Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIOLOGIE II.
Se va descrie structura comunităților bentonice din două sectoare de râu (E6 si E8) și se
compara aceste comunități pe baza indicilor ecologici sintetici (A, F, W) și a unor indici de
diversitate - diversitate specifică, heterogenitate, echitabilitate.
Tabelul 1 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicilor A, F, W din sectorul de râu E6.
E6. (Ds – densitatea statistică, A – abundenţa relativă, F – frecvenţa, W – indicele de semnificaţie ecologică, xc
– specii care apar doar în probe calitative)
Tabelul 2 reprezintă speciile, densitatea, si valorile indicilor A, F, W din sectorul de râu 012.
Formulele utilizate pentru calculul acestor indici A,F,W, sunt; abundența relativă:
A=niN ∗ 100
unde: A = abundența relativă (în %); ni = numărul indivizilor aparţinând speciei i din totalul
probelor; N = numărul total al indivizilor capturaţi (identificaţi) în toate probele (I. Sîrbu,
A.M. Benedek, 2012)
Indice de semnificaţie ecologică sau indicele lui Dzuba (W):
A=AR % ∗ F%100
unde: AR% = abundenţa relativă, iar F% = frecvenţa, ambele exprimate în procente (I. Sîrbu,
A.M. Benedek, 2012).
Speciile cele mai abundente sunt :Baetis scambus si Ephemerella notata , iar cele mai putin
abundente Ecdyonurus alpinus,
Rhithrogena semicolorata cu o abundenta de doar 9,21%.
Pe sectorul E8, densitatea indivizilor pe m2 este maxima la specia Baetis rhodani cu 70 de ind
apoi urmează specia Ecdyonurus venosus cu 22 de ind, apoi cu 3 ind. specii: Baetis sp,
Ephemerella notata, E. Ignita .
Pe sectorul E6 speciile cu abundentele relative cele mai mari sunt la sp. Baetis scambus 48,68
%(co iar pe locul 2 sp. Ephemerella notata, 27,63%
Pe sectorul E8 speciile cu abundentele relative cele mai mari sunt la sp. Baetis rhodani,
60,86%,iar pe locul 2 sp. Ecdyonurus venosus, 19,13% ,iar cele mai putin abundente Baetis
sp.,6,08%,Ephemerella notata, 10,43%,E. ignita, 3,47 %.
Cele 2 sectoare sunt diferite din punct de vedere al speciilor, densităților de m 2 si ai
parametrilor.
D1 = 4-1
Log 76
D1 =3
1,88
D1 = 1,59
D1= 5-1
Log 115
D1= 4
2,06
D1=1,94
a. Indicele Menhinick :
D2=0,45
Indicii Margalef și Menhinick nu indică modul în care indivizii sunt repartizați pe specii, și
nu sunt eficienți când fondurile comparate au același număr de specii și de indivizi, cum este
in cazul de fata. Considerând biodiversitatea în semantica derivată din principiile lui
Thieneman, amândoi indicii indică diversităţi mai mari la valori mai mari, domeniul de
variație fiind, cel puțin în teorie, [0,+
Intre ambele sectoare de râu, diversitatea este asemănătoare.
Heterogenitatea
Indicele Simpson măsoară probabilitatea ca doi indivizi extraşi la întâmplare dintr-o probă
sau o serie de eșantioane, să aparțină la aceiași specie.
Acesta este foarte sensibil la modificările în abundența speciilor dominante.
l=∑ni(ni−1)
————
N(N−1)
l=417,84
Acest indice măsoară probabilitatea ca doi indivizi extraşi la întâmplare dintr-o probă sau o
serie de eşantioane, să aparţină la aceiaşi specie. Indicele Simpson ia valori în domeniul [0,
1], diversitatea scăzând cu creşterea valorii lui.
In acest caz putem spune ca diversitatea din cele 2 sectoare de râu (E6 si E8) este in crestere.
Indicele Shannon-Wiener
Considerând raportul pi de abundență relativă (ni / N) sau de dominanță relativă (mi =
biomasa cumulată a indivizilor speciei i din probe / M = biomasa totală) se poate evalua
diversitatea ca mod de ilustrare a informaţiei (ordinii) unui sistem (inversul entropiei), prin
formula:
Pentru sectorul E6:
H=1,69
H=1,34
Rezultatul acestui indice ne indică o sporire a diversității din cele 2 sectoare de râu, deoarece
valoarea indicelui se afla in sens crescător față de domeniul de variație.
E= H
lnS
E=0,84
E=0,67
În cazul de față în sectoarele E6 și E8, speciile din cadrul comunității nu au același număr de
indivizi și variază de la 4 la 70 ind. În concluzie putem spune că avem comunități cu structuri
echilibrate in cele 2 sectoare de râu.