregistrare a mărcii. Dreptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui
depozit naţional reglementar, conform legislaţiei naţionale a statului în care a fost constituit sau conform
acordurilor bilaterale ori multilaterale. Va fi considerată ca primă cerere, a cărei dată de depozit va fi
punctul de plecare al termenului de prioritate, o cerere ulterioară, depusă la AGEPI, pentru aceeaşi marcă
pentru produse şi/sau servicii identice cu cele dintr-o primă cerere anterioară cu condiţia ca, la data de
depozit a cererii ulterioare, cererea anterioară să fi fost retrasă, abandonată sau respinsă fără să fi fost
supusă examenului public şi fără să fi lăsat să subziste careva drepturi valabile, precum şi sănu fi constituit
încă temei de revendicare a dreptului de prioritate. Cererea anterioară nu va mai putea constitui, în acest caz,
temei pu revendicarea dreptului de prioritate. În cazul cînd primul depozit al cererii a fost efectuat într-un
stat care nu este parte la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, se aplică doar în măsura în care legislaţia statului respectiv acordă, în baza unui prim depozit
efectuat la AGEPI, dreptul de prioritate în aceleaşi condiţii şi avînd aceleaşi efecte ca cele prevăzute în
prezenta lege. Efectul dreptului de prioritate Prin efectul dreptului de prioritate, data de prioritate se
consideră ca dată de depozit a cererii de înregistrare a mărcii în scopul stabilirii anteriorităţii drepturilor.
Prioritatea de expoziţie În cazul în care solicitantul şi-a prezentat, sub marca depusă, produsele şi/sau
serviciile în cadrul unei expoziţii internaţionale, la depunerea cererii de înregistrare a mărcii el poate
invoca dreptul de prioritate, începînd cu data primei prezentări a produselor şi/sau serviciilor la expoziţie,
cu condiţia depunerii cererii de înregistrare în termen de 6 luni de la data primei prezentări a produselor
şi/sau serviciilor sub marca respectivă. O expoziţie se consideră inţ dacă este organizată în mod oficial, dacă
la ea participă producători şi prestatori de servicii din mai multe state şi dacă informaţia despre această
expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător. Invocarea priorităţii. Solicitantul care
doreşte să se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat să dea o declaraţie de prioritate odată cu
depunerea cererii de înregistrare a mărcii sau în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii şi să
prezinte, în termen de cel mult 3 luni de la această dată, documentele care confirmă legitimitatea unei astfel
de cerinţe, cu condiţia achitării taxei stabilite. Actele care confirmă legitimitatea invocării dreptului de
prioritate vor fi însoţite de o copie a cererii iniţiale şi de o traducere a acesteia în limba moldovenească sau,
în cazul priorităţii de expoziţie, de dovada prezentării în expoziţie a produselor sau serviciilor sub marca a
cărei înregistrare este solicitată. În cazul în care se invocă cîteva priorităţi în aceeaşi cerere, taxa se achită
pentru fiecare prioritate invocată.
88.Transmiterea drepturilor subiective asupra marcilor(cesiune, licenta,franciza,gaj,aport la
constituirea capitalului social a unei societati comerciale)Transmiterea drepturilor.Drepturile asupra
mărcii pot fi transmise integral sau parţial prin cesiune, prin contract de licenţă, precum şi prin succesiune.
Marca poate face obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum şi al unei executări silite. Drepturile ce
rezultă din aplicarea prevederilor produc efecte pentru terţi şi condiţionează modificarea statutului jur al
mărcii din momentul înscrierii datelor respective în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a mărcilor
sau în Registrul naţional al mărcilor, cu condiţia achitării taxelor stabilite. Datele privind transmiterea dr-lor
se publicăîn BOPI. Deciziile privind înscrierea cesiunii sau licenţei în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a mărcilor sau în Registrul naţional al mărcilor pot fi contestate la AGEPI de către părţi în
termen de 30 de zile de la data luării deciziei sau de către persoanele terţe – în termen de 30 de zile de la
publicarea datelor. Contractul de cesiune şi transferul Prin contract de cesiune a drepturilor asupra
mărcii, titularul unei mărci (cedent) transmite drepturile sale asupra mărcii unei alte pers (cesionar).
Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune oricînd pe durata protecţiei mărcii. Marca,
independent de transferul întreprinderii, poate fi cesionată pu toate sau pu o parte din produsele şi/sau
serviciile pentru care este înregistrată. Transferul întreprinderii în totalitate implică cesiunea mărcii.
Excepţie fac cazurile cînd există un contract ce prevede altfel sau cînd acest fapt rezultă clar din
circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de transfer al întreprinderii. Fără a aduce
atingere celor expuse, contractul de cesiune a mărcii va fi perfectat în scris şi semnat de părţile contractante,
cu excepţia cazului cînd cesiunea rezultă dintr-o hotărîre jud. În caz contrar, cesiunea este nulă. AGEPI va
refuza înregistrarea contractului de cesiune în cazul cînd este evident că, în urma cesiunii, marca va genera
riscul inducerii în eroare a consumatorului, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea şi originea
geografică a produselor şi/sau a serviciilor pentru care este înregistrată, cu excepţia cazului cînd cesionarul
acceptă să limiteze înregistrarea mărcii la produsele şi/sau serviciile în privinţa cărora nu va exista riscul
inducerii în eroare. În cazul în care o marcă este înregistrată pe numele agentului sau al reprezentantului
celui care este titularul mărcii respective în una din ţările Uniunii fără autorizaţia titularului, acesta are dr
să ceara transferul înregistrării în favoarea sa, cu excepţia cazului cînd agentul sau reprezentantul îşi
justifică acţiunile. Contractul de licenţă Marca poate face obiectul licenţelor exclusive sau neexclusive
pentru toate sau pentru o parte din produsele şi/sau serviciile pentru care este înregistrată. Prin contract de
licenţă, titularul mărcii înregistrate (licenţiar) transmite dr de utilizare a acesteia oricărei alte pers
(licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra mărcii. Licenţa poate fi acordată licenţiatului,
solicitîndu-i-se sau nu să plătească venituri licenţiarului. Contractul de licenţă va include clauza ca
produsele licenţiatului, după calitatea lor, sănu fie inferioare celor ale licenţiarului şi că licenţiarul va
exercita controlul îndeplinirii acestei clauze. Nu se admite includerea în contractul de licenţă a practicilor
sau a condiţiilor ce pot genera o folosinţă abuzivă a drepturilor asupra mărcii, avînd un efect prejudiciabil
asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a
informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii ori prezentarea unui pachet
obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Titularul mărcii poate invoca drepturile conferite prin înregistrarea
mărcii împotriva licenţiatului care acţionează contrar prevederilor contractului de licenţă privind durata
acestuia, forma în care marca înregistrată poate fi folosită, teritoriul pentru care poate fi aplicată marca ori
privind calitatea produselor furnizate sau a serviciilor prestate de licenţiat. Fără a aduce atingere clauzelor
contractului de licenţă, licenţiatul poate iniţia o procedură deapărare a drepturilor asupra mărcii doar cu
consimţămîntul titularului acesteia. Titularul unei licenţe exclusive poate iniţia o astfel de procedură în cazul
în care, după somaţie, titularul mărcii nu a intentat el însuşi o asemenea acţiune în termenul prescris. Pu a
obţine despăgubirea prejudiciului suportat, orice licenţiat este în drept să intervină în cadrul acţiunii de
apărare a dreptului la marcă, iniţiate de titularul mărcii.Franchisingul este o modalitate noua de
transmiterea dr de marca.In RM aceasta modalitate a fost recunoscuta odat cu adptarea Legii cu privire la
franchising 1997 Contractul de franchising –o parte nunita franchiser se oblige sa-I acorde ceilalte parti-
franchisi o recompense,dr de a folosi in activitatea sa de antreprenoriat un complex de dr exclusive,iar
cealalta parte se obligade a folosi aceste dr strict conf conditiilor .Dr care pot fi transmise –dr la productie
sis au comercializare,-dr la producerea marfurilor,-dr la comercializare,-dr la prestarea serviciilor in nume
sau sub marca franchiseruluu- dr la primirea ajutorului ethnic. Gajul.este o modalitate de transmitere a dr la
macra.gajul esteo modalitate de garantare a executarii unei obligatiuni in al carui temei creditorul are dr de a
fi satisfacut,cu preferinta fata de ceilalti creditori ,inclusiv statul din valoarea bunurilor sau dr-lor
patrimoniale date in gaj,in cazul in care debitorul nu executa obligatiunea garantata prin gaj.Transmiterea dr
la marca se franchisingace prin succesiune.Succesiunea se infaptuieste in virtutea legii sau prin testament.
