SEMIOLOGIA AFECTIUNILOR

NEUROLOGICE
(1)

Dr. Vlad Pădurariu

Clinica Neurologie
Sp. Clinic de Recuperare Iași
NEUROLOGIA  STIINTA SISTEMULUI NERVOS (SN)

TOPOGRAFIC, SN 1 – CENTRAL(encefal si maduva spinarii)

2 – PERIFERIC - 12 perechi nervi cranieni
- 31 perechi nervi spinali

FUNCTIONAL, SN:

1 – SISTEMUL VIETII DE RELATIE; SNC SI SNP prin care

organismul primeste excitatia venita din mediul extern, elaborand
raspuns adecvat

2 – SISTEMUL NERVOS VEGETATIV(AUTONOM) care regleaza si

controleaza activitatea organelor interne(SN simpatic si SN
parasimpatic)
Creierul uman este constituit din 200 miliarde de celule
care comunica intre ele prin 100 trilioane contacte

Acest caracter particular al organizarii sale genereaza

performante extraordinare, fiind obiectul unor cercetari
multidisciplinare(18 premii Nobel pt. descoperiri in
domeniul SN)

Cu toate uriasele progrese realizate in domeniul cercetarii

SN, necunoscutul ramane infinit mai mare decat
cunoscutul
UNITATEA FUNDAMENTALA STRUCTURALA A SN
ESTE CELULA NERVOASA = NEURONUL

- Celula cea mai specializata din organism

- Nu se mai divide dupa viata fetala

- Alcatuit din → corp celular(pericarion)

→ prelungirile sale(dendrite si axoni)
Sistemul nervos central (SNC=asigura integrarea in
mediul extern). Este format din - encefal
-maduva spinarii

Sistemul nervos periferic (SNP=asigura integrarea in

mediul extern).
- 31 perechi nervi rahidieni(spinali)
- 12 nervi cranieni

Sistemul nervos vegetativ (controleaza activitatea

SNC,SNP si a organelor interne)
- simpatic
- parasimpatic
 Arii
corticale
Reprezentarea comenzii corticale
senzitive si motorii
Calea piramidală
(conduce comanda
motorie de la creier la
diferitele segmente ale
corpului)
NEURONUL PERIFERIC din maduva spinarii face
legatura intre SNC si muschi
Neuronul (celula
nervoasa )
 Neuronul
Mitocondrie
Membrana
Nucleu

RE rugos
Poliribozomi
Ap. Golgi

Ribozomi

RE neted
Gatul
axonului

Microtubuli

Axon
Tipuri de neuroni
Clasificare funcţională a neuronilor
• Neuroni aferenţi (senzitivi) – transportă
informaţia spre sistemul nervos
• Neuroni eferenţi (motori) – transportă
informaţia dinspre sistemul nervos
• Interneuroni – transmit informaţia în interiorul
sistemului nervos
– Interneuroni de proiecţie – transportă semnale spre
alte regiuni ale sistemului nervos
– Interneuroni locali – transmit semnale în cadrul
aceleiaşi regiuni
 Circuite neuronale
(stau la baza functionarii sistemului nervos)
Sinapsa
(face legatura intre neuroni)

Sinapsele pot fi localizate

oriunde – la nivelul
dendritelor (1), corpului
celular (2), axonului (3) sau
Sinapsa
 Nervul
compus din alaturarea mai multor axoni,avand si capilare cu rol
nutritiv
Procese întâlnite la fibrele nervoase
(leziunile SNP creaza demielinizare;
repararea SNP se face prin remielinizare)
Repararea tesutului nervos din SNC se
face prin fenomenul de
NEUROPLASTICITATE
Reprezinta un fenomen prezent permanent
la nivelul SNC si consta din:
-achizitionarea de noi acte motorii
-adaptarea in conditiile unei leziuni cerebrale
 Termeni folositi
• Afectare – orice pierdere sau anomalie a unei
functii psihologice, fiziologice sau anatomice

• Disabilitate – orice restrictionare sau lipsa a

abilitatii de a efectua o activitate in conditiile
considerate ca normale pentru o persoana

