1.

Leasingul
2. Creditarea bancara pe t scurt
3. Finantarea intrep prin emisiune de actiuni
4. Politica de dividende
5. Factoringul
6. Bilantul contab
7. Capac de indatorare
8. Criteriul rentab in alegerea stucturii financiare
9. Riscul financiar
10. Valoarea intrep
11. Detode de previzionare a evolutiei intrep
12. Planul si resursele de finantare
13. Sistemul financiar al RO
14. Ec de piata in RO
15. Conceptul de mecanism financiar
16. Piata monetar valutara si inflatia

1. Leasingul
- A aparut pentru prima data in SUA ca mai apoi sa patrunda si in celelalte tari
- Leasingul reprezinta operatiunea prin care un utilizator cumpara un bun pentru a-l inchiria
altui utilizator
- Presupune participarea a maxim 3 persoane: furnizorul, societ finant, utilizatorul.
- Societatea de leasing – cumpara de la furnizor bunul solicitat de catre utilizator si il
inchirieaza acestuia pentru o perioada de timp contra unei chirii lunare.
- Forme: financiar si operational, mobiliar si imobiliar, direct sau indirect, brut sau net, pe t s
sau t lung.
- Leasingul financiar – bunul finantat este evidentiat in contab utilizatorului. Chiria lunara este
compusa din cota parte din intrarea mij fix si dobanda de leasing.
- Leasingul operational – bunul ramane evidentiat in contab societ finant. Chiaria lunara este
compusa din cota de amortizare a mij fix conf preverilor lega plus un profit.
2. Creditarea b pe t scurt
- Reprez o operatiune acordata de catre banci pe o perioada de pana la 12 luni ag ec inscrisi in
reg comertului, care prezinta garantii ferme, au cont in banca si sunt profitabili.
- In garantiile pe care le cere banca intra si prod din partrimoniul societ com: bunuri materiale,
sume de bani ce urmeaza a fi prevazute in viitor.
- Creditarea pe t scurt se face in contul bancar al societ com sau il alte conturi de imprumuturi.
- Bancile acorda mai multe credite pe t scurt cum ar fi: de scontare, de cheluieli, scontari
sezoniere, credite financiar temporare.
3. Finantarea intrep prin emisiune de actiuni
- Actiunea reprezinta un titlu de proprietate prin prezentare care confera detinatorului
calitatea de coproprietar, dandu-i acestuia dreptul de a distribui profiturile nete in forma de
dividente.
- Actiunea nu aduce venituri certe
- Forme:
  In functie de fazele emisiunii, cap constituit din vand de actiuni poate fi: cap autorizat,
cap subscris, varsat, emis si varsat.
 In functie de val actiunilor: actiune cu val nominala inscrisa pe formular, actiuni fara
valoare nominala.
 In functie de titlul pe care il confera actionarilor: de dividente, de vot.
4. Politica de dividende
- Dividendele – reprezint renumeratia cuvenita unei actiuni in decurs de un an si este singura
forma de participare a actionarilor la impartirea profiturilor societ com pe actiuni.
- Politica de dividende – constituie o tema ec importanta a intre care sa raspunda intereselor
ale:
 Actionarilor – care doresc dividende cat mai mari
 Salariatilor – ce doresc realizarea de inestitii pt profituri suplimentare in perioadele
urmatoare si altfel mentinerea locurilor de munca cu salarii in crestere.
 Adm – interesele acestora se afla la intersectia intereselor act si salariatilor la care se
adauga propriile interese.
5. Factoringul
- Factoringul reprez o operatiune pe baza uni contract incheiat intre factor si aderent, prin
care primul in schimbul unui comision, preia in proprietatea sa creantele aderentului
platindu-i acestuia facturile.
- Factorul – reprez o institutie specializata de tip financiar.
- Operatiunea de factoring ofera o multime de avantaje cum ar fi: nu se solicita garantii reale,
scutirea beneficiarului de urmarirea debitorului.
- Societatea de factoring – urmareste incasarea la timp a facturilor
- Ii plateste aderentului un procent de 70-90% din contav facturilor, scutindu-l totodata de
urmarirea debitorilor. Dif de 10-30% este pastrata de societ de factoring ca garantie pentru
eventualele evenimente neprevazute.
6. Bilantul contabil.
- Bilantul constituie reprezentarea patrim unui ag ec
- Partim reprezinta dreptul in activ si angajamentul in pasiv.
- Din punct de vedere contab – bilantul este impartit in activ si pasiv.
- Activ:
 Active imobilizate: imob materiale, nemateriale, financiare.
 Active circulante: stocuri, creante-clienti, valori imob pe plasament, disponib banesti.
 Conturi de regularizare.
- Pasiv:
 Cap propriu
 Alte fonduri proprii
 Rezerve
 Alte sume din reev bilantiere
 Datorii financiare pe termen l sau mij
 Credite comerciale
 Credite bancare pe termen s
 Conturi de regularizare
7. Capac de indatorare.
- Indicatorii de indatorare ai inrep reprez elem esentiale ce carac situatia financiara a firmei.
- Coeficientul de indatorare globala (CIG) se calculeaza prin raportul dintre datorii totale si cap
proriu. Rez trebuie sa fie mai mic sau egal ca 2. Conf normelor uzuale bancare, dat totale nu
trebuie sa fie mai mari de 2 ori decat cap propriu.
- Coef de indatorare la termen (CIT) se calc prin rap dintre datorii la termen si cap propriu. Rez
trebuie sa fie mai mic sau egal cu 1.
8. Criteriul rentab
- Efectul de indatorare – se calc comparand rentabilitatea ec cu costul cap imprumutat.
