Tradiția votului în România

Într-un stat democratic, conducătorii obțin și exercită puterea doar cu acordul celor
conduși. Acest acord se asigură prin intermediul alegerilor.
Votul este cea mai importantă formă de participare politică pe care o au la dispoziție
cetățenii țărilor democratice și un drept care trebuie utilizat pe deplin.
Sistemul parlamentar bicameral este instituit în România în 1864, când Alexandru
Ioan Cuza organizează un plebiscit pentru a supune atenției populare o nouă lege electorală.
Primele alegeri pentru Adunarea Deputaților pe baza acestei nou adoptate legi electorale vor
avea loc abia doi ani mai târziu, dupa abdicarea lui Cuza, în 1866.

Dreptul de vot a fost condiționat de un cens de avere foarte mare (votul cenzitar), iar
corpul electoral era împărțit în colegii, după avere și proprietăți. Astfel, pentru alegerea
Adunării Deputaților, alegătorii urmau să fie grupați în 4 colegii. Din primul colegiu făceau
parte cei cu un venit funciar mai mare de 300 galbeni, din al doilea cei care aveau între 100 și
300 de galbeni, din al treilea cei care plăteau o dare de 80 de lei, iar din cel de-al patrulea
colegiu – cei care plăteau o dare cât de mică la stat.

Campaniile electorale se desfășurau exclusiv în orașe, țărănimea votând în colegiul al

3-lea, nu direct, ci prin delegați. Un candidat își putea vizita efectiv toti alegătorii din
circumscripția sa, care se ridicau la câteva sute. Rezultatul votului era dinainte știut, deoarece,
de fiecare dată, guvernul care făcea alegerile ieșea cîștigător.

În România, votul universal a fost introdus în 1918, iar primele alegeri universale, din
România Mare, au fost în 1919.

După îndelungi dezbateri în Parlament, activismul organizațiilor feministe și lupta

intelectualelor, din anul 1929 li se permite sa voteze femeilor cu studii superioare. După ce a
fost concepută Constituția din 1938, Carol al II-lea va permite votul ”universal”. De fapt, a
fost doar o lege scrisă pe hârtie, pentru că în realitate femeile se loveau de aceleași bariere.
Dupa 8 ani, pe 15 iulie în anul 1946, într-o Romanie postbelică în care Partidul Comunist
Român câștigase alegerile, atât femeile cât și bărbații au primit dreptul la vot egal.

Este important să mergem la vot!

Părerea noastră contează!
Arătăm că ne pasă!
Este dreptul nostru să votăm!