Anato- Curs 1 Sem 1 Anatomia Sistemului Nervos

Anatomia Sistemului Nervos

Anato macroscopica=ceea ce vedem

Anato micoscopica=
Histologie= ramura medicinei care se ocupa cu structurile celulare. La nivelul encefalului-
structuri specializate pe anumite functii
Micriocitonica neuroanatomiei
Functii axiologice-valorizari ale lucrurilor
Sist nervos prezinta o redundanta extrem de importanta(celulele nervoase pe care nu le
utilizam)
Neuronii nu se mai divid
Mai mult de 90 din info care circula in sist nervos central sunt prin sinapse electrice, nu prin
cele chimice. Cele chimice prezinta o intarziere. Sinapsele electrice nu au intarziere. Viteza
gandului este doar de 2-3 ori inaintea sunetului.
Senzitiv-simtim, sensorial- percepem cu un analizatori si receptori, motor, somato-
senzitivitate- suntem constienti, somato-motorie efectuam info voita, info care vin fara sa le
constientizam(fara a le modula)- sensibilitate de tip visceroceptiv

Impartirea sist nervos dpdv functional si pe regiuni

Prezenta cel gliale care sunt cel de tip interstitial(intre neuroni). Structurile de tip interstitial
nu au doar rolul de a sustine, ci au si roluri importante de a realiza sructura(structural),
metabolic, intre neuroni circula info si nu poate sa circule doar sarind de la un neuron la altul-
rol de conectivitate, rol in fizioloogia neuronala. Sunt de 10 ori mai numeroase decat neuronii
Microgliile- exista forme variate cel mai frecvent stelata, dimensiuni foarte mici. Se gasesc
majoritar in jurul vaselor de sange deoarece vasele de sange prezinta inervatie care moduleaza
diametrul vasului(vasoconstr, vasodilat). Pancreasul- singura parte din sist nervos vegetative
care stimuleaza secretia, simpaticul face vasoconstrictie si scade functia pancreasului
Microgliile sunt disperasate in subst cenusie, au rol in neurofagie. Practice pt a putea
manifesta functia, o microglie trebuie sa fie activate. Forme de activatori tisulari ai acestor
microgli ai sa poata sa-si exercite rolul. Odata ce s-a activat, ea poate sa inghita structura
respective pt a-si definitive inckuziunea. Au rol fagocitar, de a distruge reziduurile metabolice
si de a realiza o reutilizare a structurilor care au fost dezintegrate prin procese neuropsihice.
Practice, in zonele in care s-au realizat aceste fagocitoze apare o cicatrice gliala.
Macrogliile sunt structure care au dimensiuni mai mari si care prezinta dispozitii diferite, in
structura cel Schwan din SNV care secreta teaca de mielina ce uinveleste ca un manson fibra
nervoasa cu rol de isolator electric si mecanic, si in SNC-macroglii centrale, situate intre cel,
intre nuclei de subst cenusie.
Bariera hematoencefalica- exista o specificitate legata de bariera heatoencefalica. Taietura la
deget- sangerare medie- organismal este informat ca avem pierdere de volemie, scade
cantitatea de lichid din plasma si se activeaza mecanisme de vasoconstrictie, mecanisme
trombocitare pt cheag, dar la nivel central aceasta bariera este un centru de triere a
informatiei. Bariera hematoencefalica face ca sa se sacrifice in primul rand periferia(apara
creierul), cord rinichi, ficat, creier- ordinea de drenarea a sangelui
Lipotimie- lesin
Bariera hematoencefalica- poarta la care vin diverse de informatii, dar de acolo se emit
comenzi punctuale si fine care pot regla cee ace s-a dereglat in periferie. Rolul macrogliilor

1
Anato- Curs 1 Sem 1 Anatomia Sistemului Nervos

centrale denumite astrocyte este de a apara neuronul de socuri mecanice, rol de isolator a
sinapselor
Scleroza multipla- izolatorii ce nervoase isi pierd proprietatile(sunt lezate).
Nu mai au putere in maini, dureri de cap, nu apreciaza bine distantele, senzatie ca nu isi mai
simt bine anumite portiuni din corp- rmn la cap
Fiecare sinapsa in parte trebuie sa fie izolata de cealalta, pt a impiedica iradierea
Celulele ependimare au deosebit faptul ca exista niste microvilli care sunt foarte important la
niv plexurilor coroidiene- cavitati prin care circula LCR. Lcr trece prin orificii mici in care se
afla plexuri coroidiene- secreta si absorb LCR
Cel ependimare- au rol de a transporta neurohormone la nivelul hipotalamusului.
Hipotalamusul are in jur senzori care la randul lor sunt conectati de ex cu gl hipofiza, sist
hipotalamohipofizar conectati prin tija pituitara si vase de sange.
Oligodendrogrii au rol important in mielinuzare, izolarea fibrelor nervoase unelor fata de
altele. Oligodendrogriile sunt mai mici decat microgliile, au prelungiri putine. Capacitatea lor
mare secretory face sa existe o oligodendr la mai multe fibre nervoase. Ea moduleaza cant de
mielina prin fagocitarea ei.

