GOSPODARIREA APELOR – CUPRINS

Rolul studiului GA…………………………………………………………………………………………..pag.1

Obiectul gospodaririi apelor...............................................................................................................pag.1-2

Amenajarea resurselor de apa..........................................................................................................pag.2
Constructii ingineresti pt utilizarea apelor..........................................................................................pag.2-3
Folosinta de apa................................................................................................................................pag.3
Prezentarea schematica a sist unei folosinte de apa............................................................pag.3
Clasificarea folosintelor de apa.............................................................................................pag.4
Amplasamentul folosintelor...................................................................................................pag.4
Importanta folosintelor...........................................................................................................pag.4-5
Instalatii existente pt alimentarea cu apa potabila.............................................................................pag.5
Necesarul de apa..............................................................................................................................pag.5
Debite caracteristice pt folosintele de apa.........................................................................................pag.5
Folosinte consumatoare de apa........................................................................................................pag.5-7
Conditii de calitate pt apa potabila....................................................................................................pag.7-8
Norme de apa...................................................................................................................................pag.8-9
Norme de apa pt populatie....................................................................................................pag.9
Norme de apa pt industrie.....................................................................................................pag.9-10
Folosinte neconsumatoare de apa....................................................................................................pag.10
Amenajari hidroenergetice................................................................................................................pag.10
Clasificarea si specificul resurselor de apa.......................................................................................pag.10
Ape de suprafata...................................................................................................................pag.10
Ape subterane.......................................................................................................................pag.10
Ape meteorice.......................................................................................................................pag.10-11
Ape maritime.........................................................................................................................pag.11
Specificul calitatii diferitelor surse naturale de apa...........................................................................pag.11
Apa de rau............................................................................................................................pag.11
Apa de lac.............................................................................................................................pag.11
Apa subterana......................................................................................................................pag.11-12
Poluarea surselor de apa.................................................................................................................pag.12
Surse de poluare a apei.......................................................................................................pag.12
Surse de poluare permanente naturala................................................................................pag.12
Surse de poluare accidental naturala...................................................................................pag.12
Surse de poluare permanenta artificiala...............................................................................pag.13
Tehnici si tehnologii de epurare a apelor.........................................................................................pag.13
Epurarea mecanica..........................................................................................................................pag.13-14
Deznisipatoarele...................................................................................................................pag.14
Separatoare de grasimi (bazine flotuare).............................................................................pag.14
Decantoare...........................................................................................................................pag.14
Epurarea chimica.................................................................................................................pag.14-15
Epurarea biologica...........................................................................................................................pag.15
Bazine de epurare cu namol activ........................................................................................pag.15
Decantoare secundare.........................................................................................................pag.15
Filter biologice (biofiltre) ......................................................................................................pag.16
Epurarea biologica naturala.................................................................................................pag.16
Campurile de irigare si filtrare...............................................................................................pag.16
Constructii si instalatii la epurare biologica naturala.........................................................................pag.16-17
Filtre de nisip.........................................................................................................................pag.17
Iazuri biologice (iazuri de stabilizare)....................................................................................pag.17
Scheme tehnologice de epurare.......................................................................................................pag.17
Tratarea si prelucrarea namolurilor din statiile de epurare...............................................................pag.17
Procedee de prelucrare si de evacuare a namolului………………………………………….pag.17
Fermentarea (stabilizarea) anaeroba………………………………………………….pag.17-18
Deshidratarea namolurilor.........................................................................................pag.18
Bazine hidrografice si cadastrul apelor.............................................................................................pag.18-19
Metode de calcul ale bilantului, influenta folosintelor, cadastrul apelor............................................pag.19
GOSPODARIREA APELOR

Rolul studiului gospodarirea apelor

Apa este un element indispensabil vietii intervenind in toate domeniile activitatii umane, fie ca sursa de
materii prime, forta motrice, unealta de lucru sau mediu de transport.
Apa trebuie privita in dubla ei ipostaza pe de o parte ca resursa si de pe alta parte ca factor de mediu.
In cadrul sist ecologic apa are urmatoarele functii:
a) Functia de mediu de viata pt fauna si flora acvatica
b) Fctia de alimentare a faunei salbatice
c) Fctia de asig a dezvoltarii vegetatiei terestre in care rolul primordial il au apele subterane si cele
meteorice
d) Fctia de indepartare a reziduurilor naturale, foarte extinsa si asupra reziduurilor nebiodegradabile cu
efecte asupra calitatii apei.
Obiectul gospodaririi apelor
Prin GA se intelege ansamblul de masuri si lucrari organizatorice, tehnice si economice necesare ptr
gestionarea resurselor de apa, cu scopul folosirii rationale a acestora si a protectiei calitatii apelor.
Resursle de apa sunt acelea care intervin in ciclul natural al apei si sunt supuse procesului de
reimprospatare.
Rezervele de apa sunt cele care sunt supuse procesului de exploatare.
Gestionarea apelor se refera la prevenirea si combaterea efectelor daunatoare ale apelor printre care cele
mai importante sunt: eroziunea solului, inundatiile, inmlastinarea, salinizarea solului, alunecarile de teren.
Masurile si lucrarile legate de satisfacerea cerintelor de apa dpdv cantitativ si calitativ fac obiectul
activitatilor de folosire a apelor.
Cerinta de apa este cantitatea de apa care trebuie prelevata din sursa pt a satisface in mod rational
folosinta de apa.
Folosinta de apa se refera la toate categ de activitati cu caracter social sau economic care utiliz apa in
diverse scopuri.
Dezvoltarea societatii si a economiei atrage cresterea cerintelor de apa si apare o lipsa de concordanta
intre cantit si calit debitelor unui curs de apa pe de o parte si cerintele de apa pe de alta, care impun o
reglementare a acestor folosinte.
Industria, agricultura, piscicultura si transporturile sunt sectoarele economice interesate de folosirea
complexa si multipla a apelor. Sunt intreprinderi industriale care dupa ce au folosit apa o restituie aceluiasi
curs de apa intr-o stare calitativa improrie neutralizarii ei in amonte sau in aval, de aceea se impune
existenta unor procese de monitorizare a calit apelor pt utiliz ei in diverse scopuri.
Pt valorificarea resurselor hidraulice ale tarii sunt necesare amenajari complexe pe rauri in scopul utiliz apei
ca sursa de energie pentru irigatii in agricultura, pt alim cu apa potabila si industriala ptr piscicultura si pt
alte folosinte.
Domeniul GA se confrunta pe plan mondial cu mari dificultati din urm motive:
1. Cresterea accentuata a cerintei de apa
2. Caracterul limitat al resurselor de apa si a distributiei lor neuniforme ceea ce presupune lucrari
costisitoare si extrem de complese de acumulare si de amenaj a apelor
3. Deteriorarea calitatii surselor de apa ca urmare a activ antropice cum ar fi industriile care descarca
in ape reziduuri cu compusi chimici poluanti f stabili, greu de inlaturat din apa in proc de epurare si
tratare a apelor
4. Marimea exigentei standardelor care privesc conditiile de calitate pe care treb sa le indeplin apa
livrata populatiei
Se constata in decursul evol umane o leg stransa intre grd de dezvoltare a dif civilizatii si GA.
Disciplina GA poarta denumirea si de hidronomie.
Aspectele principale ale activitatii de GA sunt: a) satisfacerea necesitatilor de apa
b) combaterea efectelor daunatoarea ale apelor
c) protectia apelor
d) regenerarea
Notiunea de GA are 2 sensuri, primul este disciplina tehnica si in al doilea rand este ramura a econ
nationale.
Ramurile GA – se diferentiaza dupa componentele din ciclul natural al apei:
1. GA meteorice – se refera la GA atmosferice incepand din mom evaporatiei pana la revenirea lor pe sol
sub forma de precipitatii. Aceasta ramura este strans legata de meteorologie.
2. GA de suprafata – se ref la toate tip de apa de pe supraf solului. Se imparte in urm subdiviziuni:
2.1. GA care se scurg de pe versanti inainte de a ajunge in cursurile de apa
2.2. GA curgatoare de supraf cum sunt paraiele, raurile si fluviile
 2.3. GA statoarre de supraf cum sunt baltile si lacurile
2.4. GA maritime si oceanic
3. GA subterane – sunt incluse toate formele de apa subterane
3.1. GA freatice – sunt ape subterane de mica adancime. Fenomenele de scurgere au loc cu
nivel liber si sunt strans legate de apele de supraf.
3.2. GA subterane de adancime – sunt ape de mare adancime la care fenomenele de scurgere
au loc sub presiune si sunt mai putin legate de apele de suprafata.
4. Gospodarire a ghetarilor – ape situate la supraf solului, care se gasesc sub forma solida.
In cadrul fiecare ramuri se face o distinctive clara intre gospod cantitativa si g calitativa a apelor
care sunt laturi strans legate ale unui singur process.
GA cantitativa cuprinde:
a) GA pt satisf necesitatilor cant ale dif activitati umane. Aceasta se mai numeste si gospodarirea
debitelor medii
b) GA pt combaterea efectelor daunatoare datorate unui exces cantitativ de apa in cazul apelor curgatoare
de supraf. Se mai numeste si gospodarirea apelor mari
c) Protectia cant a apelor
d) Regenerarea cant a apei
GA calitativa cuprinde:
a) GA pt satisf necesitatilor calit ale dif activitati umane
b) GA pt comb efect daunatoare datorate dif caracteristici ale apelor
c) Protectia calit a apelor
d) Regenerarea calit a apei
Gospod debitelor solide are drept obiect materialele solide antrenate de ape. Materiile solide sunt
importante pt stabilirea caract
calit ale apelor; materiile in suspensie si turbiditatea apei sunt parametrii imp ai calit apei.
Gospod debitelor solide este o ramura aparte a GA si cuprinde 2 subdomenii:
- g debitelor solide pt folosinte
- g debitelor solide pt combaterea actiunii daunatoare a acestora
Protectia apelor – este o activ care are drept scop realiz urmatoarelor obiective
- mentinerea rol si fctiilor naturale ale apei in cadrul echilibrului ecologic
- pastrarea conditiilor de dezvoltare pt generatiile viitoare in privinta cant si calit apelor
In prezent acc de baza se pune pe conservarea unor caract calit ale apelor vorbindu-se numai despre
protectia calitatii apei. Este numai o latura a problemei, trebuie sa se ia in considerare probl de conservare
a cantitatilor de apa, adica pastrarea debitelor minime in alibi, limitarea extragerii apelor subterane.

