Sunteți pe pagina 1din 8

MODEL 1

Secțiunea gimnaziu – lector avansat, nivelul 1 – clasele a V-a și a VI-a

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:


 Toate subiectele sunt obligatorii.
 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare
rând pe care îl vei scrie.
 Textul care depășește limita maximă de rânduri, în cazul în care aceasta este precizată, nu va
fi luat în considerare.
 Timpul de lucru este de 3 ore.

Citește cu atenție fiecare text de la cele trei subiecte, apoi cerințele și răspunde la fiecare
dintre acestea.

SUBIECTUL I 30 de puncte

BROASCA SĂLTĂREAŢĂ DIN ŢINUTUL CALAVERAS


de Mark Twain
- A extistat cândva pe aici un om cu numele Jim Smiley, în iarna lui '49 - sau poate în
primăvara lui '50 - nu-mi aduc aminte exact; totuşi, trebuie să fie una din aceste date, căci îmi
amintesc că atunci când a venit prima oară aici canalul cel mare nu era terminat în orice caz, era cel
mai ciudat om de pe meleagurile acestea, gata mereu să pună rămăşag pe tot ce-i cădea sub ochi,
numai să fi găsit pe cineva care să susţină contrariul, iar dacă nu găsea, atunci trecea de partea
cealaltă; orice-ar fi poftit celălalt, el era gata să accepte - orice, numai să pună prinsoare, căci numai
aşa era mulţumit. Cu toate acestea era norocos, nemaipomenit de norocos; câştiga mai întotdeauna.
Era mereu gata să-şi încerce norocul şi nu se putea vorbi de vreun lucru în legătură cu care să nu-ţi
propună un rămăşag, de orice parte voiai, ori albă, ori neagră, după cum ţi-am spus adineauri. Dacă
era vreo alergare de cai, îl vedeai fugind de zor sau înghesuindu-se la potou; dacă nişte câini se
încăierau, el făcea prinsoare; dacă pisicile se stucheau şi se încrâncenau, el punea rămăşag; dacă
găinile se luau la scărmăneală, făcea la fel - ce să mai spun, dacă stăteau două păsări pe gard, punea
rămăşag care-şi va lua zborul mai întâi. De câte ori era vreo întrunire a taberei era nelipsit; venea
înadins ca să pună rămăşag pe ceva în legătură cu pastorul Walker, pe care-l socotea cel mai straşnic
om de duh de pe-aici - şi aşa era, ba pe deasupra era şi om bun. Chiar dacă vedea un purice potcovit,
punea rămăşag cât timp îi va trebui pentru a ajunge acolo unde voia să se ducă şi dacă te puneai cu
el ar fi urmărit purecele cu pricina până în Mexic, numai pentru a iscodi pentru ce pleca şi cât timp
făcea pe drum bâzdâgania. O mulţime de flăcăi de pe meleagurile noastre l-au cunoscut pe Smiley şi
pot să-ţi vorbească de el. Ei, bine. lui îi era tot una - el se prindea pe orice. Al naibii om! O dată,
nevasta pastorului Walker căzuse la pat şi a bolit vreme mai îndelungată. Se părea că nu mai există
scăpare, într-o dimineaţă, pastorul dă pe la el şi Smiley îl întreabă ce-i face soţia şi pastorul îi zice că
femeia-i mult mai bine - slavă Domnului pentru mila ce i-a arătat - şi dacă va merge tot aşa înainte,
se va însănătoşi cu ajutorul proniei cereşti, dar Smiley, fără a se gândi prea mult, zise: .Ei, bine, eu
pun la bătaie doi dolari şi jumătate că nu se face bine, în nici un caz!"
Smiley ăsta al dumitale avea şi o iapă - băieţii îi ziceau mârţoaga şi că trecea ceasul până să
facă pasul - ceea ce era doar în şagă pentru că, ştii, mârtoaga mergea cevaşilea mai iute. Şi câştiga
bani cu dânsa, deşi era foarte înceată şi mereu avea ba tignafes, ba ceva la burtă, ba oftică, ba alte
alea. De obicei, i se dădea la pornirea în cursă un avans de două-trei sute de metri şi pe parcurs era
întrecută, dar totdeauna la sosire, acolo unde era omul cu steguleţul, iapa îşi pierdea sărita şi venea
zmeoaica pufăind, nechezând şi ridicându-se în două picioare şi zvârlind cu copitele pe de lături, ba
şi în aer, alteori chiar în gard, se stârnea din ce în ce praful şi făcea tot mai mult tărăboi cu tuşea ei,
cu strănuturile şi pufăitul ei - şi mi ţi se înzdrăvenea la potou, ajungând înainte cu o lungime de cap
că abia îi puteau desluşi isprava.
Mai avea şi un pui de buldog. La prima vedere nu dădeai doi bani pe el; buldogul ăsta umbla
într-una de colo până colo să vadă de unde ar mai putea şterpeli ceva.
Dar de îndată ce pariai pe el, era cu totul alt câine; buza de jos i se ţuguia ca prora vaporului
şi îşi arăta dinţii, care sclipeau necruţători ca nişte flăcări.
Şi orice câine putea să-l atace, să-l hămăie, să-l muşte şi să-i facă vânt, dându-l peste cap de
două-trei ori că Andrew Jackson - ăsta era numele căţelului - Andrew Jackson nu zicea nici cârc, ca
şi cum dumnealui i-ar fi plăcut treaba asta şi nu şi-ar fi dorit altceva mai de soi. Pariurile se dublau
