Scorr O'Dnr,l (1898-1989) este unul dintre cei mai cunosculi Scorr O'Drm

scriitori americani de literaturd pentru copii gi adolescenfi,

renumit gi pentru romanele sale istorice. De-a lungul timpului
a primit numeroase distincfii, intre care Newbery Medal pentru
Insula Delfi,nilor Albagtri gi Hans Christian Andersen Award,
cel mai prestigios premiu internafional care se oferd pentru
contribufia adusi literaturii pentru copii.

Publicatd ln 1970, Descd,ntec pentru lund. (Sing Down. the Moon)

a fost distinsd cu Newbery Honor, iar New York Times a nu-
mit-o una din cele mai importante cdrli ale anului. Aldturi de
Insula Delfi.nilor Albagtri (Arthur, 2015), Descd.ntec pentru
lund. se numdrd printre cele mai indrdgite titluri ale literaturii
pentru copii.
Descd,ntec pentru lund'
Traducere din englezi
de Alex Moldovan qi Mariana Buruiand

AFI{UR
 Capttot ul 1

Redactor: Anamaria Omer

Corector: Elena Bifu
Tehnoredactor: Crengu.fa Rontea
Copert6: Alexandru Dag

I)escrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei Primdvara a venit mai devreme in anul acela pe
O'DELL, SCOTT terasele inalte de deasupra canionului nostru' Pidu-
Descdntec pentru luni / Scott O'Dell trad. de AIex Moldovan
gi Mariana Buruiand. - Bucureqti: Editura Arthur, 2018 nle depifi.onl s-au scuturat de stratul de omdt in luna
rsBN 978-606-788-489-0 cdprioarei. VAnturile calde au topit zdpada,iar pe sub
I. Moldovan, Alex (trad.) copaci s-a strans ape albastrd ce-a inceput sd se
II. Buruiani, Mariana (trad.) scurgi pe lunci gi prin barrancas2 ad6nci' Departe,
821.111 spre nord, unde peretii de piatr6 ai canionului sunt
atAt de apropiali cd-i poli atinge cu mainile desfbcute,
apele s-au unit gi au luat-o spre sud, spre Spider Rock
gi Lost Sheep Mountain, fficAnd un cot mare qi tre-
cAnd in cele din urmd pe ldnge satul nostru'
Scott O'Dell Ziuaincare au venit apele a fost o zi minunatd'
Sing Down the Moon
Am auzit primele sunete ce le vesteau venirea noap-
Copyright O 1970 by Scott O'Dell tea,tteazd frind. La inceput a fost o Foapte' ca o paH
All rights reserved de v6nt ce trece printre cocenii uscati din lanul nostru
Published by arrangement with Edward Necarsulmer fV Literary
Management LLC de porumb. Dupd un timp, sunetul a inceput sd
semene cu cel al picioarelor unor rSzboinici care dan-
seaze,. Apoi s-a transformat intr-un vuiet care a zglu'
duit pdm6ntul. De-abia aqteptam sd rdsari soarele'

@ Editura Arthur, 2019, pentru prezenta edifie

1
,Pin", in lb. spaniold in original (1. re!.).
Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART , ,,nenieuri", i;lb. spaniolS in original
(n. red')'