89.Stingerea dreptului subiectiv asupra marcii Decăderea din drepturile asupra mărcii
Titularul mărcii este decăzut din drepturile asupra mărcii în urma unei cereri de decădere din drepturi,
depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a dr-lor,
depuse la aceeaşi instanţă, dacă: a) în decursul unei perioade neîntrerupte de 5 ani, fără motive justificate,
marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective în RM pu produsele şi/sau serviciile pu care a fost
înregistrată; totodată, nimeni nu poate cere ca titularul să fie decăzut din drepturi dacă, în perioada de la
expirarea termenului indicat pînă la depunerea cererii de decădere din drepturi sau a cererii reconvenţionale,
marca a făcut obiectul unui contract de cesiune sau de licenţă ori obiectul unei începeri sau a unei reluări de
utilizare reală; cu toate acestea, dacă începerea sau reluarea utilizării mărcii a avut loc cu 3 luni înainte de
depunerea cererii de decădere sau a cererii reconvenţionale, termenul respectiv începînd cel mai devreme la
expirarea perioadei neîntrerupte de 5 ani de neutilizare, utilizarea nu este luată în considerare în cazul cînd
pregătirile pu începerea sau pentru reluarea utilizării au intervenit numai după ce titularul a aflat că cererea
de decădere sau cererea reconvenţională ar putea fi depusă; b) prin activitatea sau prin inactivitatea
titularului, marca a devenit denumire uzuală în comerţul cu un produs şi/sau cu un serviciu pentru care a fost
înregistrată; c) în urma utilizării mărcii de către titularul acesteia sau cu consimţămîntul lui, marca poate
induce în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea sau provenienţa geografică a
produselor şi/sau a serviciilor pentru care a fost înregistrată. În cazul în care motivul decăderii din drepturi
este valabil numai pentru o parte din produsele şi/sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, titularul
este declarat decăzut din drepturi numai pentru produsele şi/sau serviciile respective. Decăderea din drepturi
produce efecte juridice de la data rămînerii definitive a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău.
90.Apararea dreptului subiectiv asupra marcii. Metodele de aparare. Formele metodei
jurisdictionale.Cunoastem 2 forme de aparare: jurisdictionala si nejurisdictionala Metode
-Civile(repararea prejudiciului moral)dare e mai numita si concurenta neloiala.actiunea ce ine de incalcarea
unei obligattt.Pe plan int protectia dr la marca e infaptuita de legislat int conv de la paris 1883-orice produs
care poarta in mod illicit o marca va fi sechestrat la import sau in acee tari ale Uniunii in care aceasta marca
are protectie legala. –Administrative (amenda) CCA prevede fabricarea, folosirea, importul, exportul,
oferirea sau vinzare a obiectului proprietatii intelectuale fara autorizatia detinatorului titlului de protectie”-se
prevede amenda + confiscarea produsului obtinut in mod illicit prin”inselarea clientilor”-amend –Penale
contrafacerea este un fenome destul de actual,cel mai des sunt contrafacute marcile notorii care sunt
cunoscute de marea majoritate,adca cele care au un renume pe piata ec-ca.CP RM nu contine un art aparte
care sa sanctioneze anume contrafacerea unei marci straine sunt stabilite prevederi generale sub incidenta
careia se refera si dom protctiei intelectuale. Infractiuni ce cad in dom dr penal sunt
producerea,importul,exportul,stocare,oferite spre vinzare sau vinzarea unor marfuri cu mentiuni false
privind originea si caracteristicile marfurilor,precum si numele producatorului dau vinzatorului cu scopul de
ai adduce n eroare pe alti vinzatori sau beneficiari. Legea cu privire la protectia consumatorilor care ptevede
ras material,rasa dm,sar penala(sub forma de confiscare a produselor)cit si repararea prejud moral pu diferite
actiuni considerate ca fiind iligale.
