M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I N A T I O N A L E

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂARAD

Arad, Calea Victoriei nr. 1-3 e-mail: sanpostliceal@yahoo.com,
Tel/Fax: 0257/281497 0371/114177 web:www.scoalapostlicealasanitaraarad.ro

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
AN III – B

REFERAT
GERONTOLOGIE SI GERIATRIE

ATEROSCLEROZA

Prof. coordonator: Dr. Bianca BOLOJAN

Numele și prenumele:
Ioana Maria FAUR

1
 ARAD, 2020

Ateroscleroza
Ateroscleroza este o ingustare a arterelor cauzata de acumularea de placi. Arterele sunt
vasele de sange care transporta oxigenul si substantele nutritive de la inima la restul corpului.
Arterioscleroza apare atunci cand vasele de sange care transporta oxigenul si substantele
nutritive din inima spre restul corpului (arterele) devin groase si rigide - uneori restrictionand
fluxul de sange catre organele si tesuturile dumneavoastra. Arterele sanatoase sunt flexibile si
elastice, dar in timp, peretii din arterele dvs. se pot ingrosa, o afectiune denumita in mod obisnuit
rigidizarea arterelor.
Ateroscleroza este o problema destul de frecventa asociata cu imbatranirea. Aceasta
conditie poate fi prevenita si exista multe optiuni de tratament de succes.
Cauzele aterosclerozei
Odata ce peretele interior al unei artere este deteriorat, celulele sanguine si alte substante
se aduna adesea la locul leziunii si se acumuleaza in interiorul captuselii interioare a arterei.
De-a lungul timpului, depozitele de grasime (placa) din colesterol si alte produse celulare
se acumuleaza si la locul leziunii si se intaresc, ingustandu-va arterele. Organele si tesuturile
conectate la arterele blocate nu primesc suficient sange pentru a functiona corespunzator.
In cele din urma, bucatile de depozite de grasimi se pot rupe si pot intra in sange.
In plus, mucoasa neteda a placii se poate rupe, varsand colesterolul si alte substante in
fluxul sanguin. Acest lucru poate provoca un cheag de sange, care poate bloca fluxul de sange
intr-o anumita parte a corpului, cum ar fi cand fluxul sanguin blocat in inima provoaca un atac de
cord. Un cheag de sange poate calatori si in alte parti ale corpului, blocand fluxul catre alt organ.
Afectiunea poate fi cauzata de urmatoarele:
 Dislipidemia (cresterea colesterolului total sau LDL, sau scaderea lipoproteinelor cu
densitate inalta - HDL), hipertensiunea si diabetulfavorizeaza aparitia atersclerozei prin
amplificarea sau intensificarea disfunctiei endoteliale si a activitatii cailor inflamatorii de
la nivelul endotelului vascular;

2
  Fumul de tigara contine nicotina si alte substante chimice toxice fata de endoteliul
vascular. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, creste reactivitatea plachetara (stimuland
formarea de trombi plachetari), nivelul plasmatic de fibrinogen si hematocritul (consecinta
fiind cresterea vascozitatii sangelui). In decurs de o luna de la renuntarea la fumat, HD
(colesterolul bun) creste cu 6-8mg/dL, ceea ce face sa scada riscul de ateroscleroza;
 Hipertensiunea arteriala este un factor de risc major si independent pentru mortalitatea
cardiovasculara, boala cardiaca ischemica, AVC, insuficienta cardiaca congestiva si
moarte subita. 
Factorii de risc pentru ateroscleroza
 dislipidemia;
 diabetul;
 fumatul;
 antecedente heredocolaterale;
 stilul de viata sedentar;
 obezitatea;
 hipertensiunea.
Simptomele aterosclerozei
Initial, ateroscleroza este asimptomatica, uneori timp de zeci de ani. Manifestarile clinice
apar cand leziunile afecteaza fluxul sanguin. Semnele de ischemie tranzitorie apar cand placile
stabile cresc si determina reducerea lumenului arterial cu 70%. Manifestarile de angina instabila
sau infarct, accident vascular ischemic, sau durere de repaus la nivelul membrelor apar cand se
produce ruptura unei placi instabile si obstructia acuta a unei artere majore prin supraadaugarea
trombozei sau embolismului.
Arterioscleroza poate conduce la anevrisme si disectie arteriala, care se manifesta prin
durere, prezenta unei formatiuni pulsatile, absenta pulsurilor, sau moarte subita.
Simptomele aterosclerozei moderate pana la severe depind de care artere sunt afectate. De
exemplu, daca aveti ateroscleroza in arterele inimii, este posibil sa aveti simptome, cum ar fi
durere in piept sau presiune (angina pectorala).
Daca aveti ateroscleroza in arterele care va duc la creier, este posibil sa aveti semne si
simptome precum amorteala sau slabiciune brusca la nivelul bratelor sau picioarelor, dificultati de
vorbire sau vorbire neclara, pierderea temporara a vederii intr-un singur ochi sau muschii