• Handicap – dezavantajul unui individ, rezultand

din afectare sau disabilitate, care limiteaza sau
impiedica executarea unui anumit rol social
pentru individul respectiv
 Ce abordeaza kinetoterapia?
-deficitele motorii
-spasticitatea din afectiunile cronice
- mentinerea tonusului muscular normal
-tulburarile de echilibru
-pozitiile vicioase
-invata pacientul sa-si foloseasca restantul functional
-mentinerea unei stari psihice normale ,cu integrare
socio-familiala adecvata
-educa apartinatorii pentru ingrijirea pacientului
 Deficitele motorii
1 -sunt cauzate de afectarea neuronului
motor central (calea piramidala) si/sau
neuronului motor periferic (nervi rahidieni)

2 -genereaza:
-sindrom de neuron motor central
-sindrom de neuron motor periferic
 Deficitele motorii
• Hemiplegie=jumatatea dr sau stg a
corpului(mbr sup+ inf de aceeasi parte)
• Paraplegie=ambele membre inferioare
• Tetraplegie=afectarea celor 4 membre
• Diplegie brahiala =ambele mbr superioare
• Monoplegie=afectarea unui membru(sup
sau inf)
 Cauzele bolilor neurologice
• Genetice
• Afectiuni perinatale
• Traumatisme
• Formatiuni compresive
• Accidente vasculare cerebrale
• Afectiuni inflamatorii si autoimune
• Afectare secundara in cadrul altor boli
• Afectiuni degenerative ale SN
 Etapele diagnosticului
neurologic
•Semiologic
•Topografic
•Etiologic - investigatii
 Investigatii SNC
• Neinvazive – CT cerebral + medular
- IRM cerebral + medular
- fIRM
- PET
- Doppler vascular
- FES
- TMS
- radiografii simple
- PE
- EEG
 Investigatii SNP
• EMG
• VCM, VCS
• Biopsie musculara + nerv periferic
• PL
• Radiografii ale zonelor de emergenta
nervoasa
 Schema evaluării neurologice

■ istoric afecţiune, diagnostic neurologic

■ situaţie familială, socială
■ studii - implicare în viaţa socială
 Semne clinice
in afectarea sistemului nervos
• Paralizii ale diferitelor segmente(deficite motorii de diferite grade)
• Tulburari de mers (pana la imposibilitatea mersului)
• Tulburari de echilibru, vertij(ameteala)
• Miscari involuntare (crize epileptice,tremor,spasme musculare,etc)
• Tulburari de memorie,comportament ,calcul,de vorbire,orientare
• Tulburari de sensibilitate (diminuarea sau pierderea simtului
tactil,termic,dureros)
• Atrofii ale muschilor paralizati (scadere de volum,subtiere)
• Tulburari sfincteriene (incontinenta sau retentie)
• Tulburari trofice (escare,tegumente reci,cianoza extrmitatilor)
 ATITUDINEA

- E determinata de : paralizii, hipertonii musculare, atrofii

musculare, miscari involuntare, dureri (atitudini antalgice)

Atitudini particulare

• în boala Parkinson - atitudine rigidă, corpul anteflectat,

capul, antebraţele şi genunchii uşor flectaţi (aspect de
„semn de întrebare”), cu o mimică inexpresivă, privire
fixă şi clipitul foarte rar
• în meningită - poziţia de „cocoş de puşcă”
• în paralizia radialului – mână balantă, “în gât de lebădă”
 Echilibrul static (staţiunea verticală)

- Este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular,

sistemului extrapiramidal (boala Parkinson), în tabes
şi polinevrite
• Proba Romberg
- Bolnavul, în poziţie verticală, cu picioarele apropiate,
cu vârfurile şi călcâiele lipite, este rugat să închidă
ochii. În caz de leziuni vestibulare şi ale sensibilităţii
profunde (tabes, polinevrite), bolnavul nu poate
menţine această poziţie (proba Romberg este
pozitivă); la cerebeloşi, proba Romberg este negativă.
 Echilibrul dinamic (mersul)

Poate prezenta următoarele tulburări:

• „spasmodic” - mers rigid, greoi, târând
picioarele (scleroza în plăci);
• “târât” - cu căutarea unui punct de sprijin
pentru mâini şi după ce-l găseşte, bolnavul îşi
trage piciorul (isterie, parapareze);
• “cosit” - duce lateral membrul inferior bolnav,
descriind un semicerc (hemipareza spastică);
• „stepat” - piciorul cade balant, bolnavul
flectează mult gamba pe coapsă şi coapsa pe
bazin pentru a nu atinge solul cu vârful
degetelor (paralizia nervului sciatic popliteu
extern);
• „rigid” - mers cu paşi mici, cu corpul aplecat
înainte (boala Parkinson);
• „dansant”, ţopăit (coree);
• „talonat” - bolnavul prezintă o dimensionare
greşită a mişcărilor, ridică membrul inferior
mai sus şi-l fixează pe sol cu călcâiul (tabes);
• „ebrios” - „în zig-zag", nesigur, pe două
cărări, parcă ar fi beat (sindrom cerebelos);
• „legănat” - „de raţă” sau „mersul salutând”,
cu aplecarea pe spate la fiecare pas (luxaţie
unilaterală congenitală de şold).
 Motilitatea voluntară (activă)

Se cercetează:
• mişcările spontane, prin simpla inspecţie a
bolnavului;
• amplitudinea mişcărilor (cerem bolnavului să
execute diferite mişcări în diverse articulaţii),
viteza (rapiditatea cu care se face mişcarea) şi
forţa musculară (se cere bolnavului să execute
o mişcare în timp ce medicul se opune ei).
Motilitatea activă poate prezenta un deficit
parţial (pareză) sau total (paralizie).
Denumirea paraliziei este în raport cu
segmentele afectate: monoplegie (paralizia
unui membru), hemiplegie (paralizia unei
jumătăţi de corp cu membrele respective),
paraplegie (paralizia ambelor membre
inferioare) şi tetraplegie (paralizia membrelor
superioare şi inferioare); în cazul parezei se
folosesc termenii de monopareză, hemipareză,
parapareză şi tetrapareză.
Fiziopatologia echilibrului
 Ameteala:
• Reprezinta a 3a cea mai frecventa cauza de prezentare la
medic.

• Cea mai frecventa “nemultumire” a pacientilor peste 75 de

ani.

• Evaluare pluridisciplinara: ORL, Neurologie, Cardiologie, MF.

Anamneza foarte buna Cauze/ Tratament corect

Nancy Chawla, Diagnosis and Management of Dizziness
and Vertigo, Med Clin N Am 90 (2006) 291–304
 Vertijul (ameteala)
• Vertijul - falsa senzatie de miscare :
a propriei persoane (subiectiv)
a mediului inconjurator (obiectiv/rotator)

• Senzatia poate fi limitata la extremitatea cefalica sau se poate resimti la

nivelul intregului corp.

• Senzatiile de invartire sau de rotire sunt relationate cu tulburari ale

sistemului vestibular.

• Este necesar a se face diferenta cu senzatia de ameteala care precede o

sincopa, asociat hipotensiunii ortostatice, hiperventilatiei, anemiei,
hipoglicemiei..
• PARTICULARITATI

- Modalitate de debut
- Factori declansatori
- Factori agravanti
- Evolutie
- Caracterul
- Durata
- Semne si simptome asociative
 Fiziopatologic:

Alterarea sistemelor de asigurare a echilibrului si

posturii:
– ureche interna
vertij periferic
– nerv vestibular
– trunchi cerebral, cerebel
– talamus
– cortex vertij central
– cai vizuale
– sistem proprioceptiv
Vertij Periferic/ Vertij Central
Vertijul de origine centrală

Îmbătrânirea şi sistemul de Vertijul de origine centrală

echilibru

• Alterarea fluxului sangvin • Legat de neurodegenerare

determină scăderea perfuziei (marker de neurodegenerare)
sistemului vestibular central şi
periferic

• Eficacitatea asupra vertijului

• Neurodegenerarea determină
implică şi eficacitate asupra
reducerea compensării de
altor tulburări legate de
către centrii nervoşi a
existenţa fenomenelor
deficitelor apărute (disfuncţie
neurodegenerative
colinergică şi dopaminergică)
 Vertijul de tip Central
• Vertij, greata, nistagmus
vertical/ neregulat
•
CLINIC

Dureri de cap si tulburari de Varstnici

mers

TRATAMENT chiar
Boala cerebro- la Fibrilatie atriala
vasculara simptomatologie
•Afectarea cerebelului: USOARA
•Scleroza
CAUZA

•Hemoragie
•Ischiemie
•Tumora Hipertensiune
arteriala

Vertijul poate fi singurul semn al unui viitor

infarct