Amenajarea resurselor de apa

Pt amenaj resurselor sunt necesare numeroase lucrari ingineresti si constructii hidrotehnice. Aceste lucrari
presupun interventii asupra regim apelor intr-un bazin hidrografic. Pt realiz obiectivelor gospod resurselor
de apa sunt necesare scheme de amenaj pe bazine hidrografice.
Plecand de la def generala a schemelor de GA acestea se realizeaza pt satisfacerea cerintelor de apa sau
scheme de GA pt folosinte.
Lucrarile de amenajare a resurselor de apa care se realizeaza intr-un bazin hidrografic au rolil de a asigura
concordanta intre cerintele de apa si resursele disponibile. Pt a se realize aceasta concordanta se
actioneaza atat asupra cerintelor cat si asupra resurselor. Dpdv metodologic schemele de GA pt folosinte
se impart in 2 mari categorii:
1. Scheme de rationalizare a cerintelor – acestea cuprind:
a) Scheme de rationalizare a cerintelor pe baza masurilor de sistematizare teritoriala si amplasarea
consumatorilor
b) Scheme de rationalizare a cerintelor prin modificarea tehnologiei folosintelor, adica utilizarea asa-
numitelor “tehnologii uscate”
2. Scheme de modificare a regimului resurselor:
a) Scheme bazate pe gospod resurselor de pe versanti
b) Scheme bazate pe lacuri de acumulare
c) Scheme bazate pe derivatii intre bazine si sub-bazine hidrografice

Constructii ingineresti pt utilizarea apelor

Sunt o mare varietate pt ca nu exista niciun domeniu de activitate care sa nu aiba nevoie de apa potabila.
Tinand cont de fluxul tehnologic pe care il strabate apa de la sursa la utilizator:
1. Lucrari pt indepartarea deficitului de apa din sol prin irigatii
2. L. pt prevenirea si combaterea excesului daunator de apa prin regularizarea cursurilor de apa, indiguiri,
desecari si drenaje
3. Lucrari pt prevenirea si combaterea eroziunii solului prin amenajarea terenurilor agricole in panta, prin
amenajarea torentelor si prin lucrari zilnice
4. Lucrari pt combaterea inundatiilor prin acumulari, derivatii si indiguiri
5. Lucr. pt intretinerea cursurilor de apa, reprofilari, taieri de coturi, protectia malurilor si combaterea
alunecarilor de teren
Ca si in cazul lucrarilor de utiliz a apelor si in cazul lucrarilor de combatere a ef distructive costurile sunt
ridicate, eforturile material si umane de asemenea, dar prezinta effect benefic asupra mediului inconjurator.
Si in acest caz trebuie sa se tina cont de transformarea morfologica a ecosistemelor naturale pe care le
produc aceste categorii de lucrari.

FOLOSINTA DE APA
Sub aspectul GA prin folosinte de apa se inteleg toate activitatile cu caracter social sau economic care
utilizeaza apa in diferite scopuri. Unitatile in care se desfasoara aceste activitati se numesc beneficiari ai
folosintei. Pt ca apa sa fie utilizata in cadrul unei folosinte se realizeaza un sistem al folosintei. Sistemul
folosintelor se denumeste dupa tipul sau natura folosintei, de ex: sistem de alimentare cu apa potabila sau
irigatiile sunt un sistem de folosinta. Pt realiz irigatiilor este necesar un sist de irigatii care este sistemul
folosintei. Unitatile care aplica irigatiile si beneficiaza de ele sunt beneficiari de folosinte.
Prezentarea schematic a sistemului unei folosinte de apa
-prelevarea apei dintr-o sursa de apa
-tratarea apei
-utilizarea apei in cadrul folosintei; o parte din apa se consuma prin incorporare intr-un produs sau prin
pierderi
Epurarea apei in urma careia se imbunatateste calitatea si anumite reziduuri solide, lichide si gazoase
-o recirculare a apei care permite reutilizarea ei in cadrul folosintei

Exista folosinte care nu preleveaza apa ci o utilizeaza direct in cursurile natural cum este navigatia.
 Clasificarea folosintelor de apa
Criterii de clasificare:
1. Dupa scopul de utiliz a apei:
a) Utiliz apei in scopuri hidroedilitare pt satisfacerea nevoilor biologice si sociale ale populatiei
b) Utiliz apei in scopuri industriale pt satisf nevoilor tehnologice ale unor procese industriale; aceste utiliz
se subclasifica dupa ramura industriala sau dupa modul de folosire in cadrul procesului tehnologic,
adica: apa incorporata in produs, apa de racire, etc.
c) Irigatii pt acoperirea cerintelor de apa ale culturii agricole
d) Utiliz apei pt zootehnie
e) Utiliz energetice care servesc la transformarea energiei potentiale a apei in alte forme de energie
grupate astfel:
-amenajari hidroenergetice care transf energia hidraulica in energie electrica
-amenajari hidromecanice care transf energia hidraulica in energie mecanica
f) transportul pe apa: navigatie si plutarit
g) utilz apei ca si mediu pt cresterea unor animale sau plante: piscicultura si estericultura (cultura stridiilor)
h) utilz apelor pt agrement: navigatie de agrement, sporturi nautice si pescuit sportiv
2. Dupa caracteristicile care fac obiectul utilizarii apei (cel mai apropiat de studiul GA):
 Folosinte consumatoare de apa
 Folosinte neconsumatoare de apa
In prima categ, folosinte consumatoare de apa avem:
a) Folosinte ale unor cantitati de apa care utiliz diferite volume de apa, fie prin incorporare in produs sau pt
indeplinirea anumitor functii, adica: apa pt baut, pt spalat, sau pt indepartarea reziduurilor
b) Folosinte ale unor calitati ale apei; se fol anumite proprietati fizice sau chimice sau anumite substante
continute in ape; ex: folosirea apei pt racire, folosirea pt extragerea sarii
In a doua categ, folosinte neconsumatoare de apa, avem:
a) Folosinte ale suprafatei apei pt navigatie sau piscicultura. Aceste folosinte sunt legate de nivelul apei;
este imp conditia de adancime minima pt navigatie si respectiv adancime maxima pt piscicultura
b) Folosinte ale energiei apei – utilizeaza energia potentiala sau cinetica a apei
3. Dupa felul interventiei in reteaua naturala de ape
a) Folosinte care nu modifica reteaua nat a resurselor de apa; ex: navigatia pe cursuri naturale de apa
b) Folosinte care modif anumite elem ale retelei de apa fara sa extraga apa din cadrul retelei; ex:
piscicultura, iazuri piscicole
c) Folosinte care modif reteaua naturala a apei, prelevand apa din retea:
-folosinte neconsumatoare de apa cum sunt canalele de navigatie
-folosinte consumatoare de apa care consuma apa fie prin incorporare in produs, fie prin evaporare sau
pierderi

Amplasamentul folosintelor
Acesta se precizeaza indicand poz folosintei de apa fata de priza de apa si fata de restitutie. Se folosesc
repere cunoscute cum sunt anumite localitati sau ca de comunicatie. Cunoasterea lucrarilor de captare si
de restitutie sunt importante pt asigurarea necesarului de apa in functie de caracteristicile cantitative si
calitative ale sursei si de folosintele zonei respective. In fctie de conditiile specif de captare si restituire se
impune modul de realiz al sist de aductiune al apei (gravitational sau mecanic) si precizeaza posibilitatile
de recirculare a anumitor cantitati de apa disponibile.

Importanta folosintelor
Acesta este un criteriu de baza care arata importanta relativa a diferitelor folosinte de apa pe baza
asigurarii de calcul. Prin asigurare de calcul a folosintei de apa se intelege numarul de ani dintr-o
perioada indelungata de timp, expimat in procente in decursul carora folosinta trebuie sa functioneze fara
reducerea capacitatii sale de productie. Asig de calcul se calculeaza dupa urmatoarea relatie:
pf%=(m/(n+1))* 100. Unde: Pf – asig de calcul in procente (%); n – nr de ani ai perioadei indelungate luate
in consideratie; m – nr de ani in care folosinta fctioneaza la intreaga capacitate de productie.
Asig de calcul indica importanta pe care o prez folosinta de calcul respectiva pt econ nationala. Val asig de
calcul depinde de marimea si de importanta folosintei de apa, de marimea pagubelor care se produc in
contitiile in care debitele necesare folosintei nu se pot capta. Asig de calcul creste in fctie de acest element.
Pt determ asig reale cu care fctioneaza o anumita folosinta se compara regimul de scurgere al sursei de
apa cu graficul de consum al folosintei. Ambele sunt inregistrate pt un sir cronologic de min 15-20 ani.
Notandu-se cu „n” nr anilor din sirul cronologic si cu „m”numarul anilor in care debitul sursei este egal sau
este mai mare decat necesarul de consum, se stabileste asig reala dupa aceeasi formula: p%=(m/(n+1))*
100. Val asig de calcul pt aceeasi folosinta este diferita in fctie de marimea put instalate in cazul uzinelor
hidroelectrice, de natura si importanta intreprinderii industriale in cazul alim cu apa industriala, de nr
populatiei si gradul industrializarii pt alim cu apa potabila, de natura culturilor irigate si de marimea
suprafetelor acestora in cazul irigatiilor.
Instalatii existente pt alimentarea cu apa potabila
Principalele parti ale acestor instalatii sunt urmatoarele:
1. Sistemul de captare care asig debitul necesar qn prin prelevarea apei dintr-o singura sursa sau mai
multe surse de ape de supraf curgatoare sau statatoare si de ape subterane
2. Sisteme de tratare a apei care au drept scop corectarea caracteristicilor apei prelevate de la sursa si
aducerea acestor parametrii la cei ceruti de consumatori
3. Sist de aductiune de la sursa la utilizator
4. Sist de inmagazinare se realizeaza in rezervoare cu scopul reutilizarii/realizarii compensarilor variatiilor
de consum pt creearea unei rezerve de avarie si asig rezervei pt incendiu
5. Statiile de pompare sunt necesare numai in cazurile de transport la distanta sau inaltime sau pt
ridicarea presiunii in reteaua de distributie
6. Reteaua de distributie pt transportul apei
7. Instalatii de utilizare a apei
8. Sist de evacuare care inseamna restituirea in acelasi curs de apa din care a provenit sursa
C-tiile care alcatuiesc aceste instalatii se diferentiaza de la o folosinta la alta in functie de caracteristicile
sursei de apa si de natura folosintei. Pt caracterizarea folosintei se specifica tipul captarii (cu sau fara
baraj), gravitational sau prin pompare. In cazul barajului se specifica inaltimea acestuia, respectiv inaltimea
de pompare, se specifica debitul instalat, modul de utilz a apei cu recuperare totala sau partiala, in circuit
inchis/deschis, debitul apei restituite, calitatea apei, grd de poluaresi instalatiile de epurare.
NECESARUL DE APA
Datele privind necesarul de apa, calitatea apei si sursa de apa constituie cele mai importante evenimente
care caract fiecare folosinta dpdv al GA. Necesarul de apa al unei folosinte se defineste prin notiunea de
debit necesar care reprezinta debitul corespunzator cerintelor folosintei. Debitele necesare folosintelor
oscileaza in fctie de grd de dezvoltare al folosintei, astfel ca in fctie de dezvoltarea social-economica
debitele au un caracter progresiv de crestere a debitului. Variatia debitelor in fctie de caracterizarea
folosintei are un caracter periodic depinzand de evolutia anotimpurilor si influenta lor asupra activitatilor
umane precum si de nr zilelor lucratoare dintr-o luna. Debitele necesare prezinta deci variatii periodice si
de obicei se exprima sub forma de grafice de consum. Fol graf de consum este imp pt GA pt ca numai in
acest fel se poate face o comparatie intre debitul necesar si debitul natural.
Debite caracteristice pt folosintele de apa
1. Debitul minim necesar – este val min a debitului care asigura fctionarea folosintei la intreaga capacitate
2. Debitul brut necesar unei folosinte – suma intre debitul necesar folosintei si debitul pierdut prin infiltratie
sau prin evaporatie. Acest debit trebuie in mod normal sa fie egal cu debitul preluat din sursa si de
aceea mai poarta denumirea si de debit captat.
3. Debitul restituit de catre folosinta – reprez debitul evacuat in acelasi curs de apa de unde s-a facut
captarea
4. Debitul consumat de catre folosinta – reprez dif dintre debitul captat si debitul restituit; marimea acestui
debit depinde de modul de utiliz a apei in proc tehnologic, de val pierderilor de apa pe traseul aductiunii
si evacuarii si de locul de utilizare.
Este necesar ca in cadrul fiecarei folosinte sa se reduca debitul consumat prin diminuarea pierderilor care
constituie o sursa/cauza a periclitarii stabilitatii lucrarilor hidrotehnice si de degradare a terenurilor
invecinate prin infiltratie.
Dupa modul de utilizare a apei in cadrul folosintei, dupa relatia dintre debitul captat si debitul restituit se
deosebesc 2 tipuri de folosinte:
 Folosinte consumatoare de apa
 Folosinte neconsumatoare de apa
In cazul folosintelor consumatoare de apa debitul consumat este compus din pierderi datorita imperfectiunii
instalatiilor si constructiilor hidrotehnice si de apa efectiv inglobata in produs care face obiectul folosintei.
La folosintele neconsumatoare de apa, debitul nerecuperabil este reprezentat numai de pierderi, pt ca
debitul restituit trebuie sa fie egal cu debitul captat.

