Sunteți pe pagina 1din 27

Curs 12.

Programe de sănătate publică

MEDICINA SOCIALA IN MEDICINA DENTARA


SCOP

 Scopul acestui capitol este acela de prezenta, în vederea fixării şi


consolidării, informaţii referitoare la locul şi rolul programelor de sănătate
publică, importanţa evaluării şi a monitorizării, precum şi diferenţele dintre
ele.
 Sunt prezentate, de asemenea, şi noţiuni specifice programelor de
sănătate în cadrul programelor de promovare a sănătăţii, precum
alegerea indicatorilor, evaluarea componentei mass- media.
1. PROGRAM DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII

 Un program de promovare a sănătăţii are acelaşi ciclu de viaţă ca orice


program de sănătate:

 EVALUARE
 PLANIFICARE
 (Monitorizare)

 IMPLEMENTARE
1. PROGRAM DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII

 Evaluarea care are loc la începutul oricărui program poate fi: analiza
situaţiei, determinarea nevoilor, a factorilor care influenţează starea de
sănătate, a oportunităţilor de intervenţie etc.
 Planificarea derulării programului/proiectului include de la început
monitorizarea activităţilor şi implicit urmărirea îndeplinirii diferiţilor indicatori
stabiliţi.
 Implementarea programului constă în derularea activităţilor prevăzute.
Monitorizarea şi evaluarea permit ajustarea şi asigurarea eficienţei/
eficacităţii activităţilor în vederea atingerii obiectivelor prevăzute.
 Evaluarea (de rezultat) de la sfârşitul unui ciclu permite, pe de o parte să se
demonstreze că obiectivele programului au fost atinse, iar pe de altă parte
să stabilească noua situaţie şi ce fel de intervenţie este necesară în
continuare.
2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA - DEFINIŢII

 Monitorizarea – definiţii:
 Supervizarea şi aprecierea timpului oportun pentru remedierea acţiunilor
care se derulează defavorabil; este o parte a procesului de evaluare şi se
aplică încă din etapa de planificare;
 Investigarea sistematică a meritului, valorii sau importanţei unui obiect;
 Procesul prin care se determină dacă un program/aspecte ale acestuia
sunt corespunzătoare, adecvate, eficace sau dacă nu, cum pot să devină
astfel.
2. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA - DEFINIŢII

 Evaluarea – definiţii:
 Procesul sistematic şi stiinţific care determină măsura în care o activitate/set de
activităţi au reuşit să îndeplinească o serie de obiective pre-determinate;
 Evaluarea normativă - O judecată de valoare elaborată asupra unei intervenţii, a unui
serviciu sau a oricărei componente dintr-un program/proiect, care se bazează pe criterii sau
norme
 Cercetarea evaluativă - O judecată de valoare elaborată asupra unei intervenţii, a unui
serviciu sau a oricărei componente dintr-un program/proiect care se bazeaza pe metode
ştiinţifice în cadrul analizei aprofundate asupra unei componente specifice programului
 Evaluarea poate evidenţia eventuale beneficii neaşteptate sau apariţia unor
probleme neaşteptate.
 Evaluarea (implicit monitorizarea care face parte din aceasta) urmăreşte să
determine dacă o intervenţie a fost:
 Eficientă – câte resurse (timp, personal, financiar etc) au fost folosite pentru atingerea
obiectivelor propuse.
 Eficace - dacă au fost atinse obiectivele propuse.
Monitorizarea şi evaluarea

AVANTAJE DEZAVANTAJE
• Reducerea costurilor • Pot fi costisitoare
• Asigură cele mai adecvate programe • Necesită timp
• Posibilele greşeli sunt remediate • Crează resentimente şi stări de tensiune
• Permit ajustarea permanentă a programului • Generează o cantitate mare de documente

• Monitorizează progresele înregistrate • Necesitatea folosirii personalului cu expertiză


în domeniu
• Identifică punctele tari şi cele slabe
• Feed-back din partea beneficiarilor
Monitorizarea şi evaluarea

 Monitorizarea are drept scop să asigure succesul proiectului prin


acumularea de informaţii utile în procesul de evaluare.
 Frecvent monitorizarea trece pe un plan secund în managementul programelor
sau este confundată cu procesul de evaluare.

 Evaluarea este folosită la planificarea/elaborarea programului/proiectului.