3
infundati in fata dumneavoastra. Acestea semnaleaza un atac ischemic tranzitor (TIA), care, daca
este lasat netratat, poate progresa la un accident vascular cerebral.
Daca aveti ateroscleroza in arterele din bratele si picioarele dumneavoastra, este posibil sa
aveti simptome de boala arteriala periferica, cum ar fi durerea la picioare atunci cand mersul pe
jos (claudication).
Daca aveti ateroscleroza in arterele care duc la rinichi, dezvoltati tensiune arteriala
crescuta sau insuficienta renala.
Complicatiile aterosclerozei
 Boala arteriala coronariana. Cand ateroscleroza ingusta arterele apropiate inimii, puteti
dezvolta o boala coronariana, care poate provoca dureri toracice (angina), un atac de cord
sau insuficienta cardiaca.
 Boala arteriala carotida. Cand ateroscleroza ingusta arterele apropiate creierului, puteti
dezvolta o boala arteriala carotida, care poate provoca un atac ischemic tranzitor (TIA)
sau accident vascular cerebral.
 Boala arteriala periferica. Cand ateroscleroza ingusta arterele din brate sau picioare,
puteti dezvolta probleme de circulatie in brate si picioare, numite boala arteriala
periferica. Acest lucru va poate face mai putin sensibil la caldura si frig, crescand riscul de
arsuri sau degeraturi. In cazuri rare, circulatia slaba a bratelor sau a picioarelor poate
determina moartea tesutului (gangrena).
 Anevrismele. Ateroscleroza poate provoca, de asemenea, anevrisme, o complicatie grava
care poate aparea oriunde in corp. Un anevrism este o umflatura in peretele arterei.
 Boala renala cronica. Ateroscleroza poate determina ingustarea arterelor care duc la
rinichi, impiedicandu-le sa ajunga la sange oxigenat. De-a lungul timpului, acest lucru
poate afecta functia rinichilor, mentinand deseurile de la iesirea din organism.
Diagnosticarea aterosclerozei
Medicul dumneavoastra va efectua un examen fizic daca aveti simptome de ateroscleroza. Ei
vor verifica:
 un impuls slabit;
 un anevrism, o infundare sau o largire anormala a unei artere datorita slabiciunii peretelui
arterial;
 vindecarea lenta a ranilor, ceea ce indica un flux sanguin restrains.