FOLOSINTE CONSUMATOARE DE APA

Acestea au imp pt GA si aici se incadreaza urm folosinte: alim cu apa potabila, alim cu apa industriala,
irigatiile, piscicultura, amenajarile stuficole.
1. Alim cu apa potabila – aceasta folosinta cuprinde ansamblul lucrarilor hidroedilitare necesare pt asig
cerintelor de apa cu caracter de potabilitate ale centrelor populate. Lucrarile de alim cu apa
intereseaza colectivitati mari, ele conditioneaza apa si influenteaza nivelul de trai. Aceste lucrari
 presupun investitii mari, totodata lucrarile trebuie facute in asa fel incat pretul de vanzare al apei sa
amortizeze investitiile pe deoparte si pe de alta parte sa se incadreze posibilitatilor de plata ale
consumatorilor. Necesarul de apa potabila s-a stablit pe baza STAS-ului 1343/1-95 pt centrele populate
si se tine cont de urm feluri de consum:
a) Consum pt nevoile gospodaresti ale populatiei (apa de baut, prepararea hranei, spalat, evacuarea
deseurilor). Norma medie totala de consum per om si zi este debitul mediu intre 150-700l/om*zi pt
locuitorii stabili. Pt loc flotanti intre 80-400l/om*zi
b) Consumul pt nevoile publice si ale comertului public
c) Consumul pt spalatul si stropitul strazilor si intretinerea spatiilor verzi
d) Consumul pt industria locala (panificatie, prepararea carnii si a laptelui, prepararea fructelor,
intretinerea constructiilor, a vehiculelor si utilajelor)
e) Consumul pt stingerea incendiilor
f) Pierderile de apa ale sist de alim
g) Consumul pt procesele tehnologice ale alim cu apa (pregatirea reactivilor, spalarile de la statia de
evacuare a apei)
h) Consumul pt intretinerea si exploatarea sist de canalizare (spalarea colectoarelor si functionarea
statiei de epurare)
Sist de alim cu apa ale centrelor populate trebuie sa satisfaca at cand e cazul si cerintele de consum ale
industriei republicane, ale unitatilor agrozootehnice, instalatii balneare si terapeutice. Necesarul ed apa pt
sis centrelor populate se stabileste pe baza nr de loc permanenti si flotanti si pe baza normelor de consum
coresp categoriei de zona
Nr loc si categ centrului populat se stabil in fctie de schita de sistematizare, iar in cazul in care aceasta
schita lipseste la centrele populate ptr care nu este rpevazuta o dezvoltare industriala imp nr de loc se
calculeaza luand in consideratie numai cresterea populatiei datorita excendentului:
Nn=N(1+0.01p)n Unde: N – nr de loc existenti; p – procentajul mediu de crestere a populatiei a carui val in
lipsa unor date statistice mai precise se ia 1.2-1.4; n – nr de ani pentru care se calculeaza excendentul
populatiei, de regula se iau 25 de ani
Consumul de apa pt nevoile gospodaresti, publice, salubrizare si ind locala precum si pierderile aferente se
calc pe baza debitului zilnic mediu:
Qzi med= kp*ks*[Ns*qmed/1000 + Nf*qf/1000] [m3/zi]
Unde: kp - coef de spor pt pierderile de apa kp=1.2;
ks - coef de spor pt nevoile tehnologice de apa si depinde de felul sursei si de modul de tratare a apei:
- Sursa subterana fara tratare ks=1
- Sursa subterana cu tratare chimica ks=1.05
- Sursa de supraf cu tratare complexa (decantare), filtrare, tratare chimica, dezinfectare, demagnetizare,
dedurizare ks=1.10
Ns – nr loc stabili ai centrului populat repartizat pe zone
qmed – norma medie totala de consum per om*zi corespunzatoare diferitelor zone [l/om*zi]
Nf – nr locuitorilor flotanti coresp zonelor care se ia in considerare numai atunci cand pt centrul populat
depaseste 5% din nr pop stabile altfel nu se ia in considerare
qf – norma de consum pt pop flotanta egala cu norma de consum pt nevoile gospodaresti coresp dif zone
[l/om*zi]
Pe langa acest consum alim cu apa trebuie sa contina si necesarul de apa pt stingerea incendiilor motiv pt
care in cadrul sist treb sa existe o rezerva intangibila de incendiu, care dupa stingerea lui treb refacuta in
24-36h.
Daca consumul de apa pt incendii e mai mare de 24l/sec timpul pt refacerea rezervei intangibile este de
36-48h. Debitul necesar pt stingerea incendiilor nu se i-a in considerare in calc de GA, dar se ia in
considerare la dimensionarea sist de alim cu apa de la priza pana la rezervoarele de compensare. Pt toate
instalatiile dimens se face pt debitul zilnic max.
Pentru coordonarea consumului cu regimul sursei de apa se intocmesc asa numitele grafice de consum la
care se utiliz norme de consum + coef de variatie a debitului zilnic din cursul unui an sau de variatie a cons
orar in decursul unei zile.
Coef de variatie a cons zilnic reprez in cazul alim cu apa potabila un raport intre debitul zilnic max in cea
mai calduroasa zi de vara si debitul necesar zilnic mediu.
Coef de variatie al conumului orar este raportul dintreQ orar max in decursul unei zile si Q orar mediu care
este consumul zilnic mediu dintr-un an impartit la 24.
Grafic 1. Variatia orara a consumului de apa intr-un centru populat

Grafic 2. Determinarea cantitatilor de apa care alcatuiesc graficul pe un an sau pe un nr de ani se pe baza
variatiei lunare a consumurilor de apa inregistrate de un centru populat

Conditii de calitate pentru apa potabila

Apa pentru consum uman nu treb sa contina niciun fel de subst chimice sau organism care sa afecteze
sanatatea umana. Sist de alim cu apa potabil treb sa asig nu numai o apa lipsita de risc de contaminare,
dar si o apa „atractiva” pt baut – o apa cu temperatura mai scazuta, lipsa turbiditatii, lipsa culorii sau
oricarui gust sau miros neplacut. S-a impus enuntul ca o apa potabila este aceea care este conforma cu
normele de potabilitate. Normele actuale (STAS 1342-94) sunt structurare pe urmatoarele capitole
organoleptice:
1. Indicatori sau prop organoleptice
2. Proprietati fizice
3. Prop chimice
4. Prop biologice
5. Prop bacteorologice
6. Prop radioactive
STAS-ul 1342-94 prezinta 60-70 indicatori de calitate structurati pe capitole in care sunt incluse val
admisibile si val admise exceptional si metoda de analiza. In caz ind alimentare e necesar efect unor studii
speciale asupra influentei dif elem privind efectele asupra calitatii ape pt folosinta respectiva
In realizarea acestor studii treb facuta urm diferentiere:
a) Folosinte la care conteaza compozitia instantanee a apei, astfel la unele ind alimentare cum este ind
de fabr a BERII sau a WHISKEY-ului este imp compozitia instantanee. Apa de duritate ridicata utilz in
ind textila provoaca precipitarea unor subst insolubile si aparitia petelor. Efecte asemanatoare se
constata si in cazul apei cu continut ridicat de Fe si Mg
b) Folosinte la care compozitia medie influenteaza activitatea folosintei in centralele termoelectrice si in
alte instalatii industriale unde se fol schimb de cald, prezenta subst org produce obturarea conductelor
prin imultirea excesiva a dif organisme in conduct industiale; prez unor subst chimice poate provoca
corodarea inst sau o depasire a salinitatii apei pt irigatii duce la degradarea inst si la saraturarea
terenurilor.
Aceste procese nu se produc instantaneu in mom in care se depasesc anumite caract limita ci numai in
cazul in care caract respectiva depaseste limitele o perioada indelungata de timp. In aceste cazuri e
necesar sa se stabil caract medii iar in practica pt aceste folosinte sa se precizez val limita superioara
avand drept efect supradimens inst de tratare a apei.
Propr organoleptice sunt mirosul, care provine din subst minerale si organice existente in apa sau
organisme vii, gustul se datoreaza faptului ca in apa se gasesc diferite subst minerale si gaze dizolvate,
gustul apei poate sa fie inexistent sau f slab perceptibil pt degustatorul experimentat.
Prop fizice sunt tulbureala sau opalescenta datorita materialelor solide in suspensie; culoarea datorata
unor subst dizolvate; temp si conductivitatea electrica (proportionala cu continutul apei in sarururi
minerale). Temperatura apelor de supraf prezinta variatii f mari de la 0 la 26 0C. La izvoare temp oscileaza
cu 2-30C, ape subterane temp sunt 10-120C. Pt apa de baut temp optima este de la 7 la 13 0C. Tulbureala
si culoarea admise pt apa potabila sunt de 5-100C de tulbureala si de 15-200C culoarea. Aceste grade se
stabilesc cu ajutorul unor etaloane.
In activitatea de GA pt agricultura se da importanta randamentului unui sist de irigatie care se noteaza cu
η care reprez raportul dintre debitul util folosit de plante si debitul captat din sursa de alimentare. Randam
total al sist de irigatie se ia ca produsul dintre randm retelei permanente de canale (ηrxηc) si randam undarii
la camp. Pt canalele de pamant impermeabilizate η are val 0.5-0.6. Pt canale de pamant partial
impermeabilizate η=0.65%. Pt canale total impermeabilizate η=0.75-0.85%. In sist mari de irigatie nu se
admit randamente totale ale sist mai mici de 0.7-0.75%. In caz contrar se impune impermeabilizeazarea
retelei . Apa cu aceleasi calit poate sa fie coresp pt anumite plante si soluri in anumite zone climatice si
poate fi daunatoare pt altele. Calit apei de irigatie se apreciaza dupa continutul in saruri si dupa incarcarea
cu aluviuni ce treb sa fie cat mai mica si dupa temp limita continutul total de saruri in apa de irigatie e 0.8-1
g/l. Daca continutul e mai mare se face o analiza pt stabil continutului de saruri in solutie.