91.Notiunea si protectia jur a denumirilor de origine a produselor si indicatiilor geografice
Denumirea de origine a produsului- este denumirea unei regiuni,localitati,a unui loc determinat, in cazuri
exceptionale a unei tari care serveste la desemnarea unui produs ca fiind originar din aceasta regiune si a
carei calitate si caracteristici sint in mod exclusive datorate mediului geografic si a carei producere si
preparare are loc in aria geografica respective. Indicatia geografica -este indicatia ce serveste la
identificarea unui produs ca fiind originar dintr-o tara ,teritoriu, regiune sau localitate a unei tari in cazul in
care o calitate,un renume sau o alta anumita caracteristica pot fi atribuite in mod esential acestei regiuni
geografice. Se respinge sau se anuleaza inregistrarea unei marci care contine o indicatie geogarfica,pentru
produse cae nu sint originare din teritoriul respective,daca folosirea acestei indicatii in marca pentru astfel
de produse este de natura sa induca in eroare consumatorul in privinta locului adevarat de origine a
produsului.Indicatiile geografice omonime pot fi folosite in cazul in care sint differentiate una de
altaasigurind un tratament echitabil producatorilor respective si prevenind o eventuala inducere in eroare a
consumatorului.
92. Caietul de sarcini.Pu a beneficia de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică
protejată ori pu a fi recunoscut ca specialitate tradiţională garantată, un produs trebuie să fie conform
condiţiilor stabilite într-un caiet de sarcini, omologat printr-o decizie a autorităţii competente. Caietul de
sarcini pentru o denumire de origine sau pu o indicaţie geografică trebuie să conţină: a) denumirea de
origine sau indicaţia geografică solicitată spre înregistrare; b) denumirea şi descrierea produsului, inclusiv,
dacă este cazul, a materiei prime, precum şi principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice şi/sau
organoleptice ale produsului; c) delimitarea ariei geografice. d) elemente care să ateste că produsul provine
din aria geografică delimitată.e) descrierea metodei de obţinere a produsului şi, dacă este cazul, a metodelor
locale, loiale şi constante, de obţinere a acestuia, precum şi descrierea elementelor referitoare la ambalaj,
dacă solicitantul constată şi justifică necesitatea ambalării produsului în aria geografică delimitată, pu a
păstra calitatea, pentru a garanta originea sau pentru a asigura controlul; f) elemente care să justifice, după
caz: - legătura dintre calitatea sau caracteristicele produsului şi mediul geografic,- legătura dintre o calitate
specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului şi originea sa geografică,g) denumirile şi adresele
autorităţilor competente sau ale organismelor abilitate să verifice respectarea prevederilor caietului de
sarcini, precum şi precizarea misiunii lor; h) orice reguli specifice de etichetare a produsului în cauză; i)
oricare alte eventuale cerinţe, stabilite de lege, ce trebuie respectate. Caietul de sarcini pentru o specialitate
tradiţională garantată trebuie să conţină: a) denumirea specialităţii tradiţionale garantate, în una sau mai
multe limbi, precum şi o menţiune ce arată că grupul solicitant cere înregistrarea cu rezervarea denumirii
b) descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietăţi fizice, chimice,
microbiologice sau organoleptice ale acestuia; c) descrierea metodei de producţie aplicate de producători,
inclusiv, dacă este cazul, descrierea naturii şi a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate,
a metodei de preparare a produsului agricol sau alimentar; d) elementele esenţiale care definesc
specificitatea produsului şi, dacă este cazul, sistemul de referinţă utilizat; e) elementele esenţiale care atestă
caracterul tradiţional al produsului,f) exigenţele minime şi procedurile de evaluare a specificităţii
produsului.