&5qS
 Scor O'Dm,r"
Cdnd s-a ivit prima geand de lurnin6, m-am rcpezit
afafi sd vdd cum curge rdul. Tata, mama gi sora mea,
Lapana, mai vdzuserl multe primdveri timpurii, aga
cd dormeau.
Stdteam singurd in livadS, unde cregteau piersi-
cile. Era un miracol. Ieri nu vedeai nimic in afard de
copaci golagi gi intinderi vaste de nisip galben. Peste
noapte, totul se schimbase. Copacii incepuserd sd
lnmugureasci gi nisipul era acoperit de apa albastrd
curgitoare.
imi venea sd c6nt. Voiam si sar gi sd dans ez de
bucurie, cu toate astea am stat linigtitd qi am privit
cum curge rdul printre copacii verzi de bumbac, cdci
qtiam cd aduce ghinion sd fii atAt de fericit. Zeilor nu
le place sd-!i arSfi fericirea gi-i pedepsesc pe cei care
nu le dau ascultare. Mi-au pedepsit fratele. Au per-
mis trdsnetului s5-l loveascd pe cAnd se intorcea
acasd de la v6ndtoare. Fratele meu omordse un cerb
cu coarne cu gase ramifica{ii pi c6nta pentru cd era
primul cerb cu qase ramificalii ucis in vara aceea.
Trdsnetul l-a lovit gi l-a omorAt.
Cu gAndul la fratele meu, am rdmas linigtitd.
Nimeni nu gi-ar fi putut da seama cum md simfeam.
Cu toate astea, imi era greu. imi era foarte gr€u,
pentru c5 acum, cEvenise primdvara, aveam din nou
ocazia si mdn oile pe cdrarea cea lungd spre teras6.
Le mai m6nasem acolo o datd, cu un an in urm6,
in ziua in care lncepuserS. si curgi apele. Dar fusese
un moment prost pentru mine. M-am g6ndit la prim6-
vara aceea. Nu mai era at6t de greu sd stau calmd gi
sd mi gAndesc la asta.
&s 6 -r&
Descd'ntec Pentru lund'
Primivara trecutd urcam fericiti cdrarea, in sunet
de t5l6ngi, iar oile albe, cu blana lor de iarnd, tAnjeau
si ajungd la pdgunea primdvdraticS' in momentul in
care am iegit de pe cdrare' m-am bucurat si le vdd
imprdqtiate pe luncd qi pdscdnd primele fire de iarbd,
de parcdn-ar mai fi mAncat in viala lor'
A fost distractiv toat6 dimineala 9i o parte din
dupS-amiaz6. Apoi au apdrut nori albi, care, dupd
un-timp, s-au frcut negri. Atunci ar fi trebuit si plec
din luncd gi sd mAn turma la vale, spre casS' Asta ar
fr trebuit sd fac, aqa cum qtie orice pdstor adevdrat'
Ce am fbcut a fost gregit. Am rdmas, gdndindu-mi cd
norii negri vor dispdrea sau cd, dacd va veni furtuna,
va fi micd.
F\rrtuna n-a fost una mic6. La inceput doar a plouat
gi am mdnat turma intr-o dumbravi de plopi ca s-o
i"""t" de vAntul care se fbcuse rece. Apoi a inceput
sd ning6.
Nu-mi mai fusese niciodatS fric6, sau poate o sin-
gurd dat6. Mi-a fost frici odatd, cAnd l-am vdzut pe
bunicul, care murise de mult, plimbAndu-se' Era
noapte, la fel ca in primdvara trecutd, cu zipadi, 9i
bdtea un vAnt rece. El a ieqit dintre copaci qi dintre
fulgii care cddeau 9i s-a indreptat spre mine, spu-
n6ndu-mi pe nume.
Asta s-a intAmplat pe cAnd aveam zece arrj' Acum,
cd aveam paisprezece, n-ar fi trebuit sd md tem, dar
degeaba. M-am gAndit ce cald trebuie si fi fost in casa
noastr6, care aveaperqi grogi de pimAnt qi o u95 atAt
de micufd cd trebuia sd te tAriqti pe coate gi pe ge-
nunchi ca sd intri. Oile erau in siguranldla addpostul
&*7@
 Scor O'Dnlr, Descd'ntec Pentru lund,

plopilor. N-aveau cum s6 inghefe cu blana lor groasd
qi dimineatd md puteam intoarce.
Le-am l6sat acolo gi am cobordt pe cdrare. Labaza
canionului nu ningea. M-am tdrdt pe ugd. Tata,
mama gi sora mea, care stdteau in jurul focului, s-au
uitat la mine - la picioarele mele murdare, la hainele
ude gi la pdrul meu lung, acoperit de zipad5. $i-au
dat seama c5. ceva nu era in reguld.
Lapana, sora mea, a spus:
Am vdzut cum s-au adunat norii de furtund pe
-
teras6.
Lapana avea doar cu doi ani mai mult ca mine, dar
vorbea de parcd ar fi fost cu zece ani mai mare. .
Am traversat pArAul qi am urcat pe cirare. Pe terasi
incd ningea, dar oile erau in siguranfd, ascunse in
dumbrava de plopi. Am cur6lat un petic de p6mdnt
qi ne-am a.qezat l6ngd ele, apoi ne-am invelit in pdturi.
A fost o noapte lungd, cici mama nu mi-a vorbit.
N-a vorbit nici la venirea diminetii, c6nd am mAnat
turma pe cdrare gi peste pdrdu, p6nd in staul. N-a
mai vorbit niciodati despre noaptea aceea, dar tot
restul primdverii qi vara gi toamna nu m-a mai ldsat
sd duc turma pe terasd.
Acum primdvara venise din nou. De-abia aqteptam
si se trezeascdmama ca s-o pot intreba de oi.