NORME DE APA
La det cant de apa se vehiculeaza 2 notiuni si anume necesar si cerinta. Necesarul specific de apa este
necesarul pt unitatea care caracterizeaza marimea sau capacitatea folosintei. Necesarul de apa se
calculeaza cu relatia: Qn=N*q, unde: Qn – debitul necesar de apa exprimat ca debit zilnic, exprimat ca debit
lunar [m3/luna]; N – nr de unitati sau capacitatea caract a folosintei, nr de loc sau unitati de utilaje; q –
debitul necesarului specific coresp unitatilor de capacitate a folosintei si se exprima in m3/unit de capacit si
zi sau m3/unit de capacit si luna.
La stabil nec de apa treb sa se tina seama de toate procesele care util apa in cadrul aceluiasi sist de alim
cu procesele care util apa in cadrul aceluiasi sist de alim cu apa, sa se tina seama de prioritati si de
simultaneitati in folosirea apei, urmarindu-se decalarea cea mai rationala a utilizarii apei. Nec de apa
include si consumul de apa:
-apa inglobata in produse si procedeele fiziologice
-apa pierduta in tehnologia de folosire a apei la locul de utilizare
Cerinta de apa se determina astfel :
- In sist fara recirculare interna: Qs=kp*ks*Qn; Unde: Qs - debitul de apa preluat din sursa; kp – coef
supraunitar care tine seama de pierderile de apa in aductiune si reteaua de distributie; ks – coef
supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale inst de tratare si de epurare ale sist de alim cu
apa, pt spalarea retelelor; Qn – debit recirculat de apa

- In sist cu recirculare interna: Qs=kp*ks*(Qn- Qn*Ri)+p* Qn*Ri; Unde: Ri – coef de recirculare intern al apei
si este un raport intre apa recirculata si recircularea de apa; p – coef subunitar coresp nevoilor
tehnologice ale inst de recirculare, inclusiv pierderile respective.
Cerintele de apa se exprima prin debite de calcul coresp perioadelor de compensare interna ale folosintei.
Perioada de compensare treb sa fie de cel putin 24h in afara de perioadele speciale ce treb justificate
tehnico-economic. Nec de apa si cerinta de apa se stabil pe categ de apa cu aceleasi calitati si acelasi
grad de epurare. Stabil modului de utiliz a apei se face pe baza de calcule tehnico-economice tinand
seama de sursa de apa precum si de receptor urmarindu-se obt unei cerinte cat mai reduse. La stabil
necesarului si a cerintei de apa in perspectiva pt industrie, irigatii treb sa se aiba in vedere reducerea in
timp a nec specific de apa pt economisirea ei. La stabil debitului de calcul treb sa se analiz 3 lucruri:
1. Modul de fct in perioadele de restrictie
2. Consecintele restrictiilor (pagube mat, dificultati in alim cu apa a popul, insalubrizare)
3. Luarea de masuri pt red la min a pierderilor de apa inevitabile
Pt calculul de GA si de dimens a sist de alim cu apa se folosesc urm debite:
1. Debitul cerintei de apa coresp perioadelor de compensare interna a folosintelor: debite zilnice in cazul
in care folosinta dispune de capacit de compensare zilnica, debit sapt pt comepnsarea saptamanala.
Aceste debite se fol pt stabil conditiilor de satisfacere a folosintei de catre sursa de apa.
2. Debitul max al cerintei de apa coresp perioadelor de compensare a folosintelor pt dimens constructiilor
si instalatiilor de la sursa la rezervoarele de compensare interna
3. Debitul orar max al nec de apa pt dimens retelei de distributie si a instalatiei aferente acesteia

NORME DE APA PENTRU POPULATIE

a) Necesarul de apa pt centrele populate treb sa includa apa pt nevoile gospodaresti ale populatiei
b) Nevoi publice
c) Nevoi de salubrizare
d) Nevoi ale industriei locale care deservesc strict populatia centrului respectiv
Debitul nec de apa Qn se det cu urmatoarele relatii:
Qn zi med=qsp*Ni/1000 m3/zi
Qn zi max=kzi*qsp*Ni/1000 m3/zi; Unde: qsp – debit specific zilnic mediu qsp=qg+qp+qs+qi [l/om*zi]; qzi
max=kzi*qsp; kzi – coef de neuniformitate a debitului zilnic; Ni – nr locuitorilor permanenti sau stabili si flotanti
pt zone diferentiate in fct de grd de dotare al cladirilor cu inst de alim cu apa calda si rece la care se refera
suma din relatia qsp
Locuitorii flotanti sunt acei loc care nu au domiciliul permanent in localit respectiva dar prin actiunea pe
care o desfasoara determina cresterea debitului zilnic mediu al nec de apa pt o perioada de timp.
kzi - coef de neuniformitate de debiz zilnic, are val diferite pt localit cu clima continental temperata 1.3-1.1
iar pt loc cu clima continental excesiva 1.45-1.25 .
Definirea climei se face pa baza nr anual de zile de vara „n” – ca medie multianuala de temp max =< 250C
astfelt pt cct nr n=<80 zile iar pt cce n>80zile.