93.Denumirea de firma.Structura interna.Subiectii dreptului la denumirea de firma
Denumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent ec-ic. Srtuctura
interna:-denumirea concreta-indicarea completa/prescurtata a formei organizatorico-jur -indicarea genului
principal de activitateDe ex.Itrepr. Indiv./prenumele a cel putin a unui posesor Subiectii denumirii de
firma :-cetatenii RM,care indeplinesc conditiile p/u a se ocupa cu activitatea de intreprinzator-cet . straini si
apatrizii-pers. jur-uniuni de intreprinderi Denumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar
marca –un produs de alt produs.D de firma este verbala,iar marca-verbala,figurative,combinataD de firma –
are o perioada nelimitata,iar marca-10 ani D de firma se inregistreaza la Canera Inreg. De Stat,iar marca –la
AGEPI D de firma – o persoana jur reprezinta o singura firma ,iar marca-o persoana jur poate inregistra mai
multe marci
94.Limitele legale la alegerea denumirii de firma La alegerea denumirii de firma trebuie sa se tine cont de
anumite limite:1.sa se bazeze pe principiile –veridicitatii -exclusivit –statorniciei 2.nu poate folosi firma
care: -coincide/se aseamana cu firma altei intreprinderi – contine denumirea oficiala a ststului,a organelor
sale,a APL ori indica direct ori indirect ca interprinderea apartine acestor organe - nu contine datele stipulate
expres de lege(denumirea concreta,indicarea completa sau abreviata a formei organizatorico-
juridica,indicarea genului de activitate principal al pers. jur, -contine date ,semen grafice a caror utilizare e
interzisa de legislatia RM
95. Reprezentantii in proprietatea industriala. PF/J cu reşedinţă permanentă în RM îşi gestionează
afacerile în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate industrială personal sau prin reprezentanţi.  Pers fiz
domiciliate în străinătate şi pers jur străine sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora îşi gestionează afacerile
din domeniul proprietăţii industriale prin intermediul reprezentanţilor, dacă tratatele internaţionale la care
RM este parte nu prevăd altfel. În RM reprezentantul în proprietatea industrială este pers fiz atestată şi
înregistrată în Registrul reprezentanţilor în domeniul proprietăţii industriale în modul stabilit de AGEPI).
Activitatea reprezentantului constă în reprezentarea pers-lor fiz şi jur naţ şi străine în condiţiile prevăzute de
contractul de mandat sau de un alt contract cu un conţinut analogic şi procura legală de reprezentare şi în acordarea
asistenţei necesare acestora în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii industriale (invenţii, desene şi modele
industriale, modele de utilitate, soiuri de plante, mărci, topografii de circuite integrate etc.) Poate dobîndi calitatea
de reprezentant pers care îndeplineşte următoarele condiţii a) este cetăţean al RM; b) are domiciliu în RM;
c) dispune de diploma de studii superioare (licenţa);d) are o practică de cel puţin 3 ani în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale ori are studii superioare în acest domeniu; e) a susţinut examenul în faţa Comisiei de
atestare a reprezentanţilor în domeniul proprietăţii industriale din cadrul AGEPI; f) cunoaşte limba de stat;g)
nu este  recunoscută incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată. Reprezentanţii îşi exercită atribuţiile
conform principiilor bunei credinţe, onestităţii, încrederii şi confidenţialităţii.Asupra reprezentanţilor nu se
admit nici un fel de presiuni din partea autorităţilor publice, organizaţiilor (asociaţiilor) obşteşti şi politice,
agenţilor ec-ci sau oricăror altor persoane. Reprezentantul poate să-şi desfăşoare activitatea profesională ca
antreprenor, fără a se constitui ca pers jur sau constituindu-se ca pers jur pu prestarea serviciilor în domeniul
proprietăţii industriale, precum şi în calitate de salariat al unei instituţii, organizaţii sau întreprinderi cu orice
formă de organizare juridică. Reprezentantul, care lucrează în calitate de antreprenor neînregistrat ca pers
jur, îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor privind prestarea serviciilor în domeniul proprietăţii
industriale, încheiate cu clienţii. Reprezentantul, care s-a angajat într-o întreprindere, profilată pe prestarea
serviciilor în domeniul proprietăţii industriale, activează în baza contractelor  încheiate de întreprindere.