cd te vei intoarce acasd inainte de fur-

- Credeam
tund, a spus tata.
sunt oile? a intrebat mama.
-Se Unde
gdndea la oi, pentru ci erau ale ei. in tribul
Navaho, din care fac parte, majoritatea oilor aparfin
femeilor. Nu-i de mirare, agadar, cd prima datd s-a
gAndit la oi.
Sunt in siguranfd, am spus.
- Unde? a intrebat Lapana.
- Am ciulit urechile, a spus marna, dar nu aud
-
tdlSngi de oi.
Cu tolii gi-au dat seama ci ldsasem oile pe teras6,
degi nu gtiau de ce.
sunt in dumbrava de plopi, am spus.
- Oile
Le-ai ldsat acolo pentru ci te-ai speriat, a zis
-
Lapana. Te-a speriat furtuna.
Mama n-a spus nimic. S-a ridicat de l6ngd" foc,
a luat doud pdturi qi gi-a pus una pe umeri, d6n-
du-mi-o mie pe cealaltd. A iegit, iar eu am urmat-o.

6"8q6

Caprrolul 2
N-a trebuit si agtept mult gi nu era nevoie sd-i
spun mamei cdvenise din nou primSvara qi civoiam
si duc oile pe teras5.. N-a fost nevoie sd mai spun nici
ci in zilele scurse intre cele doud primdveri invdlasem
cd un pdstor nu-gi p5rdsegte turma pentru a se pune
pe sine la adipost, fie cd-i vorba de furtuni, de ani-
male sdlbatice sau de orice alti pricine. MA aqtepta
la poarta staulului c6nd m-am intors de la rdu.
Iarba e mai bund in sud, dincolo de dumbrava
-
de plopi, a spus ea. E incd apoasi 9i rard, dar oile se
vor bucura de ea dupd ce au m6ncat mesquitet toati
iarna.
Mi-a dat o bucatd de carne uscatd de ciprioard sd
mdnAnc la pr6nz qi a aqteptat sd mAn oile din staul,
peste r6u. Cdnd am ajuns la cdrare, mi-a ficut cu
mAna.
Cirarea spre terasd e abruptd qi trece pe lAngd o
vale impdduritd, apoi gerpuiegte o weme. E singura
cale de ieqire din canion pe o bucatd de doud leghe.
Oamenii nogtri o folosesc c6nd pleacd in recunoagtere
1 Denumire genericd pentru mai multe specii de arbori pitici
intAlnili in zonele degertice din sudul qi sud-vestul Statelor
Unite qi din nordul Mexicului (n. tr.).
(b 10 *&
Desci'ntec pentru lund'
sau cAnd merg la vdndtoare. Deoarece cdrarea e
abruptd, e ugor de apdrat dacl'rdzboinicii de laApus
vin si ne atace canionul.
Am ajuns la terasd c6nd soarele era de-o suli!6 pe
cer spre Rdsdrit, cu mult inainte sd ajungi qi celelalte
fete din satul nostru, lucru care mi-a pl6cut. Oile
smulgeau iarba scurt6, iar cdinele stdtea gi se uita
cum pe cdrare venea Cdprioara Albd cu turma ei. Am
zAmbit qi am intAmpinat-o, acesta frind dreptul meu
pentru cd ajunsesem prima pe teras5. Am zAmbit
am6ndoud gi am salutat-o pe Pasdrea-care-aleatgd',
care a sosit doar c6nd cea mai mare parte a ierbii din
lunca sudicd fusese pdscut6.
Dar la prdnz am mAncat impreund toate trei in
timp ce turmele noastre p6gteau.
Ai aazit, a intrebat Pasirea-care-alearg6', cd
-
gemenii sunt bolnavi?
Ei sunt mereu bolnavi, a rdspuns Cdprioara
-
Albd.
N-au niciun pic de forfd, a spus Pasdrea-care-
-
aleargd. Ar fr mai inlelept si existe doar unul dintre
gemeni, nu amdndoi. Nu e suficienti fo4d sS le ajung6
la amAndoi.
- fi-ar pldcea si ai gemeni cdnd o si te mnrili?
m-a intrebat Cdprioara Albd.
Nu m-am gdndit niciodatd la asta, am spus,