Partic functinale ale cel gliale

-capac de a se inmultii, prin divizune ocupa spatiile pe care neuronii nu le mai ocupa,
informational doar neuronii transmit(cicatricea gliala)
Glioame, astrocitoame= tumori- gama-knife- modalitate de abordare chirurgicala a acestor
tumori
-importante roluri metabolice prin mediarea diametrului vasului
-sintetizeaza mielina prin teaca Schwan care are mai multe tiprui de cel care pregatesc,
ordoneaza sinteza
-activitatea de control synaptic- enzima colinesteraza- metabolizarea acidului GABA(gama-
amino-butiric)
-rol regenerativ- se utilizeaza detritusuri(resturi metabolice), utilizate ca si reciclarea

Neuronul
Este o unit structurala si funct a sist nervos, este excitabil electric, rol essential in transmiterea
impuls nervos
Impuls nervos- cenru nervos catre efector(directia centrifuga)#
Degete- catre centru(info centripetal)- influx nervos “senzitivo-senzorial”
Constitutia neuronului
1. pericarion- prezinta sub forma corp(soma) cellular, avem neurilema si
neuroplasma(citoplasma). Avem organite dintre care specific neurofibrile, corpusculi
Nissl. Aceste elem cenral este centrul trofic al unui neuron.
-teaca de mielina- lame concentrice
Neurilemma- are protein care depend de conc de calciu care dau un aspect de mozaic, este o
membrana specializata
Variatia calciului- importanta pt contractii musculare (8-10 gr/dl)
Neurilemma- 2 straturi:
-ext=glicocaliz
-int= citoscheletul- strat structural ce cont ptoteine structural

2
Anato- Curs 1 Sem 1 Anatomia Sistemului Nervos

Neuroplasma este un fluid, cont- macroproteine, micelii org in care sunt prinse molec
amfifile, resturi mucopolizaharidice(MPZ), saruri de na, cl, k, dar si enzyme cu rol trofic si in
transmitere.
Nucleul neuronal- de obicei prezinta 1-2 nucleoli, iar intre ei se realizeaza fibrele fusului de
diviziune. In neuron nu avem deoarece nu se multiplica. Forma nucleului este cel mai frecvent
ovalar. La niv neuroplasmei gasim organitele care permiy functii neuronale(Golgi- rol in
drenajul unor factori metabolici, moduleaza cat de mult secreta un neuron, mitocondri- contin
enzyme oxidoreducatoare cu rol in combustia celulara. La nivelul mitocondriilor- rol
important in a putea stoca si in a det scindarea unor structure macroenergetice. Lizozomii-
functii similar de a realiza hidroliza unor protein sau a unor sructuri mai mari care vor permite
desfasrurarea unor sructuri mai fluide aflate in stadiul precursor. Toate aceste organite cel
sunt mult mai reduce dpdv al dimensiunilor, dar concentrate dpdv metabolic
Corpusculii Nissl= Corpi tigroizi- se afla si in pericarion, dar si in dendrite. E o zona similara
ribozomilor, sunt centrale de sinteza proteica si au si compusi ce contin o cantitate de fier.
Astfel se dezintegreaza si molec de fier
Exista retea fibrilara care face ca aceasta structiura sa semene cu o panza de paianjen. In int
retelei fibrilare- nueroase tubui concentrice si filamente nervoase care inerveaza difwrte zone
ale lor moduland grosimea si diametrul respectivei structure si astfel moduleaza functia
La niv axonului- membr care il izoleaza importanta dpdv al transmiterii. Inauntr avem
axoplasma dinspre dendrite spre corp si apoi spre zona centrala sensul este centripet.
Componentele axonului:
-conula axonal- zona mai ascutita, zona prin care iese din pericarion, in jurul axonului gasim
oligodendroglia dar sic el Schwan care secreta mielina foarte prezente in SNV. La sfarsit-
butoni sinaptici- rol important in sinapse axo-somatice sau axo-dendritic. Pt a se realiza aceste
procese este nevoie de energie, mitocondriile stocheaza energie.
La nivelul axonului teaca de mielina are roluri multiple in functie de zona pe care o izoleaza.
Are aspect de lame concentrice(foi de ceapa), avand strangulatii Ranvier permit scurgerea
influxului. In cel fara strangulatii, transmiterea este mai lenta
Cel care sunt specializate in secretia de mielina sunt ANUMITE cel Schwan sin SNV si
oligodendrocitele din SNC. Ele vin in rap direct cu axolemma. Daca la baza avem mielina ea
se va intinde si spre prelungiri
Peri=foarte aproape de centru