- Daca rentab ec este mai mare decat rata dobanzii atunci rezulta ca ef de ind este pozitiv sau
favorabil.
- Daca rentab ec este mai mica decata rata dob atunci rezulta ca ef de ind este negativ sau
nefavorabil.
9. Riscul financiar.
- Riscul de exploatare – incapacitatea unei firme de a se adapta modificarilor mediului cu
costuri minime.
- Riscul de indatorare – reprez sit financiara a intrep
- Riscul de faliment – reprez o val ce ameninta disparitia, lichidarea a societ com
- Riscul cursului de schimb valutar si a ratei dobanzii.
10. Valoarea inrep
- Reprez o val anticipata, virtuala, care coresp valorii actuale patim, corelata cu veniturile
profiturilor estimate.
- Este o marime dinamica inseparabila procesului de valorif a patrim
- Este o marime sensibila la toate riscurile percepute ca posib de depreciere a val intrep.
- Val de cum – efortul monetar facut de intrep pentru intrarea unui activ imob si se bazeaza pe
pretul de achizitie.
- Val de achizitie – baza eval activelor in contab.
- Val ec – nu poate fi prinsa contab, ea se bazeaza pe anticiparea unuor fluxuri.
11. Metode de previzionare a evolutiei intrep.
- Metoda procent din vanzari – vizeaza cresterea in viitor a CA
- Metoda regresiei – are in vedere ca ori elem de activ cum ar fi stocurile nu trebuie sa creasca
proportional cu cresterea cifrei de af
- Medota corelatiei dividente CA-cerere.
12. Planul si resursele de finantare.
- Capacitatea de autof – exprima in termen monetari capacitatea firmei de a si dezvolta
activitatea prim mij financiare proprii fara a apela la cap externe. (resursele de autof supra
investitii)
- Resursele de autof – cuprind amortizarile din perioada de referinta (prof nedistrib)
- Autof – este o metoda prin care mij banesti necesare dezv societ com provin din activ proprii
se util cresterea cap circulant
- Bruta – un surplus valoric pe ca il realiz societ com si il fol pt a se dezvolta
- Neta (de crestere) – se realiz pe seama res banesti din care se scad amortizarile, rezervele si
alte sume ramanand doar profitul
- Factorii care infl autof – reducerea costurilor de productie, recuperarea amort, nivelul pret.
- Creditarea – o met pe baza carei un ag ec poate imprumuta resurse banesti de la banci pe o
anumita perioada de timp cu cond de ramb a sumei si a platii unei dobanzi.
13. Sistemul financiar al RO
- Finantele RO – reprez rel ec exprimate sub forma baneasca, prin care se asigura formarea,
reparizarea si util fondurilor banesti necesare pt satisfacerea nev generale a societ.
- Verigi ale sist financiar:
 Finantele intre (ag ec) reprez veriga de baza – rel ec de repartitie in forma baneasca a PIB
creat in cadrul acestora.
 Bugetele de stat – veriga centrala a sist financ.
 Asig sociale – rel banesti pentru acordarea de pensii si alte ajutoare.
 Asig de bunuri, presoane si raspundere civila – rel banesti pe seama primelor platite de
asigurati si utilizarea acestora in prevenirea daunelor.
 Creditul.
14. Economia de piata in RO.
- Perioada 1945-1989 din istoria RO a apartinut unu sistem socio-ec de tip socialist unde statul
detinea puterea asupra mij de productie, abordand o maniera ineficienta.
- Dupa 1990 au inceput sa se puna in aplicare noile mecanisme ale ec de piata.
- Ec de piata – reprez un sistem de organizare si desf a proceselor ec ale unei tari, prin
satisfacerea nevoilor sociale pe baza productiv si desfacerii marfurilor.
- Sistemul ec de piata include urma aspecte de ordin ec: repartitia, conducerea, conducerea,
protejarea mediului.
- Orice sistem al ec de piata este definit prin 3 componente majore:
 Conducerea – prin care sunt realiz parghiile de functionare.
 Piata – care se manifesta prin formele sale obisnuite si regleaza propriul raport cerere-
oferta.
 Conventiile monetare (bani-marfa, credit-marfa,credit-bani) – prin care sunt finantate si
sprijinite unit ec.
15. Conceptul de mecanism financiar
- Repez un mod de organizare si conducere a fluxurilor financiar prin care se realizeaza
constituirea si repartizarea fondurilor financiare constituite in cadrul ex nationale.
- Nu este stabilit o data pt totdeauna, are un caracter dinamic si o structura relativa.
16. Piata monetar valutara si inflatia.
- Banii reprez un instrument ec general acceptat de masurarea si mijlocirea a schimburilor, de
stingere a dat persoanelor f si j.
- Exprima dreptul detinatorilor de a cumpara bani sau alte monede nationale pe teritoriul tarii
emitente.
- Cererea de moneda – reprez acea cant de moneda pe care toate categ de pers f sau j o
solicita intr-o anumita perioada de timp, avand ca motivatie cumpararea de bunuri si servicii.
- Cererera de oferta – reprez acea cant de moneda pusa la dispozitia populatiei si altor
utilizatori.
- Piata valutara – este o componenta a pietei monetare - traieste si functioneaza in stransa
legatura cu piata cap, piata fortei de munca, piata bunurilor
- Inflatia – reprez un dezechilibru ce afecteaza in proportii diferite toate echilibrele nationale.
- Se manifesta prin: cresterea preturilor, scaderea puterii de cumparare a banilor.
- Duce la: dezorientarea ag ec, submineaza cretul pe termen lung – diminueaza depunerile
bancare, sporeste chelt de import.