-
evitdnd adevdrul.
Se gdndegte intruna la asta, a spus Pasirea-care-
-
aleargd.
E prea slabi ca sd aibd gemeni, a addugat C6pri-
-
oara Albd.
&* 11 43
 Scor O'Dnm
E slabd pentru cd nu mdn6nc6 nimic, a zis
- -
Pasdrea-care-aleargd.
Glumeau pe seama mea. Nu sunt slabd qi mdnAnc
mult. Sor6-mea zicecdmdnAnc caunbdrbat. Dar noi
glumim aqa tot timpul. Numai ieri, tata a primit un
cal nou. CAnd i-a sdrit in spate qi s-a plimbat mAndru
de colo colo, ca sd se dea mare, unchiul meu a rAs.
Atingi pdmAntul cu picioarele, a spus el. Fie
-
picioarele noului tdu cal sunt prea scurte, fie picioa-
rele tale, dragi frate, sunt prea lungi.
Ne place sd glumim agaunii cu ceila$i, astfel ci nu
m-am supbrat pentru ce au spus cele doud prietene
despre mine. M-am gAndit la o replicd usturitoare'
dar inainte si apuc sd vorbesc, Pasdrea-care-aleargd
a zis:
E posibil ca prietena noastrd si nu se cdsito-
-
reasci niciodatd. Cine wea o fatd cu bralele ca nigte
be!e?
O, a spus Cdprioara Albe, e posibil ca vreun
-
amirAt s-o ia de nevast6. Va vedea cd m6ndncd pufin
qi va crede ci nu conteaz6'dac6-i amdrAt sau nu.
Si mai probabil, va vedea cd mama ei are
multe
-
oi, a addugat Pasdrea-care-alearg6.
- Da, majoritatea tinerilor viseazd la soacre cu
multe oi, a spus CdprioaraAlbS.
- Dar nu cred cd Bdiat Inalt e genul Ssta de vis6-
tor, a zis Pasirea-care-aleatg6.
Eram o fetild sdnitoasi qi eram priceputd la fesut,
dar nu eram frumoasd ca prietenele mele. Mulfi cre-
deau cd singurul motiv pentru care pirinfii lui Bdiat
tnalt voiau s6-l cdsdtoreasci cu mine era faptul ci
mama avea multe oi.
fte L2 "€?
Descd,ntec pentru lund'
Nu conteazdce cred a$ii, a spus CdprioaraAlb6.
Bdiat inalt se va.cdsdtori cu ea doar pentru cd e fru-
moasd qi ascultdtoare.
- Fi mdndncd at6t de pufin, a addugat Pasdrea-
care-aleargd.
Oile mele pigteau in apropiere. Am ascultat cunr
retezau iarba lungd cu dintii. M-am uitat in sus la
cerul albastru gi am ascultat susurul apei curgStoare.
Prietenele mele a,steptau un rdspuns. Voiau sd vor-
besc despre Bdiat Inalt, care de dimineald urma sd
plece spre Apus cu luptdtorii nogtri.
Cdprioara Albd s-a impacientat c6nd avdzut ci tac.
Bdiat inalt e foarte curajos, a spus ea.
- Uneori prea curajos, a spus Pasdrea-care-alearg5.
-Md imboldeau sd vorbesc, dar am rdmas mut6.
M-am ridicat gi am prins o oaie care se indepdrta qi
am mAnat-o inapoi in turm5. CAnd m-am a ezatla
loc, prietenele mele qugoteau ceva. Se purtau de parcd
nu eram acolo.
in linutul tribului Ute, fetele sunt frumoase, a
-
spus Cdprioara Abe. Am auzit de la tata gi de la fralii
mei care au fost acolo.
Aqu e, a confirmat Pasdrea-care-alearg6. Odatd
-
am vdzut o fatd de-acolo. Degi eram micd, n-am uitat-o.
Poate cd Biiat Inalt va aduce una acasd, a spus
-
CdprioaraAlbS.
Tot ce se poate, a rdspuns Pasdrea-care-alearge.
-Mi-am ridicat genunchii sub bdrbie qi mi-am pus
capul pe ei, privind turrnele care pdqteau. Dupd o
vreme i-am zis Ciprioarei Albe:
Trei dintre oile tale s-au indepeftaL
-
tu13e&