NORME DE APA PENTRU INDUSTRIE

In cazul normelor de apa au fost inscrise si grd de recirculare astfel incat volumele de apa sa fie cat mai
reduse. Grd de recirculare reprez raportul dintre cant de apa recirculata si nec de apa exprimat in procente.
Normele de apa din industrie presupun cunoasterea cerintei si nec de apa si a volumelor de apa
recirculata atat pe ansamblul folosintei cat si pe principalele sectoare ale productiei care utiliz apa. Pt
aceasta e nec intocmirea unei scheme de flux de la apa de alim pana la evac apei de toate categ cu toate
debitele vehiculate. Norma de apa rezulta din raportarea volumelor de apa de la sectiile de productie la
productia obt in aceste perioade. S-au elaborat norme de calitate pt principalele ramuri industriale ce stabil
cond pe care treb sa le indepl apa utiliz in dif procese de productie.
Principalele categ de apa utilizate in industrie
1. Apa de racire – utiliz la racirea SC ale instalatiilor industriale, calitatea ei este stabilita de normativul
C35-83
2. Apa pt cazane – utiliz la generatoarele de abur si apa fierbinte, calit ei e reglementata in C18-85
3. Apa de proces – este necesara proceselor tehnologice, recirculata, reutilizata, tratata in inst proprii. In
fct de indicatorii impusi de proces se disting urm categ:
3.1. Apa prelevata direct din sursa – pt spalare si transport fara cond speciale de calit; se utiliz in
industria energetica, metalurgica, miniera si a zaharului
3.2. Apa predecantata si filtrata pt continutul de materii in suspensie si pt cont de Fe
3.3. Apa decarbonizata si dedurizata pt conditii diferentiate prezentad continut de saruri, Ca si
Mg
3.4. Apa demineralizata total sau partial pt cont de saruri minerale dizolvate
4. Apa pt incendii, pt salubrizare spatii si utilaje – este prelevata direct din sursa, iar indicatorii fizici,
chimici, radiochimici si bacteorologici treb sa se incadreze in STAS 4706-83
5. Apa potabila livrata de inst centrale de alim cu apa sau inst intreprinderii industriale – se incadrea dpdv
calit si cant in STAS 1342-91 care limiteaza indicatorii organoleptici, fizici, chimici, bacteorologici,
radiochimici. Unit industriale treb sa inlocuiasca apa potabila cu apa industriala pt proc tehnologice care
nu necesita apa de de calit superioara
Folosinte neconsumatoare de apa
Sunt curpinse amenaj hidroenergetice, inst hidromecanice, navigatia, plutaritul si amenaj pt agrement. La
aceste folosinte apa este utilizata fara pierderi si practic debitul restituit e=deb captat, se scad numai
pierderile din reteaua de aductiune si de evacuare. La aceste folosinte nu se preiau debite cu consumuri
nerecuperabile. Totusi aceasta categ e analizata in cadrul GA dat interdependentei dintre folosintele
consumatoare si neconsumatoare de apa aflate pe acelasi curs.
Amenajari hidroenergetice
Prod energ electrice tb concentrata in centrale termo si hidroelectrice iar conditiile din tara noastra sunt
favorabile acestor amer.
Prinipalele tipuri de amenaj pt hidroenergetica sunt:
1. Amenaj cu baraj unde intreaga cadere o realizeaza barajul
2. Amenaj cu derivatie udne caderea e creata cu ajut unui canal de derivatie de-a lungul raului ce are o
panta < decat raul
3. Tipul amenaj mixta baraj+derivatie cand apa din locul creata prin baraj este dirjata in canalul de
derivatie al hidrocentralei. Tipul cu baraj si cel mixt, dat acumularilor modif regimul nat al curgerii raului
resp si influeri folosintele de apa saturate in aval. De aceea cele 2 tipuri de amenaj hidroenerg
intereseaza GA pt ca tb sa se realizeze o concordanta intre cerintele folosintelor din aval si exploatarile
uzinei electrice. Nec de apa pt amenaj hidroenergetice cu acumulari se stabileste in fct de graficul de
sarcina si de contributia pe care uzina efect o are in acoperirea graficului din sist energetic resp. Debitul
instalat Qi este debit nec pt obt de catre o uzina electrica a unei puteri max Pi pe care sa o furnizeze in
retea. El se calc cu relatia Qi=Pi/(9.81*ɳ*H) in [m3/s], in care ɳ-randamentul global al turbinelor si
generatoarelor si H-caderea neta a apei.
Clasificarea si specificul resurselor de apa
Resursele de apa intervin in ciclul nat al apei si sunt suspuse procesului de reimprospatare.
Rezervele de apa sunt supuse numai procesului de exploatare
Pt satisfacerea cerintelor de apa ale diverselor folosinte se dispune de surse de suprafata, subterane,
meteorice, marine.
In general apa subterana poate fi folosita direct ca apa potabila sau industriala, pe cand apa de suprafata
din rauri si lacuri tb tratata. Sursele de apa de suprafata din Romania sunt de 3 ori mai bogate decat
sursele subterane, daca se iau in consider debitele medii manuale.
Pt ca sursele subterane sunt mai putin costisitoare si teoretic sunt de calit mai buna sunt rezervate in maj
cazurilor pt alim cu apa potabila iar cele de supraf pt folosinte ind pt irigatii, piscicultura si alte folosinte.
Ape de suprafata
Reteaua de rauri a tarii noastre totalizeaza 115.000 de km cursuri de apa permanente. Acestea au o ρ
medie de aprox 0.5 km/km2. Debi mediu specific e de 4.91 l/s km2 dar variaza de la 0.7 l/s km2 in zonele
de campie joasa la peste 90 l/s km2 in zonele de munte.
Debit mediu al tuturor raurilor interioare este de 1070 m3/s la care se adauga Dunarea cu 9400 m3/s la
Orsova si 6330 m3/s la Tulcea.
Resursele de apa de suprafata din raurile interioare totalizeaza un volum mediu multianual de 33.6x109 m3
Dunarea cu cele 200x109 m3 anual aduce o cant considerabila de apa pt economica tarii. Din acest stoc
anual de apa al Dunarii 32x109 m3 reprez aportul cursurilor int de apa din Romania. Iar la evaluarea
debitelor disponibile tb sa se tina seama si de debitele consumate de celelate tari riverane.
Ape subterane
Romania are potential disponibil pt nevoile alim cu apa de aprox 380 m3/s din ape freatice si 80 m3/s din
ape de adancime. Resursele de apa subterane sunt mai putin cunosc sunt repartizate neuniform si au in
general val reduse. Aceste resurse se aprieciaza 6~11 x 109 m3/ an in scopul stabilirii variatiei nivelurilor
apelor subterane si a infl folosintelor asupra regimului apelor subterane s-a initiat o retea de puturi de
observatie hidrogeologice.
Ape meteorice
Sunt o sursa importanta in anumite zone din tara, in perioadele de seceta. Prin stocarea lor din topirea
zapezilor si ploile de primavara se rezolva cerintele de apa gospodaresti in zone lipsite de alte surse cum
este bazinul Vedea-Teleorman care nu dispune de cursuri de apa permanent datorita permeabilitatii
terenului. Panza freatica e inexistentea de aceea in fiecare localit rurala s-au amenajat rezervoare de
pamant prin excavare sau bararea vailor existente si s-au format asa numitele benturi de unde si
denumirea zonei de zona benturilor . Un alt mod de inlaturare a lipsei de apa cu ajut apelor meteorice este
sotcarea lor pe cale naturala in zonele cu crovuri in care apa e folosita pt piscicultura si pt irigatii.
Crovurile sunt depresiuni naturale care apar in zona campiilor intinse lipsite de retea hidrografica.
Executand canale de leg intre crovuri apa se acumuleaza intr-unul mai mare care se amenaj ca elesteu.
Cu toate ca in tara noastra roua nu este folosita in alte zone ale lumii de ex Anglia roua furnizeaza in
anotimpul uscat tot atata apa ca si ploaia la fel ca si in Israel in desert roua are efect asupra culturii
agricole.
Ape maritime
Intereseaza regiunile unde marea e sg sursa. Se folosesc inst de alim cu apa dulce din apa de mare
demineralizata prin distilare.
Dobrogea e o zona cu precip putine si cu exceptia apei de Dunare nu dispune de surse de apa suficiente pt
instalarea unor industrii consumat de apa industriala necesit transpo apei la distantele f mari.
Pt desalinizarea apei se pot folosi diferite procedee: inghetare, distilare, osmoza inversa sau ultrofiltrarea,
electrodializa, extractie prin solventi.
Specificul calitatii diferitelor surse naturale de apa
Fiecare tip de sursa prezinta carac proprii atat fizico-chimice cat si biologice ce def de la o regiune la alta in
fct de comp minereologica a zonelor strabatute de timpul de contact, de temp si de condit climatice ce are
efect direct asupra tehnolog de tratare adecvata.
Apa de rau
Cursurile de apa sunt caract printr-o mineral mai scazuta, suna sarurilor minerale dizolvate fiind < 400mg/l
aceste saruri sunt alc din bicarbonati, cloruri, sulfati de Na, Ca, Mg si K.
Durit totala e <15od fiind formata in cea mai mare parte din durit bicarbonatata HCO3-.
Concentratia ionilor de H sau pH se sit in jurul domen neutru avant val 6.8~7.8. Dintre gazele dizolv sunt
prezente O2 (65-95%) iar CO2 liber se gaseste intr-o cant 10 mg/l. Caract principala a cursurilor de paa o
reprez cantitatea de materii in suspensie si subst ogranice. Incarcarea cu aceste subst e influentata de
conditiile meteo si clima. Aceste cont cresc in perioadele de ploi – max in perioada viiturilor mari de apa si
la un min in perioada inghetului.
Deversarea unor alfuenti insuficient epurate a condus la alterarea calit cursurilor de apa si la aparitia unei
game largi de impurificatori cum sunt subst org greu degradabile, compusi ai N, S si P, metale grele (Pb,
Zn, Cu), pesticide, insecticide, organoclorurate si detergenti. La acestea se adauga si impurificatori de nat
bacteriologica.
O particularitate caract a apei din rau e capacit ei de autoepurare sau epurare naturala. Aceasta capacit e
datorata unor procese biochimice nat favoriz de contectul apa-aer.
Apa de lac
Lacurile formate prin barare naturala sau artificiala a unui curs de apa prezinta modif ale indicat de calitate
comparativ cu efluentul principal dat stagnarii apei in lac insolatiei puternice, fenomenelor de stratificare
vara si iarna si de destratatificare primavara si toamna (stratificarea e termica si minerala)
Stagnarea apei in lac conduce la o decantare nat a materiilor in suspensie, apa lacurilor fiind mai lipede si
mai putin sensibila la conditiile meteorologice.
Stratificarea termica combinata la lacurile adanci si cu o stratificare minerala conduce in perioada de vara
si toamna la excluderea totala a circ apei pe verticala. Acest lucru atrage dupa sine scaderea concentratiei
O dizolvat in apa in zona de fund si aparitia proceselor de oxidare anaeroba avand drept efect creterea
continut de subst organice, de saruri de N si P si uneori aparitia in apa a H2S.
In perioadele de destratficare termica si minerala adica primav si toamna are loc o circ a apei pe verticala
si o uniformizare calitativa a apei lacului conducand la imbogatirea cu subst organice si nutrienti cu N si P
si a apei din partea sup adica din zona unde patrunde lumina rezulta ca apa lacurilor se caract printr-un
continut mai ridicat in subst organice, nutrienti si biomasa planctonica ce pot avea influenta asupra
indicatorilor organoleptici: gust, miros, culoare, turbitidate si pH.
Dpdv al tratarii apei acumularile au efect favorabil asupra calit apei:
 Reducerea continut de mat in suspensie
 Asig unei temp scazute si relativ constante
 Elimin pericolului de inghet si a formarii zaiului
Dar pot aparea si influente defavorabile:
 Dezv masiva a biomasei
 Aparitia coloratiei apei
Apa subterana
Sursele subterane sunt caract. Printr-un cont ridicat din saruri minerale dizolvate >400 mg/l.
Sarurile sunt bicarbonati, cloruri, sulfati de Na, K, Ca si Mg. Duritatea totala e cuprinsa intre 10~20odH (odH
= 10 mg CoO/l)
Fiind formata de carbonati HCO3-
Concentratia ionilor de H pH e cuprinsa 6.5~7. Dintre gazele dizolvate predomina CO2 iar cant de 02 e
extrem de scazut < 3mg/l.
In fct de compozitia minereologica a zonelor strabatute unele surse subterane contin cant insemnate de Fe,
Mn, H2S, sulfuri, compusi de N.
Poluarea surselor de apa
Maj surselor de apa e constituita din surse subterane si de suprafata. Exista o diferenta intre calitatea
surselor naturale de apa si calit apei solicitata de consumatori adica apa potabila, industriala, folosita pt
irigatii.
Diferentele intre calit apei nat si apa solicit de consumatori sunt eliminate de tehnologiile de tratare a apei.
Dezv ind excesiva in deceniile 7 ale sec nostru a condus la imposib aplicarii tehnologiilor de tratare
cunoscute. De aceea s-a renuntat la o serie de surse de apa, s-au cautat surse noi cu cheltuieli suplim de
transport si tratare, s-a apelat la tehnologii noi mai eficiente dar si mai costisitoare.
In prezent datorita fenom de poluare solutiile sunt tot mai complicate. Sunt sit cand apa se aduce si la dist
>100km sau se pompeaza la h>300m pe de alta parte procedeele de tratare cum sunt osmoza, coloanele
de schimbator de ioni, ozonizarea, absorbtia cu carbune activ presupun consumuri energetice ridicate,
lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei la nivelul materiilor prime de baza. Prin act antropice
se modif atat dpdv cantitativ dar si calitativ subst ce patrund in apa producand dez echilibre ale m a.
In general dezech. Se produc dat cresterii concentr subst admise in apa ceea ce are ca efect poluarea
acestora. Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.
Exista cai de patrundere a unor subst poluante in apa atmosferica, apa scursa pe supraf solului, apa
marilor si a oceanelor, apa subterana.
Poluarea apelor a crescut in special in zonele unde s-a produs o industrializare rapida si o crestere
accentuata a populatiei.
Surse de poluare a apei
Se impart in 2 categ
1. Surse organizate care produc poluarea in urma evacuarii unor subst in apa print intermediul unor inst
destinate acestui scop:
 Orase canalizate
 Evacuari de ape industriale sau crescatorii de animale
2. Surse reorganizate ce produc poluarea prin patrunderea necontrolata a unor subst in ape:
 Localitati necanalizate
Dupa actionarea lor in timp sursele de poluare se grupeaza in surse:
 Permanente
 Nepermanente
 Accidentale
Dupa modul de generare a poluarii sursele de poluare se impart in surse:
 De poluare naturale
 De poluare artificiale, produse de om care la randul lor sunt subdivizate : ape uzate si depozite de
deseuri
Sursele de poluare ale apelor subterane provin din:
1. Impurificari cu ape saline, gaze, hidrocarburi produse ca urmare a unor foraje sau lucrari miniere
2. Impurificari produse de infiltratiile de la supraf solului a tuturor categ de ape
3. Impurificari produse de sect de captare din cauza neresp zonei de protectie sanitara sau a conditiilor
de executie
Subst impurificat ce se gasesc in sursele de alim cu apa
a) Compusi organici ce se acum in sedimente din albie
b) Compusi organici biogeni cu degradare biochimica rapida
c) Compusi organici reflactat cu degradare f lenta
Surse de poluare permanente naturale
Sursele cu caract permenent provoaca modif de carac calit ale apelor.
Principalele conditii in care se produce poluarea nat a apelor sunt :
1. Trecerea apelor prin zone cu roci solubile cum sunt: zacaminte de sare. Un caz deosebit il constituie
rocile radioactive care pot duce la contaminarea apelor de supraf si a celor subterane
2. Trecerea apelor de supraf prin zone cu fenom de eroziune a solului in special arginle care produc cant
mari de nat in suspensie
3. Vegetatia intensa activa fixa sau flotanta conduc la fenomene de impurificare
4. Veget de pe maluri udne elem organice sunt supuse unui proces de descompunere in special in
perioadele de ape mici sau sub pod de gheata
Surse de poluare accidentala naturala
Sunt in general mai mari, se datoreaza unor fenomene cu caract geologic: patrunderea unor ape puternic
mineraliz in straturile subterane sau de supraf in urma unor eruptii vulcanice sau a formarii unor carsturi.

