Este Ajunul Craciunului.

Totul in jur este acoperit cu o patura alba,imaculata si

pufoasa de zapada.Bradul este impodobit,iar darurile sunt impachetate.Il astept cu
nerabdare pe Mos Crciun. Mama pregateste tot felul de gustari minunate,iar eu
privesc la geamul inghetat sa vad stralucitorii fulgi de nea. pe strazi,colindele
rasuna,iar totul in jur arata ca-n povesti.Eu,impreuna cu familia mea, stam langa
brad, mancand gustari si povestind. La noi acasa , tatal meu ma ajuta la
impodobitul bradului,mama pregateste masa, matusa si unchiul se ocupa de
cumparaturi,iar bunicii mei se ocupa cu decorarea casei.Craciunul este acea
sarbatoare , atunci cand esti aproape de cei dragi.La noi in familie nu numai ca
primim ci si daruim cadouri…. Pentru mine, Craciunul este o sarbatoare in
familie ,iar impodobirea bradului si cadourile, fac pate din farmecul ei.Un lucru
mai frumos decat,POVESTE DE CRACIUN,, in familia mea nu exista. Asa este CRACIUNUL
la mine acasa si asa va fi mereu…!!!…

Compunere trimisa de Adelina Elena.

Iarna

Iata! A sosit din nou anotimpul rece. Ce trist! Parca mai ieri alegam dupa fluturii
gingasi si multicolori si parka ma lasam invaluita de adierea calda a vantului pe
acele calduri toride. Si parca doar acum cateva clipe incepuse scoala si mergeam
prin parcul cu castani si vedeam frunzele cazand si vedeam cum trece timpul.

Dar acum? Atmosfera e cu totul alta. Defapt ar fi trebuit sa fie. Visam ca va fi o

iarna lunga. Foarte lunga…Asa cum fusese anul trecut..

A fost o iarna grea, dar frumoasa. Parca inca mai simt mirosul de ger proaspat si
scartaitul omatului sub picioare. Fulgii parca se jucau in zborul lor zglobiu.
Copacii dantelati parca dansau si ei in zborul leganat al diminetii reci de iarna.
Era un peisaj de vis. Cristale sclipitoare parca iti luau ochii in jocul lor vesel
si zburdalnic. Eram si noi intr-o zi cu saniuta. Fusese o noapte lunga si a nins
mult. As fi vrut sa ninga si azi tot asa. Se facuse un omat mare cat casa. Campul
era acoperit cu margaritare sclitoare. Eu, Marcela si Marian ne-am gandit sa iesim
sa ne imbujoram putin. Desi era putin ger, ne-am luat saniutele si am pornit pe
derdelus. Acolo mai erau multi copii veseli, imbujorati si ei, dar foarte bucurosi.
Era minunat. Am facut un om de zapada, am alergat, am patinat pe lacul in care vara
trecuta inotam si pescuiam, dar nu ne-am sfiit nici acum; Marian a spart putin
ghiata si a pescuit la copca. A prins ceva peste, asa ca ne-am potolit si foamea,
si apoi ne-am continuat jocurile.

Ce zi superba a fost atunci. Si au mai fost multe. O luna a tinut asa, dupa care
putin timp a mai durat si si-a facut aparitia discul rosu al soarelui. Pe o parte
ne bucuram-scapsem de hainele grele si de bocancii incarcati de zapada pe care abia
ii mai caram. Dar, pe o parte ne parea rau. Se termina vacanta de Craciun si nu mai
aveam cum sa ne jucam. Ne intalneam tot mai rar si eram tot mai tristi. Abia
asteptam din nou sa vina iarna.