Convertoare c.c.-c.c.

Convertoarele de c.c. sunt utilizate pe scara larga in sursele de

alimentare de c.c. stabilizate ca si in sistemele de actionare a 2) semicontrolabile cu comutare fortata
motoarelor de c.c. Conversia energiei de c.c. se poate efectua
direct cu variatoare de cc. sau prin intermediul unor structuri
convertoare c.c.-c.a. indirect .
Variatoarele de cc-cc realizeaza modificarea val. medii a tensiunii
(curentului) aplicate sarcini , alimentarea circuitului facandu-se
de la o sursa , in general nestabilizata.
2. Principiul de functionare.

Tc-int. de conductie ; C.S.c.c.-contactor static de c.c.

U2= Umed =1/T0T U2 (t) dt =1/T 0Tc U1 dt=U 1Tc/ T  U2 =Umed=
=DU1 ; D = raport de conductie (D = Tc/ T)- factor de umplere.
Prevazand la iesirea convertorului un FTJ de netezire , curentul
prin sarcina prezinta pulsatii mai mici ca de altfel si tensiunea la
bornele sarcinii  pt. o valoare medie data  Uef mai mica 
pierderi de putere mai mici in rezistenta circuitului .Cea mai
simpla struct. :

unde L include si inductanta proprie a sarcinii .La comutarea in

ON a CS curentul prin sarcina I2 este exp. crescator ,iar la
conectarea in OFF , datorita tens. de autoinductie cu pol. din
paranteza prod. de bornele lui L se deschide dioda de nul D prin
care se inchide cur. sarcinii in int. de blocare a CS .De fapt
energia acumulata in L in int. ON a lui CS este disipata in R (rez.
de sarcina ).Inacest mod se justifica prezenta diodei D atat pt.
mentinerea circulatiei de curent la bornele CS , cit si pt. evacuarea
energiei acumulata in L. Dioda are rolul de a proteja elem. ce
compun CS.
P1=1/T 0T u1i1dt = U1 1/ T 0Ti1 dt =U 1I 1
P2=1/T 0Tu 2i2 dt =1/T I2 0Tu 2 dt =U2 I2
Daca CS ideal : P1-puterea la intrare, P2-put. absorbita de sarcina
.In cazul ideal :
P1=P2 U1I1=U2I 2U2/U1=I 1/I 2=N , [0,1]raport de trecere <1
Se obs. ca relatia este similara cu a unui transformator ideal de
c.c.,deoarece se iau in consideratie val. medii ale marimilor ce
sunt supuse conversiei .
3.Clasificarea convertoarelor c.c.-c.c.
a) pe baza caracteristicii de reglare dependenta valorii medii a
tensiunii de iesire de cea de intrare: variatoare cu raportul de
transformare: subunitar; supraunitar ; oarecare.
b) in functie de caracterist. externa U2=f(I 2)
Aceasta caracteristica externa poate fi plasata in oricare dintre
cele 4 cadrane ale caracteristicii U 2(I 2) 4 clase de convert.

La actionarea lui CS in ON curentul de sarcina se inchide pe

ochiul de iesire in sens opus lui i 2 (considerat pozitiv)  o
tensiune cu polaritatea +,-, in interiorul Tc,T.
La actionarea lui CS in OFF la bornele inductantei aparend tens.
de autoinductie. Energia acumulata in L se transfera circuitului de
intrare  functie in regim de inversor = transfer de energie de la o
sarcina catre sursa-> U2>0, I2<0.
Variatoare in clasa C (cadr. 1 si 2)

Pt. cadr. 1 la actionarea CS1 curentul se inchide prin

(CS1,L,R,E ).Pt. functionarea in cadranul 2 funtioneaza CS2
impreuna cu dioda care se gaseste in paralel pe CS1 .Se comuta
initial CS2. Tensiunea la bornele sarcinii are + in dreapta si - in
stinga (E,R,L,CS2) , apoi invers D1 se deschide transferul de
energie din sarcina catre sursa  regim de inversor .
Variatoare in clasa D (cadr.1 si 4)

CS1,2 ON -contactoarele deschise ,CS1,2 -diodele conduc .

U2=(Tc/T)*U 1-[(T-Tc)/T]*U 1=(2D-1)*U 1.
Pt. D>0.5 raportul de transformare N=U 2/U1 in c.c. este pozitiv
caract.ext. a conv. se afla in cadranul 1, iar pt. D<0.5 => N
devine negativ , caract. ext. mutindu-se in cadranul 4 , sensul
curentului prin sarcina ramanand acelasi .
Functionarea se poate realiza in toate cele 4 cadrane utilizind o
astfel de schema :

Curentul prin sarcina poate fi atit pozitiv cit si negativ (la fel si
tens.) ; aceasta se realizeaza functie de CS-urile comandate si de
raportul de conductie D.
-- Pt. sensul pozitiv al curentului sunt actionate simultan CS-urile
1 si 4 ; la blocarea acestora, sub actiunea tens.de
autoinductie ,D2,D3 intra in conductie circulatia curentului
raminind (+).
Punctul figurativ de funct. poate fi gasit in cadr.1 sau 4 dupa cum
D este < sau > 0.5 Conv. este sinteza a doua conv. clasa D.
-- Pt. sensul negativ al curentului sunt comandate simultan CS2 si
CS3 ; la blocarea acestora datorita tens. de autoinductie se deschid
D1,D4, fiind astfel posibila situarea pct. figurativ de functionare in
cadranele 2 sau 3 dupa cum D > sau < decit 0.5 .

c)clasificare in functie de regimul de comanda al convertorului

(tipul de modulatie ) astfel functionarea poate fi realizata :
1) Prin modularea de impulsuri in durata (MID-PWM). In aceasta
situatie comanda este generata a.i. Tc=variabil , T=ct.. Frecv. de
lucru a variatorului fiind ct. la acest tip de modulatie utilizarea si
netezirea curentului prin sarcina este optima . Pe de alta parte se
produce o limitare a domeniului de reglare a domeniului pt. val.
limita (nu pot face Tc=0 pt. ca exista timpi finiti pt. CS pt. trecerea
din ON in OFF  nici Tc=T ).
2) Prin modulatia impulsurilor in frecv. (MIF-PFM).T-variabil ,
Tc-ct.(T-Tc)-var.
Utilizarea MIF creeaza unele probleme in ceea ce priveste
realizarea filtrului de netezire , fiind greu de dimensionat . Este
inlaturat neajunsul privind modalitatea de realizare d.p.d.v. fizic al
CS ,plus plaja de reglare .
3) Modulatia mixta ,care combina MID cu MIF , situatie care se
intilneste in cazul controlului bipozitional .

Cind currentul atinge I 2m CS primeste comande pet. ON si

invers .Avind functionarea impusa de val. medie I 2 a curentului
prin sarcina , care da comanda CC a CS-ului il actioneaza pe
acesta in starile ON-OFF intre I 2M si I 2m valori furnizate de
traductorul de curent . Un astfel de reglaj permite avantajul lui
I=ct. momentele de conectare -deconectare a CS-ului sunt
impuse de L si R. In multe situatii acest mod de comanda cu
folosirea unui regulator de curent este preferat fata de modul de
comanda MID sau MIF.

Pastrind I 2=ct. si pt.o ct. data a sarcinii raportul de conductie

poate fi D < sau >0.5 MID sau MIF, modificindu- se atat Tc cit si
T.
Tipuri de contactoare statice in cc.
1) CS complet controlabile; a) cu control mentinut

b) cu contol nementinut