mereu din partea celorlalţi până se topeau toţi banii; şi atunci, deodată, Andrew Jackson unde mi-ţi
înhăţa cealaltă potaie tocmai de încheietura piciorului de îndărăt şi nu o mai slăbea; nu o muşca, mă
înţelegi, doar îi înşfăca piciorul şi-l ţinea strâns aşa, până ce ceilalţi amatori de pariuri se lăsau
păgubaşi, căci Andrew Jackson ar fi fost în stare să aştepte o veşnicie.
Smiley ieşea mereu câştigător cu javra aia, până ce într-o zi, căţelul s-a luat la luptă cu o
potaie care n-avea picioarele dindărăt, căci i le retezase un fierăstrău circular. Şi când lui Smiley îi
era lumea mai dragă, bă vrăjmaşii se încăieraseră de ajuns şi toţi banii erau puşi la bătaie - tocmai
atunci Andrew Jackson voia să înhaţe pe favorit de picior, şi-a dat pe loc seama că fusese dus cu
preşul şi celălalt îl prinsese la strâmtoare, ca să zic aşa. Andrew Jackson păru tare mirat, apoi se uită
cam descurajat şi se lăsă păgubaş, ieşind urât scărmănat din încăierare. Se uită lung la Smiley, ca şi
cum i-ar fi spus că-i dezolat şi că vina era a dumnealui, punându-l să se ia la harţă cu un câine olog
şi lipsindu-l de putinţa de a-şi arăta străşnicia Apoi Andrew Jackson mai şchiopată puţintel, se întinse
pe pământ şi muri.
Era un căţelandru bun acest Andrew Jackson şi s-ar mai fi auzit de numele lui, dacă ar fi
trăit, că era ceva de capul lui şi deştept nevoie mare. Te rog crede-mă că aşa era; dacă nu putea
vorbi şi totuşi ştia să se lupte în halul acesta, în condiţii normale, asta însemna că era blagoslovit cu
mult talent. De câte ori mă gândesc la ultima lui luptă şi felul cum s-a terminat, mi se strânge inima.
Ei bine, acest Smiley al matale avea şoricari, cocoşei, motani şi tot soiul de dihănii dintrastea
şi pe orice ai fi vrut să pui rămăşag, hop că el ţi-l şi punea sub nas. Într-o bună zi, a prins un broscoi
şi l-a luat acasă, zicând că se gândeşte ce educaţie să-i dea. Ei, află că trei luni, vericule, n-a făcut
altceva decât să stea în curtea din fund şi să înveţe broscoiul cum să sară. Şi ce zici, vericule, l-a
învăţat ori ba? Îi dădea un bobârnac în spate şi îndată îl vedeai rotindu-se prin aer ca o gogoaşă
înfuriată - îl puteai vedea făcând o tumbă, sau mai multe, dacă îşi lua vânt mai bine - şi cădea jos pe
picioarele lui turtite, exact ca pisica. Îl învăţase să prindă muşte şi nu-l mai slăbea cu exerciţiile, aşa
că broscoiul îşi ochea musca oriunde se găsea. Smiley zicea că singurul lucru care lipseşte broaştelor
este educaţia şi, dacă li se dă o educaţie, apoi sunt în stare să facă aproape orice - şi eu îl cred. L-am
văzut cu ochii mei cum îl aşeza pe Daniel Webster pe jos, chiar aici - Daniel Webster era numele
broscoiului - şi îi şoptea „musca, Daniel, musca" şi într-o clipeală mi-ţi sărea drept în sus şi înhăţa
musca de pe tejghea şi bâldâbâc! cădea iarăşi jos, ca un bulgăre de noroi, dar zdravăn, şi se apuca să
se scarpene în cap cu laba din spate, nepăsător, de parcă nu şi-ar fi dat seama că făcea în fiece
dimineaţă un lucru neobişnuit oricărei broaşte. N-ai văzut în viaţa dumitale un broscoi atât de modest
şi de sincer ca el, deşi era atât de înzestrat. Şi dacă se apuca să sară drept, pe un teren neted, apoi îţi
făcea o săritură mai mare decât a oricărei gadine din seminţia ei. Săriturile pe terenul plat erau
marea lui specialitate şi când te gândeai la ele, Smiley era gata să-şi pună rămăşag toţi banii până la
ultima lăscaie. Smiley se mândrea grozav cu broasca lui şi avea de ce, căci oamenii care vânturaseră
lumea recunoscură cu toţii că Daniel Webster întrecea toate broaştele pe care le văzuseră.
Ei bine, Smiley ţinea ditai dihanie într-o colivie şi o aducea uneori în centrul târgului ca să
pună prinsoare. Într-o zi, un om străin de aşezarea aceasta dădu peste Smiley, care tocmai ieşise cu
colivia şi îl întrebă:
- Ce-ai acolo?
Smiley răspunse cam în doi peri:
- Ar putea să fie un papagal, tot aşa cum ar putea fi un canar. Dar uite că nu-i decât un
broscoi!
Străinul luă colivia, o privi cu atenţie, o întoarse pe toate feţele şi zise:
- Hm, aşa-i. Ei, şi ce mare scofală e de dumnealui?
- Ei bine - zise Smiley degajat şi nepăsător - la ceva tot se pricepe, în orice caz. Eu cred că
sare mai departe decât orice broască din ţinutul Calaveras.
Omul luă din nou colivia şi o privi iarăşi cu băgare de seamă, apoi i-o dădu înapoi lui Smiley
şi zise răspicat:
- Totuşi nu văd de ce-ar fi broasca asta mai grozavă decât altele.
- Se prea poate să nu vezi, i-o întoarse Smiley. Nu zic, poate că te pricepi la broaşte, dar
poate că nu; cine ştie, poate că eşti cunoscător, dar poate că eşti numai un ageamiu în chestia asta,

