Sunteți pe pagina 1din 1

Frații Jderi

de Mihail Sadoveanu

Planul simplu de idei


1. Vestirea sosirii lui Ștefan-Vodă la hramul mănăstirii Neamțu.
2. Mulțimea în frunte cu preasfințitul Iosif în așteptarea voievodului.
3. Sosirea voievodului însoțit de fiul său, Alexăndrel, și de alai.
4. Portretul fizic al voievodului.:
a) Avea patruzeci de ani în plină maturitate;
b) obrazul ars de vântul de primăvară;
c) mustața ușor încărunțită;
d) avea o puternică strângere a buzelor;
e) privirea sa verde, tăioasă;
f) domina mulțimea din profilul moral, în ciuda staturii sale scunde.
5. Ștefan-Vodă sărută Sfânta Evanghelie și îl îndemnă și pe fiul său să facă același lucru
6. Poporul și dregătorii se aplecară cu respect în fața Măriei sale
Realizarea artistică
Epitetele: subliniază sugestiv trăsături semnificative ale personajelor: feciorul bălan, glasuri
destul de aspre, mustața ușor încărunțită, puternică strângere a buzelor, o privire verde,
tăioasă.
Enumerația evidențiază acțiuni, gesturi și trăsături caracteristice: Purta brocart de veneția,
giugiuman de samur și marochinuri; Vodă făcu semnul creștinesc și sărută Evanghelia, apoi
îndemnă, printr-un semn mic, din ochi, pe coconul său.
Antiteza accentuează contrastul dintre statura scundă a voievodului și forța sa morală: Deși
scund de statură, cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el de jos în sus.
Comparația evidențiază asemănările dintre tată și fiul său: purta ca și părintele său, brocart
de Veneția, sau aspecte sugestive: icoanele […] așezate în chip de cruce.
Repetițiile subliniază detalii semnificative ale tabloului: Călăreții își struniră caii […],
călăreții puseră piciorul la pământ; axion pentru slava măriei sale; Pe când suna încă
axionul.
Întregul tablou având personalitatea voievodului în mijlocul său este plin de culoare,
de sunet și de mișcare. Este un tablou care impresionează prin forța pe care o degajă marele
voievod, prin respectul pe care îl inspiră supușilor săi, întregului popor.
Imaginile vizuale pline de strălucire se împletesc cu cele auditive, redând freamătul mulțimii,
zgomotul călăreților, acordurile axionului, dar și cu cele dinamice. Scriitorul ne-a făcut să
trăim o pagină din istoria Moldovei, să asistăm la o scenă de sărbătoare și să fim copleșiți de
această personalitate deosebită.