Surse de poluare permanenta artificiala

Principala sursa de poluare permanenta o const resturile de apa dupa util lor de catre folosinte.
Dupa provenienta lor sunt urm categ de ape uzate:
1. Ape uzate menajere rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti ale centrelor populate
2. Ape uzate publice rezult din satisf nevoilor publice ale centrelor populate
3. Ape uzate industriale rezult de la industriile de orice natura inclusiv industra extractiva si alte activit din
constructii si transporturi
4. Ape uzate ale unit agrozootehnice si piscicole
5. Ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii ale sistemelor de canalizare
6. Ape meteorice infectate sunt ape de precipitatii care in contrast cu terenul unor zone sau incinte
amenajate sau ale unor centre populate care in timpul scurgerii antreneaza sau dizolva subst minerale
si organice; ape ce vin in contact cu deseuri sau cu subst chimice utilizate in activitati agricole sau
silvice. O sursa de impurificare o constituie depozitele de deseuri sau de dif reziduuri solide asezate pe
sol sau in holde de steril nerational amplasate. Deosebit de grave sunt cazurile de impurificare
provocata de haldele de deseuri amplasate in albiile majore ale cursurilor de apa si antrenate de
viiturile acestora
Cele mai raspandite depozite de acest fel sunt:
 Cele de gunoaie orasenesti
 Deseuri solide industriale in special cenusa de la termocentrale cu carbuni, zguri metalurgice, steril
de la preparatiile miniere, deseuri lemnoase de la fabricile de cherestea, depoziste de namoluri
provenite de la fabricile de zahar din ind chimica si namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate.

Tehnici si tehnologii de epurare a apelor

Procesul de poluare a apelor influenteaza nefavorabil toate folosintele acestora. Intensitatea proc de
poluare a depasit capacit naturala de autoepurare a resurselor de apa, impunandu-se interventia pentru
prevenirea si combaterea proceselor de poluare. Prevenirea proc de poluare se face prin monitorizarea
calit apelor, iar combaterea poluarii se realizeaza prin constructii, instalatii si echipamente, prin asa
numitele statii de epurare.
Prin epurarea apelor uzate se intelege ansamblul de masuri si procedee prin care subst poluante de nat
chimica (minerala si organica) si bacteorologica continute in ape sunt reduse sub anumite limite, astfel
incat aceste ape sa nu dauneze receptorului in care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor
acestuia.
Procesele de epurare sunt asemanatoare cu cele care au loc in timpul autoepurarii numai ca se desf cu o
vit mai mare.
In statiile de epurare se afla inst care sunt realiz in scopul intensificarii si favorizarii proc care se desf in
timpul autoepurarii.
Procesele de epurare sunt de nat fizico-mecanica, chimica si biologica. In urma aplicarii acestor procese
rezulta urm produse:
1. Ape epurate ce sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate pt irigatii sau in alte scopuri
2. Namoluri ce sunt indepartate din statia de epurare si sunt valorificate
Epurarea apelor uzate cuprinde 2 mari categ de operatii succesive. Operatia nr 1 – retinerea si/sau
transformarea subst nocive in produsi netoxici. Operatia nr 2 – prelucrarea subst rezultate din prima
operatie sub diferite forme: namoluri, emulsii, spume.
Procesele de epurare a apelor uzate au denumire identica cu procedeele ce se aplica:
 Procesele de nat fizica li se aplica procedee mecanice
 ----------||--------- chimica --------||------------ chimice
 ----------||------- biochimica ------||---------- biologice
Epurarea mecanica – metodele de epurare mecanica asigura eliminarea din apele uzate a corpurilor mari
vehiculate de acestea, a impuritatilor care se depun si a celor care plutesc sau care pot fi aduse in stare de
plutire. Metoda e larg folosita ca epurare prealabila sau la epurare unica, finala in fct de gradul de epurare
necesar. In treapa de epurare mecanica se retin suspensiile grosiere si suspensii fine; pt retinerea lor se
utilizeaza: gratarele, sitele, separatoare de grasimi, deznisipatoare, decantoare.
1. Gratarele – retin reziduurile aflate in suspensie in apele uzate. Mat retinute sunt evacuate, ca atare pot
fi depozitate, incinerate, sau maruntite prin taiere la dimens 0.5-0.1mm in dezintegratoare mecanice.
Dezintegratoarele mecanice se instaleaza direct in canalul de acces al apelor uzate. In fct de marimea
interspatiilor gratarele se clasifica astfel:
 Categ I – gratare rare cu interspatii 40-50 mm, barele sunt inclinate la 1/3 iar viteza de curgere a apei
prin gratare se mentine la 60-100cm/sec pt a se evita depunerile. Mat retinute pe grat rare se ridica de
2-3l/an*om. Curatirea gratarelor se poate face manual sau mecanic
 Categ ii – gratare dese sau obisnuite cu interspatii de 20mm se utilz cand statiile au instalatii mai
sensibile ce pot fi dereglate de corpurile care plutesc. Inclinarea barelor e mult mai mica, cantitatea de
materii retinute e mult mai mare intre 9-10l/an*om. Necesita dispozitive de curatare mecanizata care sa
fie puse in functiune automat in raport cu scaderea presiunii apei la trecerea prin gratare. In fct de
 marimea gratarelor si gradul de mecanizare adoptat la statia de epurare, retinerile de pe gratare pot fi
transp mecanic, hidraulic sau manual, sortate in vederea recuperarii mat feroase, pot fi faramitate si
reintroduse in apa, compostate, incinerate sau ingropate
2. Deznisipatoare – sunt dispozitive destinate eliminarii impuritatilor de nat nisipurilor adica particule mai
mari de 0.2mm. Un deznisipator e un bazin in care prin relativa stationare a apei are loc depunerea
gravitationala a nisipului. Dupa directia principala a curentului de curgere deznisipatoarele pot fi
orizontale sau verticale.
Deznisipatoarele orizontale constau din 2 sau mai multe canale inguste relativ putin adanci in care apa
circula cu o vit medie de aprox 0.3m/sec, cu un timp de stationare 0.5-1min. Deznisipatoarele verticale
sunt cilindrice, apa se misca de jos in sus cu o viteza de aprox 0.02-0.05m/sec, depunerile adunandu-se in
partea de jos. Cantit de nisip retinute in deznisipatoare sunt variabile in fct de tipul canalizarii. Pt canaliz in
sis unitar se renti cant de 0.075m3 de nisip/1000m3de apa. Normativul romanesc de proiectare indica
0.2l/om si zi la o greutate volumetrica de 1.9 m3 a nisipului.
3. Separatoare de grasimi sau bazine flotuare – ai ca scop indepartarea din apele uzate a uleiurilor,
grasimilor si in general a tuturor subst mai usoare ca apa (care se ridica al supraf acesteia). Sunt
amplasate dupa deznisipatoare daca reteua de canalizare a fost construita in sist unitar si dupa gratare
cand reteaua a fost constr in sist divizor si lipseste deznisipatorul. Flotarea e folosita ca treapta
suplimentara de epurare inaintea epurarii biologice. (DE INTREBAT PE TAP CE LIPSESTE)
-pot utiliza pt indepartarea impuritatilor fie flotarea naturala fie cea cu aer. Flotarea naturala se realizeaza
in bazine obisnuite in care din cauza vitezei mici cu care se deplaseaza particulele usoare se ridica la
supraf. Flotarea cu aer poate sa fie de joasa presiune sau sub presiune, bulele de aer introduse in apa
adera la materialul in suspensie si ajuta la deplasarea la supraf lichidului a particulelor solide sau coloidale
aflate in masa acesteia. Procedeele de flotare sunt utiliz pt indepartarea din apa a particulelelor mai grele
ca apa (ex: sterilul de la prelucrarea minereurilor). Procedeel de retinere sunt in fct de natura grasimilor:
grasimi libere ce au tendinta sa se ridice la supraf apei; grasimi sau sapunuri aflate in dispersie coloidala
sau sub forma de emulsii care in mod normal nu au tendinta de a se ridica la suprafata; gudroane ce au
tendinta sa se depuna. Pt grasimile din prima grupa procedeul se bazeaza pe micsorarea vitezei de
curgere a apei, grasimile separandu-se la supraf. Pentru separatoarele de grasimi principalii param de
proiectare:
- timpul de stationare 5-10min
- cant de aer 0.2-0.8m3 aer/m3 apa
- adancimea apei 1.2 – 2.75 m
Straturile de spuma ce se formeaza e conectat de o lama care il conduce spre gura de evacuare. Materiile
decantabile se depun pe fundul bazinului unde sunt raclate si evacuate.
4. Decantoare – inst in care se sedimenteaza cea mai mare parte a subst in suspensie din apele uzate.
Dupa directia de curgere a apei decantoarele sunt orizontale si verticale. Dupa forma in plan pot fi
dreptunghiulare sau circulare. In mod uzual la noi se numesc decantoare orizontale cu circulatie
orizontala a apei cu forma dreptunghiulare. Se numesc decantoare radiale cele cu circ oriz a apei, dar
care au forma circulara. Dupa locul care il ocupa in schema de epurare se impart in 2 categ:
 Decantoare primare care sunt amplasate inaintea treptei biologice de epurare
 Decantoare secundare situate dupa treapta biologica de epurare
Decant orizontale sunt bazine dreptunghiularein care apa circula cu vit medie orizontala de 5-20mm/sec si
timpul de stationare 1.5-2h. Colectarea depunerilor se face in palnia din capul amonte. Pt indepartare se fol
mijloace hidraulice sau mecanice. Decantoarele verticale sunt bazine ce au sect circulara in care apele
circula de jos in sus cu viteza ascendenta de 0.7mm/sec; timpul de stationare e de 1.5h. indepartarea
depunerilor se face hidraulic printr-un tub vertical pe baza diferentei de presiune.
Epurarea chimica – este cunoscuta ca epurare mecano-chimica pt ca este precedata de obicei de
instalatii de epurare mecanica. Epurarea mecano-chimica se realizeaza intr-un ansamblu de constructii
care cuprinde:
1. Contr pt prepararea, dozarea si introducerea reactivilor coagulari in apa supusa epurarii
2. Inst de amestec a reactivilor
3. Decantoare
La epurarea m-c se fol reactivi pt indepartarea prin coagulare si floculare a materialelor fin dispersabile si a
mat coloidale. O suspensie coloidala e formata din particule foarte mici ce poseda la supraf o anumita
incarcare electrica. Incarcarile electrice induc o forta de respingere intre particulele vecine ceea ce explica
stabilitatea acestor suspensii. Daca prin modif pH-ului sau prin introducerea unui coloid cu sarcina electrica
contrara se reuseste anularea sarcinilor electrice ale particulelor din apa supusa epurarii aceste particule
se aglomereaza, se formeaza precipitate voluminoase care se depun rapid. Efectul mai rapid al formarii
particulelor voluminoase (flocoane) este agitarea lichidului. Ag de preciptat cei mai frecventi folositi pentru
efluentii urbani sunt sulfatul feros FeSO4, clorura ferica FeCl3. Dozele uzuale pentru coagulantii folositi sunt
FeSO4=55g/m3 si FeCl3=35g/m3. FeSO4 actioneaza la un pH=6-7 pe cand FeSO4 la pH alcalin >8. Subst
care activeaza flocularea sunt catalizatori: bentonit (mineral argilos de culoare alba), tanin (subst organ de
orig vegetala) si alte minerale argiloase. Timpul necesar pt reactoa coagulatorului cu apele uzate este de
10-20min, proces ce se produce in bazine speciale care asig un contact intim intre particulele in suspensie
si subst coagulate. Folosirea coagulantilor se prod in decantoare. Un vol de namol marit de 2-3 ori fata de
decantoarele fara coagulare. Procedeele de tratare chim se inscriu ca eficienta intre decant simple si
epurare biologica.
Epurare biologica – procedeu tehn prin care impuritatile organice din apele uzate sunt transformate de o
cultura de microorganisme in produsi de degradare inofensivi, adica CO2 si H2O si in biomasa celulara
noua.