2
aşa cum am fost şi eu. În orice caz eu ţin la părerea mea şi sunt gata să risc patruzeci de dolari,
punând rămăşag că sare mai departe decât orice broască din ţinutul Calaveras.
Omul rămase o clipă pe gânduri şi apoi zise puţin întristat:
- Ei, eu nu sunt de aici şi n-am nici o broască, dar dacă aş avea una, aş pune rămăşag.
Smiley îi răspunse:
- Nu-i nimic, nu-i nimic, dacă îmi ţii puţin colivia mă duc să-ţi aduc o broască.
Şi aşa se face că omul a luat colivia, a pus jos cei patruzeci de dolari, împreună cu cei ai lui
Smiley şi s-a apucat să-l aştepte.
Stătu o bucată de vreme, gândindu-se şi tot gândindu-se în sinea lui, apoi scoase broscoiul, îi
căscă gura şi umplând o linguriţă cu alice i-o turnă pe gât, de-i ajunseră alicele până în fălci, apoi îl
aşeză din nou jos. Smiley se duse la baltă şi se înfundă prin mâl, unde dibui vreme îndelungată până
ce, în cele din urmă, prinse o broasca, pe care o aduse la faţa locului. O dădu omului şi zise:
- Acum, dacă eşti gata, pune-o lângă Daniel cu labele din faţă pe aceeaşi linie, iar eu le voi
da plecarea. Apoi zise: .un, doi, trei, săriţi!, şi atât el, cât şi străinul atinseră dindărăt broaştele. A
doua broască se săltă şi sări, dar Daniel încercă să se ridice şi se opinti din umeri - aşa - ca un
francez, dar degeaba - nu se putea urni din loc; era greu ca o nicovală şi nu se putea mişca de parcă
era ancorat. Smiley rămase tare mirat şi oarecum deziluzionat, dar, bineînţeles, nu ştia ce se
întâmplase.
Străinul luă banii şi plecă. Când ieşi pe uşă, arătă cu degetul mare peste umăr înspre Daniel
şi zise din nou, foarte liniştit:
- Ei bine, nu văd de ce-ar fi broasca asta mai grozavă decât altele.
Smiley rămase locului, scărpinându-se în cap şi uitându-se o bună bucată de vreme în jos, la
Daniel, până când în cele din urmă zise:
- Mă miră de ce dracu s-o fi dat bătut Daniel. N-o fi păţit ceva? Nu ştiu de ce, dar mi se pare
tare umflat.
Îl apucă pe Daniel de ceafă, îl ridică şi exclamă:
- Ei drăcie! Zău dacă nu cântăreşte cinci livre! Şi întorcându-l pe Daniel cu capul în jos văzu
cum îi ies din gură vreo doi pumni de alice. Abia atunci se dumiri şi-l cuprinse furia. Puse broasca jos
şi o porni după omul care-l înşelase... dar ia-l de unde nu-i.
(traducere din limba engleză de Andreea Șeler)