Reprezentantul, care s-a angajat ca lucrător permanent sau temporar în  instituţii, organizaţii ori întreprinderi
cu alte profiluri, activează conform obligaţiilor sale de serviciu prevăzute în contractul de muncă. În
instanţele de jud, pu apărarea dr-lor şi intereselor clientului, reprezentantul poate beneficia, conform
împuternicirii acestuia, de un avocat sau consilier juridic. 96.Notiunea si conditiile de protectie a soiurilor
de plante. soi – grup de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care,
indiferent dacă corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi: -
definit prin expresia caracterelor rezultînd dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie de
genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi variabilă sau invariabilă, gradul
de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri; - distinct faţă de orice alt grup
de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere; - considerat ca o entitate, avînd în vedere
proprietatea sa de a fi reprodus fără vreo modificare; categorii ale soiului – clona, linia, hibridul. Protecţia
juridică a soiuluiDr-le asupra unui soi sînt obţinute şi protejate pe teritoriul RM prin acordarea unui brevet
pentru soi de plantă (denumit în continuare brevet) de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
în conformitate cu prezenta lege şi actele normative subordonate legii, precum şi cu tratatele internaţionale
la care RM este parte. Întinderea protecţiei juridice prin brevet este determinată de ansamblul caracterelor
esenţiale ale soiului, expuse în descrierea oficială a acestuia.

97. Notiunea si conditiile de protectie a topografiilor circuitelor integrate Prin topografie a unui circuit
integrat, se intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel
putin unul este un element activ, si a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei parti din ele ori
o astfel de dispunere tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.Prin circuit
integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, destinat sa indeplineasca o
functie electronica, in care elementele, dintre care cel putin unul este un element activ, si interconexiunile,
in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafata unei piese material. Pot beneficia de
protecţia unei topografii, pers fiz şi jur rezidente în RM. Pers fiz şi jur nerezidente în RM beneficiază de
drepturile oferite de prezenta lege în condiţiile prevăzute de convenţiile inţ la care RM este parte, iar în lipsa
acestora - pe bază de reciprocitate. Persoanele îndreptăţite să obţină protecţia legală a unei topografii întreţin
relaţii cu Agenţia personal sau prin reprezentantul, autorizat printr-o procură, care activează în conformitate
cu regulamentul aprobat de Guvern. Persoanele fiz şi jur nerezidente în RM întreţin relaţii cu Agenţia numai
prin reprezentantul în proprietate industrială din RM. Dreptul la protecţia unei topografii aparţine creatorului
ei sau succesorului în drepturi al acestuia. În cazul în care există mai mulţi creatori, dreptul la protecţia
topografiei aparţine acestora în comun, dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel. În cazul în care
topografia a fost creată de un salariat în cadrul obligaţiilor de serviciu sau executînd o sarcină concretă/
încredinţată în scris (topografie de serviciu), dreptul la protecţia topografiei aparţine sau creatorului, sau
unităţii, conform contractului încheiat între creator şi unitate. Dacă topografia a fost creată de o persoană la
comanda unei alte pers, dreptul la protecţia topografiei aparţine pers indicateîn contractul încheiat între ele.
Dreptul asupra topografiei este recunoscut şi protejat pe teritoriul RM prin înregistrare, în condiţiile
prezentei legi, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare Agenţie, şi
eliberare a certificatului de înregistrare.4) Sînt protejate, în condiţiile prezentei legi, topografiile originale,
adică cele create în urma efortului intelectual al creatorilor, dacă în momentul creării ele nu sînt cunoscute
pentru creatorii de topografii şi fabricanţii de circuite integrate.