Cultura de microorg poate sa fi dispersata in inst de ep sau poate sa fie fixata pe un suport inert (sa nu
react dpdv chimic). In primul caz cultura se cheama namol activ, iar epurarea se numeste epurare biologica
cu namol activ. In al doilea caz cultura se dezvolta sub forma de pelicula biologica, iar epurarea se realiz in
consecinta cu filtre biologice sau biodiscuri.
Namolul atctiv este un material in suspensie. El treb separat de elementul epurat prin: sedimentare,
flotatie, filtrare, centrifugare. Cea mai aplicata metoda e separarea gravitationala ce se face prin
sedimentare. In cazul peliculei biologice, ca urmare a cresterii peliculei se desprinde portiunea de pelicula
formata in exces care de asemenea se indeparteaza prin sedimentare. Rolul principal in epurarea biologica
e detinut de bacterii. Aceste microorg consuma subst org poluante din ape uzate pot trai in prezenta
oxigenului. In functie de necesarul de oxigen procesul de epurare poate sa fie aerob (cu O2) sau anaerob
(in absenta O2). Procesul aerob se utiliz cu prioritate la indepartarea poluantilor organici din ape uzate, iar
procesul anaerob la prelevarea namolurilor.
Bazine de epurare cu namol activ
Un rol important revine bazinelor de aerare care formeaza si intretin namolul activ. Bazinele sunt c-tii ce au
in plan forma radiala, dreptunghiulara sau patrata. La statiile de mari dimens se fol bazine dreptunghiulare
sau patrate pt economie de teren construibil. Apa uzata decantata primar e transf in bazinul de aerare.
Aerarea mecanica sau pneumatica treb sa indeplin urm functii de baza.
1. Sa asig un transf cat mai intens de O2 atmosferic in apa uzata
2. Sa realiz un amestec cat mai bun intre apa uzata si namolul activ
3. Sa impiedice flocoanele namolului activ sa se depuna pe radierul bazinului, unde in absenta O2 ar intra
in proces de fermentatie anaeroba.
Bazinele de aerare pneumatica se caract prin introducerea unor bule de aer in apa, acestea sunt de 3
categ:
a) Bule fine cu diam 1-1.5mm
b) Bule mijlocii cu diam 1.5-3mm
c) Bule mari cu diam >3mm
Aceste bule se obtin prin 3 metode:
 Distributia aerului prin difuzori porosi
 ------------||--------- prin conducte prevazute cu orificii cu diam 1-5mm situate la dist mai mici de 5mm
unele de altele
 Sunt rezultatul distributiei aerului prin conducte sau placi gaurite cu diam >5mm
La bazinele de aerare nec apa uzata se pune in contact cu namolul activ + aerul atmosferic prin amestec
mecanic intensiv.
Decantoare secundare
In cazul epurarii biologice cu namol activ bazinele de aerare in care se formeaza namolul activ sun urmate
de decantoare secundare in care namolul activ din apa uzata este separat prin procesul de decantare.
Decantoarele secundare fac parte integranta din epurarea biologica. Ele au drept scop sa retina namolul
activ si materiile solide separativ prin decantare. Evacuarea namolului activ din decantoarele sec treb realiz
in mod continuu dat necesitatii evitarii proceselor de fermentare. Cele mai recomandabile decant sunt cele
verticale; la spatii mari de decantare se recomanda decantoare radiale sau longitudinale.
Filtre biologice sau biofiltre
Cultura biologica este pusa pe un suport inert dpdv biologic. Filtrele biologice sunt constructii de epurare
alcatuite din curve de beton care cont mat granular de umplutura ce poate sa fie pietris, zgura, cocs, mat
ceramic sau mat plastic pe care se formeaza pelicula biologic ce contribuie la oxidarea impuritatilor din apa
uzata. Procesele prin care impuritatile se transf in biomasa sunt asemanatoare cu cele se produc la
epurarea cu namol activ. Apa cu continut de impuritati e introdusa prin partea superioara a filtrului biologic
strabate materialul granular de umplutura pe care creste pelicula biologica, dupa care apa epurata
paraseste inst pe la partea inferioara a biofiltrului. Pt ca o sg parcurgere a mat de umplutura nu e suficienta
pt asig epurarii biologice eficiente efluentele se recircula. In urma indepartarii impuritatilor de catre pelicula
biologica, aceasta creste si se desprinde de pe umplutura, fenomen numit fenomen de naparlire. Pelicula
desprinsa se inlatura din efluentul epurat prin decantare. Filtrul biologic este urmat de un decantor
secundar.

Filtrul biologic – filtru biologic propriu-zis

- Decantorul secundar
Ca si la epurarea biologica cu namol activ si in cazul filtrului rolul esential in procesul de epurare il detin
bacteriile.
Epurarea biologica naturala
Se realiz pe campuri de irigare si filtrare pe filtre de nisip si iazuri biologice dpdv al indepartarii subst
organice in suspensii aceste metode de epurare au eficacitate >90...95%. Folosirea unor astfel de inst e
indicata cand este necesar sa se evacueze in receptor o apa cu un grd mare de epurare. Dezavantaj
acestei met e ca necesita supraf de teren f mari.
Campurile de irigare si de filtrare
Supraf de teren folosite pt epurare si irigare in scopuri agricole (campuri de irigare), fie sunt numai pt
epurare (camp de filtrare). Folosirea la irigatii a unor ape ind uzate de ex ape cu cont ridicat de subst
organice se recomanda dat efectului lor fertilizant prin furnizarea elem nutritive de baza NPK. Culturile se
ref pt irigare sunt plante tehnice, pasuni, paduri si nu se recomanda pt plante care se consuma in stare
cruda dalica (salata, castraveti, rosii).

CONSTRUCTII SI INSTALATII LA EPURARE BIOLOGICA NATURALA

Apele uzate brute sunt epurate in primul rand in decantoare in care tipul de retentie este de 1.5-2 h.
Namolul ce se formeaza este trimis in bazine de fermentare dupa care poate fi raspandit pe camp pentru
fertilizare.Dupa decantare urmeaza bazinele de egalizare a debitelor unde se produce o decantare
suplimentara, urmeaza reteaua de distributie ce are rol de a transporta si a raspandii apele uzate pe
parcele. Reteaua de distributie e alcatuita dintr-un canal principal si canalele de distributie si irigatie. Pe
parcele apa se raspandeste ca si apele naturale prin brazde de la suprafata, prin inundare si prin
aspersiune. Aceasta raspandire a apei depinde de natura solului de panta si de felul culturii. Sunt necesare
sisteme de drenaj si constructii anexe cum sunt: stavilare, vane, camine de vizitare, drumuri de acces ,
diguri si plantatii de perdele protectoare ce sa constituie bariere impotriva mirosului si a mustelor.

