ROMANIA SI PRESEDINTIA CONSILIULUI U.E.

Eveniment deosebit si oportunitate exceptionala pentru

Romania in contextul gravelor controverse si etichetari
omnidirectionale .

Importanta simbolica are si valoare practica

determinanta si consta in-să planifice şi să conducă
reuniunile UE,sa faca legătura între ţările membre şi toate
instituţiile blocului comunitar, în special Comisia Europeană
şi Parlamentul European.

Cateva sau cele mai importante cerinte si exigente ale

acestei misiuni si responsabilitati pentru intregul spectru
politic romanesc:

-prin rotatie,la fiecare 6 luni,de catre statele

membre,sub forma triourilor-grupuri de trei
state(01.01.2019-30.06.2019);

-se conduc reuniunile la toate nivelurile Consiliului;

 -pe agenda de lucru-obiective pe termen lung,cu
subiecte si aspecte majore pentru o abordare in urmatoarele
18 luni;

-trioul actual-Romania,Finlanda si Croatia;

-are si un Logou:

-motto: coeziunea, o valoare europeană comună,

înțeleasă ca unitate, egalitate de tratament și convergență;

-Programul Președinției se axează pe patru piloni ca

priorități princi-pale: Europa convergenței, Europă mai
sigură, Europa ca actor global puternic și Europa valorilor
comune;

- si o a cincea-summit-ul de la Sibiu ,de Ziua Europei,

dezbateri privind viitorul Europei;
 Presedintia doua misiuni principale:

-planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul

Consiliului și al grupurilor sale de pregătire pe chestiuni
foarte precise.si riguroase ca procedură și metodele de
lucru;

-reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte

instituții ale UE-Comisia si Parlamentul;

Asadar,noul An aduce România în centrul deciziilor la

nivel european.
Ce a urmat este incredibil,prin
incompetenta,tergiversarea si preme-ditarea nefasta de catre
intregului sistem politic romanesc, cu toate ca Guvernul
promitea să ″arate o imagine corectă despre România″.

Premergator si dupa instalare capacitatea Guvernului

Romaniei de a face fata cerintelor si exigentelor Presedintiei
Consiliului UE a fost pusa serios sub semnul întrebării la cel
mai înalt nivel european,si in mediul politic intern.
 S-au invocat cu o anumita vehementa coliziuni între
politicienii puterii din România și instituțiile europene si
razboiul roman contra roman.

Replica Executivului din Romania a ramas si este doar

un slogan-era esenţial ca în acest moment simbolic pentru
destinul european al ţării noastre să dovedim încredere, forţă
şi înţelepciune.

In replica,Jean Claude Junker a spus ″Cred că guvernul

de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să
prezidezi ţările UE’’

La baza tuturor aprecierilor negative au stat si continua

sa ramana re-marca noastra că disputa politică internă din
România evidentiaza cu priso-sinta că ţara nu este unită pe
scenă europeană si pe esicherul politic intern.

Se pot imputa intregului sistem politic si mai ales

puterii-distanţarea, de principiile democratice,coliziunile
Executivul de la Bucureşti cu instituţiile
europene,incapacitatea profesionala si caracteriala a
miniştrilor romani de a conduce discuţiile şi negocierile
pentru adoptarea legislaţiei comunitare, coor-donarea
politicilor europene,gasirea de solutii pentru probleme
economice si de securitate. Dar trei dintre acestea sunt de
fapt dosare foarte importante- Brexitul, Spaţiul Schengen si
Bugetul UE.

Se stie ca in Romania exista mult humor,iar romanul

este hatru si drept consecinta inceputul preluarii
Presedentiei de la Austria s-a facut la Paris cu o caterinca
avand actori pe cei doi ambasadori (roman si omologul
austriac),care au pornit într-o plimbare prin oraş, la pas şi
pe trotinete, împărţindu-si diplo-matic o baghetă
franţuzească, apoi la taifas la o cafea s-a primit stafeta.O
vom numi o zi romaneasca la Paris,pentru ca a urmat si o
seara romaneasca la Bucuresti cu de toate la capitolele
-placeri audio-vizuale,gustative,frumos miro-sitoare si alte
trebuinti omenesti.

