Deaconeasa Alexandru 4.10.

2020
Clasa VI

Temă Istorie Opțional Semestrul I

COPILĂRIA ÎN TIMPUL COMUNISMULUI

Înainte de a scrie acest referat am avut o discuție cu părinții mei, iar ceea ce
am aflat m-a uimit, dar m-a și făcut să mă gândesc la o comparație între
perioada lor de copilărie și perioada mea.
În primul rând m-a interesat definiția comunismului: este o organizare
social-economică bazată pe proprietatea comună asupra mijloacelor de
producție în scopul unei fericiri generale prin desființarea proprietății private și
pe egalitatea socială și economică...mai pe scurt: toate bunurile sunt puse la un
loc și redistribuite egal tuturor.
Ideea mi s-a părut cam greu de realizat, oamenii nefiind uniformi, neavând
aceleași idei, dorințe, preocupări.
Apoi am împărțit discuția astfel:
1) Școala
2) Activități extrașcolare
3) Timp liber

Despre mersul la școală am reținut că era obligatoriu, cum e și în prezent.

Se mergea în uniformă cu cravată roșie până în clasa a XII -a ; eu am mers
în școala primară și la gimnaziu cu o vestă de identificare cu emblema școlii,
bluze albe, pantaloni închiși la culoare.
Responsabilii elevi erau bine determinați prin însemne (roșii - șefii de grupă,
galbene - șefii de clasă, albastre - șefii de școală), azi avem responsabil al clasei
pentru verificarea temelor (așa era în clasa a V-a) numit de profesori.
Am mai aflat că a exista organizaţia Şoimii Patriei, în care intrau copiii de la
vârsta de 4 ani având cravată roşie și insigne.
După grădiniţă, începând din clasa a II-a și până la 14 ani, elevii intrau în
altă organizaţie, ”Pionerii”.
Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din
clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ:
"Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor,
mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să
cinstesc cravata rosie cu tricolor".
Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă,
fustă sau pantaloni negri.  
Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în Uniunea
Tineretului Comunist. Nu orice elev de liceu ajungea însăaici. Puteau deveni
membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a
IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură. Odată admis în
UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei
care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea.
Seamănă foarte mult cu organizația Cercetașii României de azi sau cum mai
văd în filmele despre tineret din filmele americane
Activități extrașcolare
Existau cercuri pe materiile de profil, unde elevii erau meditați gratuit de
profesori, dar și cercuri tehnice. De exemplu tata a fost la cercul aero - spațial.
Azi avem cursuri de robotică, de limbi străine, de mate, de lb. Română etc,
dar plătite.
Timpul liber
Părinții mei mi-au spus că deoarece nu aveau acces la tehnologie
(smartphone, SmartTV etc) şi nici la programe TV (decât 2-3 ore zilnic), copii
din perioada respectivă petreceau mult mai mult timp împreună. Azi noi petrem
mai mult în rețele de soalizare și jocuri multiplayer.
Eu fără Playstation nu știu ce m-aș face!
Jocurile copilăriei erau: ”Raţele şi vânătorii”, Elastic, ”Ţara, ţara vrem
ostaşi!”, Castelul, Ţările sau Şotron.
Eu la disciplina Sport joc ”Raţele şi vânătorii”. în rest nu știu cum se joacă,
decât leapșa.
Copii aveau reviste pentru ei ”Cutezătorii”, dar tata mi-a arătat și revistele
neoficiale ”Piff și Hercule”, şi Rahan. Am citit colecția Rahan în limba română.
Tata mi-a mai spus că existau situații, când copiii stăteau la cozi de la
magazine în locul părinților, pentru că după anul 1980 produsele alimentare au
început să se dea doar pe cartelă, adică cu porția sau cu bucata....
Azi văd cozi din cauza distanțării sociale cu pandemia de Covid 19...

Deci, în concluzie, foarte diferite timpuri..nu m-aș putea imagina trăind

atunci!