 În timpul desfăşurării programului furnizează informaţii utile pentru ameliorarea,
modificarea, continuarea programului.
 La terminarea proiectului, prin evaluare sunt determinate rezultatele şi impactul
programului.
3. TIPURI DE EVALARE

 Există patru tipuri de evaluare:


 Evaluarea formativă
 Evaluarea de proces
 Evaluarea de impact
 Evaluarea rezultatului (outcome).
Evaluarea formativă

 Este folosită în timpul conceperii/dezvoltării unui nou program/proiect.


 De multe ori nu este utilizată, ceea ce duce la lipsa unei referinţe, atunci
când se va efectua evaluare finală în vederea demonstrării utilităţii
proiectului.
 Evaluarea formativă răspunde la următoarele întrebări:
 Care este problema de sănătate ?
 Care este populaţia ţintă ?
 Care sunt cunoştinţele, atitudinile şi practicile la momentul zero al programului ?
 Care sunt canalele de comunicare cele mai utile programului/ proiectului ?
Evaluare de proces

 Începe să fie folosită în momentul demarării programului.


 Ea răspunde următoarelor întrebări:
 Implementarea programului este făcută respectând planul iniţial ?
 Termenele stabilite sunt respectate ?
 Care sunt cauzele neconcordanţelor între palnificare – implementare ?
 Cum pot fi remediate ?
Evaluarea de impact

 Este folosită după ce programul a fost derulat pe o perioadă de timp, de


obicei, în momentul atingerii unui punct de tranziţie sau când este vorba
de un program pe termen scurt.
 Evaluarea de impact răspunde următoarelor întrebări:
 În ce măsură scopul şi obiectivele programului pot fi atinse ?
 Există schimbări ale nivelului de cunoştinţe, ale atitudinilor şi ale
comportamentelor?
 În ce măsură există aceste modificări, în comparaţie cu.... ?
 Ce a determinat aceste modificări ?
Evaluarea de rezultat (outcome)