A. (2 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect)


Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Cum se numește personajul principal?
a. Jim Smiley;
b. Daniel Webster;
c. Andrew Jackson;
d. pastorul Walker.

2. Cine era Andrew Jackson?


a. personajul principal;
b. un buldog;
c. un broscoi;
d. un cal.

3. Ce reiese din text referitor la Jim Smiley?


a. Jim Smiley era un țăran.
b. Jim Smiley era un muncitor mexican.
c. Jim Smiley era un parior norocos.
d. Jim Smiley era pastorul din oraș.

4. Jim Smiley era uimit pentru că:


a. pastorul n-a venit la slujbă;
b. câinele a murit;
c. iapa a câștigat concursul;

3
d. broscoiul pierduse întrecerea.

B. (4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect)


Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei principale ale textului, apoi
notează pe foaia de concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară
celei de mai jos:

1. Buldogul a pierdut lupta cu câinele fără picioare.


2. Broscoiul pierde competiția fiind umflat cu alice.
3. Mârțoaga lui Smiley câștiga întotdeauna.
4. Jim Smiley era descris drept un parior norocos.
5. Broscoiul Daniel Webster prindea musca oriunde s-ar fi aflat.
6. Jim descoperă înșelătoria prea târziu.
7. Buldogul Andrew Jackson era hoț și viclean.
8. Jim Smiley pariază pe broscoi.

C. (12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe)


Răspunde, pe foaia de concurs, prin enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe:
1. Precizează trei tovarăși necuvântători ai lui Jim Smiley, așa cum reiese din text.
2. Menționează ce sugerează despre buldogul Andrew Jackson fragmentul: „Era un căţelandru
bun acest Andrew Jackson şi s-ar mai fi auzit de numele lui, dacă ar fi trăit, că era ceva de
capul lui şi deştept nevoie mare. Te rog crede-mă că aşa era; dacă nu putea vorbi şi totuşi ştia
să se lupte în halul acesta, în condiţii normale, asta însemna că era blagoslovit cu mult
talent.”.
3. Numește două trăsături ale lui Jim, raportându-te la primul paragraf al textului.
4. În text există următoarele referiri la broscoiul Daniel Webster:
„broscoiul îşi ochea musca oriunde se găsea”
„Eu cred că sare mai departe decât orice broască din ţinutul Calaveras.”
Explică, în cel mult 10 rânduri, de ce crezi că scriitorul a ales să prezinte astfel broscoiul,
raportându-te la restul povestirii.