Acum guvernantii nostri,cu picioarele in apa rece se

lupta in plan ideatic cu cateva probleme greu digerabile,cum
ar fi:
 - asigurarea convergenţei în plan economic şi social
privnd digitalizarea industriei europene, prezervarea
libertăţilor fundamentale ale pieţei interne, promovarea
egalităţii de gen şi sprijinirea politicii de coeziune şi a politicii
agri-cole commune;

-consolidarea rolului UE în plan global,prin revitalizarea

importanţei politicii de extindere şi a acţiunii Uniunii în
vecinătate, cu un impact pozitiv în plan regional,mai ales
carpato-danubiano-pontic;

-gestionarea alegerilor democratice şi libere pentru

Parlamentul European împotriva interferenţelor externe;

Cateva aspecte relevante cu repercusiuni majore asupra

tarii noastre:

-disputa prezidentialo-guvernamentala pentru

reprezentarea Romaniei la aceasta presedintie,cu amenintari
din partea primului-ministru;

-atitudinea neconstitutionala a Presedintelui Romaniei

privind numirile de ministri;
 -avansarea ipotezei antiromanesti de a ceda Finlandei
locul preluarii Presedintiei Consiliului UE;

- dificultatea cu care Romania poate să fie neutră și

imparțială,fara a favoriza opțiunile românești de politici și
nici pe cele ale altui stat membru;

-dar cel mai greu-Romania trebuie sa contureze o

viziune politică proprie asupra evoluţiei proiectului
european şi a politicilor sale;

-participarea la realizarea Acordului pentru Cadrul

Financiar Multianual 2021-2027-este vorba despre
contribuția fiecărui stat membru la bugetul UE și despre
redistribuirea banilor către statele UE ca fonduri euro-pene
de toate felurile;in aceasta idée interesul Romaniei este să
apere propu-nerea Comisiei Europene, prin care țara ar
urma să primească un plus de 8% la fondurile europene
viitoare;

-evaluarea situației din Ucraina și sancțiunile impuse

Rusiei.

Critici vehemente:
 -afirmatia lui Iohannis ca Romania nu este pregatita sa
preia Presedintia Consiliului UE si nici in masura sa o
exercite incepand cu 01.01.2019-ceva nemaiauzit zi
nemaivazut undeva,candva in Lume;

-la Bucuresti realitatea politica in dinamica

evidentiazaca se produc derive antieuropene;

-România este considerata „o bătaie de cap pentru

Europa”;

- „Guvernul apreciat ca trage cu gloanţe roşii spre

Bruxelles”;

-plasarea limbajului deseori folosit de politicienii romani

in spectrul euroscepticismului ;

-Romania se muta în tabăra puterilor suveraniste din

Europa Centrală, prin faptul că duce un proces de slăbire a
statului de drept, dupa modelul Ungariei şi Poloniei;

- discursurile „împotriva influenţelor străine”, cu care

rezonează populaţia rurală a României în timp ce clasa
medie „a obosit să iasă în stradă pentru a protesta”;
 - Guvernul României, dominat de Partidul Social
Democrat (moştenitor al Partidului Comunist), a luat o
turnură populistă şi naţionalistă în ultimele luni, precum
Ungaria şi Polonia;

- România, care era până acum una dintre cele mai

eurofile de pe continent, a devenit unul dintre cei mai mari
critici ai Bruxellesului”

din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

DESPRINDEM TREI CONCLUZII

-un eveniment cu multiple valente simbolice si

numeroase invataminte practice a devenit prin grija
factorului politic intern in principal tot mai contradictorium,
o povara si premisa pentru discreditarea si mai mult chiar
distructia Romaniei;

-acum credem ca este apogeul razboiului hibrid ce se

duce asupra Romaniei prin lovituri in medii diferite de
confruntare-de decapitare a Armatei,de orbire si
determinare a factorilot deciziilor politice majore,de
fracturare a elementelor economico-sociale nationale,de
blocare a initiativei strategice de recuperare,de control
psiho-social asupra populatiei,de blocare preferential a
resurselor naturale,de extractie si dirijare externa a inteli-
gentei native romanesti si de experimentare tehnica si
tehnologica in domeniile fundamentale ale existentei
statului;

-evenimentele electorale ale acestor doi ani devin teatrul

de confruntare majora pentru ca PNR sa salveze Romania
de la a deveni cadavrul viu al Europei prin cuagularea
tuturor fortelor nationale constiente de necesitatea unei
Romanii active intr-o UE puternica si dinamica.