 Este o formă mai sofisticată decât cele anterioare; se realizează la


terminarea unui program/proiect, dar şi atunci când este considerată
necesară, pe durata desfăşurării programului.
 Evaluarea de rezultat răspunde următoarelor întrebări:
 A fost atins scopul final al programului ?
 A fost obţinută o îmbunătăţire în starea de sănătate a populaţiei ţintă ?
 Cât de eficientă a fost implementarea programului ?
Monitorizarea
 Parte a procesului de evaluare, este permanentă şi se desfăşoară în timpul derulării întregului
program/proiect.
 Monitorizarea răspunde la următoarele întrebări:
 Ce se întâmplă ?
 De ce se întâmplă ?
 Ce se întâmplă este în concordanţă cu planul /strategia ?
 Cum pot fi rezolvate problemele apărute ?
 Monitorizarea poate fi efectuată prin:
 Observare
 Colectarea de date
 Eşantionare
 Mijloace folosite pentru monitorizare
 Grafice Gantt
 Termene de execuţie
 Stabilirea perioadelor de timp alocate unei activităţi
 Liste participanţi
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 1) Descrierea programului (modelul logic) –
 este o imagine de ansamblu a felului în care se derulează programul – teoria şi ipotezele de
lucru (assumptions) care stau la baza programului.
 acest model ne pune la dispoziţie o “hartă” a programului, care evidenţiază cum va funcţiona
acesta, care este ordinea de derulare a activităţilor, precum şi cum pot fi atinse rezultatele
dorite.
 Clarificarea mandatului iniţiativei
 Scopul: clar formulat, în termeni realişti şi reflectând o problemă de sănătate publică
 Obiective: specifice, măsurabile, realiste (pot fi atinse), relevante, limită de timp (SMART).
 Pentru a se putea măsura rezultatul programului, trebuie specificat de la început:
 Grupul ţintă;
 Ce comportament se doreşte a fi schimbat şi cum se va măsura această schimbare;
 Schimbarea propusă trebuie să fie fezabilă, realistă;
 Este nevoie de un punct zero (baseline) şi % schimbării de comportament;
 Timpul în care se va obţine schimbarea;
 Un singur comportament ţintă per obiectiv.
 Relaţionarea cu alte iniţiative, proceduri sau structuri
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 2) Identificarea problemelor (teme) –
 în general există trei probleme principale în evaluarea unui program de
promovare a sănătății:
 Concept şi design
 una dintre cele mai frecvente probleme este aceea dacă programul a fost conceput
respectându-se conceptele şi principiile promovării sănătăţii;
 Implementare
 întrebarea cea mai frecventă se referă la cât de eficient şi eficace a fost implementat
programul
 de multe ori, un rezultat negativ este legat, mai degrabă, de o implementare defectuoasă
decât de conceperea greşită a programului
 Impact
 de obicei evaluarea impactului ridică întrebări privitoare la măsura în care iniţiativa a produs
efectele scontate.
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 3) Dezvoltarea procesului de colectare a datelor
 depinde, în primul rând, de temele proiectului şi de alegerea beneficiarilor
acestuia.
 Decizia privind dezvoltarea procesului de colectare a datelor depinde de:
 Scopurile şi obiectivele intervenţiei
 Criteriile pentru îndeplinirea acestora cu succes
 Indicatorii aleşi
 Perspectiva şi nevoile diferiţilor beneficiari- participanţi la program
 Nivelul pentru care informaţiile sunt culese
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 4) Colectarea datelor
 problemele ridicate la acest punct privesc respectarea riguroasă a procedurilor,
într-o manieră etică
 confidenţialitatea şi nevoia de a folosi informaţii despre neparticipanţii la proiect
pot genera probleme
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 5) Analiza şi evaluarea datelor
 include interpretarea datelor şi compararea lor cu rezultatele propuse
 este deschisă discuţia privind datele calitative versus cele cantitative
 statisticile au diferite marje de eroare, iar numerele reprezintă numai o formă de
indicator a unei probleme de sănătate publică, alături de cei calitativi care pot
explica mai bine “de ce” şi “cum”
 este important ca beneficiarii programului să înţeleagă ce se compară, cu ce şi
motivul acestei comparaţii
 nu în ultimul rând este important să se acorde o atenţie deosebită modului de
prezentare a informaţiilor obţinute, deoarece o prezentare prost pregătită poate
distruge o activitate bine făcută şi utilă.
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 Recomandările
 trebuie să acopere schimbările imediate, să clarifice ce este folositor dintre
rezultatele obţinute
4. ETAPELE EVALUĂRII ÎN PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
 Diseminarea rezultatelor
 este foarte importantă pentru că orice evaluare îşi găseşte utilitatea finală în
măsura în care un număr cât mai mare de persoane cunosc rezultatele pozitive,
provocările şi lecţiile învăţate în urma desfăşurării unei intervenţii
 rezultatele trebuie să ajungă atât la cei care au participat la conceperea,
dezvoltarea şi punerea în practică a intervenţiei, cât şi la decidenţi
5. ALEGEREA INDICATORILOR

 Un program este evaluat ca fiind de succes în funcţie de îndeplinirea indicatorilor aleşi .