4
 Un cardiolog va poate asculta inima pentru a vedea daca aveti sunete anormale. Ei vor
asculta pentru un zgomot care indica faptul ca o artera este blocata. Medicul dumneavoastra va
comanda mai multe teste daca crede ca ati putea avea ateroscleroza. Testele pot include:
 un test de sange pentru a verifica nivelul de cholesterol;
 o ecografie Doppler, care utilizeaza unde sonore pentru a crea o imagine a arterei care
arata daca exista un blocaj;
 un indice glezna-brahial (ABI), care cauta un blocaj in brate sau picioare prin compararea
tensiunii arteriale in fiecare membru;
 o angiografie cu rezonanta magnetica (MRA) sau o angiografie cu tomografie
computerizata (CTA) pentru a crea imagini ale arterelor mari din corpul dumneavoastra;
 o angiograma cardiaca, care este un tip de radiografie toracica care este luata dupa ce
arterele inimii sunt injectate cu colorant radioactiv;
 o electrocardiograma (ECG sau EKG), care masoara activitatea electrica din inima pentru
a cauta zone de scadere a fluxului sanguin;
 un test de stres sau un exercitiu de toleranta la efort, care va monitorizeaza ritmul cardiac
si tensiunea arteriala in timp ce faceti effort fizic.
Tratamentul aterosclerozei
Tratamentul arteriosclerozei consta in controlul factorilor de risc si modificari ale dietei,
activitate fizica si administrare de medicamente antiplachetare. Aceste modificari ale stilului de
viata si medicamentele amelioreaza in mod direct sau indirect functia endoteliala, reduc
inflamatia si imbunatatesc prognosticul.
Se recomanda reducerea marcata a aportului de grasimi saturate si carbohidrati simpli si
cresterea aportului de fructe, legume si fibre.
Medicamentele pentru tratarea aterosclerozei includ:
 reducerea colesterolului, inclusiv statine si fibrate;
 inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care pot ajuta la prevenirea
ingustarii arterelor;
 beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciu pentru scaderea tensiunii arteriale;
 diuretice sau pilule de apa, pentru a ajuta la scaderea tensiunii arteriale;
 anticoagulante si medicamente antiplachetare, cum ar fi aspirina, pentru a preveni
coagularea sangelui si infundarea arterelor;

5
Aspirina este deosebit de eficienta pentru persoanele cu antecedente de boala cardiovasculara
aterosclerotica (de exemplu atac de cord si accident vascular cerebral). Un regim de aspirina va
poate reduce riscul de a avea un alt eveniment de sanatate.
Daca nu exista antecedente de boala cardiovasculara aterosclerotica, ar trebui sa utilizati
aspirina numai ca medicamente preventive daca riscul de sangerare este scazut si riscul
dumneavoastra de boala cardiovasculara aterosclerotica este mare.
Interventie chirurgicala in arteroscleroza
Daca simptomele sunt deosebit de severe sau daca muschii sau tesutul pielii sunt pe cale
de disparitie, poate fi necesara o interventie chirurgicala.
Operatiile posibile pentru tratarea aterosclerozei includ:
 bypass, care implica utilizarea unui vas din alta parte a corpului sau un tub sintetic pentru
a devia sange in jurul arterei blocate sau inguste;
 terapie trombolitica, care implica dizolvarea unui cheag de sange prin injectarea unui
medicament in artera afectata;
 angioplastie, care implica utilizarea unui cateter si a unui balon pentru a va extinde artera,
uneori inserand un stent pentru a parasi artera deschisa;;
 endarterectomia, care implica indepartarea chirurgicala a depozitelor grase din artera;
 aterectomie, care implica indepartarea placii din artere prin utilizarea unui cateter cu o
lama ascutita la un capat.
Prevenirea aterosclerozei
Puteti scadea riscul de ateroscleroza urmand cateva sfaturi oferite de specialist:
 Consumati alimente cu un nivel scazut de colesterol si grasimi saturate. De asemenea,
alimentatia dvs. trebuie sa contina din plin cereale, fructe si legume.
 Faceti cat mai multe exercitii fizice.
 Nu fumati.
 Tineti diabetul sub control, daca este cazul.
 Urmati tratamentul medical prescris de doctor pentru a scadea nivelul tensiunii arteriale si
al colesterolului.
 Faceti regulat analize pentru a preveni bolile coronariene.

6
 Bibliografie

1. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/ateroscleroza-arterioscleroza-
cauze-simptome-tratament

2. https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/ateroscleroza/

3. https://www.cdt-babes.ro/articole/ateroscleroza.php