D. (12 puncte)
Imaginează-ți următoarea situație: ești membru/membră a colectivului redacțional al revistei școlii. Ai
decis să scrii un text eseistic despre Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras de Mark Twain, în
care vrei să caracterizezi personajul Jim Smiley.
Redactează textul, având în vedere să te încadrezi în 20 de rânduri.

SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte

Ariciul
Informaţii rapide
 Durata de viață: între 3 și 6 ani
 Mediu de viață: păduri, zone cu vegetație deasă
 Dieta: omnivor
 Clasa: mamifer
 Nume științific: Atelerix Albiventris
 Mâncarea principală: viermi, insecte, semințe
 Predatori (cei care vânează/ manâncă acest animal): câini, vulpi, bufnițe

Curiozități despre arici:

4
 Aricii sunt animale singuratice cel mai adesea, care stau împreună doar în perioada de
împerechere.
 Sunt interziși ca animale de companie în Maine, Arizona, California, Georgia, Pennsylvania,
Hawai și New York City.
 Fiecare arici are în jur de 5000-7000 de țepi.
 Fiecare țep rezistă aproximativ un an, după care altul nou crește la loc.
 Mușchii de pe spatele lor ridică și retrag țepii în funcție de tipul de amenințare la care sunt supuși
 În același timp, când se simt amenințați și ridică țepii, ei se transformă într-o minge de țepi pentru
a-și proteja burta fragilă.
 Există 17 specii diferite de arici în Europa, Africa, Asia și Noua Zeelandă
 Aricii se bazează preponderent pe auz și miros, văzul fiind destul de slab dezvoltat.
 Spre deosebire de țepii porcilor spinoși, cei ai aricilor nu sunt ghimpați și nici otrăvitori.
 În grădinile englezești, sunt o prezență mai mult decât îndrăgită datorită faptului că se hrănesc cu
insecte dăunătoare.
 Unii arici pot hiberna (însă nu toți). Aceasta îi face să fie unul dintre doar cele trei animale din
Marea Britanie care hibernează.
 Sunt imuni la veninul de șarpe ceea ce înseamnă că pe lângă insecte și fructe de pădure, pot
doborî o viperă pe care o pot și mânca.
 Când se deplasează, scot sunete precum grohăitul porcilor.
 Deși au vederea puțin dezvoltată, sunt animale nocturne care ziua și-o petrec dormind în mare
parte.
 Au botul lung pentru a-i ajuta să sape după mâncare.
 La naștere, puii au țepii moi.
 Aricii sunt intoleranți la lactoză.
 Ei pot înota, se pot cățăra și pot alerga cu o viteză surprinzătoare pe distanțe scurte.
 Lungimea corpului măsoară la unii adulți și 33 cm.
 Au membre cu cinci degete.
 Perioada de reproducere este în sezonul cald, din mai până în august.
 Gestația durează 35-55 de zile în urma căreia se nasc între 2 și 9 pui.

A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)


Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare din următoarele cerințe, prin
valorificarea textului citat:
1. Notează cu ce se hrănește ariciul.
2. Indică două caracteristici ale țepilor ariciului.
3. Menționează ce ar trebui să știe, referitor la imunitate, cei care își doresc să dețină un arici.
4. Precizează abilitățile ariciului, valorificând informațiile din textul dat.

B. (12 puncte)
Imaginează-ți că discuți cu un coleg despre animalele de companie. Redactează un text de cel
mult 20 de rânduri, în care să-ți susții opinia despre deținerea unui arici ca animal de
companie, evidențiind două caracteristici de bază ale acestuia.

SUBIECTUL al III-lea 10 puncte


Privește cu atenție afișul reprodus mai jos, apoi formulează răspunsuri pentru
următoarele cerințe, valorificând informațiile din imagine:

1. Precizează numele actorilor care vor dubla în limba română.


2. Menționează un element vizual care demonstrează că filmul este o adaptare a unui basm.
3. Explică rolul textului scris în josul afișului.
4. Prezintă, în cel mult 10 rânduri, mesajul afișului, valorificând două elemente grafice
sugestive.