 Este foarte important ca indicatorii să reflecte cât mai adecvat obiectivele propuse, în funcţie de timpul
acordat desfăşurării programului, precum şi de bugetul alocat
 Astfel:
 Nivelul de cunoştinţe
 Avantaj: este uşor de măsurat la terminarea unei intervenţii
 Dezavantaj: îmbogăţirea cunoştinţelor NU implică automat modificări comportamentale şi NU sunt întodeauna
convingatoare pentru decidenţi.
 Comportament
 Avantaj: ne putem aştepta la modificarea unui comportament pe timpul derulării unui program; modificarea unui
comportament măsoară impactul programului.
 Dezavantaj: valoarea sa depinde de cât de relevant este comportamentul respectiv într-o anumită problemă de
sănătate.
 Starea de sănătate
 Avantaj: schimbarea favorabilă a acesteia este cea mai convingatoare pentru decidenţi, deci programul este privit ca
un succes şi asigură fonduri viitoare.
 Dezavantaj: îmbunătăţirea stării de sănătate se produce pe termen mediu/lung şi există o multitudine de factori care o
influenţează. Din această cauză este dificil de a pune îmbunătăţirea stării de sănătate pe seama unei anumite
intervenţii.
6. EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA
 Mass-media reprezintă una din cele mai folosite căi pentru a transmite mesaje în vederea schimbării
cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentelor care determină o anumită problemă de sănătate publică.
 Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN SCURT:
 Câte persoane au văzut/auzit/citit mesajul
 Câte persoane îşi pot aminti mesajul cheie
 Care a fost reacţia lor imediată
 Câte persoane au găsit mesajul credibil
 Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN MAI LUNG:
 Câte persoane îşi mai pot aminti mesajul
 Câte persoane au acceptat mesajul ca adevărat
 Câte persoane şi-au schimbat comportamentul
 Alt tip de impact (prezervative, medicamente..)
 Metode folosite pentru evaluarea componentei mass-media:
 Studii calitative – focus grup
 Studii/cercetări asupra populaţiei generale, medici, farmacişti
 Răspunsuri primite de la ascultători, cititori
 Monitorizarea vânzărilor de medicamente, preservative etc.
 Utilizarea serviciilor
7. DIFERENŢELE DINTRE MONITORIZARE ŞI
EVALUARE
MONITORIZARE EVALUARE
Răspunde la aceste întrebări: Răspunde la aceste întrebări:
• Ce se întâmplă cu logistica/formarea... • Care este rezultatul intervenţiei
• De ce (greşeli, paşi neacoperiţi) • Ce schimbare de comportament a intervenit
• Care sunt rezultatele pe moment • Care parte a publicului ţintă a adoptat un comportament nou
• Cum pot fi remediate întârzierile, greşelile etc • De ce a fost adoptat noul comportament
• Care este impactul asupra stării de sănătate a publicului ţintă
Îşi propune să: Işi propune să:
• corecteze, reorienteze sau să redefinească • demonstreze impactul comunicarii pentru sănătate
sistemele de punere în aplicare • determine nivelul adoptării unui comportament
• reajusteze strategia de comunicare sau mesajele • determine impactul asupra stării de sănătate
7. DIFERENŢELE DINTRE MONITORIZARE ŞI
EVALUARE
 În ceea ce priveşte resposabilităţile personalului şi momentul în care sunt
efectuate, există diferenţe remarcabile între monitorizare şi evaluare:
MONITORIZARE EVALUARE
• Incepe o data cu punerea în practică a unei strategii de • Precede punerea în aplicare a unei strategii
comunicare
• Datele sunt colectate periodic, conform unui grafic • Datele sunt colectate după o perioadă mai mare de 1 -2 ani,
prestabilit pentru a se face comparaţia post - intervenţie
• Este efectuată de cei care implementează şi activităţile de • Colectarea datelor este planificată astfel încât să existe
comunicare un impact al intervenţiei
• Datele sunt analizate conform necesităţilor şi folosite • Este efectuată de cei care nu sunt direct implicaţi
imediat pentru a corecta programul în activităţile de comunicare pentru sănătate
• Datele sunt analizate şi folosite la nivel central după
terminarea programului
PROBEME FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN
EVALUAREA PROGRAMELOR DE PROMOVARE
A SĂNĂTĂŢII
 Problemele apar, tocmai, pentru că nu s-au respectat regulile privind
conceperea unui program, pentru că indicatorii stabiliţi nu au fost corect aleşi,
etc.
 Dar cea mai mare problemă apare datorită faptului că nu se acceptă că
programele de promovare a sănătăţii sunt programe care trebuie să se
desfăşoare pe termen mediu – lung; numai în acest fel se pot observa acele
schimbări de comportament care pot influenţa starea de sănătate a unui grup
populaţional.
 Aceste probleme duc la concepţia greşită că programul de promovare a
sănătăţii nu a fost eficient şi nici eficace.
 Într-un program de promovare a sănătăţii, obiectivele trebuie să fie stabilite în
funcţie de perioada de derulare a programului, iar în acelaşi timp trebuie să
existe consecvenţă în alegerea problemelor de sănătate publică cărora se
adresează acest tip de programe.
PROBEME FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN
EVALUAREA PROGRAMELOR DE PROMOVARE
A SĂNĂTĂŢII
 Problemele frecvente în evaluarea programelor de promovare a sănătăţii:
 Nu au fost stabilite obiective la începutul programului.
 Obiectivele stabilite nu sunt măsurabile.
 Nu există un studiu baseline (punctul zero).
 Nu există corelaţie între timpul/finanţarea programului şi schimbarea de
comportament urmărită.
 Nu sunt evidenţiate/observate beneficiile neaşteptate ale unor rezultate
negative.
 Lipsa de impact este demonstrată dar motivele eşecului nu sunt cunoscute.
 Există impact demonstrat, dar acesta a apărut datorită altor cauze decât reuşita
programului.

S-ar putea să vă placă și