Teaca Schwam
-prezenta plenara este la niv SNV, secreta mielina, prezinta intreruperi Ranvier din care
pleaca prelungiri. Are rol de protective si trofic
Teaca Henle- are origine histologica de tip conjunctiv si este o teaca continua. Ea vine si
tapeteaza teaca Schwan si ofera protective a zonei mielinizate si a stranguratiilor.
Dendritele sunt numeroase, sens de recere este centripet. Avem neurotubuli, filamente care
fac ca prin intermediul lor sa poata circula diferite structure.
In rad post a nerv senz 550 mii dendrite, in rad ant 110 mii, deci ramura senzitiva mai
dezvoltata decat cea motorie
Clasificarea neuronilor
Dpdv functional- snezitivi- pt preluarea de aferente
-motori-pleaca eferente
- de asociatie- se intercaleaza

3
Anato- Curs 1 Sem 1 Anatomia Sistemului Nervos

-fibre comisurale- fbre mediene care asigura legaturile intre emisfera stanga si emisfera
dreapta(sunt zone de conexiunie intre stg si dr)
- rol secretor al neuronilor- factori eliberatori inhibitori sau stimulatori
Neurohormone- sunt mediatori care au rolul de a inchide niste circuite complete, afectate in
boala Parkinson cand apare pierderea controlului motor extrapyramidal
Dpdv funct, neuronii sunt de mai multe feluri care sunt specific pe zone anatomice
Dpdv a nr prelungirilor avem unipolari(cu conure si bastonas), pseudounipolari(pe traseele
sensitive ale unor nervi cranieni 5,8,10 vin dendrite cu info), bipolari in gang corti si scarpa in
ureche si in retina si in mucoasa olfactive, ei au o dendrita si un axon). Protoneuronii caii
acustice si vestibulare sunt bipolari, neuroni multipolari- foarte disipati in organite.
Dupa lungimea axonului avem neuroni Golgi(axon lung) in constitutia tracturilor si
comisurilor.
In functie de arborele dendritic, izodendritici(lungi), alodendritici(putine dendrite),
idiodendritici-dendrite foarte numeroase in mucosae

In functie de componentele structural avem unele de tip excitator, altele inhibitor

Mediatori ps- acetilcol, s- catecolamine, dopamine. In anumite zone un mediator are un rol si
in alte zone alt rol.

Neuromodulatori- tin excitabili neuronii

Impartirea topografica si functionala a SN

Dvdv topographic, SN este derivate din tubul neural. Acesta are structure cavitare si
parenchimatoase
SNC este situate in zona mediana si paramediana(adica am pe centru ceva si de o parte si de
alta).
Sn periferic avem nervi cranieni s,m sau mx si spinali care sunt mx. Subiect de examen- cand
vorbim de rad dorsala avem fibre sensitive care vin din neuroni senzitivi din coarnele post si
viscerosenzitivi(vezi curs inregistrat)
Fibrele visceromotorii vor fi impartite in clasice care merg la fibra musc neteda si la fibrele
din cadrul glandelor secretorii care sunt fibre secretorii.
Gang vegetative au 3 componente mari. Fibrele din structura celor 3 nervi splanhnici nu fac
sinapsa in lantul laterovertebral(simpatic in prop de 99%).
Cand viscerele sunt pline(ficat), in jurul lui avem plex in care intalnim ggl previscerali(50%
simp, 50% ps), iar in interior avem ggl intraviscerali=intraparenchimatos
Cand viscerele sunt cavitare(vezica unitara)- ggl intramurali

Sist nervos periferic este format din niste structure aflate lat de tubul neural in crestele
neurale. In SNP avem nervi periferici si nervii spinali
Latero-vertebrali 98-98% simpatico, previsceral 50-50, intramurali 98% parasimpatic(???)
Nervii care merg din MS-nervi periferici.

Cordoanele- subst alba

Nuclei si cortexul- subst cenusie