Filtre de nisip
Sunt constructii destinate apelor uzate care traverseaza nisipul la diferite intervale de timp pentru a se
realiza si o aerare naturala. Se utilizeaza pentru epurarea unor afluenti proveniti de la decantoarele
secundare la treapta de epurare biologica sau de la decantoarele primare.
Iazuri biologice(Iazuri de stabilizare)
Sunt bazine putin adanci ce se amenajeaza in depresiuni naturale.Au o functie multipla: instalatie unica de
epurare a apelor uzate sau instalatie de epurare secundara sau tertiara, ca bazine de egalizare sau de
sedimentare suplimentara.Dupa procesul biologic se disting: iazuri anaerobe cu fermentatie metanica,iazuri
facultativ anaerobe/aerobe – in care procesele de oxidare se petrec in conditii aerobe in partea superioara
a iazului si anaerobe la partea inferioara , iazuri aerobe de mare incarcare si mare eficienta sunt iazuri cu
recirculare cu aerare artificiala ce impun sisteme constructive speciale. In iazuri anaerobe si facultativ
aerobe substantele organice din apa sunt descompuse de catre bacterii in CO2 si NH3, fosfati si alti
produsi.In cazurile in care O2 lipseste sau se gaseste intr-o cantitate foarte mica namolul se descompune
in conditii anaerobe cu formarea urmatoarelor gaze: CH4,CO2,NH3,H2S,H2.
Scheme tehnologice de epurare
Statia de epurare este parte integranta a unui sistem de canalizare.Un sistem de canalizare cuprinde un
ansamblu de obiecte si dispozitive care pe baza unui anumit procedeu colecteaza , transporta, epureaza si
evacueaza apele uzate de la folosire, din bazinul de canalizare pe care il deservesc .Numarul , tipul si
amplasamentele care alcatuiesc analizarea sunt dictate de: dispunerea localitatii, situatia cursurilor de
apa invecinate ce pot avea rol de emisar,cantitatea si calitatile apelor ce trebuie canalizate, relieful
si natura terenului, conditiile de evacuare a apelor de canalizare in emisar, amplasamentul statiei de
epurare, conditiile de evacuare a namolurilor din statiile de epurare.Pe traseul deplasarii apelor uzare
se produce epurarea ei treptata; la inceput se indeparteaza impuritatile grosiere iar apoi cele mai fine aflate
in stare solubila.Instalatia pentru epurare mecanica formeaza prima grupa in care se prevad succesiv
gratare, deznisipatoare, decantoare si instalatii pentru prelucrarea namolului ce se mai numesc metan-
tancuri.Instalatiile de epurare biologica formeaza a 2a grupa in care are loc oxidarea impuritatilor organice
care au ramas dupa epurarea mecanica.Epurarea apelor ar trebui sa se incheie cu o dezimfectie dar
aceasta se aplica rar.
TRATAREA SI PRELUCRAREA NAMOLURILOR DIN STATIILE DE EPURARE
In statiile de epurare se formeaza namolul in care se concentreaza poluantii eliminati din apa.Namolurile
rezultate din epurarea apelor uzate sunt sisteme coloidale complexe cu compozitie eterogena si sunt
particule coloidale cu dimensiuni mai mici de 1 micrometru; particule in faza dispusa cu dimensiuni 1-100
micrometrii, agregate in suspensie si polimeri organici.
Clasificare
Dupa provenienta namolurile provin de la statii de epurare orasenesti sau de la statii de epurare industriale.
In functie de treapta de epurare namolurile probin de la decantoarele primare sau de la cele
secundare.Dupa stadiul de prelucrare namolul poate sa fie cu compozitie organica peste 50% si namoluri
cu compozitie anorganica >50% .Namolurile se mai pot caracteriza si pe baza unor caracteristici fizico-
chimice: umiditate; greutate specifica, rezistenta specifica la filtrare, factorul de compresibilitate, puterea
calorica, continutul in metale grele, substante nutritive.
Procedee de prelucrare si de evacuare a namolului
Scopul este indepartarea apei si reducerea volumului de namol prin procese de ingrosare utilizand metode
de sedimentare de flotare, filtrare si centrifugare.Ingrosarea namolurilor e cea mai simpla si raspandita
metoda de concentrare a acestuia avand drept rezultat reducerea volumului de namol. Prin ingrosare
volumul de namol se poate reduce de 20 de ori fata de volumul initial.Ingrosarea e eficienta pana cand se
ajunge la o concentratie de 8-10%. Cea mai aplicata metoda este decantarea sau ingrosarea
gravitationala. Ingrosatoarele gravitationale sunt instalatii de tipul decantoarelor circulare avand radierul in
panta de la periferie spre centru si prezentand dotari cu echipament mecanic de amestec lent pentru a
favoriza dirijarea namolului spre centru de unde se extrage apa care se separa la partea superioara se
evacueaza.Timpul de retinere a solidelor e 0.5-9 zile. Aceste instalatii se calculeaza la o incarcare
hidraulica de 0.6-1.2 m3/m2/h.Incarcarea cu solide este de 1.5-40 kg/m2/h in functie de caracteristicile
namolului.
Fermentarea (stabilizarea) anaeroba
Namolurile cu compozitie preponderent organica sunt namoluri primare orasenesti si namolurile biologice
cu cantitate ridicata de substante organice.Acest namol este usor putrescibil formand mirosuri dezagreabile
ce atrag insecte, rozatoare si au potential infectios.In cazul utilizarii in agricultura este necesara stabilizarea
lor.Procesul de stabilizare consta in degradarea controlata a substantelor organice mai putin stabile in asa
fel incat sa se obt un produs final cu un raport substante organice/substante minerale modificat iar
substantele organice care au ramas sa fie stabile.Stabilizarea namolurilor se poate realiza prin 3 procedee
distincte:
1.biochimic:fermentare anaeroba in metatancuri
2.fizic:tratare termica
3.pur chimica:se poate realiza prin oxidare cu clor sau prin modificarea pH-ului incat procesele
biologice sunt blocate.
Deshidratarea namolurilor
Se poate face prin procedee naturale pe platforme de uscare a namolului sau in iazuri de namol sau prin
procedee artificiale mecanice:vacumfiltre, filtre presa, centrifugare.Primele procedee sunt folosite pentru
cantitati mai mici de namol ce se depun pe teren daca conditiile locare corespunzatoare permit raelizarea
unor asemenea constructii.Procedeele artificiale sunt utilizate pentru cantitati mai mari de
namol.Procedeele naturale nu au nevoie de tratare preliminara pe cand deshidratoarele artificiale au
nevoie de conditionarea namolului.
Deshidratarea naturala a namolurilor
Procedeele cele mai frecvent utilizate sunt platformele de uscare si iazurile de namol.Platformele de uscare
a namolului sunt constrcutcii executate la suprafata solului in functie de natura stratului de sustinere.Daca
solul e permeabil si nu exista pericolul infectarii stratului acvifer stratul de sustinere are rolul de a drena apa
din namol.Platformele cu strat de sustinere impermeabil se executa numa cand exista pericolul infiltrarii
apei contaminate din namol in stratul acvifer.Deshidratarea se realizeaza prin drenare si evacuarea apei
din namol.Folosirea acestui procedeu e conditionata de existenta suprafetelor necesare de distributie a
namolului pe platforme prin gravitatie si de numarul locuintelor astfel, la un nr de locuitori cuprins intre 15
000 – 20 000 costul suprafetei necesare platformei e foarte mare si in acest caz se impune folosirea
procedeelor de deshidratare artificiala.
Deshidratarea artificiala a namolului
Se realizeaza prin procedee statice(filtre vid si filtre presa) sau procedee dinamice centrifugale.Principalele
avantaje ale proceselor de deshidratare artificiala sunt:
 Durata scurta a procesului,suprafata mica necesara pentru utilaje
 Absenta inhibitorilor asupra proceselor de deshidratare
Dezavantaje:
 Conditionarea prealabila a namolului
 Absenta influentei asupra agentilor patogeni
 Limitarea aplicarii ulterioare a incinerarii datorate cresterii continutului mineral atunci cand
conditionarea se face cu substante minerale
 Valoare fertilizata scazuta a namolului dezhidratat

BAZINE HIDROGRAFICE SI CADASTRUL APELOR

Bazin hidrografic e suprafata de teren de pe care toate cursurile de apa de suprafata trec printr-o
succesiune de rauri si posibil lacuri spre mare intr-un singur rau cu o singura gura de varsare, estuar sau
delta. Subbazin hidrografic – suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg intr-o
succesiune de rauri si posibil lacuri spre un anumit punct intr-un curs de apa (confluenta de rau s. lac).
Resursele de apa dintr-un bazin hidrografic: suprafata, subterane. Factorii care influenteaza debitul si
calitatea apelor de suprafata si de adancime:
1.Factorii climatici (precipitatii,vanturi,temperatura, umiditate atmosferica)
2.Factorul topografic (aria,forma bazinului hidrografic)
3.Factorul geomorfologic (relieful)
4.Factorul pedeologic(textura nisipoasa usureaza infiltrarea apei;solul argilos e impermeabil si face ca apa
din precipitatii sa se scurga la suprafata)
5.Factori geobotanici (vegetatia arborescenta are o influenta mai puternica in retinerea apei de precipitatii)
In absenta vegetatiei apa intensifica procesul de eroziune si produce viituri bruste pe cursul de apa.
6.Factorul geologic – rolul rocilor consta in faptul ca pe un strat impermeabil puternic inclinat apa se scurge
mai repede decat pe un strat impermeabil cu inclinare mai mica.
7.Factorul social economic-omul influenteaza regimul apelor fie indirect prin defrisari, prin extinderea
terenurilor agricole, fie direct prin regularizarea debitelor de aluviuni, diguiri,desecari, prin extinderea
folosintelor de apa (irigatii, apa potabila si ape industriale)
Prin analiza amenajarii unui bazin hidrografic sunt necesare 3 faze de studiu:
1.calculul bilantului apelor in care se compara debitele afluente cu cerintele de apa a folosintelor si se
determina posibilitatea satisfacerii cerintelor in regim natural sau apare necesitatea realizarii unor lucrari de
gospodarire: acumulari si derivatii
2.intocmirea schemelor de amenajare in care se stabilesc amplasamentele diferitelor folosinte de apa din
bazin si ale diferitelor lucrari de GA in vederea satisfacerii cerintei de apa a folosintelor.
3.calculul GA care prevede stabilirea masurilor necesare pentru regularizarea scurgerii prin lucrarile
cuprinse in schemele hidrotehnice de amenajare in scopul asigurarii necesitatii de apa a folosintelor si
pentru valorificarea optima a potentialului resurselor.
In calculul bilantului apelor calculele se intocmesc pe baza debitelor afluente si a debitelor cerintelor de
apa.Se lucreaza cu debite medii orare,zilnice,lunare sau anuale. Intervalul de calcul se alege in functie de
raportul intre regimul si marimea debitelor afluente si regimul si marimea debitelor cerintelor. In functie de
comparatiile dintre cele 3 categorii de debite pot rezulta 2 sisteme:
1.perioade in care debitele afluente depasesc debitele cerintelor de apa: perioada excedentara
2.perioada in care debitele afluente sunt mai mici decat debitele cerintelor de apa si acestea se numesc
perioade deficitare.
METODE DE CALCUL ALE BILANTULUI
Se disting metode directe care folosesc elementele de baza pentru un sir de ani de observatie sau ani
caracteristici sau metode indirecte cu carcteristici aproximative in care intervin date cu caracter general
privind scurgerile si folosintele.
A 2 a categorie a metodelor de calcula bilantului sunt 3:
1.metode succesive in care calculul se efectueaza din amonte in aval determinandu-se succesiv
modificarile pe care le aduce schema de amenajare asupra scurgerii asupra scurgerii naturale
2.metode cumulative in care calculul se efectueaza cumulandu-se in diferite puncte din bazin efectul
ansamblului de lucrari hidrotehnice situate in amonte
3.metode mixte care rezulta din combinarea metodelor succesive cu metode cumulative
Influenta folosintelor
Pentru calculul de GA folosintele se pot grupa in:
a)folosinte cu necesar de apa constant- sunt folosinte cu variatii pe termen scurt – variatii diurne sau
saptamanale ce au posibilitati interne de compensare a acestor variatii prelevand din sursa un debit
constant
b)folosinte cu necesar de apa variabil in cursul unui an sau de la an la an
Folosintele se mai pot grupa in folosinte ce nu sunt antrenate in cunsumarea unor cantitati de apa mai mari
decat cele necesare: irigatii
Folosinte care utilizeaza cu avantaje economice cantitati mai mari de apa decat cele stabilite: amenajari
hidroenergetice
In ambele cazuri se pot distinge 2 regimuri de exploatare a amenajarii
 Regim normal care corespunde perioadelor in care necesarul de apa de folosinta este asigurat
 Regim cu restrictii care corespunde perioadelor ce depasesc asigurarea de calcul a folosintei.
Aceasta grupare a folosintelor nu influenteaza modul de dimensionare a acumularii dar determina o
diferentiere a modului de exploatare a acestora.
Cadastrul apelor
Prin cadastrul apelor se intelege actiunea organizata pentru inventarierea, evidenta in timp, sistemizarea si
sintetizare a datelor privitoare la caracteristicile naturale ale cursurilor de apa, la lucrarile de folosire si
protectie a cantitatii si debitelor apelor.Cunoasterea datelor privind cadastrul apelor reprezinta o conditie
fundamentala pentru proiectarea si realizarea lucrarilor hidrotehnice de combatere a efectului daunator al
apelor si pentru folosirea apelor. Desfasurarea activitatii cadastruale se realizeaza in 2 faze principale:
1 inventarierea cadastrala primara
2 inventarierea cadastrala periodica
1.avem 4 grupe de obiective:
a)cadastrul caracteristicilor naturale ale albiilor cursurilor de apa (degradari ale albiei, depuneri, sedimente ,
eroziuni sau inundatii)
b)cadastrul lucrarilor hidrotehnice pentru combaterea efectelor daunatoare apelor
c)cadastrul folosintelor de apa – alomentarea cu apa potabila, industriala, irigatii, energetica, piscicultura ,
navigatie, acumulari, derivatii
d)cadastrul surselor de impurificare si de lucrari pentru protectia (cantitatii) apelor canalizari, surse de
impurificare , statii de epurare
2.periodica- se intocmeste pentru lucrari mari realizate si pentru modificari ce survin la lucrarile care au
facut obiectul inventarierii cadastrale primare.
Inventarierea cadastrala se intocmeste pe bazine hidrografice .Exista o sinteza cadastrala pe baza careia
s-a intocmit atlasul cadastrului din Romania 3 volume:
1.Reteaua hidrografica
2.Stapanirea,folosirea si protectia apelor
3.Resurse de apa