98.Notiunea si particularitatile know- how-lui.Noţiunea de secret comercial Prin secret comercial se

înţeleg informaţiile ce nu constituie secret de stat, care ţin de producţie, tehnologie, administrare, de
activitatea financiară şi de altă activitate a agentului ec-ic, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate să
aducă atingere intereselor lui. Informaţiile ce constituie secret comercial sînt proprietate a agentului
antreprenoriatului sau se află în posesia, folosinţa sau la dispoziţia acestuia în limitele stabilite de el în
conformitate cu legislaţia. Cerinţele faţă de informaţiile ce constituie secret comercial Informaţiile ce
constituie secret comercial trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a) să aibă valoare reală sau potenţială
pentru agentul antreprenoriatului; b) să nu fie, conform legislaţiei, notorii sau accesibile; c) să aibă
menţiunea ce ar corespunde cu desfăşurarea de către agenţii antreprenoriatului a măsurilor respective
necesare pentru păstrarea confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaţiilor date,
elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzătoare a documentelor şi altor purtători
de informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secretatiat; d) să nu constituie secret de stat şi să nu fie
protejate de dreptul de autor şi de brevet;e) să nu conţină informaţii despre activitatea negativă a persoanelor
fizice şi juridice care ar putea atinge interesele statului. Divulgarea secretului comercial Prin divulgare a
secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici,
demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum şi ale altor persoane care dispun de informaţii
ce constituie secret comercial care le-au fost încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul
sau munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea şi răspîndirea necontrolată a acestora. Ce
canale de scurgere a know- how-luiexista acum in RM: -concurecta neloiala,spionajul ec-c
mituire,angjarea pu obiectul unor infractiuni secret comercial

99. Reglementarea juridical a secretului neloial.Cerinţele faţă de informaţiile ce constituie secret

comercial Informaţiile ce constituie secret comercial trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:a) să aibă
valoare reală sau potenţială pentru agentul antreprenoriatului; b) să nu fie, conform legislaţiei, notorii sau
accesibile; c) să aibă menţiunea ce ar corespunde cu desfăşurarea de către agenţii antreprenoriatului a
măsurilor respective necesare pentru păstrarea confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a
informaţiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzătoare a
documentelor şi altor purtători de informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secretatiat; d) să nu constituie
secret de stat şi să nu fie protejate de dreptul de autor şi de brevet;e) să nu conţină informaţii despre
activitatea negativă a persoanelor fizice şi juridice care ar putea atinge interesele statului. Divulgarea
secretului commercial Prin divulgare a secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate sau din
imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum şi ale
altor pers care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care le-au fost încredinţate sau le-au
devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea şi
răspîndirea necontrolată a acestora.

100.Notiunile si formele concurentei neloiale.Reglementarea juridical aacesteia. concurenta neloiala -

actiunile agentului economic de a obtine avantaje neintemeiate in activitatea de intreprinzator, ceea
ce contravine legislatiei cu privire la protectia concurentei, aduce sau poate aduce prejudicii altor agenti
economici sau poate prejudicial reputatia lor in afaceri; Art 8. Concurenta neloiala (1) Agentului
economic i se interzice sa efectueze acte deconcurenta neloiala, inclusiv: a) sa raspindeasca informatii
false sau neautentice care pot cauzadaune unui alt agent economic si (sau) pot prejudicia reputatia lui b) sa
induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si locul fabricarii, la proprietatile de consum, la
utilitatea consumului,la cantitatea si calitatea marfurilor; c) sa compare neloial in scopuri publicitare
marfurile produse saucomercializate de el cu marfurile altor agenti economici; d)sa foloseasca
neautorizat, integral sau partial, marcacomerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale
proprietatiiindustriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambalajulsi aspectul exterior al
marfii unui alt agent economic; e)sa obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercialal unui alt
agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge. Agentii economici, asociatiile lor, precum si
organizatiile obstesti ale intreprinzatorilor si consumatorilor sint in drept sasolicite AGEPI aparare
impotriva concurentei neloiale.

101.Organizatiile nationale si internationale imputernicite cu promovarea proprietatii intelectuale

1Organizatii Nationale: ASDAC, APOLO, uniuni de creatie, serviciul vamal, procuratura, organelle de
politie; 2Organizatii Internationale: OMPI, OMC, OMV