5
6
MODEL 1

Secțiunea gimnaziu – lector avansat, nivelul 1 – clasele a V-a și a VI-a

BAREM DE NOTARE

 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a cerut să
numeroteze rândurile scrise.
 În cazul în care în cerință a fost precizată existența unei limite maxime de rânduri, textul ce
depășește această limită nu va fi luat în considerare.

SUBIECTUL I 30 de puncte
A. 2 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect
1. a
2. b
3. c
4. d

B. 4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect

4 3 7 1 5 8 2 6

C. 12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerin țe


1. Precizarea a trei tovarăși necuvântători ai lui Jim Smiley: iapa; buldogul; broscoiul.
2 p. pentru răspunsul corect
1 punct pentru formularea răspunsului sub formă de enunț

2. Menționarea aspectului sugerat: era bun; era deștept; era talentat etc.
2 p. pentru răspunsul corect
1 punct pentru formularea răspunsului sub formă de enunț

3. Numirea a două trăsături ale lui Jim, prin raportarea la primul paragraf: parior înrăit, norocos etc.: 3
p.
1 p. + 1 p. pentru numirea fiecărei trăsături
1 punct pentru formularea răspunsului sub formă de enunț

4. Explicarea, în cel mult 10 rânduri, a punctului de vedere referitor la imaginea broscoiului: bine
antrenat, săltăreț etc.
Explicare clară și nuanțată: 3 p.; explicare ezitantă, tendința de reformulare a ideilor: 2 p.;
încercarea de a explica: 1 p.
Lipsa răspunsului sau răspuns greșit: 0 p.

D. 12 puncte
Numerotarea rândurilor: 1 p.
Formularea caracterizării personajului: 2 p.
Prezentarea a cel puțin două caracteristici ale personajului: 6 p.; prezentare ezitantă: 3 p.; încercare de
prezentare: 1 p.
Exprimare coerentă, clară, nuanțată: în totalitate: 2 p.;
Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 1p.

SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte


A. 8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect
1. Notarea alimentației ariciului: viermi, insecte, semințe
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p.
Răspuns corect, neinclus în enunț: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

7
2. Indicarea a două caracteristici ale țepilor ariciului: țepii sunt în număr de 5000-7000, fiecare țep
rezistă aproximativ un an, după care altul nou crește la loc, țepii aricilor nu sunt ghimpați și nici
otrăvitori, la naștere, puii au țepii moi etc.
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p. (1 p. + 1 p.)
Răspuns corect, neinclus în enunț: 1 p. (0,5 +0,5)
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

3. Menționarea a ceea ce ar trebui să știe, referitor la imunitate, cei care își doresc să dețină un arici:
sunt imuni la veninul de șarpe, sunt intoleranți la lactoză etc.
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p.
Răspuns corect, neinclus în enunț: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

4. Precizarea abilităților ariciului: poate înota, se poate cățăra și poate alerga cu o viteză surprinzătoare
pe distanțe scurte.
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p.
Răspuns corect, neinclus în enunț: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

B. (12 puncte)
Numerotarea rândurilor: 1 p.
Notarea răspunsului: 2 p.
Motivarea răspunsului: nuanțat, persuasiv: 6 p.; ezitant, cu tendință de persuadare: 3 p.; încercare de
motivare: 1 p.
Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate: 2 p.; parțial: 1 p.
Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 1 p.

SUBIECTUL al III-lea 10 puncte


1. Precizarea numelor actorilor care vor dubla în limba română 2 p.:
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

2. Menționarea unui element vizual care demonstrează că filmul este o adaptare a unui basm (prezența
unui castel pe fundal, prezența unor animale bipede, prezența cufărului cu bani etc.): 2 p.
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p.
Răspunsul neinclus în enunț: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

3. Explicarea rolului textului scris în josul afișului (conține informații despre titlul și subtitlul filmului,
unde se difuzează, tipul formatului, paginile de internet unde se regăsesc alte informații): 2 p.
Răspuns corect, inclus în enunț: 2 p.
Răspunsul neinclus în enunț: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

4. Prezentarea mesajului afișului: oferă prin simboluri și text informații succinte, clare despre tipul
filmului, despre actorii care dublează, despre titlul filmului etc.
Numerotatrea rândurilor: 1 p.
Prezentare clară, nuanțată: 3 p.
Prezentare ezitantă: 1 p.
Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.